Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Iun 2009 | Mircea Toma
Pe www.catavencu.ro a fost postată o înregistrare video în care un tânăr, îmbrăcat cu tricou PSD, într-un sediu PSD, promite câte 50 de lei fiecărui student care va proba că a votat în cu PSD la o secție din sectorul 1. Am citit reacțiile cititorilor la filmulețul cu pârâciunea. Vreo doi dintre ei își manifestă îndoiala că situația ar fi autentică, pentru că li se pare absurd ca o persoană, fie ea cu ochelari și tricou psd, să fie atât iresponsabilă încât să se lase filmată în timp ce comite o faptă penală. Un răspuns la îndemână ar putea fi că omul nu ştia că e filmat – studenții au fost dotați de ziariști cu o cameră ascunsă.
Ei bine, pe mine nici răspunsul ăsta nu mă mulțumește: chiar dacă penalul – acum ştim că-l cheamă Laurențiu Viorel Badea – nu vedea camera, fapta lui era comisă în fața unui grup de persoane pe care nu le cunoștea și care pot oricând să depună mărturie în fața unui judecător. Ori asta tot inconștiență se numește. Pe de altă parte, așa cum l-am văzut, tânărul infractor nu pare să fie afectat de nici un handicap intelectual; el este pur și simplu liniștit că nu I se poate întâmpla nimic. Oare așa să fie?
Ce s-a prins în năvodul Pro Democrația: Am solicitat Asociației Pro Democrația (APD) informații despre fraude pe care observatorii lor le-au depistat și susținut cu probe și, respective, despre consecințele legale ale sesizărilor. La referendumul pentru Constituție, în 2003, APD împreună cu Agenția de Monitorizare a Presei și Grupul de Dialog Social au depus câteva zeci de sesizări cu privire la încălcări ale legii (vezi AICI); poate că unii dintre voi vă mai amintiți despre fugărirea cetățenilor cu urne volante prin mall-uri, de tombole cu premii în televizoare organizate în incinta unor secții de votare, despre lemnele promise cadou primăriilor cu număr mare de voturi etc. Toate, absolut toate sesizările au fost infirmate la nivelul parchetelor. În 2005, după alegerile parlamentare, APD a reușit să stabilească identitățile a 397 de persoane din cele peste 9900 care au votat de mai multe ori în județul Ilfov, pe liste suplimentare. Votul multiplu era și în 2004 infracțiune, se pedepsea cu închisoare de la câteva luni la 5 ani. În 2008 fraudele au luat proporții spectaculoase, iar cazurile vedetă au fost cele din comunele limitrofe Bucureștiului unde valoarea terenurilor a făcut să crească prețul pentru voturi la sume de basm – sunt evocate valori care ajung la câteva sute de euro; din tot scandalul, cu toate probele și cu toate sesizările cu care se băteau în piept șefii poliției, tot ce s-a întâmplat a fost că s-au anulat alegerile din Ștefănești și Sintești – ambele din Ilfov; un alt primar a fost prins că forțat modificarea rezultatelor alegerilor pentru a obține victoria din primul tur – deși faptele au fost dovedite, BEC a validat rezultatul așa falsificat cum era.
Procurorii complici la fraude electorale.
Ei bine, din toate aceste situații - și asta nu este decât o selecție sumară - singurii pe care justiția i-a găsit vinovați de-a lungul acestor ultimi ani electorali, au fost vreo doi-trei alegători prinși cu vot multiplu. Unul dintre ei a fost ditamai primarul Liviu Postolache din Măluțeni, prins (ha ha, chiar de contracandicatul lui) în flagrant în timp ce vota a doua oară pentru sine; a fost condamnat la amendă administrativă. Ceilalți sunt, evident, niște necăjiți rurali, cu pedepse convertite în amenzi.
În concluzie, de ce-și permite tânărul PSD-ist din povestea Academiei Cațavencu să încalce cu seninătate legea? Pentru că nimeni nu o aplică. Iar dacă există vreun magistrat care se simte jignit de acest enunț simplu, îl invităm aici să ne convingă de contrariu.
