Catalin Predoiu a ramas ministrul Justitiei si in Guvernul Boc, promitandu-si siesi si noua tuturor ca monitorizarea pe acest domeniu din partea UE va inceta, in timpul mandatului sau.
Proiectele codurilor pentru care initial Guvernul voia sa-si asume raspunderea, dar a renuntat ulterior, a aratat cat de prost a fost manageriata aceasta chestiune de ministru. Predoiu a ratat sansa de-a ramane cu capitalul de imagine pe care il avea din timpul Guvernului Tariceanu, si daca se confirma ceea ce ne-au declarat unele surse europene si anume ca monitorizarea pe Justitie va continua, putem trece in dreptul numelui acestui ministru, creditat cu un foarte mare orizont de asteptare, un esec profesional.
Zilele acestea va fi dat publicitatii un raport intocmit de Centrul European pentru Studii Politice (CESP) care consemneaza o situatie dezastruoasa in Justitia din tara noastra. Raportul, din care prezentam pasaje ample, in exclusivitate astazi, contine recomandari catre Comisia Europeana prin care se cere continuarea monitorizarii Romaniei si, de asemenea, blocarea fondurilor catre tara noastra, in cazul in care problemele din justitie nu vor fi rezolvate.
Documentul este intitulat "De ce justitia conteaza: Raport privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare al Comisiei Europene", iar autorul este expertul Dana Denis Smith. Practic, este un document de peste 40 de pagini, o analiza ampla pe care au mai facut-o si alti experti UE, si in care justitia din Romania apare cu acceasi imagine patata ca si pana acum.
Guvernul Boc este criticat dur pentru Ordonante de Urgenta emise in mod excesiv de cand s-a instalat, ajungand pe picior de egalitate cu Parlamentul. Inalta Curte de Casatie si Justitie este criticata si ea pentru ca incalca regulile, avand la procesele civile judecatori specializati in drept penal, iar la cele civile judecatori din dreptul penal.
Tot raportul arata ca in timp ce unele salarii ale magistratilor din CSM sunt "exagerate", altele sunt modeste si "nu pot asigura independenta magistratilor". In final, singura bila alba a justitiei din Romania ramane in mana procurorului sef al DNA, Daniel Morar, care impreuna cu colegii sai au reusit sa fie mai eficienti pe parcursul anului 2008 decat cu un an in urma.
Raportul Centrului pentru Studii Politice din Bruxelles contine o serie de concluzii, dar si recomandari pentru Romania si pentru Comisia Europeana.
Daca autoritatilor romane li se recomanda sa nu mai "mascheze" atat de mult gaurile negre din justitie, oficialilor Comsiei li se recomanda sa nu se lase cu una, cu doua, nu cumva sa ridice monitorizarea, ba din contra sa taie fondurile daca e nevoie, poate poate se va vedea o schimbare apoi.
Autorul raportului, Dana Denis Smith, a declarat pentru revista Q Magazine ca Romania nu poate spera ca CVM-ul (Mecanismul de Cooperare si Verificare) sa fie eliminat pentru ca "exista o lipsa de coerenta uriasa in reformarea justitiei". "CVM-ul trebuie vazut ca un ajutor de la un frate mai mare din partea Bruxelles-ului , nu drept o pedeapsa a parintilor UE. Cresterea nivelului de trai depinde de functionarea justitiei", a mai spus expertul.
DNA laudat inca o data pentru eficienta
Institutia condusa de Daniel Morar este cap de lista in raport. Nu pentru prima data.Ca si institutie de varf - focusata exclusiv pe lupta impotriva coruptiei - DNA este una din institutiile cele mai active in colaborarea cu Uniunea Europeana, in acest domeniu. Eficienta DNA a crescut in 2008 fata de 2007. Numarul cazurilor trimise in instanta a crescut cu 64 la suta, in timp ce numarul celor arestati s-a dublat. Numarul cazurilor finalizate de DNA cu o solutie a crescut cu 8 la suta fata de 2007, in timp ce cazurile finalizate a crescut cu 11 la suta, arata documentul.
Spre deosebire de DNA, CSM este criticat deoarece nu a luptat suficient pentru transparenta in sistemul judiciar si are alte prioritati.
Autor: Cristina Serban
Sursa: Q Magazine, 27 Aprilie 2009
luni, 27 aprilie 2009
vineri, 24 aprilie 2009
Record de viteză în justiţie: proces de o zi pentru umflat salariile magistraţilor
23 Apr 2009 Dorin Petrisor
Cotidianul
Peste 40 de judecători de la Curtea de Apel Craiova au câştigat sporuri salariale într-un proces judecat de această instanţă într-un termen-record: o singură zi.
Curtea de Apel Craiova a înregistrat un record absolut în domeniul celerităţii cu care a judecat un dosar. În 13 aprilie 2009, peste 40 de judecători de pe raza acestei Curţi, în frunte cu Costel Drăguţ, preşedintele acestei instanţe şi membru interimar al CSM de un an şi jumătate, au câştigat sporurile salariale restante de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50 la sută. Procesul a avut un singur termen, 13 aprilie 2009, iar cererea a fost înregistrată în 10 aprilie, cu doar trei zile mai devreme. Aceasta în condiţiile în care Curtea de Apel Craiova este a doua din ţară după cea din Bucureşti din punctul de vedere al încărcării de dosare.
În plus, judecătorii craioveni nu au avut nici o reţinere în a da în judecată Ministerul Justiţiei pentru obţinerea acestor sporuri chiar la instanţa unde activează, instanţă condusă de unul dintre reclamanţi, Costel Drăguţ.
Contactat de Cotidianul, Costel Drăguţ ne-a declarat că nu ştie de această sentinţă, întrucât a fost în concediu între 27 martie şi 15 aprilie. El nu a vrut să comenteze presupusa stare de incompatibilitate prin care judecători din subordinea sa au fost puşi în situaţia să judece un proces declanşat de şeful lor.
