20 Apr 2009 | Alexandru Cristorian
Academia Catavencu
Guvernul Boc, din care face parte şi ministrul Videanu, tocmai a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă care-l face mai bogat pe afaceristul Videanu cu două milioane de euro. Suma îi era destinată, pînă la adoptarea acestei Ordonanţe, statului. Adică reprezenta taxe plătite la buget. Acum, nu mai reprezintă decît taxă de protecţie plătită de stat ministrului afacerist Videanu.
Să ne creştem resursele financiare din resurse minerale
După scandalul Sterling (concesiunile petroliere din Marea Neagră), izbucnit după ce a ieşit la iveală că statul benficiază doar de o părticică infimă din bogăţiile naturale date în exploatare privaţilor, politicienii au luat atitudine.
La unison, din toate partidele, oamenii au promis că vor schimba lucrurile. Să vedem cum: pînă acum mai bine de o săptămînă, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 101/2007, se stabilea că fiecare agent comercial care exploatează resurse minerale plăteşte o redevenţă – un fel de drept de şmecher al statului – calculată în procente, în funcţie de cîte resurse vinde. Spre exemplu, pentru gaze naturale se plătea 3% din venitul realizat din exploatare; pentru roci utile se plătea 10%; pentru roci ornamentale, prietre preţioase şi semi-preţioase se plătea 15%; pentru cărbuni, minereuri feroase şi neferoase sau aluminiu se plătea 4% şi aşa mai departe. În şedinţa de Guvern din 8 aprilie curent, însă, la iniţiativa preşedintelui ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) Gabriel Mărăcineanu, ordonanţa respectivă a fost modificată, iar întregul sistem de calcul al redevenţelor a fost schimbat. Mai exact, în loc să se plătească un anumit procent din vînzările realizate în urma exploatării resurselor, fiecare agent comercial va plăti statului o sumă fixă pentru fiecare unitate exploatată. Spre exemplu, în cazul rocilor magmatice şi calcaroase se va plăti 0,35 euro pe tona exploatată, pentru bazalt sau granit doi euro pentru fiecare tonă, pentru săruri haloide 0,8 euro. Iar pentru marmură sau gresie, statul va încasa cîte trei euro pentru fiecare tonă exploatată.
Impozite de cinci ori mai mici pentru Videanu
La o primă privire, noul mod de calcul al redevenţelor este avantajos pentru stat: bugetul îşi primeşte banii imediat ce resursa este exploatată (marmura scoasă din carieră, de exemplu), fără a se mai aştepta vînzarea acesteia. La o privire mai atentă, însă, noul mod de calcul al redevenţelor este, de fapt, un adevărat cadou făcut societăţilor care exploatează minereuri. Să luăm un exemplu la îndemînă şi cu vizibilitate mare: marmura. În 2007, una din firmele lui Videanu, Titan Mar, a avut o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de lei. Bani obţinuţi, în principal, din exploatarea marmurei. În baza vechii ordonanţe, Videanu a plătit statului român redevenţe de 10% din valoarea marmurei vîndute, adică vreo cinci milioane de lei noi. Pînă aici, toate bune şi frumoase. Să mergem mai departe: preţul cu care se vinde o tonă de marmură este în jurul a 600 RON. Ceea ce înseamnă că redevenţa, plătită pe stil vechi, era în jurul a 60 RON. Acum, însă, noua redevenţă este de doar 3 (trei) euro pe tonă, adică vreo 12-13 lei noi. Cu alte cuvinte, Videanu a beneficiat de o reducere de cam cinci ori a redevenţei pe care trebuie să o plătească statului. Pe scurt, dacă Titan Mar a plătit statului, în 2007, un impozit de cinci milioane de lei, anul ăsta va plăti, la aceeaşi cifră de afaceri, numai un milion. Restul de patru milioane de lei vechi, adică un milion de euro, rămîne în buzunarul lui Videanu, săracu’, că statu’ ăsta de rahat românesc ia de la săraci şi dă la bogaţi. Dacă aplicăm acelaşi calcul şi pentru Marmosim SA – o altă societate ce se ocupă cu marmura, controlată tot de Videanu – a cărei cifră de afaceri în 2007 a fost de aproximativ 40 milioane RON, bonusul încasat de ministrul Industriilor chiar înainte de Paşti se rotunjeşte cu încă un milion de euro. Ca să se descurce şi el pe criza asta, nu?
miercuri, 22 aprilie 2009
marți, 21 aprilie 2009
Fostul sef al ADS, Daniel Dragan, trimis in judecata pentru un prejudiciu de 90 de milioane de euro
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a lui Daniel Dragan, fost presedinte al Agentiei Domeniilor Statului (ADS), pentru un prejudiciu de aproape 90 de milioane de euro.
Procurorii au retinut ca, la data de 26 iulie 2007, in calitate de presedinte al Agentiei Domeniilor Statului si al Consiliului de Administratie, Daniel Dragan a emis o decizie prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unei persoane fizice in mod nejustificat si fara respectarea dispozitiilor legale, arata un comunicat DNA.
