28 Apr 2009 Razvan Mihai Vintilescu, Oana Craciun
Cotidianul
Piloţii şi instructorii de paraşutism au făcut din greu ore suplimentare în ultimele luni de muncă pentru a primi pensii de sute de milioane de lei vechi.
„În anul 2008 au ieşit la pensie 35 de piloţi şi instructori de paraşutism”, spune George Rotaru, directorul Aeroclubului Român. Graba aparentă e justificată de faptul că unii dintre ei beneficiază acum de venituri de până la 30.000 de lei pe lună, deoarece au profitat de o lege specială, care prevede că pensia lor se calculează după venitul obţinut în ultimele trei luni de lucru. Ceea ce înseamnă că vara trecută au zburat zi şi noapte, pentru a câştiga sute de milioane de lei vechi. Unul dintre aceştia este chiar fostul director al Aeroclubului, Constantin Voicu, cu o pensie de 300 milioane de lei vechi.
Cât timp se află în câmpul muncii, un astfel de pilot sau de instructor din cadrul Aeroclubului este plătit cu un salariu de bază cuprins între 900 şi 1.300 de lei, pentru ca în cele şase-şapte luni în care poate zbura să primească 65 de lei pentru fiecare oră petrecută la manşă.
Un „tur de pistă” îi aduce 20 de lei, fiind clar surclasat de acrobaţiile aeriene, taxate cu 130 de lei ora. Cum un pilot poate zbura şi 80 de ore pe lună, iar numărul turelor de pistă efectuate poate ajunge la 300, veniturile lor ajung de multe ori să se ridice la câteva sute bune de milioane de lei vechi, acestora adăugându-li-se sporurile psihic, tehnic şi de inspecţie. Mai mult decât piloţii ajung să câştige instructorii de paraşutism. Ministerul Transporturilor ne-a comunicat că topul pensiilor din Aeroclub este condus de un astfel de instructor, Valerica Popescu, a cărei pensie este de 315 de milioane de lei vechi. „Salturile lor sunt mult mai bine plătite, iar înainte să iasă la pensie pot figura şi cu câte un salt pe zi”, ne-au spus surse din domeniul aviatic. Ministerul Muncii a notificat Ministerul Transporturilor că piloţii sportivi au pensii exagerate, iar ministrul Radu Berceanu a decis să limiteze în prezent indemnizaţiile instructorilor. „Am stabilit nişte criterii care limitează la aproximativ şase, şapte mii de lei pe lună venitul unui instructor. Şi asta doar pentru cineva cu o vechime de 20 de ani de zbor şi cu specializări în domeniu”, a precizat directorul Rotaru. Pentru instruirea unei noi generaţii de piloţi, Aeroclubul trebuie să scoată acum din buzunar 750.000 de euro.
miercuri, 29 aprilie 2009
marți, 28 aprilie 2009
Fiul vitreg al Elenei Udrea a scăpat de anchetă
Procurorii care au investigat accidentul de anul trecut in care a fost implicat Alin Cocoş l-au scos pe acesta de sub urmărire penală
Alin Cocoş, fiul vitreg al ministrului turismului, Elena Udrea, nu mai are dosar penal. Acuzat de ucidere din culpă după ce în 2008 a fost implicat în- tr-un grav accident rutier produs pe DN 1, în care şi-au pierdut viaţa o femeie însărcinată şi fiica ei de doi ani, Alin Cocoş a fost scos de sub urmărire penală de către procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti.
Pe 13 martie 2009, procurorii au finalizat dosarul penal şi au dispus trimiterea în judecată pentru ucidere din culpă doar a lui Sorin Tache, celălalt şofer implicat în accident, bărbatul a cărui soţie şi fiică au murit în urma tragediei. Şi asta, susţin anchetatorii, deoarece Tache, care circula cu 10 km/h, ar fi putut evita accidentul dacă s-ar fi asigurat când a virat stânga. Pentru Cocoş s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pe motiv că nu a avut nici o vină şi nu a încălcat nici o regulă de circulaţie. Maşina tânărului rula cu 95-100 km/h, viteză legală în zonă. Mai mult chiar, spun procurorii, Alin Cocoş nu putea evita tragedia decât dacă circula cu 50 km/h, însă “nu exista nici un motiv care să-i impună reducerea vitezei sub limita legală”.
O femeie însărcinată şi fetiţa ei de doi ani au fost ucise
Teribilul accident s-a produs în seara de 22 februarie 2008, pe DN1, în apropiere de Ploieşti, Prahova. Maşina condusă de Cocoş, un Audi A6, se îndrepta spre Bucureşti, iar Dacia 1310, la volanul căreia se afla Sorin Tache, abia ieşise din Ploieşti şi mergea spre localitatea Boldeşti-Scăieni. La km 70, Tache a virat stânga fără să acorde prioritate şi a fost lovit în plin de maşina lui Cocoş. Impactul a fost atât de puternic, încât soţia lui Tache, Diana Elena (39 de ani), care era însărcinată în două luni, şi fetiţa lor, Sabina (2 ani), au murit pe loc.
Alin Cocoş, fiul vitreg al ministrului turismului, Elena Udrea, nu mai are dosar penal. Acuzat de ucidere din culpă după ce în 2008 a fost implicat în- tr-un grav accident rutier produs pe DN 1, în care şi-au pierdut viaţa o femeie însărcinată şi fiica ei de doi ani, Alin Cocoş a fost scos de sub urmărire penală de către procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti.
Pe 13 martie 2009, procurorii au finalizat dosarul penal şi au dispus trimiterea în judecată pentru ucidere din culpă doar a lui Sorin Tache, celălalt şofer implicat în accident, bărbatul a cărui soţie şi fiică au murit în urma tragediei. Şi asta, susţin anchetatorii, deoarece Tache, care circula cu 10 km/h, ar fi putut evita accidentul dacă s-ar fi asigurat când a virat stânga. Pentru Cocoş s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pe motiv că nu a avut nici o vină şi nu a încălcat nici o regulă de circulaţie. Maşina tânărului rula cu 95-100 km/h, viteză legală în zonă. Mai mult chiar, spun procurorii, Alin Cocoş nu putea evita tragedia decât dacă circula cu 50 km/h, însă “nu exista nici un motiv care să-i impună reducerea vitezei sub limita legală”.