De altfel, Drăguţ a dat în judecată şi Consiliul Superior al Magistraturii cu scopul de a-şi păstra locul de interimar în CSM, pe care-l ocupă după ce un alt reprezentant ales din partea Curţilor de Apel, Iulian Gâlcă, s-a pensionat în 2007. Drăguţ trebuia să păstreze locul în CSM numai până când Consiliul organizează alegeri, dar pentru un reprezentant al judecătoriilor. Aceasta întrucât în 2005 fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, pentru a da şansa unor judecători mai tineri să fie reprezentaţi în CSM, a schimbat componenţa legală a acestuia, mărind numărul de reprezentanţi ai judecătoriilor de la unu la doi şi reducându-l pe cel al Curţilor de Apel de la trei la doi. CSM a emis în 2007 o hotărâre de organizare a alegerilor pentru un post alocat judecătoriilor, însă nu a putut fi pusă în aplicare pentru că Drăguţ a atacat-o în instanţă. Acum dosarul este la Curtea Constituţională.
Costel Drăguţ a fost demis din funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Craiova pentru că nu a utilizat deloc calculatoarele primite de instituţie de la Ministerul Justiţiei, însă CSM l-a repus în funcţie.
Cotidianul
Peste 40 de judecători de la Curtea de Apel Craiova au câştigat sporuri salariale într-un proces judecat de această instanţă într-un termen-record: o singură zi.
Curtea de Apel Craiova a înregistrat un record absolut în domeniul celerităţii cu care a judecat un dosar. În 13 aprilie 2009, peste 40 de judecători de pe raza acestei Curţi, în frunte cu Costel Drăguţ, preşedintele acestei instanţe şi membru interimar al CSM de un an şi jumătate, au câştigat sporurile salariale restante de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50 la sută. Procesul a avut un singur termen, 13 aprilie 2009, iar cererea a fost înregistrată în 10 aprilie, cu doar trei zile mai devreme. Aceasta în condiţiile în care Curtea de Apel Craiova este a doua din ţară după cea din Bucureşti din punctul de vedere al încărcării de dosare.
În plus, judecătorii craioveni nu au avut nici o reţinere în a da în judecată Ministerul Justiţiei pentru obţinerea acestor sporuri chiar la instanţa unde activează, instanţă condusă de unul dintre reclamanţi, Costel Drăguţ.
Contactat de Cotidianul, Costel Drăguţ ne-a declarat că nu ştie de această sentinţă, întrucât a fost în concediu între 27 martie şi 15 aprilie. El nu a vrut să comenteze presupusa stare de incompatibilitate prin care judecători din subordinea sa au fost puşi în situaţia să judece un proces declanşat de şeful lor.
De altfel, Drăguţ a dat în judecată şi Consiliul Superior al Magistraturii cu scopul de a-şi păstra locul de interimar în CSM, pe care-l ocupă după ce un alt reprezentant ales din partea Curţilor de Apel, Iulian Gâlcă, s-a pensionat în 2007. Drăguţ trebuia să păstreze locul în CSM numai până când Consiliul organizează alegeri, dar pentru un reprezentant al judecătoriilor. Aceasta întrucât în 2005 fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, pentru a da şansa unor judecători mai tineri să fie reprezentaţi în CSM, a schimbat componenţa legală a acestuia, mărind numărul de reprezentanţi ai judecătoriilor de la unu la doi şi reducându-l pe cel al Curţilor de Apel de la trei la doi. CSM a emis în 2007 o hotărâre de organizare a alegerilor pentru un post alocat judecătoriilor, însă nu a putut fi pusă în aplicare pentru că Drăguţ a atacat-o în instanţă. Acum dosarul este la Curtea Constituţională.
Costel Drăguţ a fost demis din funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Craiova pentru că nu a utilizat deloc calculatoarele primite de instituţie de la Ministerul Justiţiei, însă CSM l-a repus în funcţie.
joi, 23 aprilie 2009
Nou abuz asupra jurnalistilor constanteni: ZIUA de Constanta, interzis de Mazare
Cotidianul local ZIUA de Constanta nu mai este difuzat in punctele de distributie a presei apartinand societatii Conpress Group, care detine 85% din distributia de presa din Constanta si care il are printre actionari chiar pe primarul Constantei, Radu Mazare.
"Incepand cu data de 6 aprilie a.c., mai multi cititori ne-au sesizat ca, in chioscurile Conpress Group nu au gasit ZIUA de Constanta, iar abonamentele ce trebuiau distribuite prin grija aceleasi companii nu au inclus si editia locala a ziarului ZIUA. Dupa verificarea informatiilor a reiesit ca situatia prezentata este reala, fapt confirmat si de vanzatorii de la punctele de distributie a presei ce apartin societatii Conpress Group si in care ziarele sunt difuzate de SC Tutun si Ziare SRL", se arata intr-un comunicat de presa al publicatiei, semnat de redactorul-sef, Emilian Andrei.
Intra-adevar, responsabilii de chioscuri au comunicat conducerii ziarului ca nici nu vor mai primi ZIUA de Constanta, lucru pe care sefii lor il stau de mult. SC Tutun si Ziare SRL are ca unic asociat firma Conpress Group SRL, in actionariatul careia il regasim pe primarul Constantei, dl. Radu Mazare. Societatea detine 85% din distributia de presa din Constanta, ceea ce inseamna, de fapt, monopolul. Vanzarea ziarelor distribuite de SC Tutun si Ziare SRL se face in chioscurile ce apartin Conpress Group, pe terenuri cesionate de la primaria condusa de Radu Mazare, se mai explica in anuntul trimis de redactia cotidianului local.
