Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a lui Daniel Dragan, fost presedinte al Agentiei Domeniilor Statului (ADS), pentru un prejudiciu de aproape 90 de milioane de euro.
Procurorii au retinut ca, la data de 26 iulie 2007, in calitate de presedinte al Agentiei Domeniilor Statului si al Consiliului de Administratie, Daniel Dragan a emis o decizie prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unei persoane fizice in mod nejustificat si fara respectarea dispozitiilor legale, arata un comunicat DNA.
Astfel, urmare a unei cereri de restituire, Dragan a dat persoanei respective, in compensare, o suprafata de 147,14 ha situata in localitatea Popesti Leordeni.
Decizia respectiva a fost emisa fara a avea la baza un raport intocmit de Comisia de analiza a solicitarilor de retrocedare, asa cum prevede Legea 10/2001, nestabilindu-se aspectele necesare pentru solutionarea cererii, cum ar fi: daca cererea a fost depusa in termenul legal, daca solutionarea era de competenta ADS, daca solicitantul este persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate; de asemenea, nu a fost identificat cu exactitate terenul expropriat si nici nu au fost facute verificari cu privire la retrocedarile dispuse de alte autoritati catre solicitant, se arata in comunicatul de presa.
Prin emiterea in mod nelegal a deciziei a fost cauzata o paguba patrimoniului Agentiei Domeniilor Statului in cuantum de 88.284.000 euro (respectiv 276.982.222 RON la cursul BNR din iulie 2007), reprezentand contravaloarea terenului dat in compensare.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Publicat: astazi 9am.ro
marți, 21 aprilie 2009
Basescu, mai prost platit decat multi functionari din Parlament
Zeci de persoane, care detin functii de conducere in structurile parlamentare, beneficiaza de venituri peste nivelul indemnizatiei unui senator, deputat, chiar a sefului statului, intre acestea numarandu-se fosti parlamentari sau functionari aflati in organismele Legislativului inca din anii '90.
Potrivit declaratiilor de avere completate de functionarii publici parlamentari, peste 40 de persoane au beneficat anii trecuti de salarii mai mari decat un parlamentar de rand, informeaza NewsIn. Daca actualul presedinte al Senatului, Mircea Geoana, a declarat in 2008 venituri anuale din indemnizatie de 53.433 de lei, premierul si fostul presedinte al Senatului, Nicolae Vacaroiu - 62.075 de lei, iar sefului statului - 67.097 de lei, sunt functionari publici parlamentari care au castigat mai mult.
In topul directorilor si a sefilor din Parlament cu salarii consistente se afla, Constanta Calinoiu (sef Departamentul Legislativ din Senat), cu un venit anual declarat , in iunie 2008, de 96.494 lei. Calinoiu este angajat al Senatului din 1991, fiind initial sefa Departamentului Administrativ.
Pe locul doi se afla Madalina Ozana Ududoiu, director general al Centrului International de Conferinte (CIC), aflat in subordinea Camerei Deputatilor, cu 93.589 de lei.
Topul continua cu directorul Directiei Administrative din Camera, Manole Araiman (85.674 de lei), directorul pentru Relatii Bilaterale, Luminita Iordanescu (85.500 de lei) si directorul Departamentului Economic-Financiar, Alexandra Oprea (81.109 de lei).
De asemenea, in cazul Senatului, figureaza seful Departamentului Economic, Adriana Iliescu (80.000 de lei) si directorul din cadrul Departamentului Legislativ, Mihaela Ciochina (78.305 de lei).
Urmatoarele locuri in ierarhia castigurilor sunt ocupate de functionari-sefi de la Camera Deputatilor, respectiv seful departamentului Secretariat Tehnic, Giorgica Toba (76.564 de lei), seful Departamentului Legislativ, Cristian Ionescu (76.269 de lei), secretarul general adjunct, Nicolae Sfacareanu (73.794 de lei) si director CIC - DPCD, Daniel Marin (72.317 de lei).
Intre cei cu remuneratii peste medie se numara si secretarul general al Senatului, Dan Vasiliu (72.162 de lei), care a fost senator al PD intre 1992 - 2000. Acesta este urmat de directorul Directiei Buget-Financiar si Contabilitate, Elena Deaconescu (71.678 de lei).
Totodata, la Camera Deputatilor, directorul Directiei Generale pentru Afaceri Externe, Nadia Valentina Ionescu, a obtinut un salariu anual de 71.615 de lei, in timp ce Vasile Laptes - director Directia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicare - a beneficiat de 70.282 de lei, iar Marian Botocan - sef de serviciu in aceeasi Directie - 67.577 de lei.
In categoria salariilor mai mari decat ale primului-ministru, sau a presedintelui Senatului, se numara directorul Directiei de Achizitii Publice din Camera Deputatilor, Drosu Tararache (66.727 de lei), urmat de directorul Directiei pentru Organizarea si Evidenta lucrarilor Biroului Permanent, Gabriel Stecoza (66.380 de lei) si de directorul Directiei Deconturi pentru Deputati, Mariana Bucur (65.513 de lei). De asemenea, fostul director al grupului parlamentar PDL, Dana Iulia Vasiliu, a obtinut un salariu de 64.043 de lei, iar directorul general al Directiei pentru Dezvoltare, Cornel Cochintu - 63.735 de lei.
De asemenea, mai arata NewsIn, peste 20 de persoane cu functii de conducere si statut de functionar public parlamentar au fost remunerati anual cu salarii mai mari decat indemnizatia de baza a unui parlamentar, respectiv intre 53.000 si 63.000 de lei. Pe de alta parte, insa, o serie de functionarii publici parlamentari au evitat sa-si completeze veniturile in declaratia de avere, precizand doar ca sunt "conform fisei fiscale".
Publicat: astazi 9am.ro
Potrivit declaratiilor de avere completate de functionarii publici parlamentari, peste 40 de persoane au beneficat anii trecuti de salarii mai mari decat un parlamentar de rand, informeaza NewsIn. Daca actualul presedinte al Senatului, Mircea Geoana, a declarat in 2008 venituri anuale din indemnizatie de 53.433 de lei, premierul si fostul presedinte al Senatului, Nicolae Vacaroiu - 62.075 de lei, iar sefului statului - 67.097 de lei, sunt functionari publici parlamentari care au castigat mai mult.
In topul directorilor si a sefilor din Parlament cu salarii consistente se afla, Constanta Calinoiu (sef Departamentul Legislativ din Senat), cu un venit anual declarat , in iunie 2008, de 96.494 lei. Calinoiu este angajat al Senatului din 1991, fiind initial sefa Departamentului Administrativ.