O femeie însărcinată şi fetiţa ei de doi ani au fost ucise
Teribilul accident s-a produs în seara de 22 februarie 2008, pe DN1, în apropiere de Ploieşti, Prahova. Maşina condusă de Cocoş, un Audi A6, se îndrepta spre Bucureşti, iar Dacia 1310, la volanul căreia se afla Sorin Tache, abia ieşise din Ploieşti şi mergea spre localitatea Boldeşti-Scăieni. La km 70, Tache a virat stânga fără să acorde prioritate şi a fost lovit în plin de maşina lui Cocoş. Impactul a fost atât de puternic, încât soţia lui Tache, Diana Elena (39 de ani), care era însărcinată în două luni, şi fetiţa lor, Sabina (2 ani), au murit pe loc.
luni, 27 aprilie 2009
Director din MS, demis pentru favorizarea fabricii Sanevit
26 Apr 2009 Liana Subtirelu
Cotidianul
Valentin Radu, şef la Audit, recomandase spitalelor cum să modifice criteriile la licitaţiile pentru seringi, astfel încât să fie inclusă şi Sanevit, unde el era şi administrator special.
O adresă cu antetul Direcţiei de Audit din Ministerul Sănătăţii, semnată chiar de directorul acesteia, Valentin Radu, a fost trimisă în luna martie către toate conducerile spitalelor. În respectiva notă se indică faptul ca la capitolul „caracteristici tehnice” din caietul din sarcini să se specifice că „se doreşte a se achiziţiona seringi cu trei componente”. În plus, documentul transmite şefilor de spitale că, „prin menţinerea afirmaţiei conform căreia se doreşte «achiziţionarea seringilor cu două componente», se elimină din start Sanevit, singura mare firmă producătoare de ace şi seringi din România”.
Adresa se încheie cu menţiunea că „măsura se impune cu atât mai mult ca urmare a manifestării efectelor crizei economice şi a nevoii păstrării locurilor de muncă”.
Mai mulţi reprezentanţi ai spitalelor au confirmat, sub rezerva anonimatului, că au primit respectiva adresă. Alţii ne-au spus că „se fac presiuni dinspre Ministerul Sănătăţii să se cumpere seringi numai de la Sanevit”. Unii dintre ei au calificat recomandările notei ca fiind „anticoncurenţiale”, cu atât mai mult cu cât veneau din partea celui care se ocupa chiar de controlul achiziţiilor din spitale, potrivit funcţiei deţinute în cadrul MS.
Contactat telefonic, Valentin Radu ne-a explicat că seringile cu 3 componente sunt calitativ superioare. Directorul Direcţiei de Audit a adăugat că la seringile cu 3 componente se oferă o garnitură de cauciuc, iar cele cu 2 „se pot face pe vas, se pot face în orice hambar”. „Dacă cineva, în caietul de sarcini, scrie cu 2 componente, ceea ce e şi calitativ inferior, scoate fabrica românească din joc, care face cu 3. O duce în faliment, deoarece cu 3 componente produc un pogon de fabrici în lume. Să nu se înţeleagă că această recomandare a noastră ar fi pus fabrica românească într-o situaţie privilegiată”, a declarat Valentin Radu. „În text se vorbeşte de invitarea fabricii, adică să nu se facă licitaţiile de seringi cum s-au făcut până acum şi am un pogon de exemple unde fabrica nici măcar nu a fost invitată, nici n-a ştiut. Eu n-am rugat decât să fie transparenţă şi această fabrică unică românească să fie şi ea invitată”, a explicat semnatarul adresei.
Întrebat dacă nota trimisă spitalelor a fost o iniţiativă personală, Radu a spus că „trebuia s-o semneze cineva”. Cât despre contradicţia dintre funcţia sa şi intenţia adresei, directorul din MS ne-a răspuns: „Tocmai asta este, că, prin licitaţii şi prin toate studiile pe care le fac, asta observ. Că sunt obligat să sesizez Parchetul de fiecare dată pentru prostiile pe care le fac. Asta se dorea să fie şi o protecţie pentru ei să procedeze cum e legal. Legal este ce le-am scris eu acolo. Să invite pe toţi cunoscuţii producători. Ori asta fiind singura, nici pe asta n-o ştii?”. Despre poziţia de administrator special la Sanevit, în care a fost numit prin ordin al ministrului Sănătăţii, la sfârşitul lunii februarie 2009, Valentin Radu a spus că „sufletul meu e acolo“. „Să văd cum se prăbuşeşte o fabrică şi alţii vând pe sub mână seringi produse pe nu ştiu unde, la preţuri de două-trei ori mai mari decât producem noi în România?”, s-a întrebat retoric Valentin Radu.
El ne-a explicat că nu este de acord cu faptul că spitalele licitează „pe pachete de consumabile” şi nu „pe produse”. De exemplu, a adăugat Radu, un pachet conţine ace, seringi şi catetere, iar fabrica era dată la o parte din start. „Le-am spus: «nu mai licitaţi pe pachete, licitaţi pe produse». Scopul este să nu lăsăm nişte oameni să moară de foame şi o fabrică românească să se închidă”, a conchis semnatarul adresei. Cotidianul a solicitat o reacţie din partea ministrului Sănătăţii, în încercarea de a afla dacă nota a fost o cerinţă a conducerii MS. Biroul de presă ne-a informat că ministrul Sănătăţii nu a ştiut nimic de acea adresă şi că aceasta este „o iniţiativă personală a domnului Radu Valentin, director al Direcţiei Audit din cadrul MS, probabil în calitatea domniei sale de administrator special al Sanevit”.
În opinia conducerii MS, „conţinutul adresei încalcă principiile ce stau la baza atribuirii contractelor de achiziţii publice şi nu reprezintă punctul de vedere al MS. Conducerea MS nu a avut cunoştinţă până la această dată despre adresă”. În doar câteva ore de la sesizarea făcută de Cotidianul, secretarul general al MS a trimis în teritoriu o circulară prin care a solicitat ca adresa lui Valentin Radu să nu fie luată în consideraţie. De asemenea, Ion Bazac, ministrul Sănătăţii „a cerut revocarea imediată din calitatea de administrator special al Sanevit a lui Radu Valentin şi demiterea sa din funcţia de director al Direcţiei de Audit a MS”.
