De cand se face turismul electoral, niciodata nu am vazut ca au fost pedepsiti vinovatii.
Cine mai schimba ceva in tara asta?
Nu mai avem simtul responsabilitati, nu mai avem curaj, demnitate si nici umani nu mai suntem.
Ne vindem un drept de care depinde viitorul si mediul apropiat noua.
Suntem la pamant, cine ne va face sa ridicam capul din pamant?
luni, 8 iunie 2009
APD semnaleaza cazuri multiple de turism electoral si nereguli in sectiile de votare
Alegerile de ieri pentru desemnarea reprezentantilor din Romania in Parlamentul European se inscriu in lista proceselor electorale caracterizate de nereguli, arata Asociatia Pro Democratia (APD), semnalizand o lista de "mijloace ilegale" prin care partidele obtin voturi.
In comuna Nanov (judetul Teleorman) 300 de persoane din Alexandria au fost aduse cu masina la o sectie de votare si au votat pe liste suplimentare, atrage atentia APD. De asemenea, in municipiul Bucuresti, in sectorul 4, la sectia de votare numarul 759, atat presedintele BESV cat si alegatorii au semnalat transportul la aceasta sectie cu autoturismul B56KEY al alegatorilor din comuna Corbeanca (judetul Ilfov), iar in satul Tanganu, comuna Cernica (judetul Ilfov) un microbuz cu numarul de inmatriculare B59NKR transporta la sectia de votare alegatori din alta localitate, mai adauga ONG-ul.
Suspiciunile privind folosirea votului multiplu le-au fost semnalate reprezentantilor APD de catre cetateni la numarul 080....
„Neregulile prezente in activitatea birourilor electorale ale sectiilor de votare (BESV) incalca si de aceasta data dreptul la vot al unor cetateni. Astfel, un alegator din municipiul Bucuresti si-a prezentat la timp cererea pentru transmiterea urnei mobile, dar din cauza absentei membrilor BESV din sectia 253 nu a reusit sa o inregistreze”, se arata in comunicatul de presa APD.
Si in sectia 244 din localitatea Ploscuteni, judetul Vrancea, activitatea BESV prezinta nereguli. Aici, alegatorii sunt lasati sa intre cate doi in cabina de votare, pe motiv ca sunt sot si sotie. O situatie cel putin ciudata a fost semnalata si in comuna Pietrosani, judetul Teleorman, unde, doar ieri, 6 iunie, au fost depuse la BESV 100 de cereri pentru urna mobila, tiparite la calculator si eliberate de acelasi medic.
Alte nereguli au fost semnalate in sectia 246 din localitatea Gura Foii (judetul Dambovita), in apropierea judetului Ilfov, unde se inregistrau la ora 14:00 diferente alarmante intre numarul de votanti de pe listele permanente si numarul de votanti de pe listele suplimentare. La aceasta sectie, din 500 de persoane care votasera la ora 14:00, 200 erau inscrisi pe liste suplimentare. Observatorii APD au constatat situatii asemanatoare si la sectiile 288, 289, 290 din localitatea Matasaru ((judetul Dambovita). Si in sectiile de votare 21 si 22 din localitatea Chitila (judetul Ilfov) prezenta pe listele suplimentare era una considerabila, cate 200 de inscrisi la fiecare sectie, mai semnalizeaza APD.
De asemenea, neregulile in activitatea derulata de membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare (BESV) continua sa fie semnalate. La sectia de votare nr. 326 de la Liceul Cantemir Voda (municipiul Bucuresti) pentru o serie de votanti, membrii BESV nu au aplicat timbrul autocolant pe cartile de identitate.
Si campania electorala a continuat dincolo de reglementarile legale. Desi legea prevede ca materialele de promovare ale candidatilor sa nu fie prezente in si pe cladirea in care se afla sectia de votare, primarul din localitatea Jijia (judetul Tulcea) nu a dat curs solicitarii presedintelui BESV de a indeparta afisele PDL de pe cladire, invocand certificatul de urbanism.
Desi aceste nereguli au fost sesizate de Asociatia Pro Democratia (APD) si de reprezentantii mass-media la toate scrutinele precedente, abaterile de la legislatia in vigoare au loc in continuare in ziua votarii. Turismul electoral reprezinta si de aceasta data un mijloc direct de fraudare a alegerilor si de influentare a rezultatului votului. Avand in vedere absenta unor mijloace suplimentare de siguranta, cu exceptia timbrului autocolant, si posibilitatea de a vota in orice sectie de votare din tara, votul multiplu poate ameninta corectitudinea rezultatelor, se explica in comunicat.
Publicat: astazi
Autor: C.C.
In comuna Nanov (judetul Teleorman) 300 de persoane din Alexandria au fost aduse cu masina la o sectie de votare si au votat pe liste suplimentare, atrage atentia APD. De asemenea, in municipiul Bucuresti, in sectorul 4, la sectia de votare numarul 759, atat presedintele BESV cat si alegatorii au semnalat transportul la aceasta sectie cu autoturismul B56KEY al alegatorilor din comuna Corbeanca (judetul Ilfov), iar in satul Tanganu, comuna Cernica (judetul Ilfov) un microbuz cu numarul de inmatriculare B59NKR transporta la sectia de votare alegatori din alta localitate, mai adauga ONG-ul.
Suspiciunile privind folosirea votului multiplu le-au fost semnalate reprezentantilor APD de catre cetateni la numarul 080....
„Neregulile prezente in activitatea birourilor electorale ale sectiilor de votare (BESV) incalca si de aceasta data dreptul la vot al unor cetateni. Astfel, un alegator din municipiul Bucuresti si-a prezentat la timp cererea pentru transmiterea urnei mobile, dar din cauza absentei membrilor BESV din sectia 253 nu a reusit sa o inregistreze”, se arata in comunicatul de presa APD.
Si in sectia 244 din localitatea Ploscuteni, judetul Vrancea, activitatea BESV prezinta nereguli. Aici, alegatorii sunt lasati sa intre cate doi in cabina de votare, pe motiv ca sunt sot si sotie. O situatie cel putin ciudata a fost semnalata si in comuna Pietrosani, judetul Teleorman, unde, doar ieri, 6 iunie, au fost depuse la BESV 100 de cereri pentru urna mobila, tiparite la calculator si eliberate de acelasi medic.