O soluţie juridică de succes pentru a răsturna raportul dintre numărul prea mare de sesizări de fraude electorale şi numărul zero de consecinţe juridice a fost eliminarea libertăţii de mişcare a observatorilor alegerilor: o decizie BEC din 2008, susţinută complice de justiţie, a interzis observatorilor să se deplaseze în secţia de vot, ei urmând a sta cuminţi într-un ţărculeţ special desemnat de preşedintele secţiei de vot. Imagini de la unul dintre protestele asociaţiilor Pro Democraţia şi Agenţia de Monitorizare a Presei, în faţa BEC.
miercuri, 10 iunie 2009
marți, 9 iunie 2009
Directorul liceului unde şi-a luat Vanghelie BAC-ul a fost pus inspector general la Ilfov
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Iun 2009 | Alexandru Varzaru
De cîteva săptămîni, judeţul Ilfov are un nou inspector şcolar: Vasile Grigore. Mai exact, cel care era director la liceul Mihail Kogălniceanu din Snagov, în curtea căruia Marian Vanghelie, primarul care este, a căutat adăpost în 2001 pentru a-şi putea lua bacalaureatul.
După ce Eugen Pleşca, fostul ofiţer de securitate, luptător USLA şi primar PSD al Sectorului 3, a fost numit la Direcţia Cultură Bucureşti, probabil pe ideea că atunci cînd aude de cultură, cineva trebuie să scoată pistolul, aceasta este a doua numire controversată a oamenilor lui Vanghelie în posturi cheie care ţin de Cultură şi Educaţie.
Liceul păstorit de Vasile Grigore a căpătat în ultimii renumele de loc sigur unde se poate lua examenul de Bac. În 2006, Monica Columbeanu a dat şi a luat Bacalaureatul la acest liceu, deşi legal nu avea voie.
La fel de interesant e că, în 2007, fostul inspector general, Ion Cornaciu, a desfiinţat centrul de examen de Bac de la Snagov din cauză că acesta, sub conducerea lui Vasile Grigore, devenise un focar de promovabilitate suspectă, şi contribuia din plin la procentele absurde de promovare a examenului pe judeţ. De altfel, după măsurile din 2007, promovabilitatea la BAC în Ilfov scăzuse la 17%, cel mai cinstit procent din ţară.
În echipa de şoc adusă la vîrful Inspectoratului Judeţean Ilfov intră şi Mariana Marcela Liscan, frumoasa şi cam atît inspector general adjunct. Numită odată cu Vasile Grigore, tînăra a şocat corpul profesoral ilfovean prin saltul profesional de la grădiniţa Riţa-Gărgăriţa din Brăneşti la cea de inspector-general adjunct pe Ilfov.
Tînăra inspectoare ne-a declarat însă cu mîndrie: "Am fost pusă prin decizie politică. Era timpul să mai vină şi rîndul nostru, al tinerilor.
Sînt la al doilea mandat de consilier judeţean, am facultatea de jurnalism, o să fac şi un master, am liceul pedagogic, am gradul 1 didactic. Am lucrat şi în presă cu jumătate de normă la Cronica Română. Îndeplinesc toate cerinţele pentru postul meu."
O retrospectivă frumoasă a încercărilor lui Marian Vanghelie de a-şi lua Bac-ul, împreună cu mai multe amănunte despre noua conducere de la Inspectoratul Judeţean Ilfov, puteţi citi în Academia Caţavencu. Miercuri.
De cîteva săptămîni, judeţul Ilfov are un nou inspector şcolar: Vasile Grigore. Mai exact, cel care era director la liceul Mihail Kogălniceanu din Snagov, în curtea căruia Marian Vanghelie, primarul care este, a căutat adăpost în 2001 pentru a-şi putea lua bacalaureatul.
După ce Eugen Pleşca, fostul ofiţer de securitate, luptător USLA şi primar PSD al Sectorului 3, a fost numit la Direcţia Cultură Bucureşti, probabil pe ideea că atunci cînd aude de cultură, cineva trebuie să scoată pistolul, aceasta este a doua numire controversată a oamenilor lui Vanghelie în posturi cheie care ţin de Cultură şi Educaţie.
Liceul păstorit de Vasile Grigore a căpătat în ultimii renumele de loc sigur unde se poate lua examenul de Bac. În 2006, Monica Columbeanu a dat şi a luat Bacalaureatul la acest liceu, deşi legal nu avea voie.