Luni, o comisie a MS va analiza implicaţiile penale ale demersului d-lui Radu Valentin, se arată în răspunsul biroului de presă.
Cotidianul
Valentin Radu, şef la Audit, recomandase spitalelor cum să modifice criteriile la licitaţiile pentru seringi, astfel încât să fie inclusă şi Sanevit, unde el era şi administrator special.
O adresă cu antetul Direcţiei de Audit din Ministerul Sănătăţii, semnată chiar de directorul acesteia, Valentin Radu, a fost trimisă în luna martie către toate conducerile spitalelor. În respectiva notă se indică faptul ca la capitolul „caracteristici tehnice” din caietul din sarcini să se specifice că „se doreşte a se achiziţiona seringi cu trei componente”. În plus, documentul transmite şefilor de spitale că, „prin menţinerea afirmaţiei conform căreia se doreşte «achiziţionarea seringilor cu două componente», se elimină din start Sanevit, singura mare firmă producătoare de ace şi seringi din România”.
Adresa se încheie cu menţiunea că „măsura se impune cu atât mai mult ca urmare a manifestării efectelor crizei economice şi a nevoii păstrării locurilor de muncă”.
Mai mulţi reprezentanţi ai spitalelor au confirmat, sub rezerva anonimatului, că au primit respectiva adresă. Alţii ne-au spus că „se fac presiuni dinspre Ministerul Sănătăţii să se cumpere seringi numai de la Sanevit”. Unii dintre ei au calificat recomandările notei ca fiind „anticoncurenţiale”, cu atât mai mult cu cât veneau din partea celui care se ocupa chiar de controlul achiziţiilor din spitale, potrivit funcţiei deţinute în cadrul MS.
Contactat telefonic, Valentin Radu ne-a explicat că seringile cu 3 componente sunt calitativ superioare. Directorul Direcţiei de Audit a adăugat că la seringile cu 3 componente se oferă o garnitură de cauciuc, iar cele cu 2 „se pot face pe vas, se pot face în orice hambar”. „Dacă cineva, în caietul de sarcini, scrie cu 2 componente, ceea ce e şi calitativ inferior, scoate fabrica românească din joc, care face cu 3. O duce în faliment, deoarece cu 3 componente produc un pogon de fabrici în lume. Să nu se înţeleagă că această recomandare a noastră ar fi pus fabrica românească într-o situaţie privilegiată”, a declarat Valentin Radu. „În text se vorbeşte de invitarea fabricii, adică să nu se facă licitaţiile de seringi cum s-au făcut până acum şi am un pogon de exemple unde fabrica nici măcar nu a fost invitată, nici n-a ştiut. Eu n-am rugat decât să fie transparenţă şi această fabrică unică românească să fie şi ea invitată”, a explicat semnatarul adresei.
Întrebat dacă nota trimisă spitalelor a fost o iniţiativă personală, Radu a spus că „trebuia s-o semneze cineva”. Cât despre contradicţia dintre funcţia sa şi intenţia adresei, directorul din MS ne-a răspuns: „Tocmai asta este, că, prin licitaţii şi prin toate studiile pe care le fac, asta observ. Că sunt obligat să sesizez Parchetul de fiecare dată pentru prostiile pe care le fac. Asta se dorea să fie şi o protecţie pentru ei să procedeze cum e legal. Legal este ce le-am scris eu acolo. Să invite pe toţi cunoscuţii producători. Ori asta fiind singura, nici pe asta n-o ştii?”. Despre poziţia de administrator special la Sanevit, în care a fost numit prin ordin al ministrului Sănătăţii, la sfârşitul lunii februarie 2009, Valentin Radu a spus că „sufletul meu e acolo“. „Să văd cum se prăbuşeşte o fabrică şi alţii vând pe sub mână seringi produse pe nu ştiu unde, la preţuri de două-trei ori mai mari decât producem noi în România?”, s-a întrebat retoric Valentin Radu.
El ne-a explicat că nu este de acord cu faptul că spitalele licitează „pe pachete de consumabile” şi nu „pe produse”. De exemplu, a adăugat Radu, un pachet conţine ace, seringi şi catetere, iar fabrica era dată la o parte din start. „Le-am spus: «nu mai licitaţi pe pachete, licitaţi pe produse». Scopul este să nu lăsăm nişte oameni să moară de foame şi o fabrică românească să se închidă”, a conchis semnatarul adresei. Cotidianul a solicitat o reacţie din partea ministrului Sănătăţii, în încercarea de a afla dacă nota a fost o cerinţă a conducerii MS. Biroul de presă ne-a informat că ministrul Sănătăţii nu a ştiut nimic de acea adresă şi că aceasta este „o iniţiativă personală a domnului Radu Valentin, director al Direcţiei Audit din cadrul MS, probabil în calitatea domniei sale de administrator special al Sanevit”.
În opinia conducerii MS, „conţinutul adresei încalcă principiile ce stau la baza atribuirii contractelor de achiziţii publice şi nu reprezintă punctul de vedere al MS. Conducerea MS nu a avut cunoştinţă până la această dată despre adresă”. În doar câteva ore de la sesizarea făcută de Cotidianul, secretarul general al MS a trimis în teritoriu o circulară prin care a solicitat ca adresa lui Valentin Radu să nu fie luată în consideraţie. De asemenea, Ion Bazac, ministrul Sănătăţii „a cerut revocarea imediată din calitatea de administrator special al Sanevit a lui Radu Valentin şi demiterea sa din funcţia de director al Direcţiei de Audit a MS”.
Luni, o comisie a MS va analiza implicaţiile penale ale demersului d-lui Radu Valentin, se arată în răspunsul biroului de presă.
Ultimul raport al CESP: Romania, la fel de corupta
Catalin Predoiu a ramas ministrul Justitiei si in Guvernul Boc, promitandu-si siesi si noua tuturor ca monitorizarea pe acest domeniu din partea UE va inceta, in timpul mandatului sau.