Pe locul doi se afla Madalina Ozana Ududoiu, director general al Centrului International de Conferinte (CIC), aflat in subordinea Camerei Deputatilor, cu 93.589 de lei.
Topul continua cu directorul Directiei Administrative din Camera, Manole Araiman (85.674 de lei), directorul pentru Relatii Bilaterale, Luminita Iordanescu (85.500 de lei) si directorul Departamentului Economic-Financiar, Alexandra Oprea (81.109 de lei).
De asemenea, in cazul Senatului, figureaza seful Departamentului Economic, Adriana Iliescu (80.000 de lei) si directorul din cadrul Departamentului Legislativ, Mihaela Ciochina (78.305 de lei).
Urmatoarele locuri in ierarhia castigurilor sunt ocupate de functionari-sefi de la Camera Deputatilor, respectiv seful departamentului Secretariat Tehnic, Giorgica Toba (76.564 de lei), seful Departamentului Legislativ, Cristian Ionescu (76.269 de lei), secretarul general adjunct, Nicolae Sfacareanu (73.794 de lei) si director CIC - DPCD, Daniel Marin (72.317 de lei).
Intre cei cu remuneratii peste medie se numara si secretarul general al Senatului, Dan Vasiliu (72.162 de lei), care a fost senator al PD intre 1992 - 2000. Acesta este urmat de directorul Directiei Buget-Financiar si Contabilitate, Elena Deaconescu (71.678 de lei).
Totodata, la Camera Deputatilor, directorul Directiei Generale pentru Afaceri Externe, Nadia Valentina Ionescu, a obtinut un salariu anual de 71.615 de lei, in timp ce Vasile Laptes - director Directia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicare - a beneficiat de 70.282 de lei, iar Marian Botocan - sef de serviciu in aceeasi Directie - 67.577 de lei.
In categoria salariilor mai mari decat ale primului-ministru, sau a presedintelui Senatului, se numara directorul Directiei de Achizitii Publice din Camera Deputatilor, Drosu Tararache (66.727 de lei), urmat de directorul Directiei pentru Organizarea si Evidenta lucrarilor Biroului Permanent, Gabriel Stecoza (66.380 de lei) si de directorul Directiei Deconturi pentru Deputati, Mariana Bucur (65.513 de lei). De asemenea, fostul director al grupului parlamentar PDL, Dana Iulia Vasiliu, a obtinut un salariu de 64.043 de lei, iar directorul general al Directiei pentru Dezvoltare, Cornel Cochintu - 63.735 de lei.
De asemenea, mai arata NewsIn, peste 20 de persoane cu functii de conducere si statut de functionar public parlamentar au fost remunerati anual cu salarii mai mari decat indemnizatia de baza a unui parlamentar, respectiv intre 53.000 si 63.000 de lei. Pe de alta parte, insa, o serie de functionarii publici parlamentari au evitat sa-si completeze veniturile in declaratia de avere, precizand doar ca sunt "conform fisei fiscale".
Publicat: astazi 9am.ro
vineri, 17 aprilie 2009
Un hotel de 12 etaje înfipt în inima Herăstrăului
16 Apr 2009 Antoaneta Etves
Cotidianul
O fundaţiepregătită pentru un imobil de cel puţin 10 etaje a apărut, de o jumătate de an, în zona de nord a parcului Herăstrău. Informaţiile duc către firma Domino 94 Impex SRL, controlată de Bartolomeu Finiş, fost client al guvernării Năstase. Primarii Oprescu şi Chiliman se declară revoltaţi, dar iau măsuri anemice.
Două treimi din zona dinspre Şoseaua Nordului a parcului Herăstrău sunt îngrădite, iar pe garduri scrie, din loc în loc: „Proprietate privată. Accesul persoanelor străine interzis”. Îngrădirile s-au făcut pe trei porţiuni. În cea din mijloc a fost turnată o fundaţie a unei viitoare construcţii, cu o suprafaţă de aproximativ 400 de metri pătraţi. Construcţia este ascunsă de un gard de plasă dublat de o pânză verde netransparentă, gard care îngrădeşte aproape un hectar de parc. Gardul vine până în trotuarul de pe marginea lacului.
Potrivit directorului Clubului Nautic Herăstrău, Liviu Doară, acel teren aparţine firmei Domino 94 Impex SRL. „Firma deţine şapte hectare din parc, pe care le-a cumpărat de la Biroul de Turism şi Tranzacţii (BTT).
Pe lângă terenul pe care se află clubul, firma deţine şi acel teren pe care se află fundaţia. Ştiu acest lucru pentru că noi am dat în judecată firma pentru anularea certificatului de proprietate pe care l-a primit BTT de la Ministerul Turismului în ’92-’94”, ne-a declarat directorul clubului nautic, Liviu Doară.
Celelalte două zone împrejmuite au tot o suprafaţă de câte un hectar, fără a exista indicii privindu-i pe proprietari.
Întrebaţi cum s-a putut construi această fundaţie în parcul Herăstrău, administratorii zonei verzi, adică primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, şi edilul sectorului 1, Andrei Chiliman, susţin că totul s-a făcut ilegal şi că nici unul dintre ei nu a avizat aşa ceva.
„Noi nu am dat autorizaţie pentru acea fundaţie. Noi am vrut să-i amendăm. Când am ajuns acolo am constatat că erau deja amendaţi de inspectorii Primăriei Capitalei. Nu poţi amenda de două ori aceeaşi faptă. Cei care au construit acolo au făcut-o ilegal, pe motiv că în acea zonă nu se poate construi având în vedere că este spaţiu verde. Şi îngrăditul zonei a fost făcut ilegal”, ne-a declarat Andrei Chiliman. La rândul său, edilul-şef al Capitalei spune că ştie de această construcţie: „Fundaţia este pe teren privat, cumpărat în urmă cu 17 ani. Alături de alte construcţii începute în zonă, în acest moment se află în analiza organelor administrative şi de stat”. Oprescu a adăugat că va da informaţii mai multe abia la sfârşitul analizei.
Nici şeful Serviciului Desfiinţări Construcţii Ilegale din Primăria Capitalei, Mihai Stanislav, care se plimba prin parc joi, pentru a inspecta zona, nu ne-a putut da vreo informaţie. Întrebat dacă ştie de acea construcţie, ne-a răspuns: „Da, vom vedea ce este acolo”. Directorul Parcurilor, Gabriel Iosif, spune că nu ştie nimic despre noile construcţii şi că va verifica după sărbători. Surse din Primăria Capitalei ne-au declarat că pe acea fundaţie ar urma să se ridice un hotel cu 12 etaje.
Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, principalul acţionar şi administratorul firmei Domino 94 Impex SRL este Carmen Mihaela Finiş, soţia omului de afaceri Bartolomeu Finiş, partener de afaceri cu Alexandru Bittner, Dorin Cocoş şi Adrian Petrache. Întrebată în ce condiţii a obţinut terenul din Herăstrău şi cum a ajuns să înceapă construcţia clădirii, Carmen Mihaela Finiş a recunoscut că deţine terenuri în Herăstrău, dar a negat că ar fi turnat fundaţia vreunei clădiri. „Nu am nici o fundaţie turnată pe terenurile deţinute în Herăstrău”, ne-a declarat ea.
Între cele trei suprafeţe împrejmuite au început să se construiască noi terase, chiar lângă cele demolate toamna trecută de inspectorii Primăriei Capitalei. Joi, în trei zone verzi, muncitorii construiau de zor la trei terase, fiecare cu o suprafaţă aproximativă de 100 de metri pătraţi. Aceştia au refuzat să ofere informaţii privindu-i pe cei care i-au angajat.
În timp ce Andrei Chiliman susţine că nu a eliberat nici o autorizaţie de construcţie pentru acea zonă, edilul-şef al Capitalei a refuzat să ne răspundă.
Cotidianul
O fundaţiepregătită pentru un imobil de cel puţin 10 etaje a apărut, de o jumătate de an, în zona de nord a parcului Herăstrău. Informaţiile duc către firma Domino 94 Impex SRL, controlată de Bartolomeu Finiş, fost client al guvernării Năstase. Primarii Oprescu şi Chiliman se declară revoltaţi, dar iau măsuri anemice.
Două treimi din zona dinspre Şoseaua Nordului a parcului Herăstrău sunt îngrădite, iar pe garduri scrie, din loc în loc: „Proprietate privată. Accesul persoanelor străine interzis”. Îngrădirile s-au făcut pe trei porţiuni. În cea din mijloc a fost turnată o fundaţie a unei viitoare construcţii, cu o suprafaţă de aproximativ 400 de metri pătraţi. Construcţia este ascunsă de un gard de plasă dublat de o pânză verde netransparentă, gard care îngrădeşte aproape un hectar de parc. Gardul vine până în trotuarul de pe marginea lacului.
Potrivit directorului Clubului Nautic Herăstrău, Liviu Doară, acel teren aparţine firmei Domino 94 Impex SRL. „Firma deţine şapte hectare din parc, pe care le-a cumpărat de la Biroul de Turism şi Tranzacţii (BTT).
Pe lângă terenul pe care se află clubul, firma deţine şi acel teren pe care se află fundaţia. Ştiu acest lucru pentru că noi am dat în judecată firma pentru anularea certificatului de proprietate pe care l-a primit BTT de la Ministerul Turismului în ’92-’94”, ne-a declarat directorul clubului nautic, Liviu Doară.
Celelalte două zone împrejmuite au tot o suprafaţă de câte un hectar, fără a exista indicii privindu-i pe proprietari.
Întrebaţi cum s-a putut construi această fundaţie în parcul Herăstrău, administratorii zonei verzi, adică primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, şi edilul sectorului 1, Andrei Chiliman, susţin că totul s-a făcut ilegal şi că nici unul dintre ei nu a avizat aşa ceva.
„Noi nu am dat autorizaţie pentru acea fundaţie. Noi am vrut să-i amendăm. Când am ajuns acolo am constatat că erau deja amendaţi de inspectorii Primăriei Capitalei. Nu poţi amenda de două ori aceeaşi faptă. Cei care au construit acolo au făcut-o ilegal, pe motiv că în acea zonă nu se poate construi având în vedere că este spaţiu verde. Şi îngrăditul zonei a fost făcut ilegal”, ne-a declarat Andrei Chiliman. La rândul său, edilul-şef al Capitalei spune că ştie de această construcţie: „Fundaţia este pe teren privat, cumpărat în urmă cu 17 ani. Alături de alte construcţii începute în zonă, în acest moment se află în analiza organelor administrative şi de stat”. Oprescu a adăugat că va da informaţii mai multe abia la sfârşitul analizei.
Nici şeful Serviciului Desfiinţări Construcţii Ilegale din Primăria Capitalei, Mihai Stanislav, care se plimba prin parc joi, pentru a inspecta zona, nu ne-a putut da vreo informaţie. Întrebat dacă ştie de acea construcţie, ne-a răspuns: „Da, vom vedea ce este acolo”. Directorul Parcurilor, Gabriel Iosif, spune că nu ştie nimic despre noile construcţii şi că va verifica după sărbători. Surse din Primăria Capitalei ne-au declarat că pe acea fundaţie ar urma să se ridice un hotel cu 12 etaje.
Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, principalul acţionar şi administratorul firmei Domino 94 Impex SRL este Carmen Mihaela Finiş, soţia omului de afaceri Bartolomeu Finiş, partener de afaceri cu Alexandru Bittner, Dorin Cocoş şi Adrian Petrache. Întrebată în ce condiţii a obţinut terenul din Herăstrău şi cum a ajuns să înceapă construcţia clădirii, Carmen Mihaela Finiş a recunoscut că deţine terenuri în Herăstrău, dar a negat că ar fi turnat fundaţia vreunei clădiri. „Nu am nici o fundaţie turnată pe terenurile deţinute în Herăstrău”, ne-a declarat ea.
Între cele trei suprafeţe împrejmuite au început să se construiască noi terase, chiar lângă cele demolate toamna trecută de inspectorii Primăriei Capitalei. Joi, în trei zone verzi, muncitorii construiau de zor la trei terase, fiecare cu o suprafaţă aproximativă de 100 de metri pătraţi. Aceştia au refuzat să ofere informaţii privindu-i pe cei care i-au angajat.
În timp ce Andrei Chiliman susţine că nu a eliberat nici o autorizaţie de construcţie pentru acea zonă, edilul-şef al Capitalei a refuzat să ne răspundă.
joi, 16 aprilie 2009
Bani pentru popi – da, pentru dascali – ba
Adoptarea de catre Parlament a ordonantei de majorare a salariilor preotilor, in timp ce lefurile dascalilor raman inghetate din cauza austeritatii bugetare, se lasa cu vorbe grele in Saptamana Mare.
Dascalii cred ca politicienii ii considera mai putin importanti decat preotii, in timp ce slujbasii Domnului sustin ca pentru ei au existat bani deoarece sunt mult mai putini decat profesorii.