Astfel, urmare a unei cereri de restituire, Dragan a dat persoanei respective, in compensare, o suprafata de 147,14 ha situata in localitatea Popesti Leordeni.
Decizia respectiva a fost emisa fara a avea la baza un raport intocmit de Comisia de analiza a solicitarilor de retrocedare, asa cum prevede Legea 10/2001, nestabilindu-se aspectele necesare pentru solutionarea cererii, cum ar fi: daca cererea a fost depusa in termenul legal, daca solutionarea era de competenta ADS, daca solicitantul este persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate; de asemenea, nu a fost identificat cu exactitate terenul expropriat si nici nu au fost facute verificari cu privire la retrocedarile dispuse de alte autoritati catre solicitant, se arata in comunicatul de presa.
Prin emiterea in mod nelegal a deciziei a fost cauzata o paguba patrimoniului Agentiei Domeniilor Statului in cuantum de 88.284.000 euro (respectiv 276.982.222 RON la cursul BNR din iulie 2007), reprezentand contravaloarea terenului dat in compensare.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Publicat: astazi 9am.ro
Procurorii au retinut ca, la data de 26 iulie 2007, in calitate de presedinte al Agentiei Domeniilor Statului si al Consiliului de Administratie, Daniel Dragan a emis o decizie prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unei persoane fizice in mod nejustificat si fara respectarea dispozitiilor legale, arata un comunicat DNA.
Astfel, urmare a unei cereri de restituire, Dragan a dat persoanei respective, in compensare, o suprafata de 147,14 ha situata in localitatea Popesti Leordeni.
Decizia respectiva a fost emisa fara a avea la baza un raport intocmit de Comisia de analiza a solicitarilor de retrocedare, asa cum prevede Legea 10/2001, nestabilindu-se aspectele necesare pentru solutionarea cererii, cum ar fi: daca cererea a fost depusa in termenul legal, daca solutionarea era de competenta ADS, daca solicitantul este persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate; de asemenea, nu a fost identificat cu exactitate terenul expropriat si nici nu au fost facute verificari cu privire la retrocedarile dispuse de alte autoritati catre solicitant, se arata in comunicatul de presa.
Prin emiterea in mod nelegal a deciziei a fost cauzata o paguba patrimoniului Agentiei Domeniilor Statului in cuantum de 88.284.000 euro (respectiv 276.982.222 RON la cursul BNR din iulie 2007), reprezentand contravaloarea terenului dat in compensare.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Publicat: astazi 9am.ro
Basescu, mai prost platit decat multi functionari din Parlament
Zeci de persoane, care detin functii de conducere in structurile parlamentare, beneficiaza de venituri peste nivelul indemnizatiei unui senator, deputat, chiar a sefului statului, intre acestea numarandu-se fosti parlamentari sau functionari aflati in organismele Legislativului inca din anii '90.
Potrivit declaratiilor de avere completate de functionarii publici parlamentari, peste 40 de persoane au beneficat anii trecuti de salarii mai mari decat un parlamentar de rand, informeaza NewsIn. Daca actualul presedinte al Senatului, Mircea Geoana, a declarat in 2008 venituri anuale din indemnizatie de 53.433 de lei, premierul si fostul presedinte al Senatului, Nicolae Vacaroiu - 62.075 de lei, iar sefului statului - 67.097 de lei, sunt functionari publici parlamentari care au castigat mai mult.
In topul directorilor si a sefilor din Parlament cu salarii consistente se afla, Constanta Calinoiu (sef Departamentul Legislativ din Senat), cu un venit anual declarat , in iunie 2008, de 96.494 lei. Calinoiu este angajat al Senatului din 1991, fiind initial sefa Departamentului Administrativ.
Pe locul doi se afla Madalina Ozana Ududoiu, director general al Centrului International de Conferinte (CIC), aflat in subordinea Camerei Deputatilor, cu 93.589 de lei.
Topul continua cu directorul Directiei Administrative din Camera, Manole Araiman (85.674 de lei), directorul pentru Relatii Bilaterale, Luminita Iordanescu (85.500 de lei) si directorul Departamentului Economic-Financiar, Alexandra Oprea (81.109 de lei).
De asemenea, in cazul Senatului, figureaza seful Departamentului Economic, Adriana Iliescu (80.000 de lei) si directorul din cadrul Departamentului Legislativ, Mihaela Ciochina (78.305 de lei).
Urmatoarele locuri in ierarhia castigurilor sunt ocupate de functionari-sefi de la Camera Deputatilor, respectiv seful departamentului Secretariat Tehnic, Giorgica Toba (76.564 de lei), seful Departamentului Legislativ, Cristian Ionescu (76.269 de lei), secretarul general adjunct, Nicolae Sfacareanu (73.794 de lei) si director CIC - DPCD, Daniel Marin (72.317 de lei).