Proiectele codurilor pentru care initial Guvernul voia sa-si asume raspunderea, dar a renuntat ulterior, a aratat cat de prost a fost manageriata aceasta chestiune de ministru. Predoiu a ratat sansa de-a ramane cu capitalul de imagine pe care il avea din timpul Guvernului Tariceanu, si daca se confirma ceea ce ne-au declarat unele surse europene si anume ca monitorizarea pe Justitie va continua, putem trece in dreptul numelui acestui ministru, creditat cu un foarte mare orizont de asteptare, un esec profesional.
Zilele acestea va fi dat publicitatii un raport intocmit de Centrul European pentru Studii Politice (CESP) care consemneaza o situatie dezastruoasa in Justitia din tara noastra. Raportul, din care prezentam pasaje ample, in exclusivitate astazi, contine recomandari catre Comisia Europeana prin care se cere continuarea monitorizarii Romaniei si, de asemenea, blocarea fondurilor catre tara noastra, in cazul in care problemele din justitie nu vor fi rezolvate.
Documentul este intitulat "De ce justitia conteaza: Raport privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare al Comisiei Europene", iar autorul este expertul Dana Denis Smith. Practic, este un document de peste 40 de pagini, o analiza ampla pe care au mai facut-o si alti experti UE, si in care justitia din Romania apare cu acceasi imagine patata ca si pana acum.
Guvernul Boc este criticat dur pentru Ordonante de Urgenta emise in mod excesiv de cand s-a instalat, ajungand pe picior de egalitate cu Parlamentul. Inalta Curte de Casatie si Justitie este criticata si ea pentru ca incalca regulile, avand la procesele civile judecatori specializati in drept penal, iar la cele civile judecatori din dreptul penal.
Tot raportul arata ca in timp ce unele salarii ale magistratilor din CSM sunt "exagerate", altele sunt modeste si "nu pot asigura independenta magistratilor". In final, singura bila alba a justitiei din Romania ramane in mana procurorului sef al DNA, Daniel Morar, care impreuna cu colegii sai au reusit sa fie mai eficienti pe parcursul anului 2008 decat cu un an in urma.
Raportul Centrului pentru Studii Politice din Bruxelles contine o serie de concluzii, dar si recomandari pentru Romania si pentru Comisia Europeana.
Daca autoritatilor romane li se recomanda sa nu mai "mascheze" atat de mult gaurile negre din justitie, oficialilor Comsiei li se recomanda sa nu se lase cu una, cu doua, nu cumva sa ridice monitorizarea, ba din contra sa taie fondurile daca e nevoie, poate poate se va vedea o schimbare apoi.
Autorul raportului, Dana Denis Smith, a declarat pentru revista Q Magazine ca Romania nu poate spera ca CVM-ul (Mecanismul de Cooperare si Verificare) sa fie eliminat pentru ca "exista o lipsa de coerenta uriasa in reformarea justitiei". "CVM-ul trebuie vazut ca un ajutor de la un frate mai mare din partea Bruxelles-ului , nu drept o pedeapsa a parintilor UE. Cresterea nivelului de trai depinde de functionarea justitiei", a mai spus expertul.
DNA laudat inca o data pentru eficienta
Institutia condusa de Daniel Morar este cap de lista in raport. Nu pentru prima data.Ca si institutie de varf - focusata exclusiv pe lupta impotriva coruptiei - DNA este una din institutiile cele mai active in colaborarea cu Uniunea Europeana, in acest domeniu. Eficienta DNA a crescut in 2008 fata de 2007. Numarul cazurilor trimise in instanta a crescut cu 64 la suta, in timp ce numarul celor arestati s-a dublat. Numarul cazurilor finalizate de DNA cu o solutie a crescut cu 8 la suta fata de 2007, in timp ce cazurile finalizate a crescut cu 11 la suta, arata documentul.
Spre deosebire de DNA, CSM este criticat deoarece nu a luptat suficient pentru transparenta in sistemul judiciar si are alte prioritati.
Autor: Cristina Serban
Sursa: Q Magazine, 27 Aprilie 2009
Proiectele codurilor pentru care initial Guvernul voia sa-si asume raspunderea, dar a renuntat ulterior, a aratat cat de prost a fost manageriata aceasta chestiune de ministru. Predoiu a ratat sansa de-a ramane cu capitalul de imagine pe care il avea din timpul Guvernului Tariceanu, si daca se confirma ceea ce ne-au declarat unele surse europene si anume ca monitorizarea pe Justitie va continua, putem trece in dreptul numelui acestui ministru, creditat cu un foarte mare orizont de asteptare, un esec profesional.
Zilele acestea va fi dat publicitatii un raport intocmit de Centrul European pentru Studii Politice (CESP) care consemneaza o situatie dezastruoasa in Justitia din tara noastra. Raportul, din care prezentam pasaje ample, in exclusivitate astazi, contine recomandari catre Comisia Europeana prin care se cere continuarea monitorizarii Romaniei si, de asemenea, blocarea fondurilor catre tara noastra, in cazul in care problemele din justitie nu vor fi rezolvate.
Documentul este intitulat "De ce justitia conteaza: Raport privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare al Comisiei Europene", iar autorul este expertul Dana Denis Smith. Practic, este un document de peste 40 de pagini, o analiza ampla pe care au mai facut-o si alti experti UE, si in care justitia din Romania apare cu acceasi imagine patata ca si pana acum.
Guvernul Boc este criticat dur pentru Ordonante de Urgenta emise in mod excesiv de cand s-a instalat, ajungand pe picior de egalitate cu Parlamentul. Inalta Curte de Casatie si Justitie este criticata si ea pentru ca incalca regulile, avand la procesele civile judecatori specializati in drept penal, iar la cele civile judecatori din dreptul penal.
Tot raportul arata ca in timp ce unele salarii ale magistratilor din CSM sunt "exagerate", altele sunt modeste si "nu pot asigura independenta magistratilor". In final, singura bila alba a justitiei din Romania ramane in mana procurorului sef al DNA, Daniel Morar, care impreuna cu colegii sai au reusit sa fie mai eficienti pe parcursul anului 2008 decat cu un an in urma.
Raportul Centrului pentru Studii Politice din Bruxelles contine o serie de concluzii, dar si recomandari pentru Romania si pentru Comisia Europeana.