Politicul isi baga coada intre profesori si preoti chiar in Saptamana Mare. In timp ce, din cauza austeritatii bugetare, profesorii n-au nici o sansa sa primeasca in acest an salariile majorate cu 50% (care le-au fost aprobate anul trecut prin lege), in cazul altor categorii profesionale precum preotii exista bani suficienti pentru marirea lefurilor. Decizia de ieri a Camerei Deputatilor, care a aprobat cu 201 voturi "pentru", unul "impotriva" si o abtinere ordonanta de majorare a salariilor clerului, dar mai ales discursurile sforaitoare ale alesilor pe tema acestui "cadou" facut angajatilor bisericilor inainte de Pasti i-au infuriat pe sindicalistii din Educatie.
Liderii profesorilor cred ca votarea in Parlament a majorarii salariilor preotilor in timp ce salariile dascalilor au fost inghetate demonstreaza dorinta actualei puteri de a se pune bine cu slujbasii Domnului inainte de alegerile europarlamentare. "Dumnezeu sa-i ierte, ca nu stiu ce fac. Poate ca pentru politicieni preotii conteaza mai mult decat dascalii, desi intr-un stat normal prioritare ar trebui sa fie Educatia si Sanatatea. In aceasta perioada, politicienii vor sa se apropie probabil de cele sfinte, poate astfel poza lor va aparea pe vreun calendar bisericesc", crede Marius Nistor, presedintele Federatiei "Spiru Haret". Liderul sindical regreta ca pentru dascali nu exista o "Saptamana Mare" in care sa li se implineasca dorinta de majorare a salariilor, asa cum li se intampla acum preotilor. "Politicienii nu trebuie sa uite insa ca si datorita noua au ajuns unde sunt", afirma Nistor.
Sursa: Romania Libera, 16 Aprilie 2009
Romania Libera
Autor: Camelia Popa
Dascalii cred ca politicienii ii considera mai putin importanti decat preotii, in timp ce slujbasii Domnului sustin ca pentru ei au existat bani deoarece sunt mult mai putini decat profesorii.
Politicul isi baga coada intre profesori si preoti chiar in Saptamana Mare. In timp ce, din cauza austeritatii bugetare, profesorii n-au nici o sansa sa primeasca in acest an salariile majorate cu 50% (care le-au fost aprobate anul trecut prin lege), in cazul altor categorii profesionale precum preotii exista bani suficienti pentru marirea lefurilor. Decizia de ieri a Camerei Deputatilor, care a aprobat cu 201 voturi "pentru", unul "impotriva" si o abtinere ordonanta de majorare a salariilor clerului, dar mai ales discursurile sforaitoare ale alesilor pe tema acestui "cadou" facut angajatilor bisericilor inainte de Pasti i-au infuriat pe sindicalistii din Educatie.
Liderii profesorilor cred ca votarea in Parlament a majorarii salariilor preotilor in timp ce salariile dascalilor au fost inghetate demonstreaza dorinta actualei puteri de a se pune bine cu slujbasii Domnului inainte de alegerile europarlamentare. "Dumnezeu sa-i ierte, ca nu stiu ce fac. Poate ca pentru politicieni preotii conteaza mai mult decat dascalii, desi intr-un stat normal prioritare ar trebui sa fie Educatia si Sanatatea. In aceasta perioada, politicienii vor sa se apropie probabil de cele sfinte, poate astfel poza lor va aparea pe vreun calendar bisericesc", crede Marius Nistor, presedintele Federatiei "Spiru Haret". Liderul sindical regreta ca pentru dascali nu exista o "Saptamana Mare" in care sa li se implineasca dorinta de majorare a salariilor, asa cum li se intampla acum preotilor. "Politicienii nu trebuie sa uite insa ca si datorita noua au ajuns unde sunt", afirma Nistor.
Sursa: Romania Libera, 16 Aprilie 2009
Romania Libera
Autor: Camelia Popa
Senatorii juristi l-au declarat nevinovat pe Micky Spaga
Iulia Vaida
Joi, 16 Aprilie 2009
Romania Libera
Senatorii juristi motiveaza in raportul asupra solicitarii Parchetului General de incepere a urmaririi penale in cazul senatorului PSD serban Mihailescu faptul ca probele din dosarul DNA sunt in mare parte nule. Potrivit NewsIn, in raport se precizeaza ca, "supusa la vot, propunerea de incepere a urmaririi penale nu a intrunit numarul necesar de voturi (patru senatori fiind pentru, iar patru impotriva), fapt pentru care Comisia nu poate recomanda plenului Senatului un vot in favoarea avizarii inceperii urmaririi penale". Senatorii se refera la probele considerate nule in dosarul lui Mihailescu, motivand decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a retrimis DNA dosarul cauzei, ca urmare a declararii ca neconstitutionala a Legii 155/1999 privind responsabilitatea ministeriala. Aceleasi probe insa sunt considerate de Parchetul General, intr-o scrisoare adresata Comisiei juridice, ca avand "valoarea unor acte premergatoare, pentru a stabili daca exista suficiente indicii pentru a justifica inceperea urmaririi penale".
Joi, 16 Aprilie 2009
Romania Libera
Senatorii juristi motiveaza in raportul asupra solicitarii Parchetului General de incepere a urmaririi penale in cazul senatorului PSD serban Mihailescu faptul ca probele din dosarul DNA sunt in mare parte nule. Potrivit NewsIn, in raport se precizeaza ca, "supusa la vot, propunerea de incepere a urmaririi penale nu a intrunit numarul necesar de voturi (patru senatori fiind pentru, iar patru impotriva), fapt pentru care Comisia nu poate recomanda plenului Senatului un vot in favoarea avizarii inceperii urmaririi penale". Senatorii se refera la probele considerate nule in dosarul lui Mihailescu, motivand decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a retrimis DNA dosarul cauzei, ca urmare a declararii ca neconstitutionala a Legii 155/1999 privind responsabilitatea ministeriala. Aceleasi probe insa sunt considerate de Parchetul General, intr-o scrisoare adresata Comisiei juridice, ca avand "valoarea unor acte premergatoare, pentru a stabili daca exista suficiente indicii pentru a justifica inceperea urmaririi penale".
„Mogulul“ Voiculescu se face stăpân politic peste Agerpres
15 Apr 2009 Adriana Dutulescu, Diana Lazar
Cotidianul
PSD a primit la marea împărţeală din Coaliţie două instituţii de presă publice: Societatea de Radio şi agenţia de ştiri Agerpres. Aceasta ar putea să plece la PC, dar e dorită şi de pesedişti. Iliescu ar vrea ca radioul public să rămână la PNL.