Alte nereguli au fost semnalate in sectia 246 din localitatea Gura Foii (judetul Dambovita), in apropierea judetului Ilfov, unde se inregistrau la ora 14:00 diferente alarmante intre numarul de votanti de pe listele permanente si numarul de votanti de pe listele suplimentare. La aceasta sectie, din 500 de persoane care votasera la ora 14:00, 200 erau inscrisi pe liste suplimentare. Observatorii APD au constatat situatii asemanatoare si la sectiile 288, 289, 290 din localitatea Matasaru ((judetul Dambovita). Si in sectiile de votare 21 si 22 din localitatea Chitila (judetul Ilfov) prezenta pe listele suplimentare era una considerabila, cate 200 de inscrisi la fiecare sectie, mai semnalizeaza APD.
De asemenea, neregulile in activitatea derulata de membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare (BESV) continua sa fie semnalate. La sectia de votare nr. 326 de la Liceul Cantemir Voda (municipiul Bucuresti) pentru o serie de votanti, membrii BESV nu au aplicat timbrul autocolant pe cartile de identitate.
Si campania electorala a continuat dincolo de reglementarile legale. Desi legea prevede ca materialele de promovare ale candidatilor sa nu fie prezente in si pe cladirea in care se afla sectia de votare, primarul din localitatea Jijia (judetul Tulcea) nu a dat curs solicitarii presedintelui BESV de a indeparta afisele PDL de pe cladire, invocand certificatul de urbanism.
Desi aceste nereguli au fost sesizate de Asociatia Pro Democratia (APD) si de reprezentantii mass-media la toate scrutinele precedente, abaterile de la legislatia in vigoare au loc in continuare in ziua votarii. Turismul electoral reprezinta si de aceasta data un mijloc direct de fraudare a alegerilor si de influentare a rezultatului votului. Avand in vedere absenta unor mijloace suplimentare de siguranta, cu exceptia timbrului autocolant, si posibilitatea de a vota in orice sectie de votare din tara, votul multiplu poate ameninta corectitudinea rezultatelor, se explica in comunicat.
Publicat: astazi
Autor: C.C.
vineri, 5 iunie 2009
E bine ca mai exista oameni cu simtul raspuderi!
Doar cei care inca nu au intrat in hora lor mai pot schimba soarta Romaniei.
Daca nu ne trezim, vai de copii nostri si de tara asta.
Daca nu ne trezim, vai de copii nostri si de tara asta.
PSD cumpără voturi cu 50 de lei bucata
04 Iun 2009 Mirela Corlatan
Cotidianul
PSD are un algoritm aproape militar de fraudare a votului de duminică prin cumpărarea alegătorilor. Cotidianul a identificat studenţi implicaţi în acest mecanism, care ne-au relatat amănunţit procedura.
Câteva zeci de tineri elevi şi studenţi au fost cooptaţi de PSD pentru a cumpăra masiv voturi duminică. Şeful operaţiunii pe cele trei secţii de votare de la Universitatea de Agronomie şi Medicină Veterinară din Bucureşti este Adrian Vasile, lider al Tineretului Social Democrat şi cadru didactic la această universitate.
Alina Căpăţînă este studentă la Facultatea de Sociologie-Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti şi în urmă cu trei săptămâni a fost întrebată de o prietenă dacă nu vrea să fie observator la alegerile europarlamentare din partea PSD. S-a lăsat tentată de perspectiva de a câştiga într-o singură zi trei sute de lei.
Mai mult, a început să-şi coopteze şi prietenii, şi colegii. I-a trecut pe o listă şi apoi a mers împreună cu ei la un sediu al PSD din sectorul 1. Pentru a fi acceptaţi ca observatori, acolo li s-a pus condiţia să semneze o declaraţie că nu sunt membri ai nici unui partid şi o cerere de înscriere în organizaţia nonguvernamentală „Tineretul Solidar”, prin intermediul căreia urmau să fie plătiţi banii. Asociaţia e condusă de secretarul executiv al Tineretului Social Democrat, Adrian Vasile. „Am semnat acea adeziune întrucât ni s-a zis că nu trebuie să plătim cotizaţia înscrisă acolo, care era de cinci euro, şi că e valabilă doar pe perioada alegerilor”, spune Alina Căpăţînă. La scurt timp după aceea a fost anunţată însă că PSD nu mai are nevoie de tinerii care sunt din Bucureşti, ci doar de cei din provincie. „I-am anunţat pe cei cu buletin de Bucureşti, apoi am refăcut lista cu oameni din provincie”, povesteşte studenta, care a reuşit să coopteze în operaţiune 56 de persoane.
Au urmat elemente de organizare într-o ierarhie piramidală: Alina a fost numită şef de detaşament, cinci colegi de pe listă au primit funcţia de secretari-şefi de grupă, iar alţi zece au fost desemnaţi şefi de celulă. „Probabil că au făcut asta ca să ne ţină, să avem senzaţia că ne dau importanţă”, povesteşte o altă studentă recrutată, şefa de celulă Cristina Stănescu, de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară.
Luni, 1 iunie, şefii de detaşament, de grupă şi de celulă au fost convocaţi la sediul PSD Sector 1, de lângă Piaţa Victoriei, la o întâlnire cu Adrian Vasile, secretarul executiv al TSD şi şeful asociaţiei care urma să facă plăţile. Tinerii au crezut că urmează să li se facă un instructaj pentru observatori. „Adrian Vasile ne-a zis însă că nu mai au nevoie de observatori, că au deja prea mulţi. Şi decât să luăm 50 lei pe zi ca observatori - deşi iniţial fusese vorba de 300 lei - el ne propune să facem altceva şi să câştigăm mult mai mult. Mai exact, să ne mobilizăm colegii şi cunoscuţii să voteze cu PSD. Urma să le dăm un telefon cu cameră cu care să intre în cabina de vot şi să-şi pozeze buletinul cu ştampila «votat» pe PSD alături de un act de identitate, carnet de student, permis de conducere, orice altceva decât buletinul, care oricum rămâne la comisia secţiei de votare. Pentru fiecare vot astfel atras, noi ar fi trebuit să primim câte 50 de lei, iar noi dădeam cât voiam celor care votau”, spune Dragoş Niţu, student în anul I la Construcţii.
Tinerii recrutaţi de Adrian Vasile urmau să meargă la cele trei secţii de votare care vor fi deschise în complexul studenţesc Agronomie. Important de precizat că Adrian Vasile este cadru didactic la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii Agronomice.