Daca autoritatilor romane li se recomanda sa nu mai "mascheze" atat de mult gaurile negre din justitie, oficialilor Comsiei li se recomanda sa nu se lase cu una, cu doua, nu cumva sa ridice monitorizarea, ba din contra sa taie fondurile daca e nevoie, poate poate se va vedea o schimbare apoi.
Autorul raportului, Dana Denis Smith, a declarat pentru revista Q Magazine ca Romania nu poate spera ca CVM-ul (Mecanismul de Cooperare si Verificare) sa fie eliminat pentru ca "exista o lipsa de coerenta uriasa in reformarea justitiei". "CVM-ul trebuie vazut ca un ajutor de la un frate mai mare din partea Bruxelles-ului , nu drept o pedeapsa a parintilor UE. Cresterea nivelului de trai depinde de functionarea justitiei", a mai spus expertul.
DNA laudat inca o data pentru eficienta
Institutia condusa de Daniel Morar este cap de lista in raport. Nu pentru prima data.Ca si institutie de varf - focusata exclusiv pe lupta impotriva coruptiei - DNA este una din institutiile cele mai active in colaborarea cu Uniunea Europeana, in acest domeniu. Eficienta DNA a crescut in 2008 fata de 2007. Numarul cazurilor trimise in instanta a crescut cu 64 la suta, in timp ce numarul celor arestati s-a dublat. Numarul cazurilor finalizate de DNA cu o solutie a crescut cu 8 la suta fata de 2007, in timp ce cazurile finalizate a crescut cu 11 la suta, arata documentul.
Spre deosebire de DNA, CSM este criticat deoarece nu a luptat suficient pentru transparenta in sistemul judiciar si are alte prioritati.
Autor: Cristina Serban
Sursa: Q Magazine, 27 Aprilie 2009
vineri, 24 aprilie 2009
Record de viteză în justiţie: proces de o zi pentru umflat salariile magistraţilor
23 Apr 2009 Dorin Petrisor
Cotidianul
Peste 40 de judecători de la Curtea de Apel Craiova au câştigat sporuri salariale într-un proces judecat de această instanţă într-un termen-record: o singură zi.
Curtea de Apel Craiova a înregistrat un record absolut în domeniul celerităţii cu care a judecat un dosar. În 13 aprilie 2009, peste 40 de judecători de pe raza acestei Curţi, în frunte cu Costel Drăguţ, preşedintele acestei instanţe şi membru interimar al CSM de un an şi jumătate, au câştigat sporurile salariale restante de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50 la sută. Procesul a avut un singur termen, 13 aprilie 2009, iar cererea a fost înregistrată în 10 aprilie, cu doar trei zile mai devreme. Aceasta în condiţiile în care Curtea de Apel Craiova este a doua din ţară după cea din Bucureşti din punctul de vedere al încărcării de dosare.
În plus, judecătorii craioveni nu au avut nici o reţinere în a da în judecată Ministerul Justiţiei pentru obţinerea acestor sporuri chiar la instanţa unde activează, instanţă condusă de unul dintre reclamanţi, Costel Drăguţ.
Contactat de Cotidianul, Costel Drăguţ ne-a declarat că nu ştie de această sentinţă, întrucât a fost în concediu între 27 martie şi 15 aprilie. El nu a vrut să comenteze presupusa stare de incompatibilitate prin care judecători din subordinea sa au fost puşi în situaţia să judece un proces declanşat de şeful lor.
De altfel, Drăguţ a dat în judecată şi Consiliul Superior al Magistraturii cu scopul de a-şi păstra locul de interimar în CSM, pe care-l ocupă după ce un alt reprezentant ales din partea Curţilor de Apel, Iulian Gâlcă, s-a pensionat în 2007. Drăguţ trebuia să păstreze locul în CSM numai până când Consiliul organizează alegeri, dar pentru un reprezentant al judecătoriilor. Aceasta întrucât în 2005 fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, pentru a da şansa unor judecători mai tineri să fie reprezentaţi în CSM, a schimbat componenţa legală a acestuia, mărind numărul de reprezentanţi ai judecătoriilor de la unu la doi şi reducându-l pe cel al Curţilor de Apel de la trei la doi. CSM a emis în 2007 o hotărâre de organizare a alegerilor pentru un post alocat judecătoriilor, însă nu a putut fi pusă în aplicare pentru că Drăguţ a atacat-o în instanţă. Acum dosarul este la Curtea Constituţională.
Costel Drăguţ a fost demis din funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Craiova pentru că nu a utilizat deloc calculatoarele primite de instituţie de la Ministerul Justiţiei, însă CSM l-a repus în funcţie.
Cotidianul
Peste 40 de judecători de la Curtea de Apel Craiova au câştigat sporuri salariale într-un proces judecat de această instanţă într-un termen-record: o singură zi.
Curtea de Apel Craiova a înregistrat un record absolut în domeniul celerităţii cu care a judecat un dosar. În 13 aprilie 2009, peste 40 de judecători de pe raza acestei Curţi, în frunte cu Costel Drăguţ, preşedintele acestei instanţe şi membru interimar al CSM de un an şi jumătate, au câştigat sporurile salariale restante de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50 la sută. Procesul a avut un singur termen, 13 aprilie 2009, iar cererea a fost înregistrată în 10 aprilie, cu doar trei zile mai devreme. Aceasta în condiţiile în care Curtea de Apel Craiova este a doua din ţară după cea din Bucureşti din punctul de vedere al încărcării de dosare.
În plus, judecătorii craioveni nu au avut nici o reţinere în a da în judecată Ministerul Justiţiei pentru obţinerea acestor sporuri chiar la instanţa unde activează, instanţă condusă de unul dintre reclamanţi, Costel Drăguţ.
Contactat de Cotidianul, Costel Drăguţ ne-a declarat că nu ştie de această sentinţă, întrucât a fost în concediu între 27 martie şi 15 aprilie. El nu a vrut să comenteze presupusa stare de incompatibilitate prin care judecători din subordinea sa au fost puşi în situaţia să judece un proces declanşat de şeful lor.