La fel de interesant e că, în 2007, fostul inspector general, Ion Cornaciu, a desfiinţat centrul de examen de Bac de la Snagov din cauză că acesta, sub conducerea lui Vasile Grigore, devenise un focar de promovabilitate suspectă, şi contribuia din plin la procentele absurde de promovare a examenului pe judeţ. De altfel, după măsurile din 2007, promovabilitatea la BAC în Ilfov scăzuse la 17%, cel mai cinstit procent din ţară.
În echipa de şoc adusă la vîrful Inspectoratului Judeţean Ilfov intră şi Mariana Marcela Liscan, frumoasa şi cam atît inspector general adjunct. Numită odată cu Vasile Grigore, tînăra a şocat corpul profesoral ilfovean prin saltul profesional de la grădiniţa Riţa-Gărgăriţa din Brăneşti la cea de inspector-general adjunct pe Ilfov.
Tînăra inspectoare ne-a declarat însă cu mîndrie: "Am fost pusă prin decizie politică. Era timpul să mai vină şi rîndul nostru, al tinerilor.
Sînt la al doilea mandat de consilier judeţean, am facultatea de jurnalism, o să fac şi un master, am liceul pedagogic, am gradul 1 didactic. Am lucrat şi în presă cu jumătate de normă la Cronica Română. Îndeplinesc toate cerinţele pentru postul meu."
O retrospectivă frumoasă a încercărilor lui Marian Vanghelie de a-şi lua Bac-ul, împreună cu mai multe amănunte despre noua conducere de la Inspectoratul Judeţean Ilfov, puteţi citi în Academia Caţavencu. Miercuri.
Pacat! Am crezut si in asta.
In cine mai pot sa cred acum?
Chiar nimeni nu poate sa ne scoata din mocirla?
Chiar nimeni nu poate sa ne scoata din mocirla?
În primul an de mandat, Oprescu şi-a răsplătit sponsorii din campanie
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Iun 2009
Pînă acum, primarul Oprescu a reuşit aşa: şi-a răsplătit sponsorii din campania electorală (dîndu-le ori contracte fără licitaţie, ori promovîndu-le interesele imobiliare), a refuzat o finanţare europeană nerambursabilă de cîteva milioane de euro, a umplut parcurile cu o firmă de pază fantomă, l-a iertat pe fiul lui Năstase de datorii la Primărie de zeci de mii de euro şi s-a făcut că se ia de parcările lui Cocoş. Doar s-a făcut. A, şi şi-a luat un BMW de 100.000 de euro, din bani pe care nu-i avea. Şi toate astea în numai un an de mandat. Citiţi şi mutaţi-vă la ţară.
Sponsorul nostru, stăpînul nostru.
Cazul Cişmigiu
În continuare nu vom vorbi despre realizări, că nu avem din astea, ci despre promisiunile încălcate. De exemplu, primarul Sorin Oprescu s-a angajat să pună capăt dezastrului urbanistic din Capitală. Iată „problemele actuale“ în domeniu, identificate de acesta pe blog-ul de campanie anul trecut: „Presiuni exercitate de investiţiile imobiliare; urbanismul clientelar; lipsa unor reguli clare de urbanism“. Teoria a fost frumoasă, dar practica l-a omorît pe Oprescu. Aşa cum aţi putut citi în Academia Caţavencu din 20 mai 2009, primarul Bucureştilor a pus umărul pentru a ajuta un investitor american care încearcă să construiască lîngă Parcul Cişmigiu mai multe clădiri de birouri şi un hotel, dar cu încălcarea normelor de urbanism. Cişmigiul şi zona în care se află acesta sînt protejate de legislaţia în vigoare datorită valorii istorice şi arhitecturale. Potrivit Monitorului Oficial, Jonathan Mann, investitorul adică, a contribuit la campania independentului cu 36.658 RON. La şedinţa de Consiliu General din 27 februarie 2009, primarul Oprescu a insistat personal pentru introducerea pe ordinea de zi a Planului de Urbanism Zonal pentru clădirile lui Mann. Prin acest PUZ, investitorul încerca să obţină derogări de la indicatorii urbanistici ai zonei respective, astfel încît să poată construi peste limita maximă de 16 m înălţime. Culmea nesimţirii, clădirile de birouri şi hotelul nu asigurau numărul minim de locuri de parcare, stabilit de Consiliul General: în loc de 422, planurile imobiliarilor prevedeau numai 230. Împotriva PUZ-ului lui Mann a intervenit personal ministrul Culturii, care i-a trimis o adresă lui Oprescu (înainte de şedinţa din 27 februarie), atrăgîndu-i atenţia că planul de urbanism pentru turnurile de lîngă Cişmigiu nu are avizele de la Ministerul Culturii şi nu trebuie supus votului. Chiar şi Direcţia de Urbanism din Primărie i-a spus primarului că planul nu ar trebui să intre pe ordinea de zi a şedinţei. Degeaba. Sorin Oprescu a declarat chiar înaintea şedinţei din 27 februarie că PUZ-ul investitorului Mann trebuie băgat la aprobare „deoarece a fost ţinut prea mult timp, fiind de pe vremea fostului arhitect-şef al Capitalei, Adrian Bold“.