„Adrian Vasile zicea mereu despre bănuţii pe care-i putem câştiga. Ne-a explicat cum putem face să rămânem cu cât mai mulţi, adică să dăm cât mai puţin celor pe care îi convingeam să voteze cu PSD. Apoi am primit pe e-mail un formular în care trebuia să trecem numele şi datele celor care votau cu PSD, iar pe spate, după ce ieşeau din cabină, trebuia să lipim abţibildul cu «votat» de pe cartea lor de identitate. Cu formularul şi pozele făcute în cabină, strânse într-un folder, trebuia să mergem să ne luăm banii. Din email mi-am dat seama că trebuia să strângem minim zece voturi”, explică Cristina Stănescu.
Joi seara, tinerii recrutati de Adrian Vasile (foto) au fost invitati la o petrecere la restaurantul din incinta Ministerului Transporturilor
După ultima întâlnire cu Adrian Vasile, mulţi tineri au decis să nu meargă mai departe. „A avut un tu-peu nesimţit. Ne-a considerat, probabil, ultimii oameni. Ştiam că se fură la alegeri, dar nu-mi imaginam că atât de pe faţă”, explică Alina Căpăţînă decizia de a ieşi din jocul PSD. „Ne-a tot zis că nu e nimic ilegal, însă eu cred că e o mare nedreptate şi, sincer, nici nu cred că vor da banii ăştia până la urmă”, spune şi Dragoş Niţu.
Şeful de grupă Valentin Petre e însă hotărât să nu renunţe. „Eu răspund de opt oameni. Sunt om de cuvânt şi voi merge”, spune Petre, student în anul II la Construcţii.
Contactat de Cotidianul, Adrian Vasile susţine că tinerii care au devoalat mecanismul de cumpărare a voturilor sunt nişte „recalcitranţi”. El consideră că declaraţiile lor sunt doar un act de răzbunare pentru că nu au mai prins locuri de observatori pentru PSD.
Flagrant Caţavencu
O investigaţie independentă de cea făcută de Cotidianul pe acelaşi subiect a realizat şi „Academia Caţavencu“. Jurnaliştii de la Caţavencu au urmărit timp de trei zile tinerii de la organizaţia PSD sector 1 din Capitală cum cumpără voturi de la studenţi pentru partid contra sumei de 50 de lei, dezvăluind şi instrucţiunile prin care aceştia puteau proba că au votat cu social-democraţii. Totul a fost potrivit „unui domn de la PSD” un „antrenament pentru prezidenţiale”. Întreaga operaţiune de deconspirare a fost filmată de caţavenci cu camera ascunsă.
Vezi pe caţavencu.ro negocierile dintre reprezentantul PSD şi jurnaliştii de la Academia Caţavencu.
Cotidianul
PSD are un algoritm aproape militar de fraudare a votului de duminică prin cumpărarea alegătorilor. Cotidianul a identificat studenţi implicaţi în acest mecanism, care ne-au relatat amănunţit procedura.
Câteva zeci de tineri elevi şi studenţi au fost cooptaţi de PSD pentru a cumpăra masiv voturi duminică. Şeful operaţiunii pe cele trei secţii de votare de la Universitatea de Agronomie şi Medicină Veterinară din Bucureşti este Adrian Vasile, lider al Tineretului Social Democrat şi cadru didactic la această universitate.
Alina Căpăţînă este studentă la Facultatea de Sociologie-Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti şi în urmă cu trei săptămâni a fost întrebată de o prietenă dacă nu vrea să fie observator la alegerile europarlamentare din partea PSD. S-a lăsat tentată de perspectiva de a câştiga într-o singură zi trei sute de lei.
Mai mult, a început să-şi coopteze şi prietenii, şi colegii. I-a trecut pe o listă şi apoi a mers împreună cu ei la un sediu al PSD din sectorul 1. Pentru a fi acceptaţi ca observatori, acolo li s-a pus condiţia să semneze o declaraţie că nu sunt membri ai nici unui partid şi o cerere de înscriere în organizaţia nonguvernamentală „Tineretul Solidar”, prin intermediul căreia urmau să fie plătiţi banii. Asociaţia e condusă de secretarul executiv al Tineretului Social Democrat, Adrian Vasile. „Am semnat acea adeziune întrucât ni s-a zis că nu trebuie să plătim cotizaţia înscrisă acolo, care era de cinci euro, şi că e valabilă doar pe perioada alegerilor”, spune Alina Căpăţînă. La scurt timp după aceea a fost anunţată însă că PSD nu mai are nevoie de tinerii care sunt din Bucureşti, ci doar de cei din provincie. „I-am anunţat pe cei cu buletin de Bucureşti, apoi am refăcut lista cu oameni din provincie”, povesteşte studenta, care a reuşit să coopteze în operaţiune 56 de persoane.
Au urmat elemente de organizare într-o ierarhie piramidală: Alina a fost numită şef de detaşament, cinci colegi de pe listă au primit funcţia de secretari-şefi de grupă, iar alţi zece au fost desemnaţi şefi de celulă. „Probabil că au făcut asta ca să ne ţină, să avem senzaţia că ne dau importanţă”, povesteşte o altă studentă recrutată, şefa de celulă Cristina Stănescu, de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară.
Luni, 1 iunie, şefii de detaşament, de grupă şi de celulă au fost convocaţi la sediul PSD Sector 1, de lângă Piaţa Victoriei, la o întâlnire cu Adrian Vasile, secretarul executiv al TSD şi şeful asociaţiei care urma să facă plăţile. Tinerii au crezut că urmează să li se facă un instructaj pentru observatori. „Adrian Vasile ne-a zis însă că nu mai au nevoie de observatori, că au deja prea mulţi. Şi decât să luăm 50 lei pe zi ca observatori - deşi iniţial fusese vorba de 300 lei - el ne propune să facem altceva şi să câştigăm mult mai mult. Mai exact, să ne mobilizăm colegii şi cunoscuţii să voteze cu PSD. Urma să le dăm un telefon cu cameră cu care să intre în cabina de vot şi să-şi pozeze buletinul cu ştampila «votat» pe PSD alături de un act de identitate, carnet de student, permis de conducere, orice altceva decât buletinul, care oricum rămâne la comisia secţiei de votare. Pentru fiecare vot astfel atras, noi ar fi trebuit să primim câte 50 de lei, iar noi dădeam cât voiam celor care votau”, spune Dragoş Niţu, student în anul I la Construcţii.