Totusi, la sfarsitul lunii noiembrie 2008, SC Tutun si Ziare SRL a informat ZIUA de Constanta ca "datorita costurilor logistice ridicate", se afla in imposibilitatea de a mai distribui ziarul. Adresa din 28.11.2008 a fost urmata de alte documente care mentionau acelasi aspect, fara a avea insa urmari. In fapt, documentele transmise de SC Tutun si Ziare SRL pot fi considerate avertismente ale societatii de distributie fata de materiale de presa aparute in cotidianul nostru. Interesant este ca prima adresa ce poarta semnatura directorului Tutun si Ziare SRL a fost primita pe 28.11.2008, la doar doua zile dupa ce ZIUA de Constanta isi arata solidaritatea fata de jurnalista Feri Predescu si se alatura demersului de sustinere a acesteia pentru strangerea banilor cu care trebuie sa-l despagubeasca pe primarul Radu Mazare, precizeaza comunicatul. Feri Predescu este numita primul "ghimpe" al acestui demers, intr-un articol de pe pagina electronica a ziarului, numit "De ce a interzis Mazare ZIUA de Constanta?!".
"In editia din 25 martie prezentam informatii referitoare la terenul pe care Beatrice Maris, judecatoarea care a condamnat-o pe Feri Predescu in procesul cu Mazare primise de la edil, prin dispozitie de primar, teren pe legea 10 din 2001. Punctul culminant l-a reprezentat materialul Gresit: NU l-au votat 70% din constanteni", aparut in ZIUA de Constanta pe 31 martie 2009. consideram ca acesta a fost motivul care a dus la interzicerea cotidianului nostru in chioscurile Conpress Group", sustine Emilian Andrei.
Delict de opinie pedepsit la Constanta: Feri Predescu plateste bani grei primarului Mazare
El a mai adaugat ca linia ziarului a fost intotdeauna echidistanta si a prezentat atat partile pozitive, cat si pe cele negative ale administratiei publice locale, dar si ale activitatii primarului constantean si, de aceea, edilul a fost deranjat de prezenta lui pe piata media constanteana si ca scoaterea ziarului de la difuzare din chioscurile Conpress Group nu poate fi considerata decat o forma de interzicere a publicatiei.
"In acest sens, am considerat necesar sa aducem la cunostinta opiniei publice abuzul la care au recurs mai-marii urbei, interzicand un ziar considerat de conducerea Primariei si a Consiliului Judetean, ca fiind unul de opozitie", se conchide in comunicat.
De asemenea, ZIUA de Constanta isi informeaza cititorii ca va aplica metoda de difuzare proprie, intr-un numar si mai mare de exemplare, care se va completa cu editia on-line www.ziuadeconstanta.ro. Pe aceasta pagina de internet se poate gasi si toata documentatia care sustine afirmatiile conducerii ziarului, insotita de un film in chioscurile Conpress Group, mail-uri si sesizari telefonice de la cititori care atesta faptul ca ziarul nu mai este distribuit in acele puncte de difuzare a presei.
Publicat: astazi 9am.ro
Autor: C.C.
"Incepand cu data de 6 aprilie a.c., mai multi cititori ne-au sesizat ca, in chioscurile Conpress Group nu au gasit ZIUA de Constanta, iar abonamentele ce trebuiau distribuite prin grija aceleasi companii nu au inclus si editia locala a ziarului ZIUA. Dupa verificarea informatiilor a reiesit ca situatia prezentata este reala, fapt confirmat si de vanzatorii de la punctele de distributie a presei ce apartin societatii Conpress Group si in care ziarele sunt difuzate de SC Tutun si Ziare SRL", se arata intr-un comunicat de presa al publicatiei, semnat de redactorul-sef, Emilian Andrei.
Intra-adevar, responsabilii de chioscuri au comunicat conducerii ziarului ca nici nu vor mai primi ZIUA de Constanta, lucru pe care sefii lor il stau de mult. SC Tutun si Ziare SRL are ca unic asociat firma Conpress Group SRL, in actionariatul careia il regasim pe primarul Constantei, dl. Radu Mazare. Societatea detine 85% din distributia de presa din Constanta, ceea ce inseamna, de fapt, monopolul. Vanzarea ziarelor distribuite de SC Tutun si Ziare SRL se face in chioscurile ce apartin Conpress Group, pe terenuri cesionate de la primaria condusa de Radu Mazare, se mai explica in anuntul trimis de redactia cotidianului local.
Totusi, la sfarsitul lunii noiembrie 2008, SC Tutun si Ziare SRL a informat ZIUA de Constanta ca "datorita costurilor logistice ridicate", se afla in imposibilitatea de a mai distribui ziarul. Adresa din 28.11.2008 a fost urmata de alte documente care mentionau acelasi aspect, fara a avea insa urmari. In fapt, documentele transmise de SC Tutun si Ziare SRL pot fi considerate avertismente ale societatii de distributie fata de materiale de presa aparute in cotidianul nostru. Interesant este ca prima adresa ce poarta semnatura directorului Tutun si Ziare SRL a fost primita pe 28.11.2008, la doar doua zile dupa ce ZIUA de Constanta isi arata solidaritatea fata de jurnalista Feri Predescu si se alatura demersului de sustinere a acesteia pentru strangerea banilor cu care trebuie sa-l despagubeasca pe primarul Radu Mazare, precizeaza comunicatul. Feri Predescu este numita primul "ghimpe" al acestui demers, intr-un articol de pe pagina electronica a ziarului, numit "De ce a interzis Mazare ZIUA de Constanta?!".
"In editia din 25 martie prezentam informatii referitoare la terenul pe care Beatrice Maris, judecatoarea care a condamnat-o pe Feri Predescu in procesul cu Mazare primise de la edil, prin dispozitie de primar, teren pe legea 10 din 2001. Punctul culminant l-a reprezentat materialul
Delict de opinie pedepsit la Constanta: Feri Predescu plateste bani grei primarului Mazare
El a mai adaugat ca linia ziarului a fost intotdeauna echidistanta si a prezentat atat partile pozitive, cat si pe cele negative ale administratiei publice locale, dar si ale activitatii primarului constantean si, de aceea, edilul a fost deranjat de prezenta lui pe piata media constanteana si ca scoaterea ziarului de la difuzare din chioscurile Conpress Group nu poate fi considerata decat o forma de interzicere a publicatiei.
"In acest sens, am considerat necesar sa aducem la cunostinta opiniei publice abuzul la care au recurs mai-marii urbei, interzicand un ziar considerat de conducerea Primariei si a Consiliului Judetean, ca fiind unul de opozitie", se conchide in comunicat.