Presa de stat a fost împărţită între PDL şi PSD, săptămâna viitoare, după vacanţa de Paşte, urmând să se facă în cadrul Coaliţiei şi propunerile pentru şefiile instituţiilor media. TVR a revenit, cum se ştie, democrat-liberalilor, iar Societatea de Radio şi agenţia de presă Agerpres au intrat în curtea PSD. Dar pentru că PSD nu este singur la guvernare, ci în alianţă cu PC, una dintre cele două instituţii ar urma să meargă la partidul lui Dan Voiculescu. Marţi dimineaţă a avut loc o şedinţă restrânsă în biroul lui Mircea Geoană de la Senat, unde acesta a fost întrebat, potrivit unor surse din conducerea PSD, „ce facem cu Rompres (fosta denumire a agenţiei Agerpres - n.n.)?“.
Potrivit surselor citate, Mircea Geoană a răspuns că „o dăm la PC, pentru că ei au trust de presă“.
Preşedintele PC, Daniela Popa, contactată de Cotidianul, susţine că „a auzit de la colegi“ că partidului său i-ar reveni dreptul să numească şeful agenţiei publice de ştiri, dar precizează că nu a avut o discuţie oficială cu Mircea Geoană pe acest subiect. „N-am avut nici o discuţie cu Mircea pe tema asta. Şi eu am auzit de la colegii mei că e aşa cum ziceţi, dar nu ştiu nimic de asta“, a spus Daniela Popa. Numele vehiculat pentru preluarea şefiei agenţiei de presă este cel al lui Dragoş Dimitriu, fost deputat PRM, actualmente membru al PC. Contactat de Cotidianul, acesta a spus că „el are o mare experienţă în presă, ca fost ziarist“, şi că „ar fi onorat“ să fie numit la conducerea agenţiei, dar a precizat că „nu poate confirma nominalizarea sa“. Şefia agenţiei publice de ştiri este disputată şi în cadrul PSD, unii lideri înclinând să-l susţină pe actualul director, Ion Mihai Roşca, numit în funcţie de fostul premier Adrian Năstase. „Eu îl susţin pe Roşca şi Năstase o să-l susţină tot pe el“, a declarat pentru Cotidianul unul dintre vicepreşedinţii PSD. Pe de altă parte, există în eşalonul doi al partidului doritori să ocupe această funcţie dintre cei care au rămas pe dinafară la împărţirea posturilor. Fostul deputat Dan Mihalache a declarat pentru Cotidianul că „ar fi şi el interesat de şefia agenţiei Agerpres“, mandatul conducerii acestei instituţii fiind de patru ani.
În ceea ce priveşte radioul public, nominalizarea pentru şefia instituţiei trebuie făcută după vacanţa de Paşte pentru că mandatul actualului preşedinte, Maria Ţoghină, numită în funcţie la propunerea PNL, a expirat. Mircea Geoană l-ar dori pe acest post pe Dan Preda, însă Ion Iliescu şi-a declarat, săptămâna trecută, pe blogul personal, susţinerea faţă de Maria Ţoghină. „Atenţia opiniei publice este deturnată, în această perioadă, spre subiecte «derizorii». Nu pe aceleaşi coordonate se înscrie radioul public, al cărui preşedinte-director general, Maria Ţoghină, şi-a propus ca obiectiv prioritar al mandatului acela de a restaura prestigiul şi credibilitatea serviciului public de radio şi transformarea acestuia într-un radio european, prin echilibru, echidistanţă, corectitudine, transparenţă, respectarea legislaţiei şi a interesului public“, scrie Ion Iliescu pe blogul personal.
Cotidianul
PSD a primit la marea împărţeală din Coaliţie două instituţii de presă publice: Societatea de Radio şi agenţia de ştiri Agerpres. Aceasta ar putea să plece la PC, dar e dorită şi de pesedişti. Iliescu ar vrea ca radioul public să rămână la PNL.
Presa de stat a fost împărţită între PDL şi PSD, săptămâna viitoare, după vacanţa de Paşte, urmând să se facă în cadrul Coaliţiei şi propunerile pentru şefiile instituţiilor media. TVR a revenit, cum se ştie, democrat-liberalilor, iar Societatea de Radio şi agenţia de presă Agerpres au intrat în curtea PSD. Dar pentru că PSD nu este singur la guvernare, ci în alianţă cu PC, una dintre cele două instituţii ar urma să meargă la partidul lui Dan Voiculescu. Marţi dimineaţă a avut loc o şedinţă restrânsă în biroul lui Mircea Geoană de la Senat, unde acesta a fost întrebat, potrivit unor surse din conducerea PSD, „ce facem cu Rompres (fosta denumire a agenţiei Agerpres - n.n.)?“.
Potrivit surselor citate, Mircea Geoană a răspuns că „o dăm la PC, pentru că ei au trust de presă“.
Preşedintele PC, Daniela Popa, contactată de Cotidianul, susţine că „a auzit de la colegi“ că partidului său i-ar reveni dreptul să numească şeful agenţiei publice de ştiri, dar precizează că nu a avut o discuţie oficială cu Mircea Geoană pe acest subiect. „N-am avut nici o discuţie cu Mircea pe tema asta. Şi eu am auzit de la colegii mei că e aşa cum ziceţi, dar nu ştiu nimic de asta“, a spus Daniela Popa. Numele vehiculat pentru preluarea şefiei agenţiei de presă este cel al lui Dragoş Dimitriu, fost deputat PRM, actualmente membru al PC. Contactat de Cotidianul, acesta a spus că „el are o mare experienţă în presă, ca fost ziarist“, şi că „ar fi onorat“ să fie numit la conducerea agenţiei, dar a precizat că „nu poate confirma nominalizarea sa“. Şefia agenţiei publice de ştiri este disputată şi în cadrul PSD, unii lideri înclinând să-l susţină pe actualul director, Ion Mihai Roşca, numit în funcţie de fostul premier Adrian Năstase. „Eu îl susţin pe Roşca şi Năstase o să-l susţină tot pe el“, a declarat pentru Cotidianul unul dintre vicepreşedinţii PSD. Pe de altă parte, există în eşalonul doi al partidului doritori să ocupe această funcţie dintre cei care au rămas pe dinafară la împărţirea posturilor. Fostul deputat Dan Mihalache a declarat pentru Cotidianul că „ar fi şi el interesat de şefia agenţiei Agerpres“, mandatul conducerii acestei instituţii fiind de patru ani.