Tinerii recrutaţi de Adrian Vasile urmau să meargă la cele trei secţii de votare care vor fi deschise în complexul studenţesc Agronomie. Important de precizat că Adrian Vasile este cadru didactic la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii Agronomice.
„Adrian Vasile zicea mereu despre bănuţii pe care-i putem câştiga. Ne-a explicat cum putem face să rămânem cu cât mai mulţi, adică să dăm cât mai puţin celor pe care îi convingeam să voteze cu PSD. Apoi am primit pe e-mail un formular în care trebuia să trecem numele şi datele celor care votau cu PSD, iar pe spate, după ce ieşeau din cabină, trebuia să lipim abţibildul cu «votat» de pe cartea lor de identitate. Cu formularul şi pozele făcute în cabină, strânse într-un folder, trebuia să mergem să ne luăm banii. Din email mi-am dat seama că trebuia să strângem minim zece voturi”, explică Cristina Stănescu.
Joi seara, tinerii recrutati de Adrian Vasile (foto) au fost invitati la o petrecere la restaurantul din incinta Ministerului Transporturilor
După ultima întâlnire cu Adrian Vasile, mulţi tineri au decis să nu meargă mai departe. „A avut un tu-peu nesimţit. Ne-a considerat, probabil, ultimii oameni. Ştiam că se fură la alegeri, dar nu-mi imaginam că atât de pe faţă”, explică Alina Căpăţînă decizia de a ieşi din jocul PSD. „Ne-a tot zis că nu e nimic ilegal, însă eu cred că e o mare nedreptate şi, sincer, nici nu cred că vor da banii ăştia până la urmă”, spune şi Dragoş Niţu.
Şeful de grupă Valentin Petre e însă hotărât să nu renunţe. „Eu răspund de opt oameni. Sunt om de cuvânt şi voi merge”, spune Petre, student în anul II la Construcţii.
Contactat de Cotidianul, Adrian Vasile susţine că tinerii care au devoalat mecanismul de cumpărare a voturilor sunt nişte „recalcitranţi”. El consideră că declaraţiile lor sunt doar un act de răzbunare pentru că nu au mai prins locuri de observatori pentru PSD.
Flagrant Caţavencu
O investigaţie independentă de cea făcută de Cotidianul pe acelaşi subiect a realizat şi „Academia Caţavencu“. Jurnaliştii de la Caţavencu au urmărit timp de trei zile tinerii de la organizaţia PSD sector 1 din Capitală cum cumpără voturi de la studenţi pentru partid contra sumei de 50 de lei, dezvăluind şi instrucţiunile prin care aceştia puteau proba că au votat cu social-democraţii. Totul a fost potrivit „unui domn de la PSD” un „antrenament pentru prezidenţiale”. Întreaga operaţiune de deconspirare a fost filmată de caţavenci cu camera ascunsă.
Vezi pe caţavencu.ro negocierile dintre reprezentantul PSD şi jurnaliştii de la Academia Caţavencu.
joi, 4 iunie 2009
De ce a început şi Chiliman să schimbe bordurile? De Chi-Chi!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 03 Iun 2009 | Alexandru Varzaru
Recent, pe strada Sevastopol din sectorul 1 s-au apucat să schimbe bordurile, prilejuind întrebările cunoscute: „Iarăşi? De ce? Acelaşi vechi coşmar? Chiliman, băiatul liberal bun, să facă tocmai ceea ce i s-a reproşat lui Videanu în campania electorală?“. Problema e că locuiesc în zonă şi bordurile mi se păreau a nu avea nici o problemă. Sigur, într-o perioadă rezonabilă, în vreo trei-patru ani, poate că bordurile se toceau periculos şi puteau cauza trecătorilor boli foarte grave sau chiar moartea, dar acum păreau în stare bună.
Întrucît, cum ziceam, stau în apropiere, m-a interesat să aflu cine a luat decizia că aceste borduri sînt proaste şi trebuie schimbate.
Ce om din administraţie a trecut pe stradă şi a fost siderat de calitatea proastă a bordurilor? Sau poate că un locuitor, un cetăţean, o fi sunat şi a cerut schimbarea bordurilor. Am vrut să-l întîlnesc şi să-l felicit.
Am sunat la ADP şi surpriză: la Serviciul Drumuri, strada Sevastopol nu era înscrisă în nici un plan de reparaţii pe 2009. Fata de la telefon, de treabă, a căutat şi planul din 2008, în ideea că schimbarea bordurilor era poate vreo restanţă mai veche de care se apucaseră brusc nişte drumari. Nu era nici în planul pe 2008.
Apoi am mers la Eugen Milea, directorul ADP. Aici am aflat tot ce voiam să aflu, adică nimic. L-am întrebat cine a luat decizia de schimbare a bordurilor. „Noi, eu, ADP-ul. Avem nişte inspectori de specialitate care merg pe străzi şi observă. Poate că inspectorii noştri au trecut prin zonă.“
„OK, vreau să vorbesc cu unul din inspectorii dumneavoastră, poate îmi spune cum a ajuns la concluzia că…“
Aici, drumurile noastre, ale mele şi ale directorului Milea, s-au despărţit.
„Nu pot“, mi-a zis dumnealui. „Eu sînt directorul ADP şi eu vorbesc în numele angajaţilor mei. Eu răspund pentru ce fac ei.“
„Bun, dar poate există o documentaţie justificativă, un referat, o analiză de la care s-a…“
„Poate chiar eu am trecut prin zonă şi am văzut bordurile.“
„Chiar nu pot să dau de persoana care a stat la baza…?“
„Nu. Dar vă asigur că cele care sînt puse acum sînt de granit şi nu sînt de la Videanu. Dar hai să vorbim pe bune. La capătul dinspre strada Occidentului erau nişte lucrări de şantier care stricaseră trotuarul. Nu sînt de specialitate, dar vă spun că am studiat şi eu problema şi m-am documentat şi adevărul ăsta este: nu poţi să scoţi două borduri într-un aliniament de 100 de metri fără să le disloci pe toate. Şi trebuie să le schimbi.“
Ne-am despărţit prieteni.