De altfel, Drăguţ a dat în judecată şi Consiliul Superior al Magistraturii cu scopul de a-şi păstra locul de interimar în CSM, pe care-l ocupă după ce un alt reprezentant ales din partea Curţilor de Apel, Iulian Gâlcă, s-a pensionat în 2007. Drăguţ trebuia să păstreze locul în CSM numai până când Consiliul organizează alegeri, dar pentru un reprezentant al judecătoriilor. Aceasta întrucât în 2005 fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, pentru a da şansa unor judecători mai tineri să fie reprezentaţi în CSM, a schimbat componenţa legală a acestuia, mărind numărul de reprezentanţi ai judecătoriilor de la unu la doi şi reducându-l pe cel al Curţilor de Apel de la trei la doi. CSM a emis în 2007 o hotărâre de organizare a alegerilor pentru un post alocat judecătoriilor, însă nu a putut fi pusă în aplicare pentru că Drăguţ a atacat-o în instanţă. Acum dosarul este la Curtea Constituţională.
Costel Drăguţ a fost demis din funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Craiova pentru că nu a utilizat deloc calculatoarele primite de instituţie de la Ministerul Justiţiei, însă CSM l-a repus în funcţie.
joi, 23 aprilie 2009
Nou abuz asupra jurnalistilor constanteni: ZIUA de Constanta, interzis de Mazare
Cotidianul local ZIUA de Constanta nu mai este difuzat in punctele de distributie a presei apartinand societatii Conpress Group, care detine 85% din distributia de presa din Constanta si care il are printre actionari chiar pe primarul Constantei, Radu Mazare.
"Incepand cu data de 6 aprilie a.c., mai multi cititori ne-au sesizat ca, in chioscurile Conpress Group nu au gasit ZIUA de Constanta, iar abonamentele ce trebuiau distribuite prin grija aceleasi companii nu au inclus si editia locala a ziarului ZIUA. Dupa verificarea informatiilor a reiesit ca situatia prezentata este reala, fapt confirmat si de vanzatorii de la punctele de distributie a presei ce apartin societatii Conpress Group si in care ziarele sunt difuzate de SC Tutun si Ziare SRL", se arata intr-un comunicat de presa al publicatiei, semnat de redactorul-sef, Emilian Andrei.
Intra-adevar, responsabilii de chioscuri au comunicat conducerii ziarului ca nici nu vor mai primi ZIUA de Constanta, lucru pe care sefii lor il stau de mult. SC Tutun si Ziare SRL are ca unic asociat firma Conpress Group SRL, in actionariatul careia il regasim pe primarul Constantei, dl. Radu Mazare. Societatea detine 85% din distributia de presa din Constanta, ceea ce inseamna, de fapt, monopolul. Vanzarea ziarelor distribuite de SC Tutun si Ziare SRL se face in chioscurile ce apartin Conpress Group, pe terenuri cesionate de la primaria condusa de Radu Mazare, se mai explica in anuntul trimis de redactia cotidianului local.
Totusi, la sfarsitul lunii noiembrie 2008, SC Tutun si Ziare SRL a informat ZIUA de Constanta ca "datorita costurilor logistice ridicate", se afla in imposibilitatea de a mai distribui ziarul. Adresa din 28.11.2008 a fost urmata de alte documente care mentionau acelasi aspect, fara a avea insa urmari. In fapt, documentele transmise de SC Tutun si Ziare SRL pot fi considerate avertismente ale societatii de distributie fata de materiale de presa aparute in cotidianul nostru. Interesant este ca prima adresa ce poarta semnatura directorului Tutun si Ziare SRL a fost primita pe 28.11.2008, la doar doua zile dupa ce ZIUA de Constanta isi arata solidaritatea fata de jurnalista Feri Predescu si se alatura demersului de sustinere a acesteia pentru strangerea banilor cu care trebuie sa-l despagubeasca pe primarul Radu Mazare, precizeaza comunicatul. Feri Predescu este numita primul "ghimpe" al acestui demers, intr-un articol de pe pagina electronica a ziarului, numit "De ce a interzis Mazare ZIUA de Constanta?!".
"In editia din 25 martie prezentam informatii referitoare la terenul pe care Beatrice Maris, judecatoarea care a condamnat-o pe Feri Predescu in procesul cu Mazare primise de la edil, prin dispozitie de primar, teren pe legea 10 din 2001. Punctul culminant l-a reprezentat materialul Gresit: NU l-au votat 70% din constanteni", aparut in ZIUA de Constanta pe 31 martie 2009. consideram ca acesta a fost motivul care a dus la interzicerea cotidianului nostru in chioscurile Conpress Group", sustine Emilian Andrei.
Delict de opinie pedepsit la Constanta: Feri Predescu plateste bani grei primarului Mazare
El a mai adaugat ca linia ziarului a fost intotdeauna echidistanta si a prezentat atat partile pozitive, cat si pe cele negative ale administratiei publice locale, dar si ale activitatii primarului constantean si, de aceea, edilul a fost deranjat de prezenta lui pe piata media constanteana si ca scoaterea ziarului de la difuzare din chioscurile Conpress Group nu poate fi considerata decat o forma de interzicere a publicatiei.
"In acest sens, am considerat necesar sa aducem la cunostinta opiniei publice abuzul la care au recurs mai-marii urbei, interzicand un ziar considerat de conducerea Primariei si a Consiliului Judetean, ca fiind unul de opozitie", se conchide in comunicat.
De asemenea, ZIUA de Constanta isi informeaza cititorii ca va aplica metoda de difuzare proprie, intr-un numar si mai mare de exemplare, care se va completa cu editia on-line www.ziuadeconstanta.ro. Pe aceasta pagina de internet se poate gasi si toata documentatia care sustine afirmatiile conducerii ziarului, insotita de un film in chioscurile Conpress Group, mail-uri si sesizari telefonice de la cititori care atesta faptul ca ziarul nu mai este distribuit in acele puncte de difuzare a presei.
Publicat: astazi 9am.ro
Autor: C.C.
"Incepand cu data de 6 aprilie a.c., mai multi cititori ne-au sesizat ca, in chioscurile Conpress Group nu au gasit ZIUA de Constanta, iar abonamentele ce trebuiau distribuite prin grija aceleasi companii nu au inclus si editia locala a ziarului ZIUA. Dupa verificarea informatiilor a reiesit ca situatia prezentata este reala, fapt confirmat si de vanzatorii de la punctele de distributie a presei ce apartin societatii Conpress Group si in care ziarele sunt difuzate de SC Tutun si Ziare SRL", se arata intr-un comunicat de presa al publicatiei, semnat de redactorul-sef, Emilian Andrei.