De asemenea, ZIUA de Constanta isi informeaza cititorii ca va aplica metoda de difuzare proprie, intr-un numar si mai mare de exemplare, care se va completa cu editia on-line www.ziuadeconstanta.ro. Pe aceasta pagina de internet se poate gasi si toata documentatia care sustine afirmatiile conducerii ziarului, insotita de un film in chioscurile Conpress Group, mail-uri si sesizari telefonice de la cititori care atesta faptul ca ziarul nu mai este distribuit in acele puncte de difuzare a presei.
Publicat: astazi 9am.ro
Autor: C.C.
miercuri, 22 aprilie 2009
Boc i-a scăzut impozitele lui Videanu cu două milioane de euro
20 Apr 2009 | Alexandru Cristorian
Academia Catavencu
Guvernul Boc, din care face parte şi ministrul Videanu, tocmai a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă care-l face mai bogat pe afaceristul Videanu cu două milioane de euro. Suma îi era destinată, pînă la adoptarea acestei Ordonanţe, statului. Adică reprezenta taxe plătite la buget. Acum, nu mai reprezintă decît taxă de protecţie plătită de stat ministrului afacerist Videanu.
Să ne creştem resursele financiare din resurse minerale
După scandalul Sterling (concesiunile petroliere din Marea Neagră), izbucnit după ce a ieşit la iveală că statul benficiază doar de o părticică infimă din bogăţiile naturale date în exploatare privaţilor, politicienii au luat atitudine.
La unison, din toate partidele, oamenii au promis că vor schimba lucrurile. Să vedem cum: pînă acum mai bine de o săptămînă, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 101/2007, se stabilea că fiecare agent comercial care exploatează resurse minerale plăteşte o redevenţă – un fel de drept de şmecher al statului – calculată în procente, în funcţie de cîte resurse vinde. Spre exemplu, pentru gaze naturale se plătea 3% din venitul realizat din exploatare; pentru roci utile se plătea 10%; pentru roci ornamentale, prietre preţioase şi semi-preţioase se plătea 15%; pentru cărbuni, minereuri feroase şi neferoase sau aluminiu se plătea 4% şi aşa mai departe. În şedinţa de Guvern din 8 aprilie curent, însă, la iniţiativa preşedintelui ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) Gabriel Mărăcineanu, ordonanţa respectivă a fost modificată, iar întregul sistem de calcul al redevenţelor a fost schimbat. Mai exact, în loc să se plătească un anumit procent din vînzările realizate în urma exploatării resurselor, fiecare agent comercial va plăti statului o sumă fixă pentru fiecare unitate exploatată. Spre exemplu, în cazul rocilor magmatice şi calcaroase se va plăti 0,35 euro pe tona exploatată, pentru bazalt sau granit doi euro pentru fiecare tonă, pentru săruri haloide 0,8 euro. Iar pentru marmură sau gresie, statul va încasa cîte trei euro pentru fiecare tonă exploatată.
Impozite de cinci ori mai mici pentru Videanu
La o primă privire, noul mod de calcul al redevenţelor este avantajos pentru stat: bugetul îşi primeşte banii imediat ce resursa este exploatată (marmura scoasă din carieră, de exemplu), fără a se mai aştepta vînzarea acesteia. La o privire mai atentă, însă, noul mod de calcul al redevenţelor este, de fapt, un adevărat cadou făcut societăţilor care exploatează minereuri. Să luăm un exemplu la îndemînă şi cu vizibilitate mare: marmura. În 2007, una din firmele lui Videanu, Titan Mar, a avut o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de lei. Bani obţinuţi, în principal, din exploatarea marmurei. În baza vechii ordonanţe, Videanu a plătit statului român redevenţe de 10% din valoarea marmurei vîndute, adică vreo cinci milioane de lei noi. Pînă aici, toate bune şi frumoase. Să mergem mai departe: preţul cu care se vinde o tonă de marmură este în jurul a 600 RON. Ceea ce înseamnă că redevenţa, plătită pe stil vechi, era în jurul a 60 RON. Acum, însă, noua redevenţă este de doar 3 (trei) euro pe tonă, adică vreo 12-13 lei noi. Cu alte cuvinte, Videanu a beneficiat de o reducere de cam cinci ori a redevenţei pe care trebuie să o plătească statului. Pe scurt, dacă Titan Mar a plătit statului, în 2007, un impozit de cinci milioane de lei, anul ăsta va plăti, la aceeaşi cifră de afaceri, numai un milion. Restul de patru milioane de lei vechi, adică un milion de euro, rămîne în buzunarul lui Videanu, săracu’, că statu’ ăsta de rahat românesc ia de la săraci şi dă la bogaţi. Dacă aplicăm acelaşi calcul şi pentru Marmosim SA – o altă societate ce se ocupă cu marmura, controlată tot de Videanu – a cărei cifră de afaceri în 2007 a fost de aproximativ 40 milioane RON, bonusul încasat de ministrul Industriilor chiar înainte de Paşti se rotunjeşte cu încă un milion de euro. Ca să se descurce şi el pe criza asta, nu?
Academia Catavencu
Guvernul Boc, din care face parte şi ministrul Videanu, tocmai a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă care-l face mai bogat pe afaceristul Videanu cu două milioane de euro. Suma îi era destinată, pînă la adoptarea acestei Ordonanţe, statului. Adică reprezenta taxe plătite la buget. Acum, nu mai reprezintă decît taxă de protecţie plătită de stat ministrului afacerist Videanu.
Să ne creştem resursele financiare din resurse minerale
După scandalul Sterling (concesiunile petroliere din Marea Neagră), izbucnit după ce a ieşit la iveală că statul benficiază doar de o părticică infimă din bogăţiile naturale date în exploatare privaţilor, politicienii au luat atitudine.