Intre cei cu remuneratii peste medie se numara si secretarul general al Senatului, Dan Vasiliu (72.162 de lei), care a fost senator al PD intre 1992 - 2000. Acesta este urmat de directorul Directiei Buget-Financiar si Contabilitate, Elena Deaconescu (71.678 de lei).
Totodata, la Camera Deputatilor, directorul Directiei Generale pentru Afaceri Externe, Nadia Valentina Ionescu, a obtinut un salariu anual de 71.615 de lei, in timp ce Vasile Laptes - director Directia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicare - a beneficiat de 70.282 de lei, iar Marian Botocan - sef de serviciu in aceeasi Directie - 67.577 de lei.
In categoria salariilor mai mari decat ale primului-ministru, sau a presedintelui Senatului, se numara directorul Directiei de Achizitii Publice din Camera Deputatilor, Drosu Tararache (66.727 de lei), urmat de directorul Directiei pentru Organizarea si Evidenta lucrarilor Biroului Permanent, Gabriel Stecoza (66.380 de lei) si de directorul Directiei Deconturi pentru Deputati, Mariana Bucur (65.513 de lei). De asemenea, fostul director al grupului parlamentar PDL, Dana Iulia Vasiliu, a obtinut un salariu de 64.043 de lei, iar directorul general al Directiei pentru Dezvoltare, Cornel Cochintu - 63.735 de lei.
De asemenea, mai arata NewsIn, peste 20 de persoane cu functii de conducere si statut de functionar public parlamentar au fost remunerati anual cu salarii mai mari decat indemnizatia de baza a unui parlamentar, respectiv intre 53.000 si 63.000 de lei. Pe de alta parte, insa, o serie de functionarii publici parlamentari au evitat sa-si completeze veniturile in declaratia de avere, precizand doar ca sunt "conform fisei fiscale".
Publicat: astazi 9am.ro
Potrivit declaratiilor de avere completate de functionarii publici parlamentari, peste 40 de persoane au beneficat anii trecuti de salarii mai mari decat un parlamentar de rand, informeaza NewsIn. Daca actualul presedinte al Senatului, Mircea Geoana, a declarat in 2008 venituri anuale din indemnizatie de 53.433 de lei, premierul si fostul presedinte al Senatului, Nicolae Vacaroiu - 62.075 de lei, iar sefului statului - 67.097 de lei, sunt functionari publici parlamentari care au castigat mai mult.
In topul directorilor si a sefilor din Parlament cu salarii consistente se afla, Constanta Calinoiu (sef Departamentul Legislativ din Senat), cu un venit anual declarat , in iunie 2008, de 96.494 lei. Calinoiu este angajat al Senatului din 1991, fiind initial sefa Departamentului Administrativ.
Pe locul doi se afla Madalina Ozana Ududoiu, director general al Centrului International de Conferinte (CIC), aflat in subordinea Camerei Deputatilor, cu 93.589 de lei.
Topul continua cu directorul Directiei Administrative din Camera, Manole Araiman (85.674 de lei), directorul pentru Relatii Bilaterale, Luminita Iordanescu (85.500 de lei) si directorul Departamentului Economic-Financiar, Alexandra Oprea (81.109 de lei).
De asemenea, in cazul Senatului, figureaza seful Departamentului Economic, Adriana Iliescu (80.000 de lei) si directorul din cadrul Departamentului Legislativ, Mihaela Ciochina (78.305 de lei).
Urmatoarele locuri in ierarhia castigurilor sunt ocupate de functionari-sefi de la Camera Deputatilor, respectiv seful departamentului Secretariat Tehnic, Giorgica Toba (76.564 de lei), seful Departamentului Legislativ, Cristian Ionescu (76.269 de lei), secretarul general adjunct, Nicolae Sfacareanu (73.794 de lei) si director CIC - DPCD, Daniel Marin (72.317 de lei).
Intre cei cu remuneratii peste medie se numara si secretarul general al Senatului, Dan Vasiliu (72.162 de lei), care a fost senator al PD intre 1992 - 2000. Acesta este urmat de directorul Directiei Buget-Financiar si Contabilitate, Elena Deaconescu (71.678 de lei).
Totodata, la Camera Deputatilor, directorul Directiei Generale pentru Afaceri Externe, Nadia Valentina Ionescu, a obtinut un salariu anual de 71.615 de lei, in timp ce Vasile Laptes - director Directia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicare - a beneficiat de 70.282 de lei, iar Marian Botocan - sef de serviciu in aceeasi Directie - 67.577 de lei.
In categoria salariilor mai mari decat ale primului-ministru, sau a presedintelui Senatului, se numara directorul Directiei de Achizitii Publice din Camera Deputatilor, Drosu Tararache (66.727 de lei), urmat de directorul Directiei pentru Organizarea si Evidenta lucrarilor Biroului Permanent, Gabriel Stecoza (66.380 de lei) si de directorul Directiei Deconturi pentru Deputati, Mariana Bucur (65.513 de lei). De asemenea, fostul director al grupului parlamentar PDL, Dana Iulia Vasiliu, a obtinut un salariu de 64.043 de lei, iar directorul general al Directiei pentru Dezvoltare, Cornel Cochintu - 63.735 de lei.