Intra-adevar, responsabilii de chioscuri au comunicat conducerii ziarului ca nici nu vor mai primi ZIUA de Constanta, lucru pe care sefii lor il stau de mult. SC Tutun si Ziare SRL are ca unic asociat firma Conpress Group SRL, in actionariatul careia il regasim pe primarul Constantei, dl. Radu Mazare. Societatea detine 85% din distributia de presa din Constanta, ceea ce inseamna, de fapt, monopolul. Vanzarea ziarelor distribuite de SC Tutun si Ziare SRL se face in chioscurile ce apartin Conpress Group, pe terenuri cesionate de la primaria condusa de Radu Mazare, se mai explica in anuntul trimis de redactia cotidianului local.
Totusi, la sfarsitul lunii noiembrie 2008, SC Tutun si Ziare SRL a informat ZIUA de Constanta ca "datorita costurilor logistice ridicate", se afla in imposibilitatea de a mai distribui ziarul. Adresa din 28.11.2008 a fost urmata de alte documente care mentionau acelasi aspect, fara a avea insa urmari. In fapt, documentele transmise de SC Tutun si Ziare SRL pot fi considerate avertismente ale societatii de distributie fata de materiale de presa aparute in cotidianul nostru. Interesant este ca prima adresa ce poarta semnatura directorului Tutun si Ziare SRL a fost primita pe 28.11.2008, la doar doua zile dupa ce ZIUA de Constanta isi arata solidaritatea fata de jurnalista Feri Predescu si se alatura demersului de sustinere a acesteia pentru strangerea banilor cu care trebuie sa-l despagubeasca pe primarul Radu Mazare, precizeaza comunicatul. Feri Predescu este numita primul "ghimpe" al acestui demers, intr-un articol de pe pagina electronica a ziarului, numit "De ce a interzis Mazare ZIUA de Constanta?!".
"In editia din 25 martie prezentam informatii referitoare la terenul pe care Beatrice Maris, judecatoarea care a condamnat-o pe Feri Predescu in procesul cu Mazare primise de la edil, prin dispozitie de primar, teren pe legea 10 din 2001. Punctul culminant l-a reprezentat materialul
Delict de opinie pedepsit la Constanta: Feri Predescu plateste bani grei primarului Mazare
El a mai adaugat ca linia ziarului a fost intotdeauna echidistanta si a prezentat atat partile pozitive, cat si pe cele negative ale administratiei publice locale, dar si ale activitatii primarului constantean si, de aceea, edilul a fost deranjat de prezenta lui pe piata media constanteana si ca scoaterea ziarului de la difuzare din chioscurile Conpress Group nu poate fi considerata decat o forma de interzicere a publicatiei.
"In acest sens, am considerat necesar sa aducem la cunostinta opiniei publice abuzul la care au recurs mai-marii urbei, interzicand un ziar considerat de conducerea Primariei si a Consiliului Judetean, ca fiind unul de opozitie", se conchide in comunicat.
De asemenea, ZIUA de Constanta isi informeaza cititorii ca va aplica metoda de difuzare proprie, intr-un numar si mai mare de exemplare, care se va completa cu editia on-line www.ziuadeconstanta.ro. Pe aceasta pagina de internet se poate gasi si toata documentatia care sustine afirmatiile conducerii ziarului, insotita de un film in chioscurile Conpress Group, mail-uri si sesizari telefonice de la cititori care atesta faptul ca ziarul nu mai este distribuit in acele puncte de difuzare a presei.
Publicat: astazi 9am.ro
Autor: C.C.
miercuri, 22 aprilie 2009
Boc i-a scăzut impozitele lui Videanu cu două milioane de euro
20 Apr 2009 | Alexandru Cristorian
Academia Catavencu
Guvernul Boc, din care face parte şi ministrul Videanu, tocmai a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă care-l face mai bogat pe afaceristul Videanu cu două milioane de euro. Suma îi era destinată, pînă la adoptarea acestei Ordonanţe, statului. Adică reprezenta taxe plătite la buget. Acum, nu mai reprezintă decît taxă de protecţie plătită de stat ministrului afacerist Videanu.
Să ne creştem resursele financiare din resurse minerale
După scandalul Sterling (concesiunile petroliere din Marea Neagră), izbucnit după ce a ieşit la iveală că statul benficiază doar de o părticică infimă din bogăţiile naturale date în exploatare privaţilor, politicienii au luat atitudine.
La unison, din toate partidele, oamenii au promis că vor schimba lucrurile. Să vedem cum: pînă acum mai bine de o săptămînă, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 101/2007, se stabilea că fiecare agent comercial care exploatează resurse minerale plăteşte o redevenţă – un fel de drept de şmecher al statului – calculată în procente, în funcţie de cîte resurse vinde. Spre exemplu, pentru gaze naturale se plătea 3% din venitul realizat din exploatare; pentru roci utile se plătea 10%; pentru roci ornamentale, prietre preţioase şi semi-preţioase se plătea 15%; pentru cărbuni, minereuri feroase şi neferoase sau aluminiu se plătea 4% şi aşa mai departe. În şedinţa de Guvern din 8 aprilie curent, însă, la iniţiativa preşedintelui ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) Gabriel Mărăcineanu, ordonanţa respectivă a fost modificată, iar întregul sistem de calcul al redevenţelor a fost schimbat. Mai exact, în loc să se plătească un anumit procent din vînzările realizate în urma exploatării resurselor, fiecare agent comercial va plăti statului o sumă fixă pentru fiecare unitate exploatată. Spre exemplu, în cazul rocilor magmatice şi calcaroase se va plăti 0,35 euro pe tona exploatată, pentru bazalt sau granit doi euro pentru fiecare tonă, pentru săruri haloide 0,8 euro. Iar pentru marmură sau gresie, statul va încasa cîte trei euro pentru fiecare tonă exploatată.