În ceea ce priveşte radioul public, nominalizarea pentru şefia instituţiei trebuie făcută după vacanţa de Paşte pentru că mandatul actualului preşedinte, Maria Ţoghină, numită în funcţie la propunerea PNL, a expirat. Mircea Geoană l-ar dori pe acest post pe Dan Preda, însă Ion Iliescu şi-a declarat, săptămâna trecută, pe blogul personal, susţinerea faţă de Maria Ţoghină. „Atenţia opiniei publice este deturnată, în această perioadă, spre subiecte «derizorii». Nu pe aceleaşi coordonate se înscrie radioul public, al cărui preşedinte-director general, Maria Ţoghină, şi-a propus ca obiectiv prioritar al mandatului acela de a restaura prestigiul şi credibilitatea serviciului public de radio şi transformarea acestuia într-un radio european, prin echilibru, echidistanţă, corectitudine, transparenţă, respectarea legislaţiei şi a interesului public“, scrie Ion Iliescu pe blogul personal.
miercuri, 15 aprilie 2009
Boc, Geoană şi Tăriceanu, sponsorizaţi ilegal cu 17 milioane de lei
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 15 Apr 2009 | Alina Moscalu
Boc, Tariceanu si Geoana
În anul electoral 2008, partidele politice nu mai pridideau cu încasările, care au venit cu nemiluita. Sub formă de donaţii, cotizaţii şi alte surse, unele confidenţiale. Astfel, Partidul Democrat-Liberal (PD-L) a primit peste 33 de milioane RON, Partidul Naţional Liberal (PNL) a tăiat chitanţă pentru 27 de milioane, iar Partidul Social Democrat (PSD) pentru 22 de milioane. Problema e că o bună parte din persoanele juridice care au donat sume generoase nu aveau acest drept. Şi asta pentru că au datorii la bugetul statului, iar Legea 334 din 2006, adică Legea partidelor politice, spune că „Se interzice persoanelor juridice care, la data efectuării donaţiei, au datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau la bugetele locale să facă donaţii partidelor politice“.
Dacă ar fi să intre în legalitate în chestiunea banilor donaţi, fiecare partid ar trebui să dea statului sume consistente. Astfel, PNL ar trebui să se lingă pe mustăţi de vreun milion de lei, PD-L de jumătate, iar PSD ar trebui să rămînă cu un zîmbet tîmp după vreo 700.000 RON. Nu e ca şi cum ar muri de foame, ci doar ar respecta o lege pe care tot ei au votat-o.
Donaţiile din 2008, recidivă după modelul din 2004
La alegerile din 2004, au existat aceleaşi probleme cu donaţiile care încalcă legea. Firmele cu datorii la stat au donat, partidele au încasat. A existat o campanie media, s-a sesizat Curtea de Conturi. În 2006, a fost dat publicităţii un raport care prezenta punctual cît şi cine a încasat fraudulos. Pentru raportul ăsta au muncit angajaţii Curţii de Conturi vreo cîteva luni bune, au întocmit procese-verbale, apoi s-a lăsat liniştea. Unele partide au răspuns la respectivele procese umflîndu-se în pene şi muşchi, că erau la putere, altele au tăcut mîlc, în opoziţie. După care povestea a ajuns la Curtea de Apel. Unde s-a dat cîştig de cauză, evident, partidelor politice. Astfel, Curtea de Conturi s-a spălat pe cap, ba chiar a făcut şi clăbuci, cu raportul întocmit. Singurii care s-au gîndit că trebuie să intre în legalitate au fost cei de la UDMR, ungurii considerînd că a fost greşeala lor atunci cînd au încasat bani de la societăţi cu datorii la stat. În 2009, ilegalităţile sînt la fel. Plus o criză care strînge rîndurile.
PD-L: donaţii de 10 milioane, datorii la stat de 3 milioane
Pentru alegerile din toamna trecută, pedeliştii au fost asediaţi de sute de firme care au vrut să îşi manifeste candoarea pentru culoarea portocalie. Donaţiile au fost generoase, pe măsura sondajelor de opinie şi a celui mai marinar din ţara asta de marinei. Firmele care au donat zece milioane RON la PD-L au o datorie totală la bugetul statului de peste trei milioane de lei noi. În topul datornicilor cu mînă largă este societatea Oligopol SRL, care a cotizat pentru campania pedelistă cu vreo 25.000. Doar că a uitat să îşi plătească datoriile la bugetul statului, în valoare de peste un milion de lei noi. Poate tresare mustaţa ministrului Pogea de la Finanţe şi se remediază situaţia. Conform principiului „Criză, criză, da’ politica-i pe bani“, există zeci de exemple de societăţi care au fost simpatice cu PD-L, dar al naibii de indiferente cu bugetul statului.
PSD: donaţii de 5 milioane, datorii la stat de 100.000
Armata de şoşonari de campanie a lui Geoană a avut mult de furcă cu toate donaţiile din anul 2008. Atît au tăiat la chitanţe şi au mîzgălit la codurile unice de înregistrare, că le-au ajuns pixurile fără pastă în ziua alegerilor. Au reuşit să adune cinci milioane RON de la societăţile care iubesc trandafirii. Vreo 700.000 de lei noi din suma cu care au cotizat acestea sînt primiţi ilegal. Şi asta pentru că respectivele persoane juridice, cum le numeşte legea, datorează nişte sume de bani la bugetul de stat. În topul donatorilor conduce Modul Proiect, care a cotizat cu jumătate de milion şi pentru care ANAF a demarat procedura de executare silită pentru o datorie de 19.000 RON. Datoria societăţii la buget este un mizilic pe lîngă banii care au intrat în contul PSD. În total, datoriile firmelor care au zîmbit cu trandafirul în gură depăşesc o sută de mii de lei noi. Deh, a fost mai importantă sponsorizarea pesediştilor decît plata datoriilor. Aţi sesizat, sper, cît de puţine datorii aveau pesediştii la stat în opoziţie. La fel de puţine ca şi contractele cu statul de la putere, normal.
PNL: donaţii de 5 milioane, datorii la stat de 14 milioane
Peneliştii motociclistului Tăriceanu au luptat ca nişte lei pe biciclete pentru promovarea PNL. Şi de bine ce au luptat şi transpirat, au încasat peste cinci milioane RON de la societăţi înscrise în fan-clubul motocicliştilor anonimi. Numai că peste un milion ar trebui să fie returnat la bugetul de criză. Societăţile care au fost darnice cu peneliştii sînt înglodate în datorii la bugetul statului, datorii care depăşesc 14 milioane. În topul datornicilor am găsit pe Tiger Amira Com SRL, care a îndesat în buzunarele liberale 20.000 RON şi a uitat să achite la buget peste nouă milioane de lei noi. Nu i-a întrebat nici un liberal despre sănătatea plăţilor restante, le-au cerut doar numele şi suma. Băieţii de la Vinuri Dobrogene SRL i-au ameţit pe liberali cu 200.000. Numai că au uitat să treacă şi pe la bugetul statului, unde au o datorie de peste trei milioane RON. Evident, în mandat PNL, nici una dintre firmele astea nu a fost întrebată de sănătate de către ANAF.