La unison, din toate partidele, oamenii au promis că vor schimba lucrurile. Să vedem cum: pînă acum mai bine de o săptămînă, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 101/2007, se stabilea că fiecare agent comercial care exploatează resurse minerale plăteşte o redevenţă – un fel de drept de şmecher al statului – calculată în procente, în funcţie de cîte resurse vinde. Spre exemplu, pentru gaze naturale se plătea 3% din venitul realizat din exploatare; pentru roci utile se plătea 10%; pentru roci ornamentale, prietre preţioase şi semi-preţioase se plătea 15%; pentru cărbuni, minereuri feroase şi neferoase sau aluminiu se plătea 4% şi aşa mai departe. În şedinţa de Guvern din 8 aprilie curent, însă, la iniţiativa preşedintelui ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) Gabriel Mărăcineanu, ordonanţa respectivă a fost modificată, iar întregul sistem de calcul al redevenţelor a fost schimbat. Mai exact, în loc să se plătească un anumit procent din vînzările realizate în urma exploatării resurselor, fiecare agent comercial va plăti statului o sumă fixă pentru fiecare unitate exploatată. Spre exemplu, în cazul rocilor magmatice şi calcaroase se va plăti 0,35 euro pe tona exploatată, pentru bazalt sau granit doi euro pentru fiecare tonă, pentru săruri haloide 0,8 euro. Iar pentru marmură sau gresie, statul va încasa cîte trei euro pentru fiecare tonă exploatată.
Impozite de cinci ori mai mici pentru Videanu
La o primă privire, noul mod de calcul al redevenţelor este avantajos pentru stat: bugetul îşi primeşte banii imediat ce resursa este exploatată (marmura scoasă din carieră, de exemplu), fără a se mai aştepta vînzarea acesteia. La o privire mai atentă, însă, noul mod de calcul al redevenţelor este, de fapt, un adevărat cadou făcut societăţilor care exploatează minereuri. Să luăm un exemplu la îndemînă şi cu vizibilitate mare: marmura. În 2007, una din firmele lui Videanu, Titan Mar, a avut o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de lei. Bani obţinuţi, în principal, din exploatarea marmurei. În baza vechii ordonanţe, Videanu a plătit statului român redevenţe de 10% din valoarea marmurei vîndute, adică vreo cinci milioane de lei noi. Pînă aici, toate bune şi frumoase. Să mergem mai departe: preţul cu care se vinde o tonă de marmură este în jurul a 600 RON. Ceea ce înseamnă că redevenţa, plătită pe stil vechi, era în jurul a 60 RON. Acum, însă, noua redevenţă este de doar 3 (trei) euro pe tonă, adică vreo 12-13 lei noi. Cu alte cuvinte, Videanu a beneficiat de o reducere de cam cinci ori a redevenţei pe care trebuie să o plătească statului. Pe scurt, dacă Titan Mar a plătit statului, în 2007, un impozit de cinci milioane de lei, anul ăsta va plăti, la aceeaşi cifră de afaceri, numai un milion. Restul de patru milioane de lei vechi, adică un milion de euro, rămîne în buzunarul lui Videanu, săracu’, că statu’ ăsta de rahat românesc ia de la săraci şi dă la bogaţi. Dacă aplicăm acelaşi calcul şi pentru Marmosim SA – o altă societate ce se ocupă cu marmura, controlată tot de Videanu – a cărei cifră de afaceri în 2007 a fost de aproximativ 40 milioane RON, bonusul încasat de ministrul Industriilor chiar înainte de Paşti se rotunjeşte cu încă un milion de euro. Ca să se descurce şi el pe criza asta, nu?
marți, 21 aprilie 2009
Fostul sef al ADS, Daniel Dragan, trimis in judecata pentru un prejudiciu de 90 de milioane de euro
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a lui Daniel Dragan, fost presedinte al Agentiei Domeniilor Statului (ADS), pentru un prejudiciu de aproape 90 de milioane de euro.
Procurorii au retinut ca, la data de 26 iulie 2007, in calitate de presedinte al Agentiei Domeniilor Statului si al Consiliului de Administratie, Daniel Dragan a emis o decizie prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unei persoane fizice in mod nejustificat si fara respectarea dispozitiilor legale, arata un comunicat DNA.
Astfel, urmare a unei cereri de restituire, Dragan a dat persoanei respective, in compensare, o suprafata de 147,14 ha situata in localitatea Popesti Leordeni.
Decizia respectiva a fost emisa fara a avea la baza un raport intocmit de Comisia de analiza a solicitarilor de retrocedare, asa cum prevede Legea 10/2001, nestabilindu-se aspectele necesare pentru solutionarea cererii, cum ar fi: daca cererea a fost depusa in termenul legal, daca solutionarea era de competenta ADS, daca solicitantul este persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate; de asemenea, nu a fost identificat cu exactitate terenul expropriat si nici nu au fost facute verificari cu privire la retrocedarile dispuse de alte autoritati catre solicitant, se arata in comunicatul de presa.
Prin emiterea in mod nelegal a deciziei a fost cauzata o paguba patrimoniului Agentiei Domeniilor Statului in cuantum de 88.284.000 euro (respectiv 276.982.222 RON la cursul BNR din iulie 2007), reprezentand contravaloarea terenului dat in compensare.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Publicat: astazi 9am.ro
Procurorii au retinut ca, la data de 26 iulie 2007, in calitate de presedinte al Agentiei Domeniilor Statului si al Consiliului de Administratie, Daniel Dragan a emis o decizie prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unei persoane fizice in mod nejustificat si fara respectarea dispozitiilor legale, arata un comunicat DNA.
Astfel, urmare a unei cereri de restituire, Dragan a dat persoanei respective, in compensare, o suprafata de 147,14 ha situata in localitatea Popesti Leordeni.
Decizia respectiva a fost emisa fara a avea la baza un raport intocmit de Comisia de analiza a solicitarilor de retrocedare, asa cum prevede Legea 10/2001, nestabilindu-se aspectele necesare pentru solutionarea cererii, cum ar fi: daca cererea a fost depusa in termenul legal, daca solutionarea era de competenta ADS, daca solicitantul este persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate; de asemenea, nu a fost identificat cu exactitate terenul expropriat si nici nu au fost facute verificari cu privire la retrocedarile dispuse de alte autoritati catre solicitant, se arata in comunicatul de presa.