Recent, pe strada Sevastopol din sectorul 1 s-au apucat să schimbe bordurile, prilejuind întrebările cunoscute: „Iarăşi? De ce? Acelaşi vechi coşmar? Chiliman, băiatul liberal bun, să facă tocmai ceea ce i s-a reproşat lui Videanu în campania electorală?“. Problema e că locuiesc în zonă şi bordurile mi se păreau a nu avea nici o problemă. Sigur, într-o perioadă rezonabilă, în vreo trei-patru ani, poate că bordurile se toceau periculos şi puteau cauza trecătorilor boli foarte grave sau chiar moartea, dar acum păreau în stare bună.
Întrucît, cum ziceam, stau în apropiere, m-a interesat să aflu cine a luat decizia că aceste borduri sînt proaste şi trebuie schimbate.
Ce om din administraţie a trecut pe stradă şi a fost siderat de calitatea proastă a bordurilor? Sau poate că un locuitor, un cetăţean, o fi sunat şi a cerut schimbarea bordurilor. Am vrut să-l întîlnesc şi să-l felicit.
Am sunat la ADP şi surpriză: la Serviciul Drumuri, strada Sevastopol nu era înscrisă în nici un plan de reparaţii pe 2009. Fata de la telefon, de treabă, a căutat şi planul din 2008, în ideea că schimbarea bordurilor era poate vreo restanţă mai veche de care se apucaseră brusc nişte drumari. Nu era nici în planul pe 2008.
Apoi am mers la Eugen Milea, directorul ADP. Aici am aflat tot ce voiam să aflu, adică nimic. L-am întrebat cine a luat decizia de schimbare a bordurilor. „Noi, eu, ADP-ul. Avem nişte inspectori de specialitate care merg pe străzi şi observă. Poate că inspectorii noştri au trecut prin zonă.“
„OK, vreau să vorbesc cu unul din inspectorii dumneavoastră, poate îmi spune cum a ajuns la concluzia că…“
Aici, drumurile noastre, ale mele şi ale directorului Milea, s-au despărţit.
„Nu pot“, mi-a zis dumnealui. „Eu sînt directorul ADP şi eu vorbesc în numele angajaţilor mei. Eu răspund pentru ce fac ei.“
„Bun, dar poate există o documentaţie justificativă, un referat, o analiză de la care s-a…“
„Poate chiar eu am trecut prin zonă şi am văzut bordurile.“
„Chiar nu pot să dau de persoana care a stat la baza…?“
„Nu. Dar vă asigur că cele care sînt puse acum sînt de granit şi nu sînt de la Videanu. Dar hai să vorbim pe bune. La capătul dinspre strada Occidentului erau nişte lucrări de şantier care stricaseră trotuarul. Nu sînt de specialitate, dar vă spun că am studiat şi eu problema şi m-am documentat şi adevărul ăsta este: nu poţi să scoţi două borduri într-un aliniament de 100 de metri fără să le disloci pe toate. Şi trebuie să le schimbi.“
Ne-am despărţit prieteni.
miercuri, 3 iunie 2009
Patronul Unirii Urziceni, şmen imobiliar cu Onţanu după modelul Popoviciu
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 03 Iun 2009
Pe locul unei foste pieţe din cartierul bucureştean Floreasca, patronul Unirii Urziceni, Dumitru Bucşaru, ridică o clădire de birouri. Ar fi fost de aplaudat, dacă afacerea n-ar fi fost ilegală. Terenul pieţei fiind domeniu public al statului, primarul Onţanu de la sectorul 2 (unde e situată piaţa) nu avea voie să încheie nici un parteneriat cu un privat care să schimbe destinaţia suprafeţei. Modelul, însă, a fost testat cu succes în cazul pieţei Obor, dată de Onţanu cu dedicaţie lui Puiu Popoviciu.
Onţanu face banu' pentru Bambina şi gaşca lui Nassar
În afară de piaţa Aghireş din Floreasca – despre dînsa făceam vorbire mai sus –, Onţanu a încercat privatizarea tuturor celorlalte pieţe din sector.
Dar toate tentativele primarului de la 2 de a se asocia cu privaţi s-au transformat în afaceri catastrofale pentru bugetul sectorului. Adică, în locul pieţelor au apărut supermarketuri, săli de biliard sau chiar cluburi de noapte. Toate astea, prin contracte dezavantajoase pentru Administraţia Pieţelor şi pentru Consiliul Local al sectorului 2. În afara Pieţei Obor, mega-tunul imobiliar supervizat de Onţanu pentru Puiu Popoviciu, şi a celei de la Aghireş, edilul sectorului 2 a mai încercat să scoată la mezat pentru privaţi pieţele Mihai Bravu, Baicului, Morarilor şi Piaţa Latină. Printre clienţi s-au numărat nu numai Bucşaru sau Popoviciu, dar şi Bambina sau Rodica Nassar. Practic, din cele şase pieţe transformate în afaceri private, doar una singură este în picioare în momentul de faţă. Atîta că ea e finanţată tot din bugetul local şi e mai tot timpul pustie.
Patronul de la Urziceni, prieten cu preşedintele de la Cotroceni
La fel ca şi în cazul lui Puiu Popoviciu, Dumitru Bucşaru a intrat în graţiile lui Onţanu pe filiera PD-L. Cu recomandarea partidului prezidenţial în buzunar, Bucşaru a primit în folosinţă gratuită un teren de 525 mp în Floreasca. Este de notorietate prietenia dintre Băsescu şi controversatul om de afaceri, pentru care preşedintele a intervenit cu o rezoluţie pe lîngă fostul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre. Conform acelei rezoluţii, Băsescu îi cerea lui Dobre să-i plătească lui Bucşaru trei milioane de euro pe nişte contracte pline de ilegalităţi între firmele lui Bucşaru şi CFR.
Scandalul a izbucnit odată cu războiul bileţelelor dintre Controceni şi Palatul Victoria, dacă vă mai amintiţi. Bileţelul cu tripleta Băse-Dobre-Bucşaru a fost replica lui Tăriceanu la bileţelul lui Băsescu privind intervenţia fostului premier la Parchet pentru Dinu Patriciu.
Tot ca o coincidenţă, trebuie spus că, pe vremea cînd era primar general Traian Băsescu, una din societăţile lui Bucşaru a primit pe mînă o afacere de cîteva milioane de euro, cu spaţii publicitare amplasate în cele mai bune zone ale Bucureştiului.