Politica te face la buzunar
Să fii membru de partid înseamnă multă transpiraţie. Pe lîngă şedinţele prelungite, cu discuţii plicticoase, biscuiţei săraţi şi un pahar de cico la pet, mai trebuie să şi cotizezi. Altfel, rămîi un anonim, care poate ronţăi la biscuiţi în linişte, fără să fie deranjat de cineva vreodată. Aşa că cei care au dorit să se pună bine cu partidul au băgat mîna adînc în căptuşeala buzunarului. Cotizaţiile membrilor celor trei partide – PD-L, PSD şi PNL – se apropie de 50 de milioane de lei noi. Este o sumă, dar e vorba de mii de oameni care s-au sacrificat pentru binele partidului. Politicienii precum Ioan Ghişe, Sulfina Barbu, Mario Oprea, Ionel Palăr, Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf (aşa să îi rămînă numele!), Karoly Borbely ori Radu Cătălin Drăguş ştiu despre ce vorbim. Numai că informaţiile din declaraţiile lor de avere nu concordă cu ce şi-au permis să doneze. De exemplu, deputatul Sulfina Barbu a cotizat la PD-L cu 20.000 RON. Asta în condiţiile în care declară că unicul venit a fost salariul de ministru (55.000 de lei noi), din care plăteşte şi ratele unui credit ipotecar în valoare de 190.000 de euro.
Campanie electorală cu împrumut de la bancă
Trebuie să vă dăm două exemple triste, care dovedesc că politica costă şi te poate plasa la degetul mic al băncilor nemiloase. Senatorul penelist Ioan Ghişe a cotizat la partidul dumnealui cu 120.000 RON. Din declaraţia de avere nu reiese nicicum de unde au apărut aceşti bani. Omul îşi declară doar salariul şi un credit la ANL în valoare de 50.000 de euro. Cînd colo, lucrurile nu stau chiar aşa, zice penelistul: „Am făcut o refinanţare pentru ANL, iar cu 30.000 de euro am cotizat la partid“. Păi, coane Ghişe, de ce nu ai trecut matale refinanţarea asta în declaraţia de avere? Restul sumei a primit-o din sponsorizări. Şi uite aşa, acest politician va plăti, sanchi, vreo treişpe ani pentru o amărîtă de campanie. Colegul Mario Oprea este şi mai îndatorat. A cotizat la partid cu 92.000 RON şi are un credit în valoare de 89.000 de euro. Venitul declarat se constituie din salariul de senator si dividende în valoare de 7.000 RON. Şi totuşi, Mario s-a îndatorat la bancă pentru 20 de ani, de dragul partidului şi al politicii. Cu gura din dotare ne-a declarat că „pare neverosimil, dar aşa este“.
Donaţii grase din salarii de bugetari
Alţi doi politicieni donatori ne-au făcut să crăpăm de invidie. Şi asta deoarece au reuşit să economisească nişte sume frumuşele din salariul de demnitar. Deputatul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf, de exemplu, a reuşit să economisească 16.700 RON din salariul de 50.000 de lei noi, deşi mai are şi un credit la bancă în valoare de 50.000 de euro, contractat în 2007. Deputatul Ionel Palăr de la PNL este şi mai artist: a cotizat la partid cu 50.000 RON, tot din salariul de deputat de 55.000 de lei noi. Banii ăştia economisiţi nu apar în vreun cont în declaraţia de avere, cum ne-am fi aşteptat, mai ales că omul are următoarea explicaţie: „Am strîns banii din veniturile de la Parlament, în de-cursul a patru ani de zile“. Şi i-a păstrat, probabil, de-a lungul mandatului, în mapa cu realizări profesionale, că altfel nu se explică de ce nu a auzit nimeni nici de realizări, nici de bani.
Boc, Tariceanu si Geoana
În anul electoral 2008, partidele politice nu mai pridideau cu încasările, care au venit cu nemiluita. Sub formă de donaţii, cotizaţii şi alte surse, unele confidenţiale. Astfel, Partidul Democrat-Liberal (PD-L) a primit peste 33 de milioane RON, Partidul Naţional Liberal (PNL) a tăiat chitanţă pentru 27 de milioane, iar Partidul Social Democrat (PSD) pentru 22 de milioane. Problema e că o bună parte din persoanele juridice care au donat sume generoase nu aveau acest drept. Şi asta pentru că au datorii la bugetul statului, iar Legea 334 din 2006, adică Legea partidelor politice, spune că „Se interzice persoanelor juridice care, la data efectuării donaţiei, au datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau la bugetele locale să facă donaţii partidelor politice“.
Dacă ar fi să intre în legalitate în chestiunea banilor donaţi, fiecare partid ar trebui să dea statului sume consistente. Astfel, PNL ar trebui să se lingă pe mustăţi de vreun milion de lei, PD-L de jumătate, iar PSD ar trebui să rămînă cu un zîmbet tîmp după vreo 700.000 RON. Nu e ca şi cum ar muri de foame, ci doar ar respecta o lege pe care tot ei au votat-o.
Donaţiile din 2008, recidivă după modelul din 2004
La alegerile din 2004, au existat aceleaşi probleme cu donaţiile care încalcă legea. Firmele cu datorii la stat au donat, partidele au încasat. A existat o campanie media, s-a sesizat Curtea de Conturi. În 2006, a fost dat publicităţii un raport care prezenta punctual cît şi cine a încasat fraudulos. Pentru raportul ăsta au muncit angajaţii Curţii de Conturi vreo cîteva luni bune, au întocmit procese-verbale, apoi s-a lăsat liniştea. Unele partide au răspuns la respectivele procese umflîndu-se în pene şi muşchi, că erau la putere, altele au tăcut mîlc, în opoziţie. După care povestea a ajuns la Curtea de Apel. Unde s-a dat cîştig de cauză, evident, partidelor politice. Astfel, Curtea de Conturi s-a spălat pe cap, ba chiar a făcut şi clăbuci, cu raportul întocmit. Singurii care s-au gîndit că trebuie să intre în legalitate au fost cei de la UDMR, ungurii considerînd că a fost greşeala lor atunci cînd au încasat bani de la societăţi cu datorii la stat. În 2009, ilegalităţile sînt la fel. Plus o criză care strînge rîndurile.