Prin emiterea in mod nelegal a deciziei a fost cauzata o paguba patrimoniului Agentiei Domeniilor Statului in cuantum de 88.284.000 euro (respectiv 276.982.222 RON la cursul BNR din iulie 2007), reprezentand contravaloarea terenului dat in compensare.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Publicat: astazi 9am.ro
Basescu, mai prost platit decat multi functionari din Parlament
Zeci de persoane, care detin functii de conducere in structurile parlamentare, beneficiaza de venituri peste nivelul indemnizatiei unui senator, deputat, chiar a sefului statului, intre acestea numarandu-se fosti parlamentari sau functionari aflati in organismele Legislativului inca din anii '90.
Potrivit declaratiilor de avere completate de functionarii publici parlamentari, peste 40 de persoane au beneficat anii trecuti de salarii mai mari decat un parlamentar de rand, informeaza NewsIn. Daca actualul presedinte al Senatului, Mircea Geoana, a declarat in 2008 venituri anuale din indemnizatie de 53.433 de lei, premierul si fostul presedinte al Senatului, Nicolae Vacaroiu - 62.075 de lei, iar sefului statului - 67.097 de lei, sunt functionari publici parlamentari care au castigat mai mult.
In topul directorilor si a sefilor din Parlament cu salarii consistente se afla, Constanta Calinoiu (sef Departamentul Legislativ din Senat), cu un venit anual declarat , in iunie 2008, de 96.494 lei. Calinoiu este angajat al Senatului din 1991, fiind initial sefa Departamentului Administrativ.
Pe locul doi se afla Madalina Ozana Ududoiu, director general al Centrului International de Conferinte (CIC), aflat in subordinea Camerei Deputatilor, cu 93.589 de lei.
Topul continua cu directorul Directiei Administrative din Camera, Manole Araiman (85.674 de lei), directorul pentru Relatii Bilaterale, Luminita Iordanescu (85.500 de lei) si directorul Departamentului Economic-Financiar, Alexandra Oprea (81.109 de lei).
De asemenea, in cazul Senatului, figureaza seful Departamentului Economic, Adriana Iliescu (80.000 de lei) si directorul din cadrul Departamentului Legislativ, Mihaela Ciochina (78.305 de lei).
Urmatoarele locuri in ierarhia castigurilor sunt ocupate de functionari-sefi de la Camera Deputatilor, respectiv seful departamentului Secretariat Tehnic, Giorgica Toba (76.564 de lei), seful Departamentului Legislativ, Cristian Ionescu (76.269 de lei), secretarul general adjunct, Nicolae Sfacareanu (73.794 de lei) si director CIC - DPCD, Daniel Marin (72.317 de lei).
Intre cei cu remuneratii peste medie se numara si secretarul general al Senatului, Dan Vasiliu (72.162 de lei), care a fost senator al PD intre 1992 - 2000. Acesta este urmat de directorul Directiei Buget-Financiar si Contabilitate, Elena Deaconescu (71.678 de lei).
Totodata, la Camera Deputatilor, directorul Directiei Generale pentru Afaceri Externe, Nadia Valentina Ionescu, a obtinut un salariu anual de 71.615 de lei, in timp ce Vasile Laptes - director Directia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicare - a beneficiat de 70.282 de lei, iar Marian Botocan - sef de serviciu in aceeasi Directie - 67.577 de lei.
In categoria salariilor mai mari decat ale primului-ministru, sau a presedintelui Senatului, se numara directorul Directiei de Achizitii Publice din Camera Deputatilor, Drosu Tararache (66.727 de lei), urmat de directorul Directiei pentru Organizarea si Evidenta lucrarilor Biroului Permanent, Gabriel Stecoza (66.380 de lei) si de directorul Directiei Deconturi pentru Deputati, Mariana Bucur (65.513 de lei). De asemenea, fostul director al grupului parlamentar PDL, Dana Iulia Vasiliu, a obtinut un salariu de 64.043 de lei, iar directorul general al Directiei pentru Dezvoltare, Cornel Cochintu - 63.735 de lei.
De asemenea, mai arata NewsIn, peste 20 de persoane cu functii de conducere si statut de functionar public parlamentar au fost remunerati anual cu salarii mai mari decat indemnizatia de baza a unui parlamentar, respectiv intre 53.000 si 63.000 de lei. Pe de alta parte, insa, o serie de functionarii publici parlamentari au evitat sa-si completeze veniturile in declaratia de avere, precizand doar ca sunt "conform fisei fiscale".
Publicat: astazi 9am.ro
Potrivit declaratiilor de avere completate de functionarii publici parlamentari, peste 40 de persoane au beneficat anii trecuti de salarii mai mari decat un parlamentar de rand, informeaza NewsIn. Daca actualul presedinte al Senatului, Mircea Geoana, a declarat in 2008 venituri anuale din indemnizatie de 53.433 de lei, premierul si fostul presedinte al Senatului, Nicolae Vacaroiu - 62.075 de lei, iar sefului statului - 67.097 de lei, sunt functionari publici parlamentari care au castigat mai mult.
In topul directorilor si a sefilor din Parlament cu salarii consistente se afla, Constanta Calinoiu (sef Departamentul Legislativ din Senat), cu un venit anual declarat , in iunie 2008, de 96.494 lei. Calinoiu este angajat al Senatului din 1991, fiind initial sefa Departamentului Administrativ.
Pe locul doi se afla Madalina Ozana Ududoiu, director general al Centrului International de Conferinte (CIC), aflat in subordinea Camerei Deputatilor, cu 93.589 de lei.
Topul continua cu directorul Directiei Administrative din Camera, Manole Araiman (85.674 de lei), directorul pentru Relatii Bilaterale, Luminita Iordanescu (85.500 de lei) si directorul Departamentului Economic-Financiar, Alexandra Oprea (81.109 de lei).