De asemenea, mai arata NewsIn, peste 20 de persoane cu functii de conducere si statut de functionar public parlamentar au fost remunerati anual cu salarii mai mari decat indemnizatia de baza a unui parlamentar, respectiv intre 53.000 si 63.000 de lei. Pe de alta parte, insa, o serie de functionarii publici parlamentari au evitat sa-si completeze veniturile in declaratia de avere, precizand doar ca sunt "conform fisei fiscale".
Publicat: astazi 9am.ro
vineri, 17 aprilie 2009
Un hotel de 12 etaje înfipt în inima Herăstrăului
16 Apr 2009 Antoaneta Etves
Cotidianul
O fundaţiepregătită pentru un imobil de cel puţin 10 etaje a apărut, de o jumătate de an, în zona de nord a parcului Herăstrău. Informaţiile duc către firma Domino 94 Impex SRL, controlată de Bartolomeu Finiş, fost client al guvernării Năstase. Primarii Oprescu şi Chiliman se declară revoltaţi, dar iau măsuri anemice.
Două treimi din zona dinspre Şoseaua Nordului a parcului Herăstrău sunt îngrădite, iar pe garduri scrie, din loc în loc: „Proprietate privată. Accesul persoanelor străine interzis”. Îngrădirile s-au făcut pe trei porţiuni. În cea din mijloc a fost turnată o fundaţie a unei viitoare construcţii, cu o suprafaţă de aproximativ 400 de metri pătraţi. Construcţia este ascunsă de un gard de plasă dublat de o pânză verde netransparentă, gard care îngrădeşte aproape un hectar de parc. Gardul vine până în trotuarul de pe marginea lacului.
Potrivit directorului Clubului Nautic Herăstrău, Liviu Doară, acel teren aparţine firmei Domino 94 Impex SRL. „Firma deţine şapte hectare din parc, pe care le-a cumpărat de la Biroul de Turism şi Tranzacţii (BTT).
Pe lângă terenul pe care se află clubul, firma deţine şi acel teren pe care se află fundaţia. Ştiu acest lucru pentru că noi am dat în judecată firma pentru anularea certificatului de proprietate pe care l-a primit BTT de la Ministerul Turismului în ’92-’94”, ne-a declarat directorul clubului nautic, Liviu Doară.
Celelalte două zone împrejmuite au tot o suprafaţă de câte un hectar, fără a exista indicii privindu-i pe proprietari.
Întrebaţi cum s-a putut construi această fundaţie în parcul Herăstrău, administratorii zonei verzi, adică primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, şi edilul sectorului 1, Andrei Chiliman, susţin că totul s-a făcut ilegal şi că nici unul dintre ei nu a avizat aşa ceva.
„Noi nu am dat autorizaţie pentru acea fundaţie. Noi am vrut să-i amendăm. Când am ajuns acolo am constatat că erau deja amendaţi de inspectorii Primăriei Capitalei. Nu poţi amenda de două ori aceeaşi faptă. Cei care au construit acolo au făcut-o ilegal, pe motiv că în acea zonă nu se poate construi având în vedere că este spaţiu verde. Şi îngrăditul zonei a fost făcut ilegal”, ne-a declarat Andrei Chiliman. La rândul său, edilul-şef al Capitalei spune că ştie de această construcţie: „Fundaţia este pe teren privat, cumpărat în urmă cu 17 ani. Alături de alte construcţii începute în zonă, în acest moment se află în analiza organelor administrative şi de stat”. Oprescu a adăugat că va da informaţii mai multe abia la sfârşitul analizei.
Nici şeful Serviciului Desfiinţări Construcţii Ilegale din Primăria Capitalei, Mihai Stanislav, care se plimba prin parc joi, pentru a inspecta zona, nu ne-a putut da vreo informaţie. Întrebat dacă ştie de acea construcţie, ne-a răspuns: „Da, vom vedea ce este acolo”. Directorul Parcurilor, Gabriel Iosif, spune că nu ştie nimic despre noile construcţii şi că va verifica după sărbători. Surse din Primăria Capitalei ne-au declarat că pe acea fundaţie ar urma să se ridice un hotel cu 12 etaje.
Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, principalul acţionar şi administratorul firmei Domino 94 Impex SRL este Carmen Mihaela Finiş, soţia omului de afaceri Bartolomeu Finiş, partener de afaceri cu Alexandru Bittner, Dorin Cocoş şi Adrian Petrache. Întrebată în ce condiţii a obţinut terenul din Herăstrău şi cum a ajuns să înceapă construcţia clădirii, Carmen Mihaela Finiş a recunoscut că deţine terenuri în Herăstrău, dar a negat că ar fi turnat fundaţia vreunei clădiri. „Nu am nici o fundaţie turnată pe terenurile deţinute în Herăstrău”, ne-a declarat ea.