Piaţa Aghireş, un Obor mai mic pentru Dumitru Bucşaru
În septembrie 2006, firma lui Bucşaru, Valahorum, cîştigă contractul de parteneriat public-privat pentru piaţa Aghireş, urmînd ca societatea patronului Unirii Urziceni să ridice un complex agro-alimentar şi comercial pe şase niveluri, pe care să-l exploateze timp de 30 de ani.
La fel ca şi în cazul Pieţei Obor, terenul pus la bătaie de Primăria sectorului 2 este proprietate publică a statului. Conform legii, parteneriatele public-privat vizează strict proprietatea privată a statului. Concluzia: fault grosolan asupra legii.
Apoi, deşi contractul s-a semnat în 2006, lucrările au început abia în februarie 2009, cu termen de execuţie un an. Conform angajamentului iniţiar, investitorul se obliga să pregătească proiectul de autorizare a constucţiilor în 45 de zile de la data aprobării contractului sau să finalizeze contrucţia în zece luni. Cît îi revine statului din acest parteneriat? În primii cinci ani, 2.800 euro pe lună, ajungînd abia după 30 de ani pînă la 4.800 euro.
Bucşaru, răsfăţatul urmăritului internaţional Necolaiciuc
Nu avem, însă, nici un dubiu că Bucşaru se va descurca cu acest contract vitreg. Mai ales că situaţia nu e una neobişnuită pentru el, care a fost răsfăţatul multor contracte şi pomeni din bani publici din 2000 încoace. Bucşaru a avut relaţii privilegiate cu lideri ai PSD precum Mihai Necolaiciuc, Sergiu Sechelariu, Miron Mitrea sau Gabriel Oprea. Din istoria contractelor lui, să le amintim pe cele penale cu CFR (din afacerea Astoria Snagov, în care Necolaiciuc i-a marcat nu mai puţin de 18 milioane de euro pentru refacerea complexului), afacerea cu cartierul de vile de lux ANL din spatele Romexpo sau afacerea Comaico (din care Bucşaru s-a ales cu fostele sere ale lui Ceauşescu). Tot PSD i-a ţinut spatele finanţatorului Unirii şi atunci cînd firmele acestuia au reuşit să acumuleze datorii record la bugetul de stat.
Piaţa Mihai Bravu nu e piaţă
Deşi pe o parte a clădirii (în fapt o hală, ridicată în baza unui contract de asociere cu SC Future Star Exim) scrie foarte convingător "Piaţa agroalimentară Mihai Bravu", înăuntru e supermarket toată ziua. Lucru confirmat şi de sigla agăţată la intrare, pe care scrie "Safe Way Supermarket". Ca să perfecteze parteneriatul cu supermarketul, Onţanu nu s-a sfiit să încalce o hotărîre a Consiliului General al municipiului Bucureşti, care în 1997 a trecut terenul cu pricina din administrarea Direcţiei Generale de Administrare a Fondului Imobiliar în administrarea Consiliului Local Sector 2. Cu condiţia de a i se păstra destinaţia de piaţă volantă. Schimbarea destinaţiei atrage după sine anularea întregii hotărîri, însă PMB nu s-a formalizat şi s-a făcut că nu vede ilegalitatea. Chiar şi în contractul de asociere încheiat în 2003, scrie negru pe alb că imobilul pe care investitorul urmează să-l construiască are destinaţia de piată agroalimentară. Cît priveşte partea economică, contractul stabileşte aportul părţilor ca fiind de 20% pentru Administraţia Pieţelor şi de 80% pentru asociatul Future Star Exim, care are obligaţia să plătească 5% din profitul net realizat din exploatarea pieţei, dar nu mai puţin de 700 de euro pe lună, către Administraţia Pieţelor.
Future Star Exim aparţine lui Foaud Boutros Karam, un membru al grupului oamenilor de afaceri arabi care derulează afaceri prospere în sectorul 2 sub aripa ocrotitoare a deputatului Rodica Nassar. Legăturile lui Onţanu cu colega sa de partid, care printre altele este şi şefa PSD sector 2, au evoluat aşa: de la un teren pentru vila lu' madam Nassar, trecut din proprietatea municipalităţii în cea a Primăriei Sector 2, pentru a rezolva problema lipsei de locuinţe a bucureştenilor, pînă la năşit. Soţii Nassar, adică, au cununat-o pe fata lui Onţanu.
Piaţa Latină: supermarket, biliard şi club de noapte
Terenul destinat Pieţei Latine, situat pe Bulevardul Carol, a fost preluat de SC Millenium Euro, aparţinînd lui Costel Georgescu, nimeni altul decît fiul binecunoscutei florărese Bambina. Familia Georgescu s-a remarcat pe afişele electorale de susţinere a candidaturii lui Onţanu la alegerile locale de anul trecut, iar edilul s-a remarcat la nunta fiicei lui Georgescu, prinţesa Bambina.
Contractul de asociere dintre Millenium şi Pieţe a fost semnat în 2003 şi prevede în mod expres destinaţia de piaţă agroalimentară. Aportul părţilor este de 15% pentru Administraţia Pieţelor şi 85% pentru asociat, care se obligă să plătească lunar 15% din profitul net realizat din exploatarea Pieţei, dar numai puţin de 2.000 de euro pe lună. 2.000 de euro pentru o clădire de cinci etaje în buricul tîrgului, la parterul căreia s-au trîntit un Mega Image şi un club de noapte, iar la etajul 2 un club de biliard.
Investiţii de 6 milioane de lei pentru trei tarabagii
În noiembrie 2006, Consiliului Local Sector 2 a aprobat două contracte de parteneriat public privat pentru ce se dorea să devină Piaţa Baicului şi Piaţa Morarilor, tot cu transmitere în folosinţă gratuită a terenului către investitori.
Pentru Baicului, contractul s-a semnat cu SC Cospet Com Obor pentru o perioadă de 35 de ani. Firma urma să ridice pe un teren de 868 mp o clădire de trei niveluri, investiţia ridicîndu-se la 688.000 euro. Lucrările nici măcar nu au început, pentru că s-a descoperit recent că pe sub terenul aferent trec reţele de apă, gaze şi telefonie care trebuie deviate. O altă dovadă a geniului în afaceri a lui Onţanu este că firma Cospet are datorii numai către stat de 134.000 RON, pentru care a început procedura executării silite.