PD-L: donaţii de 10 milioane, datorii la stat de 3 milioane
Pentru alegerile din toamna trecută, pedeliştii au fost asediaţi de sute de firme care au vrut să îşi manifeste candoarea pentru culoarea portocalie. Donaţiile au fost generoase, pe măsura sondajelor de opinie şi a celui mai marinar din ţara asta de marinei. Firmele care au donat zece milioane RON la PD-L au o datorie totală la bugetul statului de peste trei milioane de lei noi. În topul datornicilor cu mînă largă este societatea Oligopol SRL, care a cotizat pentru campania pedelistă cu vreo 25.000. Doar că a uitat să îşi plătească datoriile la bugetul statului, în valoare de peste un milion de lei noi. Poate tresare mustaţa ministrului Pogea de la Finanţe şi se remediază situaţia. Conform principiului „Criză, criză, da’ politica-i pe bani“, există zeci de exemple de societăţi care au fost simpatice cu PD-L, dar al naibii de indiferente cu bugetul statului.
PSD: donaţii de 5 milioane, datorii la stat de 100.000
Armata de şoşonari de campanie a lui Geoană a avut mult de furcă cu toate donaţiile din anul 2008. Atît au tăiat la chitanţe şi au mîzgălit la codurile unice de înregistrare, că le-au ajuns pixurile fără pastă în ziua alegerilor. Au reuşit să adune cinci milioane RON de la societăţile care iubesc trandafirii. Vreo 700.000 de lei noi din suma cu care au cotizat acestea sînt primiţi ilegal. Şi asta pentru că respectivele persoane juridice, cum le numeşte legea, datorează nişte sume de bani la bugetul de stat. În topul donatorilor conduce Modul Proiect, care a cotizat cu jumătate de milion şi pentru care ANAF a demarat procedura de executare silită pentru o datorie de 19.000 RON. Datoria societăţii la buget este un mizilic pe lîngă banii care au intrat în contul PSD. În total, datoriile firmelor care au zîmbit cu trandafirul în gură depăşesc o sută de mii de lei noi. Deh, a fost mai importantă sponsorizarea pesediştilor decît plata datoriilor. Aţi sesizat, sper, cît de puţine datorii aveau pesediştii la stat în opoziţie. La fel de puţine ca şi contractele cu statul de la putere, normal.
PNL: donaţii de 5 milioane, datorii la stat de 14 milioane
Peneliştii motociclistului Tăriceanu au luptat ca nişte lei pe biciclete pentru promovarea PNL. Şi de bine ce au luptat şi transpirat, au încasat peste cinci milioane RON de la societăţi înscrise în fan-clubul motocicliştilor anonimi. Numai că peste un milion ar trebui să fie returnat la bugetul de criză. Societăţile care au fost darnice cu peneliştii sînt înglodate în datorii la bugetul statului, datorii care depăşesc 14 milioane. În topul datornicilor am găsit pe Tiger Amira Com SRL, care a îndesat în buzunarele liberale 20.000 RON şi a uitat să achite la buget peste nouă milioane de lei noi. Nu i-a întrebat nici un liberal despre sănătatea plăţilor restante, le-au cerut doar numele şi suma. Băieţii de la Vinuri Dobrogene SRL i-au ameţit pe liberali cu 200.000. Numai că au uitat să treacă şi pe la bugetul statului, unde au o datorie de peste trei milioane RON. Evident, în mandat PNL, nici una dintre firmele astea nu a fost întrebată de sănătate de către ANAF.
Politica te face la buzunar
Să fii membru de partid înseamnă multă transpiraţie. Pe lîngă şedinţele prelungite, cu discuţii plicticoase, biscuiţei săraţi şi un pahar de cico la pet, mai trebuie să şi cotizezi. Altfel, rămîi un anonim, care poate ronţăi la biscuiţi în linişte, fără să fie deranjat de cineva vreodată. Aşa că cei care au dorit să se pună bine cu partidul au băgat mîna adînc în căptuşeala buzunarului. Cotizaţiile membrilor celor trei partide – PD-L, PSD şi PNL – se apropie de 50 de milioane de lei noi. Este o sumă, dar e vorba de mii de oameni care s-au sacrificat pentru binele partidului. Politicienii precum Ioan Ghişe, Sulfina Barbu, Mario Oprea, Ionel Palăr, Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf (aşa să îi rămînă numele!), Karoly Borbely ori Radu Cătălin Drăguş ştiu despre ce vorbim. Numai că informaţiile din declaraţiile lor de avere nu concordă cu ce şi-au permis să doneze. De exemplu, deputatul Sulfina Barbu a cotizat la PD-L cu 20.000 RON. Asta în condiţiile în care declară că unicul venit a fost salariul de ministru (55.000 de lei noi), din care plăteşte şi ratele unui credit ipotecar în valoare de 190.000 de euro.
Campanie electorală cu împrumut de la bancă
Trebuie să vă dăm două exemple triste, care dovedesc că politica costă şi te poate plasa la degetul mic al băncilor nemiloase. Senatorul penelist Ioan Ghişe a cotizat la partidul dumnealui cu 120.000 RON. Din declaraţia de avere nu reiese nicicum de unde au apărut aceşti bani. Omul îşi declară doar salariul şi un credit la ANL în valoare de 50.000 de euro. Cînd colo, lucrurile nu stau chiar aşa, zice penelistul: „Am făcut o refinanţare pentru ANL, iar cu 30.000 de euro am cotizat la partid“. Păi, coane Ghişe, de ce nu ai trecut matale refinanţarea asta în declaraţia de avere? Restul sumei a primit-o din sponsorizări. Şi uite aşa, acest politician va plăti, sanchi, vreo treişpe ani pentru o amărîtă de campanie. Colegul Mario Oprea este şi mai îndatorat. A cotizat la partid cu 92.000 RON şi are un credit în valoare de 89.000 de euro. Venitul declarat se constituie din salariul de senator si dividende în valoare de 7.000 RON. Şi totuşi, Mario s-a îndatorat la bancă pentru 20 de ani, de dragul partidului şi al politicii. Cu gura din dotare ne-a declarat că „pare neverosimil, dar aşa este“.
Donaţii grase din salarii de bugetari
Alţi doi politicieni donatori ne-au făcut să crăpăm de invidie. Şi asta deoarece au reuşit să economisească nişte sume frumuşele din salariul de demnitar. Deputatul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf, de exemplu, a reuşit să economisească 16.700 RON din salariul de 50.000 de lei noi, deşi mai are şi un credit la bancă în valoare de 50.000 de euro, contractat în 2007. Deputatul Ionel Palăr de la PNL este şi mai artist: a cotizat la partid cu 50.000 RON, tot din salariul de deputat de 55.000 de lei noi. Banii ăştia economisiţi nu apar în vreun cont în declaraţia de avere, cum ne-am fi aşteptat, mai ales că omul are următoarea explicaţie: „Am strîns banii din veniturile de la Parlament, în de-cursul a patru ani de zile“. Şi i-a păstrat, probabil, de-a lungul mandatului, în mapa cu realizări profesionale, că altfel nu se explică de ce nu a auzit nimeni nici de realizări, nici de bani.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)