Între cele trei suprafeţe împrejmuite au început să se construiască noi terase, chiar lângă cele demolate toamna trecută de inspectorii Primăriei Capitalei. Joi, în trei zone verzi, muncitorii construiau de zor la trei terase, fiecare cu o suprafaţă aproximativă de 100 de metri pătraţi. Aceştia au refuzat să ofere informaţii privindu-i pe cei care i-au angajat.
În timp ce Andrei Chiliman susţine că nu a eliberat nici o autorizaţie de construcţie pentru acea zonă, edilul-şef al Capitalei a refuzat să ne răspundă.
Cotidianul
O fundaţiepregătită pentru un imobil de cel puţin 10 etaje a apărut, de o jumătate de an, în zona de nord a parcului Herăstrău. Informaţiile duc către firma Domino 94 Impex SRL, controlată de Bartolomeu Finiş, fost client al guvernării Năstase. Primarii Oprescu şi Chiliman se declară revoltaţi, dar iau măsuri anemice.
Două treimi din zona dinspre Şoseaua Nordului a parcului Herăstrău sunt îngrădite, iar pe garduri scrie, din loc în loc: „Proprietate privată. Accesul persoanelor străine interzis”. Îngrădirile s-au făcut pe trei porţiuni. În cea din mijloc a fost turnată o fundaţie a unei viitoare construcţii, cu o suprafaţă de aproximativ 400 de metri pătraţi. Construcţia este ascunsă de un gard de plasă dublat de o pânză verde netransparentă, gard care îngrădeşte aproape un hectar de parc. Gardul vine până în trotuarul de pe marginea lacului.
Potrivit directorului Clubului Nautic Herăstrău, Liviu Doară, acel teren aparţine firmei Domino 94 Impex SRL. „Firma deţine şapte hectare din parc, pe care le-a cumpărat de la Biroul de Turism şi Tranzacţii (BTT).
Pe lângă terenul pe care se află clubul, firma deţine şi acel teren pe care se află fundaţia. Ştiu acest lucru pentru că noi am dat în judecată firma pentru anularea certificatului de proprietate pe care l-a primit BTT de la Ministerul Turismului în ’92-’94”, ne-a declarat directorul clubului nautic, Liviu Doară.
Celelalte două zone împrejmuite au tot o suprafaţă de câte un hectar, fără a exista indicii privindu-i pe proprietari.
Întrebaţi cum s-a putut construi această fundaţie în parcul Herăstrău, administratorii zonei verzi, adică primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, şi edilul sectorului 1, Andrei Chiliman, susţin că totul s-a făcut ilegal şi că nici unul dintre ei nu a avizat aşa ceva.
„Noi nu am dat autorizaţie pentru acea fundaţie. Noi am vrut să-i amendăm. Când am ajuns acolo am constatat că erau deja amendaţi de inspectorii Primăriei Capitalei. Nu poţi amenda de două ori aceeaşi faptă. Cei care au construit acolo au făcut-o ilegal, pe motiv că în acea zonă nu se poate construi având în vedere că este spaţiu verde. Şi îngrăditul zonei a fost făcut ilegal”, ne-a declarat Andrei Chiliman. La rândul său, edilul-şef al Capitalei spune că ştie de această construcţie: „Fundaţia este pe teren privat, cumpărat în urmă cu 17 ani. Alături de alte construcţii începute în zonă, în acest moment se află în analiza organelor administrative şi de stat”. Oprescu a adăugat că va da informaţii mai multe abia la sfârşitul analizei.
Nici şeful Serviciului Desfiinţări Construcţii Ilegale din Primăria Capitalei, Mihai Stanislav, care se plimba prin parc joi, pentru a inspecta zona, nu ne-a putut da vreo informaţie. Întrebat dacă ştie de acea construcţie, ne-a răspuns: „Da, vom vedea ce este acolo”. Directorul Parcurilor, Gabriel Iosif, spune că nu ştie nimic despre noile construcţii şi că va verifica după sărbători. Surse din Primăria Capitalei ne-au declarat că pe acea fundaţie ar urma să se ridice un hotel cu 12 etaje.
Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, principalul acţionar şi administratorul firmei Domino 94 Impex SRL este Carmen Mihaela Finiş, soţia omului de afaceri Bartolomeu Finiş, partener de afaceri cu Alexandru Bittner, Dorin Cocoş şi Adrian Petrache. Întrebată în ce condiţii a obţinut terenul din Herăstrău şi cum a ajuns să înceapă construcţia clădirii, Carmen Mihaela Finiş a recunoscut că deţine terenuri în Herăstrău, dar a negat că ar fi turnat fundaţia vreunei clădiri. „Nu am nici o fundaţie turnată pe terenurile deţinute în Herăstrău”, ne-a declarat ea.
Între cele trei suprafeţe împrejmuite au început să se construiască noi terase, chiar lângă cele demolate toamna trecută de inspectorii Primăriei Capitalei. Joi, în trei zone verzi, muncitorii construiau de zor la trei terase, fiecare cu o suprafaţă aproximativă de 100 de metri pătraţi. Aceştia au refuzat să ofere informaţii privindu-i pe cei care i-au angajat.