În cazul Pieţei Morarilor, compania Jules Verne Imobiliare (care a cîştigat licitaţia) nu a mai vrut să semneze contractul, după ce acesta fusese aprobat de Consiliul Local. Pînă la urmă, piaţa s-a făcut, dar pe bani publici. Aşa că Primăria 2 a scos de la buget 6,2 milioane de RON, iar constructorul ales a fost societatea Recon & Doje, una din firmele de casă ale lui Onţanu. Investiţia se confruntă, însă, cu o mare problemă: piaţă deja dată în folosinţă e aproape pustie. În fiecare zi vin doar trei-patru comercianţi să-şi vîndă marfa la tarabă, cînd în mod normal ar fi loc de cam o sută.
Onţanu, trei case şi două terenuri în oraş
Recent, Neculai Onţanu a intrat în atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate, care verifica averea nejustificată a edilului sectorului 2. Cu venituri numai din salariu, dom' primar a reuşit să pună deoparte pentru el şi pentru copilaşi două terenuri intravilane şi două case de locuit în comuna Voluntari, un apartament în Bucureşti, bijuterii şi obiecte de artă (pe care le-a aproximat la 15.000-25.000 euro), a vîndut în 2004 un Volkswagen Passat cu 57.400 de RON şi s-a îndatorat la BCR cu 77.500 de lei noi şi la o persoană fizică cu 35.000 de euro. Deşi nu a declarat alte venituri în afara salariului de 67.000 de RON anual, Onţanu s-a arătat suprins de vestea intrării sale în colimatorul ANI.
Pe locul unei foste pieţe din cartierul bucureştean Floreasca, patronul Unirii Urziceni, Dumitru Bucşaru, ridică o clădire de birouri. Ar fi fost de aplaudat, dacă afacerea n-ar fi fost ilegală. Terenul pieţei fiind domeniu public al statului, primarul Onţanu de la sectorul 2 (unde e situată piaţa) nu avea voie să încheie nici un parteneriat cu un privat care să schimbe destinaţia suprafeţei. Modelul, însă, a fost testat cu succes în cazul pieţei Obor, dată de Onţanu cu dedicaţie lui Puiu Popoviciu.
Onţanu face banu' pentru Bambina şi gaşca lui Nassar
În afară de piaţa Aghireş din Floreasca – despre dînsa făceam vorbire mai sus –, Onţanu a încercat privatizarea tuturor celorlalte pieţe din sector.
Dar toate tentativele primarului de la 2 de a se asocia cu privaţi s-au transformat în afaceri catastrofale pentru bugetul sectorului. Adică, în locul pieţelor au apărut supermarketuri, săli de biliard sau chiar cluburi de noapte. Toate astea, prin contracte dezavantajoase pentru Administraţia Pieţelor şi pentru Consiliul Local al sectorului 2. În afara Pieţei Obor, mega-tunul imobiliar supervizat de Onţanu pentru Puiu Popoviciu, şi a celei de la Aghireş, edilul sectorului 2 a mai încercat să scoată la mezat pentru privaţi pieţele Mihai Bravu, Baicului, Morarilor şi Piaţa Latină. Printre clienţi s-au numărat nu numai Bucşaru sau Popoviciu, dar şi Bambina sau Rodica Nassar. Practic, din cele şase pieţe transformate în afaceri private, doar una singură este în picioare în momentul de faţă. Atîta că ea e finanţată tot din bugetul local şi e mai tot timpul pustie.
Patronul de la Urziceni, prieten cu preşedintele de la Cotroceni
La fel ca şi în cazul lui Puiu Popoviciu, Dumitru Bucşaru a intrat în graţiile lui Onţanu pe filiera PD-L. Cu recomandarea partidului prezidenţial în buzunar, Bucşaru a primit în folosinţă gratuită un teren de 525 mp în Floreasca. Este de notorietate prietenia dintre Băsescu şi controversatul om de afaceri, pentru care preşedintele a intervenit cu o rezoluţie pe lîngă fostul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre. Conform acelei rezoluţii, Băsescu îi cerea lui Dobre să-i plătească lui Bucşaru trei milioane de euro pe nişte contracte pline de ilegalităţi între firmele lui Bucşaru şi CFR.
Scandalul a izbucnit odată cu războiul bileţelelor dintre Controceni şi Palatul Victoria, dacă vă mai amintiţi. Bileţelul cu tripleta Băse-Dobre-Bucşaru a fost replica lui Tăriceanu la bileţelul lui Băsescu privind intervenţia fostului premier la Parchet pentru Dinu Patriciu.
Tot ca o coincidenţă, trebuie spus că, pe vremea cînd era primar general Traian Băsescu, una din societăţile lui Bucşaru a primit pe mînă o afacere de cîteva milioane de euro, cu spaţii publicitare amplasate în cele mai bune zone ale Bucureştiului.
Piaţa Aghireş, un Obor mai mic pentru Dumitru Bucşaru
În septembrie 2006, firma lui Bucşaru, Valahorum, cîştigă contractul de parteneriat public-privat pentru piaţa Aghireş, urmînd ca societatea patronului Unirii Urziceni să ridice un complex agro-alimentar şi comercial pe şase niveluri, pe care să-l exploateze timp de 30 de ani.
La fel ca şi în cazul Pieţei Obor, terenul pus la bătaie de Primăria sectorului 2 este proprietate publică a statului. Conform legii, parteneriatele public-privat vizează strict proprietatea privată a statului. Concluzia: fault grosolan asupra legii.
Apoi, deşi contractul s-a semnat în 2006, lucrările au început abia în februarie 2009, cu termen de execuţie un an. Conform angajamentului iniţiar, investitorul se obliga să pregătească proiectul de autorizare a constucţiilor în 45 de zile de la data aprobării contractului sau să finalizeze contrucţia în zece luni. Cît îi revine statului din acest parteneriat? În primii cinci ani, 2.800 euro pe lună, ajungînd abia după 30 de ani pînă la 4.800 euro.