De asemenea, in cazul Senatului, figureaza seful Departamentului Economic, Adriana Iliescu (80.000 de lei) si directorul din cadrul Departamentului Legislativ, Mihaela Ciochina (78.305 de lei).
Urmatoarele locuri in ierarhia castigurilor sunt ocupate de functionari-sefi de la Camera Deputatilor, respectiv seful departamentului Secretariat Tehnic, Giorgica Toba (76.564 de lei), seful Departamentului Legislativ, Cristian Ionescu (76.269 de lei), secretarul general adjunct, Nicolae Sfacareanu (73.794 de lei) si director CIC - DPCD, Daniel Marin (72.317 de lei).
Intre cei cu remuneratii peste medie se numara si secretarul general al Senatului, Dan Vasiliu (72.162 de lei), care a fost senator al PD intre 1992 - 2000. Acesta este urmat de directorul Directiei Buget-Financiar si Contabilitate, Elena Deaconescu (71.678 de lei).
Totodata, la Camera Deputatilor, directorul Directiei Generale pentru Afaceri Externe, Nadia Valentina Ionescu, a obtinut un salariu anual de 71.615 de lei, in timp ce Vasile Laptes - director Directia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicare - a beneficiat de 70.282 de lei, iar Marian Botocan - sef de serviciu in aceeasi Directie - 67.577 de lei.
In categoria salariilor mai mari decat ale primului-ministru, sau a presedintelui Senatului, se numara directorul Directiei de Achizitii Publice din Camera Deputatilor, Drosu Tararache (66.727 de lei), urmat de directorul Directiei pentru Organizarea si Evidenta lucrarilor Biroului Permanent, Gabriel Stecoza (66.380 de lei) si de directorul Directiei Deconturi pentru Deputati, Mariana Bucur (65.513 de lei). De asemenea, fostul director al grupului parlamentar PDL, Dana Iulia Vasiliu, a obtinut un salariu de 64.043 de lei, iar directorul general al Directiei pentru Dezvoltare, Cornel Cochintu - 63.735 de lei.
De asemenea, mai arata NewsIn, peste 20 de persoane cu functii de conducere si statut de functionar public parlamentar au fost remunerati anual cu salarii mai mari decat indemnizatia de baza a unui parlamentar, respectiv intre 53.000 si 63.000 de lei. Pe de alta parte, insa, o serie de functionarii publici parlamentari au evitat sa-si completeze veniturile in declaratia de avere, precizand doar ca sunt "conform fisei fiscale".
Publicat: astazi 9am.ro
vineri, 17 aprilie 2009
Un hotel de 12 etaje înfipt în inima Herăstrăului
16 Apr 2009 Antoaneta Etves
Cotidianul
O fundaţiepregătită pentru un imobil de cel puţin 10 etaje a apărut, de o jumătate de an, în zona de nord a parcului Herăstrău. Informaţiile duc către firma Domino 94 Impex SRL, controlată de Bartolomeu Finiş, fost client al guvernării Năstase. Primarii Oprescu şi Chiliman se declară revoltaţi, dar iau măsuri anemice.
Două treimi din zona dinspre Şoseaua Nordului a parcului Herăstrău sunt îngrădite, iar pe garduri scrie, din loc în loc: „Proprietate privată. Accesul persoanelor străine interzis”. Îngrădirile s-au făcut pe trei porţiuni. În cea din mijloc a fost turnată o fundaţie a unei viitoare construcţii, cu o suprafaţă de aproximativ 400 de metri pătraţi. Construcţia este ascunsă de un gard de plasă dublat de o pânză verde netransparentă, gard care îngrădeşte aproape un hectar de parc. Gardul vine până în trotuarul de pe marginea lacului.
Potrivit directorului Clubului Nautic Herăstrău, Liviu Doară, acel teren aparţine firmei Domino 94 Impex SRL. „Firma deţine şapte hectare din parc, pe care le-a cumpărat de la Biroul de Turism şi Tranzacţii (BTT).
Pe lângă terenul pe care se află clubul, firma deţine şi acel teren pe care se află fundaţia. Ştiu acest lucru pentru că noi am dat în judecată firma pentru anularea certificatului de proprietate pe care l-a primit BTT de la Ministerul Turismului în ’92-’94”, ne-a declarat directorul clubului nautic, Liviu Doară.
Celelalte două zone împrejmuite au tot o suprafaţă de câte un hectar, fără a exista indicii privindu-i pe proprietari.
Întrebaţi cum s-a putut construi această fundaţie în parcul Herăstrău, administratorii zonei verzi, adică primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, şi edilul sectorului 1, Andrei Chiliman, susţin că totul s-a făcut ilegal şi că nici unul dintre ei nu a avizat aşa ceva.
„Noi nu am dat autorizaţie pentru acea fundaţie. Noi am vrut să-i amendăm. Când am ajuns acolo am constatat că erau deja amendaţi de inspectorii Primăriei Capitalei. Nu poţi amenda de două ori aceeaşi faptă. Cei care au construit acolo au făcut-o ilegal, pe motiv că în acea zonă nu se poate construi având în vedere că este spaţiu verde. Şi îngrăditul zonei a fost făcut ilegal”, ne-a declarat Andrei Chiliman. La rândul său, edilul-şef al Capitalei spune că ştie de această construcţie: „Fundaţia este pe teren privat, cumpărat în urmă cu 17 ani. Alături de alte construcţii începute în zonă, în acest moment se află în analiza organelor administrative şi de stat”. Oprescu a adăugat că va da informaţii mai multe abia la sfârşitul analizei.
Nici şeful Serviciului Desfiinţări Construcţii Ilegale din Primăria Capitalei, Mihai Stanislav, care se plimba prin parc joi, pentru a inspecta zona, nu ne-a putut da vreo informaţie. Întrebat dacă ştie de acea construcţie, ne-a răspuns: „Da, vom vedea ce este acolo”. Directorul Parcurilor, Gabriel Iosif, spune că nu ştie nimic despre noile construcţii şi că va verifica după sărbători. Surse din Primăria Capitalei ne-au declarat că pe acea fundaţie ar urma să se ridice un hotel cu 12 etaje.
Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, principalul acţionar şi administratorul firmei Domino 94 Impex SRL este Carmen Mihaela Finiş, soţia omului de afaceri Bartolomeu Finiş, partener de afaceri cu Alexandru Bittner, Dorin Cocoş şi Adrian Petrache. Întrebată în ce condiţii a obţinut terenul din Herăstrău şi cum a ajuns să înceapă construcţia clădirii, Carmen Mihaela Finiş a recunoscut că deţine terenuri în Herăstrău, dar a negat că ar fi turnat fundaţia vreunei clădiri. „Nu am nici o fundaţie turnată pe terenurile deţinute în Herăstrău”, ne-a declarat ea.
Între cele trei suprafeţe împrejmuite au început să se construiască noi terase, chiar lângă cele demolate toamna trecută de inspectorii Primăriei Capitalei. Joi, în trei zone verzi, muncitorii construiau de zor la trei terase, fiecare cu o suprafaţă aproximativă de 100 de metri pătraţi. Aceştia au refuzat să ofere informaţii privindu-i pe cei care i-au angajat.
În timp ce Andrei Chiliman susţine că nu a eliberat nici o autorizaţie de construcţie pentru acea zonă, edilul-şef al Capitalei a refuzat să ne răspundă.
Cotidianul
O fundaţiepregătită pentru un imobil de cel puţin 10 etaje a apărut, de o jumătate de an, în zona de nord a parcului Herăstrău. Informaţiile duc către firma Domino 94 Impex SRL, controlată de Bartolomeu Finiş, fost client al guvernării Năstase. Primarii Oprescu şi Chiliman se declară revoltaţi, dar iau măsuri anemice.
Două treimi din zona dinspre Şoseaua Nordului a parcului Herăstrău sunt îngrădite, iar pe garduri scrie, din loc în loc: „Proprietate privată. Accesul persoanelor străine interzis”. Îngrădirile s-au făcut pe trei porţiuni. În cea din mijloc a fost turnată o fundaţie a unei viitoare construcţii, cu o suprafaţă de aproximativ 400 de metri pătraţi. Construcţia este ascunsă de un gard de plasă dublat de o pânză verde netransparentă, gard care îngrădeşte aproape un hectar de parc. Gardul vine până în trotuarul de pe marginea lacului.
Potrivit directorului Clubului Nautic Herăstrău, Liviu Doară, acel teren aparţine firmei Domino 94 Impex SRL. „Firma deţine şapte hectare din parc, pe care le-a cumpărat de la Biroul de Turism şi Tranzacţii (BTT).
Pe lângă terenul pe care se află clubul, firma deţine şi acel teren pe care se află fundaţia. Ştiu acest lucru pentru că noi am dat în judecată firma pentru anularea certificatului de proprietate pe care l-a primit BTT de la Ministerul Turismului în ’92-’94”, ne-a declarat directorul clubului nautic, Liviu Doară.
Celelalte două zone împrejmuite au tot o suprafaţă de câte un hectar, fără a exista indicii privindu-i pe proprietari.
Întrebaţi cum s-a putut construi această fundaţie în parcul Herăstrău, administratorii zonei verzi, adică primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, şi edilul sectorului 1, Andrei Chiliman, susţin că totul s-a făcut ilegal şi că nici unul dintre ei nu a avizat aşa ceva.
„Noi nu am dat autorizaţie pentru acea fundaţie. Noi am vrut să-i amendăm. Când am ajuns acolo am constatat că erau deja amendaţi de inspectorii Primăriei Capitalei. Nu poţi amenda de două ori aceeaşi faptă. Cei care au construit acolo au făcut-o ilegal, pe motiv că în acea zonă nu se poate construi având în vedere că este spaţiu verde. Şi îngrăditul zonei a fost făcut ilegal”, ne-a declarat Andrei Chiliman. La rândul său, edilul-şef al Capitalei spune că ştie de această construcţie: „Fundaţia este pe teren privat, cumpărat în urmă cu 17 ani. Alături de alte construcţii începute în zonă, în acest moment se află în analiza organelor administrative şi de stat”. Oprescu a adăugat că va da informaţii mai multe abia la sfârşitul analizei.
Nici şeful Serviciului Desfiinţări Construcţii Ilegale din Primăria Capitalei, Mihai Stanislav, care se plimba prin parc joi, pentru a inspecta zona, nu ne-a putut da vreo informaţie. Întrebat dacă ştie de acea construcţie, ne-a răspuns: „Da, vom vedea ce este acolo”. Directorul Parcurilor, Gabriel Iosif, spune că nu ştie nimic despre noile construcţii şi că va verifica după sărbători. Surse din Primăria Capitalei ne-au declarat că pe acea fundaţie ar urma să se ridice un hotel cu 12 etaje.
Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, principalul acţionar şi administratorul firmei Domino 94 Impex SRL este Carmen Mihaela Finiş, soţia omului de afaceri Bartolomeu Finiş, partener de afaceri cu Alexandru Bittner, Dorin Cocoş şi Adrian Petrache. Întrebată în ce condiţii a obţinut terenul din Herăstrău şi cum a ajuns să înceapă construcţia clădirii, Carmen Mihaela Finiş a recunoscut că deţine terenuri în Herăstrău, dar a negat că ar fi turnat fundaţia vreunei clădiri. „Nu am nici o fundaţie turnată pe terenurile deţinute în Herăstrău”, ne-a declarat ea.
Între cele trei suprafeţe împrejmuite au început să se construiască noi terase, chiar lângă cele demolate toamna trecută de inspectorii Primăriei Capitalei. Joi, în trei zone verzi, muncitorii construiau de zor la trei terase, fiecare cu o suprafaţă aproximativă de 100 de metri pătraţi. Aceştia au refuzat să ofere informaţii privindu-i pe cei care i-au angajat.
În timp ce Andrei Chiliman susţine că nu a eliberat nici o autorizaţie de construcţie pentru acea zonă, edilul-şef al Capitalei a refuzat să ne răspundă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)