În timp ce Andrei Chiliman susţine că nu a eliberat nici o autorizaţie de construcţie pentru acea zonă, edilul-şef al Capitalei a refuzat să ne răspundă.
joi, 16 aprilie 2009
Bani pentru popi – da, pentru dascali – ba
Adoptarea de catre Parlament a ordonantei de majorare a salariilor preotilor, in timp ce lefurile dascalilor raman inghetate din cauza austeritatii bugetare, se lasa cu vorbe grele in Saptamana Mare.
Dascalii cred ca politicienii ii considera mai putin importanti decat preotii, in timp ce slujbasii Domnului sustin ca pentru ei au existat bani deoarece sunt mult mai putini decat profesorii.
Politicul isi baga coada intre profesori si preoti chiar in Saptamana Mare. In timp ce, din cauza austeritatii bugetare, profesorii n-au nici o sansa sa primeasca in acest an salariile majorate cu 50% (care le-au fost aprobate anul trecut prin lege), in cazul altor categorii profesionale precum preotii exista bani suficienti pentru marirea lefurilor. Decizia de ieri a Camerei Deputatilor, care a aprobat cu 201 voturi "pentru", unul "impotriva" si o abtinere ordonanta de majorare a salariilor clerului, dar mai ales discursurile sforaitoare ale alesilor pe tema acestui "cadou" facut angajatilor bisericilor inainte de Pasti i-au infuriat pe sindicalistii din Educatie.
Liderii profesorilor cred ca votarea in Parlament a majorarii salariilor preotilor in timp ce salariile dascalilor au fost inghetate demonstreaza dorinta actualei puteri de a se pune bine cu slujbasii Domnului inainte de alegerile europarlamentare. "Dumnezeu sa-i ierte, ca nu stiu ce fac. Poate ca pentru politicieni preotii conteaza mai mult decat dascalii, desi intr-un stat normal prioritare ar trebui sa fie Educatia si Sanatatea. In aceasta perioada, politicienii vor sa se apropie probabil de cele sfinte, poate astfel poza lor va aparea pe vreun calendar bisericesc", crede Marius Nistor, presedintele Federatiei "Spiru Haret". Liderul sindical regreta ca pentru dascali nu exista o "Saptamana Mare" in care sa li se implineasca dorinta de majorare a salariilor, asa cum li se intampla acum preotilor. "Politicienii nu trebuie sa uite insa ca si datorita noua au ajuns unde sunt", afirma Nistor.
Sursa: Romania Libera, 16 Aprilie 2009
Romania Libera
Autor: Camelia Popa
Dascalii cred ca politicienii ii considera mai putin importanti decat preotii, in timp ce slujbasii Domnului sustin ca pentru ei au existat bani deoarece sunt mult mai putini decat profesorii.
Politicul isi baga coada intre profesori si preoti chiar in Saptamana Mare. In timp ce, din cauza austeritatii bugetare, profesorii n-au nici o sansa sa primeasca in acest an salariile majorate cu 50% (care le-au fost aprobate anul trecut prin lege), in cazul altor categorii profesionale precum preotii exista bani suficienti pentru marirea lefurilor. Decizia de ieri a Camerei Deputatilor, care a aprobat cu 201 voturi "pentru", unul "impotriva" si o abtinere ordonanta de majorare a salariilor clerului, dar mai ales discursurile sforaitoare ale alesilor pe tema acestui "cadou" facut angajatilor bisericilor inainte de Pasti i-au infuriat pe sindicalistii din Educatie.
Liderii profesorilor cred ca votarea in Parlament a majorarii salariilor preotilor in timp ce salariile dascalilor au fost inghetate demonstreaza dorinta actualei puteri de a se pune bine cu slujbasii Domnului inainte de alegerile europarlamentare. "Dumnezeu sa-i ierte, ca nu stiu ce fac. Poate ca pentru politicieni preotii conteaza mai mult decat dascalii, desi intr-un stat normal prioritare ar trebui sa fie Educatia si Sanatatea. In aceasta perioada, politicienii vor sa se apropie probabil de cele sfinte, poate astfel poza lor va aparea pe vreun calendar bisericesc", crede Marius Nistor, presedintele Federatiei "Spiru Haret". Liderul sindical regreta ca pentru dascali nu exista o "Saptamana Mare" in care sa li se implineasca dorinta de majorare a salariilor, asa cum li se intampla acum preotilor. "Politicienii nu trebuie sa uite insa ca si datorita noua au ajuns unde sunt", afirma Nistor.