Bucşaru, răsfăţatul urmăritului internaţional Necolaiciuc
Nu avem, însă, nici un dubiu că Bucşaru se va descurca cu acest contract vitreg. Mai ales că situaţia nu e una neobişnuită pentru el, care a fost răsfăţatul multor contracte şi pomeni din bani publici din 2000 încoace. Bucşaru a avut relaţii privilegiate cu lideri ai PSD precum Mihai Necolaiciuc, Sergiu Sechelariu, Miron Mitrea sau Gabriel Oprea. Din istoria contractelor lui, să le amintim pe cele penale cu CFR (din afacerea Astoria Snagov, în care Necolaiciuc i-a marcat nu mai puţin de 18 milioane de euro pentru refacerea complexului), afacerea cu cartierul de vile de lux ANL din spatele Romexpo sau afacerea Comaico (din care Bucşaru s-a ales cu fostele sere ale lui Ceauşescu). Tot PSD i-a ţinut spatele finanţatorului Unirii şi atunci cînd firmele acestuia au reuşit să acumuleze datorii record la bugetul de stat.
Piaţa Mihai Bravu nu e piaţă
Deşi pe o parte a clădirii (în fapt o hală, ridicată în baza unui contract de asociere cu SC Future Star Exim) scrie foarte convingător "Piaţa agroalimentară Mihai Bravu", înăuntru e supermarket toată ziua. Lucru confirmat şi de sigla agăţată la intrare, pe care scrie "Safe Way Supermarket". Ca să perfecteze parteneriatul cu supermarketul, Onţanu nu s-a sfiit să încalce o hotărîre a Consiliului General al municipiului Bucureşti, care în 1997 a trecut terenul cu pricina din administrarea Direcţiei Generale de Administrare a Fondului Imobiliar în administrarea Consiliului Local Sector 2. Cu condiţia de a i se păstra destinaţia de piaţă volantă. Schimbarea destinaţiei atrage după sine anularea întregii hotărîri, însă PMB nu s-a formalizat şi s-a făcut că nu vede ilegalitatea. Chiar şi în contractul de asociere încheiat în 2003, scrie negru pe alb că imobilul pe care investitorul urmează să-l construiască are destinaţia de piată agroalimentară. Cît priveşte partea economică, contractul stabileşte aportul părţilor ca fiind de 20% pentru Administraţia Pieţelor şi de 80% pentru asociatul Future Star Exim, care are obligaţia să plătească 5% din profitul net realizat din exploatarea pieţei, dar nu mai puţin de 700 de euro pe lună, către Administraţia Pieţelor.
Future Star Exim aparţine lui Foaud Boutros Karam, un membru al grupului oamenilor de afaceri arabi care derulează afaceri prospere în sectorul 2 sub aripa ocrotitoare a deputatului Rodica Nassar. Legăturile lui Onţanu cu colega sa de partid, care printre altele este şi şefa PSD sector 2, au evoluat aşa: de la un teren pentru vila lu' madam Nassar, trecut din proprietatea municipalităţii în cea a Primăriei Sector 2, pentru a rezolva problema lipsei de locuinţe a bucureştenilor, pînă la năşit. Soţii Nassar, adică, au cununat-o pe fata lui Onţanu.
Piaţa Latină: supermarket, biliard şi club de noapte
Terenul destinat Pieţei Latine, situat pe Bulevardul Carol, a fost preluat de SC Millenium Euro, aparţinînd lui Costel Georgescu, nimeni altul decît fiul binecunoscutei florărese Bambina. Familia Georgescu s-a remarcat pe afişele electorale de susţinere a candidaturii lui Onţanu la alegerile locale de anul trecut, iar edilul s-a remarcat la nunta fiicei lui Georgescu, prinţesa Bambina.
Contractul de asociere dintre Millenium şi Pieţe a fost semnat în 2003 şi prevede în mod expres destinaţia de piaţă agroalimentară. Aportul părţilor este de 15% pentru Administraţia Pieţelor şi 85% pentru asociat, care se obligă să plătească lunar 15% din profitul net realizat din exploatarea Pieţei, dar numai puţin de 2.000 de euro pe lună. 2.000 de euro pentru o clădire de cinci etaje în buricul tîrgului, la parterul căreia s-au trîntit un Mega Image şi un club de noapte, iar la etajul 2 un club de biliard.
Investiţii de 6 milioane de lei pentru trei tarabagii
În noiembrie 2006, Consiliului Local Sector 2 a aprobat două contracte de parteneriat public privat pentru ce se dorea să devină Piaţa Baicului şi Piaţa Morarilor, tot cu transmitere în folosinţă gratuită a terenului către investitori.
Pentru Baicului, contractul s-a semnat cu SC Cospet Com Obor pentru o perioadă de 35 de ani. Firma urma să ridice pe un teren de 868 mp o clădire de trei niveluri, investiţia ridicîndu-se la 688.000 euro. Lucrările nici măcar nu au început, pentru că s-a descoperit recent că pe sub terenul aferent trec reţele de apă, gaze şi telefonie care trebuie deviate. O altă dovadă a geniului în afaceri a lui Onţanu este că firma Cospet are datorii numai către stat de 134.000 RON, pentru care a început procedura executării silite.
În cazul Pieţei Morarilor, compania Jules Verne Imobiliare (care a cîştigat licitaţia) nu a mai vrut să semneze contractul, după ce acesta fusese aprobat de Consiliul Local. Pînă la urmă, piaţa s-a făcut, dar pe bani publici. Aşa că Primăria 2 a scos de la buget 6,2 milioane de RON, iar constructorul ales a fost societatea Recon & Doje, una din firmele de casă ale lui Onţanu. Investiţia se confruntă, însă, cu o mare problemă: piaţă deja dată în folosinţă e aproape pustie. În fiecare zi vin doar trei-patru comercianţi să-şi vîndă marfa la tarabă, cînd în mod normal ar fi loc de cam o sută.
Onţanu, trei case şi două terenuri în oraş
Recent, Neculai Onţanu a intrat în atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate, care verifica averea nejustificată a edilului sectorului 2. Cu venituri numai din salariu, dom' primar a reuşit să pună deoparte pentru el şi pentru copilaşi două terenuri intravilane şi două case de locuit în comuna Voluntari, un apartament în Bucureşti, bijuterii şi obiecte de artă (pe care le-a aproximat la 15.000-25.000 euro), a vîndut în 2004 un Volkswagen Passat cu 57.400 de RON şi s-a îndatorat la BCR cu 77.500 de lei noi şi la o persoană fizică cu 35.000 de euro. Deşi nu a declarat alte venituri în afara salariului de 67.000 de RON anual, Onţanu s-a arătat suprins de vestea intrării sale în colimatorul ANI.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)