Impozite de cinci ori mai mici pentru Videanu
La o primă privire, noul mod de calcul al redevenţelor este avantajos pentru stat: bugetul îşi primeşte banii imediat ce resursa este exploatată (marmura scoasă din carieră, de exemplu), fără a se mai aştepta vînzarea acesteia. La o privire mai atentă, însă, noul mod de calcul al redevenţelor este, de fapt, un adevărat cadou făcut societăţilor care exploatează minereuri. Să luăm un exemplu la îndemînă şi cu vizibilitate mare: marmura. În 2007, una din firmele lui Videanu, Titan Mar, a avut o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de lei. Bani obţinuţi, în principal, din exploatarea marmurei. În baza vechii ordonanţe, Videanu a plătit statului român redevenţe de 10% din valoarea marmurei vîndute, adică vreo cinci milioane de lei noi. Pînă aici, toate bune şi frumoase. Să mergem mai departe: preţul cu care se vinde o tonă de marmură este în jurul a 600 RON. Ceea ce înseamnă că redevenţa, plătită pe stil vechi, era în jurul a 60 RON. Acum, însă, noua redevenţă este de doar 3 (trei) euro pe tonă, adică vreo 12-13 lei noi. Cu alte cuvinte, Videanu a beneficiat de o reducere de cam cinci ori a redevenţei pe care trebuie să o plătească statului. Pe scurt, dacă Titan Mar a plătit statului, în 2007, un impozit de cinci milioane de lei, anul ăsta va plăti, la aceeaşi cifră de afaceri, numai un milion. Restul de patru milioane de lei vechi, adică un milion de euro, rămîne în buzunarul lui Videanu, săracu’, că statu’ ăsta de rahat românesc ia de la săraci şi dă la bogaţi. Dacă aplicăm acelaşi calcul şi pentru Marmosim SA – o altă societate ce se ocupă cu marmura, controlată tot de Videanu – a cărei cifră de afaceri în 2007 a fost de aproximativ 40 milioane RON, bonusul încasat de ministrul Industriilor chiar înainte de Paşti se rotunjeşte cu încă un milion de euro. Ca să se descurce şi el pe criza asta, nu?
Academia Catavencu
Guvernul Boc, din care face parte şi ministrul Videanu, tocmai a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă care-l face mai bogat pe afaceristul Videanu cu două milioane de euro. Suma îi era destinată, pînă la adoptarea acestei Ordonanţe, statului. Adică reprezenta taxe plătite la buget. Acum, nu mai reprezintă decît taxă de protecţie plătită de stat ministrului afacerist Videanu.
Să ne creştem resursele financiare din resurse minerale
După scandalul Sterling (concesiunile petroliere din Marea Neagră), izbucnit după ce a ieşit la iveală că statul benficiază doar de o părticică infimă din bogăţiile naturale date în exploatare privaţilor, politicienii au luat atitudine.
La unison, din toate partidele, oamenii au promis că vor schimba lucrurile. Să vedem cum: pînă acum mai bine de o săptămînă, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 101/2007, se stabilea că fiecare agent comercial care exploatează resurse minerale plăteşte o redevenţă – un fel de drept de şmecher al statului – calculată în procente, în funcţie de cîte resurse vinde. Spre exemplu, pentru gaze naturale se plătea 3% din venitul realizat din exploatare; pentru roci utile se plătea 10%; pentru roci ornamentale, prietre preţioase şi semi-preţioase se plătea 15%; pentru cărbuni, minereuri feroase şi neferoase sau aluminiu se plătea 4% şi aşa mai departe. În şedinţa de Guvern din 8 aprilie curent, însă, la iniţiativa preşedintelui ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) Gabriel Mărăcineanu, ordonanţa respectivă a fost modificată, iar întregul sistem de calcul al redevenţelor a fost schimbat. Mai exact, în loc să se plătească un anumit procent din vînzările realizate în urma exploatării resurselor, fiecare agent comercial va plăti statului o sumă fixă pentru fiecare unitate exploatată. Spre exemplu, în cazul rocilor magmatice şi calcaroase se va plăti 0,35 euro pe tona exploatată, pentru bazalt sau granit doi euro pentru fiecare tonă, pentru săruri haloide 0,8 euro. Iar pentru marmură sau gresie, statul va încasa cîte trei euro pentru fiecare tonă exploatată.
Impozite de cinci ori mai mici pentru Videanu
La o primă privire, noul mod de calcul al redevenţelor este avantajos pentru stat: bugetul îşi primeşte banii imediat ce resursa este exploatată (marmura scoasă din carieră, de exemplu), fără a se mai aştepta vînzarea acesteia. La o privire mai atentă, însă, noul mod de calcul al redevenţelor este, de fapt, un adevărat cadou făcut societăţilor care exploatează minereuri. Să luăm un exemplu la îndemînă şi cu vizibilitate mare: marmura. În 2007, una din firmele lui Videanu, Titan Mar, a avut o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de lei. Bani obţinuţi, în principal, din exploatarea marmurei. În baza vechii ordonanţe, Videanu a plătit statului român redevenţe de 10% din valoarea marmurei vîndute, adică vreo cinci milioane de lei noi. Pînă aici, toate bune şi frumoase. Să mergem mai departe: preţul cu care se vinde o tonă de marmură este în jurul a 600 RON. Ceea ce înseamnă că redevenţa, plătită pe stil vechi, era în jurul a 60 RON. Acum, însă, noua redevenţă este de doar 3 (trei) euro pe tonă, adică vreo 12-13 lei noi. Cu alte cuvinte, Videanu a beneficiat de o reducere de cam cinci ori a redevenţei pe care trebuie să o plătească statului. Pe scurt, dacă Titan Mar a plătit statului, în 2007, un impozit de cinci milioane de lei, anul ăsta va plăti, la aceeaşi cifră de afaceri, numai un milion. Restul de patru milioane de lei vechi, adică un milion de euro, rămîne în buzunarul lui Videanu, săracu’, că statu’ ăsta de rahat românesc ia de la săraci şi dă la bogaţi. Dacă aplicăm acelaşi calcul şi pentru Marmosim SA – o altă societate ce se ocupă cu marmura, controlată tot de Videanu – a cărei cifră de afaceri în 2007 a fost de aproximativ 40 milioane RON, bonusul încasat de ministrul Industriilor chiar înainte de Paşti se rotunjeşte cu încă un milion de euro. Ca să se descurce şi el pe criza asta, nu?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)