Sursa: Romania Libera, 16 Aprilie 2009
Romania Libera
Autor: Camelia Popa
Senatorii juristi l-au declarat nevinovat pe Micky Spaga
Iulia Vaida
Joi, 16 Aprilie 2009
Romania Libera
Senatorii juristi motiveaza in raportul asupra solicitarii Parchetului General de incepere a urmaririi penale in cazul senatorului PSD serban Mihailescu faptul ca probele din dosarul DNA sunt in mare parte nule. Potrivit NewsIn, in raport se precizeaza ca, "supusa la vot, propunerea de incepere a urmaririi penale nu a intrunit numarul necesar de voturi (patru senatori fiind pentru, iar patru impotriva), fapt pentru care Comisia nu poate recomanda plenului Senatului un vot in favoarea avizarii inceperii urmaririi penale". Senatorii se refera la probele considerate nule in dosarul lui Mihailescu, motivand decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a retrimis DNA dosarul cauzei, ca urmare a declararii ca neconstitutionala a Legii 155/1999 privind responsabilitatea ministeriala. Aceleasi probe insa sunt considerate de Parchetul General, intr-o scrisoare adresata Comisiei juridice, ca avand "valoarea unor acte premergatoare, pentru a stabili daca exista suficiente indicii pentru a justifica inceperea urmaririi penale".
Joi, 16 Aprilie 2009
Romania Libera
Senatorii juristi motiveaza in raportul asupra solicitarii Parchetului General de incepere a urmaririi penale in cazul senatorului PSD serban Mihailescu faptul ca probele din dosarul DNA sunt in mare parte nule. Potrivit NewsIn, in raport se precizeaza ca, "supusa la vot, propunerea de incepere a urmaririi penale nu a intrunit numarul necesar de voturi (patru senatori fiind pentru, iar patru impotriva), fapt pentru care Comisia nu poate recomanda plenului Senatului un vot in favoarea avizarii inceperii urmaririi penale". Senatorii se refera la probele considerate nule in dosarul lui Mihailescu, motivand decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a retrimis DNA dosarul cauzei, ca urmare a declararii ca neconstitutionala a Legii 155/1999 privind responsabilitatea ministeriala. Aceleasi probe insa sunt considerate de Parchetul General, intr-o scrisoare adresata Comisiei juridice, ca avand "valoarea unor acte premergatoare, pentru a stabili daca exista suficiente indicii pentru a justifica inceperea urmaririi penale".
„Mogulul“ Voiculescu se face stăpân politic peste Agerpres
15 Apr 2009 Adriana Dutulescu, Diana Lazar
Cotidianul
PSD a primit la marea împărţeală din Coaliţie două instituţii de presă publice: Societatea de Radio şi agenţia de ştiri Agerpres. Aceasta ar putea să plece la PC, dar e dorită şi de pesedişti. Iliescu ar vrea ca radioul public să rămână la PNL.
Presa de stat a fost împărţită între PDL şi PSD, săptămâna viitoare, după vacanţa de Paşte, urmând să se facă în cadrul Coaliţiei şi propunerile pentru şefiile instituţiilor media. TVR a revenit, cum se ştie, democrat-liberalilor, iar Societatea de Radio şi agenţia de presă Agerpres au intrat în curtea PSD. Dar pentru că PSD nu este singur la guvernare, ci în alianţă cu PC, una dintre cele două instituţii ar urma să meargă la partidul lui Dan Voiculescu. Marţi dimineaţă a avut loc o şedinţă restrânsă în biroul lui Mircea Geoană de la Senat, unde acesta a fost întrebat, potrivit unor surse din conducerea PSD, „ce facem cu Rompres (fosta denumire a agenţiei Agerpres - n.n.)?“.
Potrivit surselor citate, Mircea Geoană a răspuns că „o dăm la PC, pentru că ei au trust de presă“.
Preşedintele PC, Daniela Popa, contactată de Cotidianul, susţine că „a auzit de la colegi“ că partidului său i-ar reveni dreptul să numească şeful agenţiei publice de ştiri, dar precizează că nu a avut o discuţie oficială cu Mircea Geoană pe acest subiect. „N-am avut nici o discuţie cu Mircea pe tema asta. Şi eu am auzit de la colegii mei că e aşa cum ziceţi, dar nu ştiu nimic de asta“, a spus Daniela Popa. Numele vehiculat pentru preluarea şefiei agenţiei de presă este cel al lui Dragoş Dimitriu, fost deputat PRM, actualmente membru al PC. Contactat de Cotidianul, acesta a spus că „el are o mare experienţă în presă, ca fost ziarist“, şi că „ar fi onorat“ să fie numit la conducerea agenţiei, dar a precizat că „nu poate confirma nominalizarea sa“. Şefia agenţiei publice de ştiri este disputată şi în cadrul PSD, unii lideri înclinând să-l susţină pe actualul director, Ion Mihai Roşca, numit în funcţie de fostul premier Adrian Năstase. „Eu îl susţin pe Roşca şi Năstase o să-l susţină tot pe el“, a declarat pentru Cotidianul unul dintre vicepreşedinţii PSD. Pe de altă parte, există în eşalonul doi al partidului doritori să ocupe această funcţie dintre cei care au rămas pe dinafară la împărţirea posturilor. Fostul deputat Dan Mihalache a declarat pentru Cotidianul că „ar fi şi el interesat de şefia agenţiei Agerpres“, mandatul conducerii acestei instituţii fiind de patru ani.
În ceea ce priveşte radioul public, nominalizarea pentru şefia instituţiei trebuie făcută după vacanţa de Paşte pentru că mandatul actualului preşedinte, Maria Ţoghină, numită în funcţie la propunerea PNL, a expirat. Mircea Geoană l-ar dori pe acest post pe Dan Preda, însă Ion Iliescu şi-a declarat, săptămâna trecută, pe blogul personal, susţinerea faţă de Maria Ţoghină. „Atenţia opiniei publice este deturnată, în această perioadă, spre subiecte «derizorii». Nu pe aceleaşi coordonate se înscrie radioul public, al cărui preşedinte-director general, Maria Ţoghină, şi-a propus ca obiectiv prioritar al mandatului acela de a restaura prestigiul şi credibilitatea serviciului public de radio şi transformarea acestuia într-un radio european, prin echilibru, echidistanţă, corectitudine, transparenţă, respectarea legislaţiei şi a interesului public“, scrie Ion Iliescu pe blogul personal.
Cotidianul
PSD a primit la marea împărţeală din Coaliţie două instituţii de presă publice: Societatea de Radio şi agenţia de ştiri Agerpres. Aceasta ar putea să plece la PC, dar e dorită şi de pesedişti. Iliescu ar vrea ca radioul public să rămână la PNL.
Presa de stat a fost împărţită între PDL şi PSD, săptămâna viitoare, după vacanţa de Paşte, urmând să se facă în cadrul Coaliţiei şi propunerile pentru şefiile instituţiilor media. TVR a revenit, cum se ştie, democrat-liberalilor, iar Societatea de Radio şi agenţia de presă Agerpres au intrat în curtea PSD. Dar pentru că PSD nu este singur la guvernare, ci în alianţă cu PC, una dintre cele două instituţii ar urma să meargă la partidul lui Dan Voiculescu. Marţi dimineaţă a avut loc o şedinţă restrânsă în biroul lui Mircea Geoană de la Senat, unde acesta a fost întrebat, potrivit unor surse din conducerea PSD, „ce facem cu Rompres (fosta denumire a agenţiei Agerpres - n.n.)?“.
Potrivit surselor citate, Mircea Geoană a răspuns că „o dăm la PC, pentru că ei au trust de presă“.
Preşedintele PC, Daniela Popa, contactată de Cotidianul, susţine că „a auzit de la colegi“ că partidului său i-ar reveni dreptul să numească şeful agenţiei publice de ştiri, dar precizează că nu a avut o discuţie oficială cu Mircea Geoană pe acest subiect. „N-am avut nici o discuţie cu Mircea pe tema asta. Şi eu am auzit de la colegii mei că e aşa cum ziceţi, dar nu ştiu nimic de asta“, a spus Daniela Popa. Numele vehiculat pentru preluarea şefiei agenţiei de presă este cel al lui Dragoş Dimitriu, fost deputat PRM, actualmente membru al PC. Contactat de Cotidianul, acesta a spus că „el are o mare experienţă în presă, ca fost ziarist“, şi că „ar fi onorat“ să fie numit la conducerea agenţiei, dar a precizat că „nu poate confirma nominalizarea sa“. Şefia agenţiei publice de ştiri este disputată şi în cadrul PSD, unii lideri înclinând să-l susţină pe actualul director, Ion Mihai Roşca, numit în funcţie de fostul premier Adrian Năstase. „Eu îl susţin pe Roşca şi Năstase o să-l susţină tot pe el“, a declarat pentru Cotidianul unul dintre vicepreşedinţii PSD. Pe de altă parte, există în eşalonul doi al partidului doritori să ocupe această funcţie dintre cei care au rămas pe dinafară la împărţirea posturilor. Fostul deputat Dan Mihalache a declarat pentru Cotidianul că „ar fi şi el interesat de şefia agenţiei Agerpres“, mandatul conducerii acestei instituţii fiind de patru ani.
În ceea ce priveşte radioul public, nominalizarea pentru şefia instituţiei trebuie făcută după vacanţa de Paşte pentru că mandatul actualului preşedinte, Maria Ţoghină, numită în funcţie la propunerea PNL, a expirat. Mircea Geoană l-ar dori pe acest post pe Dan Preda, însă Ion Iliescu şi-a declarat, săptămâna trecută, pe blogul personal, susţinerea faţă de Maria Ţoghină. „Atenţia opiniei publice este deturnată, în această perioadă, spre subiecte «derizorii». Nu pe aceleaşi coordonate se înscrie radioul public, al cărui preşedinte-director general, Maria Ţoghină, şi-a propus ca obiectiv prioritar al mandatului acela de a restaura prestigiul şi credibilitatea serviciului public de radio şi transformarea acestuia într-un radio european, prin echilibru, echidistanţă, corectitudine, transparenţă, respectarea legislaţiei şi a interesului public“, scrie Ion Iliescu pe blogul personal.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)