Cine la primar donează de la Primărie încasează
Aşa cum probabil vă aşteptaţi, acesta nu este singurul caz în care sponsorii de campanie ai primarului în exerciţiu au obţinut beneficii de la Primăria Capitalei. Un alt om generos, Corneliu Urlan, a contribuit cu 50.000 RON la fondurile electorale ale independentului. În schimb, Primăria i-a atribuit anul acesta contracte fără licitaţie în valoare de 150.000 RON. Mă rog, nu persoanei lui fizice, ci firmei acestuia, Andvertising SRL, care a fost angajată de Oprescu să presteze „servicii de fotocopiere, numerotare şi şnuruire dosare soluţionate în baza Legii 10“. Despre această afacere profitabilă pentru oamenii primarului v-a informat tot Academia Caţavencu, în numărul din 15 aprilie 2009.
Cum omoară Oprescu 500.000 de oameni: refuză bani europeni
Iată ce alte „probleme actuale“ mai găsea anul trecut Sorin Oprescu, tot pe blog-ul de campanie: „Incapacitatea atragerii şi gestionării de fonduri europene“ (a Primăriei Capitalei – n.r.). I-auzi, dom’le. Păi, ia uite ce zicea tot revista voastră preferată în ediţia din 27 aprilie: că acelaşi Sorin Oprescu punea beţe în roate unui proiect finanţat din fonduri europene, care ar asigura Bucureştiului un „sistem de management în caz de dezastre“. Prin aplicarea proiectului, PMB va avea un plan de acţiuni prestabilite în caz de calamităţi, prin înfiinţarea unui departament dedicat unor astfel de situaţii. Şi, în al doilea rînd, PMB ar avea propriile ambulanţe şi maşini de pompieri, pe care le-ar folosi pentru situaţiile astea. Mai ţineţi minte cînd ne-a anunţat Sorin Oprescu pe un ton savant că un cutremur major ar produce vreo 500.000 de victime? Acum aţi înţeles şi de ce, omul avea informaţii din interior, chiar din biroul lui. Acolo, proiectul pentru „sistem de management în caz de dezastre“ aştepta semnătura primarului pentru aprobarea cofinanţării, pe care ar trebui s-o asigure Primăria. Întrucît semnătura nu mai venea, proiectul zăcea acoperit de praf pe biroul primarului. Şi încă ceva: pentru derularea tuturor proiectelor Primăriei, bugetul trebuia completat cu împrumuturi bancare sau finanţări cu fonduri europene. Canci şi unele, şi altele. Primarul s-a ţinut de recorduri gen „cel mai lung cîrnat din lume“ în loc să negocieze cu bănci pentru bani. Prin urmare, la bugetul de anul acesta, subordonaţii chirurgului au fost nevoiţi să aleagă să finanţeze doar anumite proiecte, căci nu le-au ajuns banii pentru mai multe.
Mic holocaust ecologic în Piaţa Revoluţiei
Ia să vedem ce mai spunea Oprescu pe blog-ul lui meseriaş. Cică ne propunea „Demararea unui program de înfiinţare de noi parcuri“. În loc de înfiinţări, ne-a făcut cadou defrişarea unui parc. Aşa cum arată Hotnews.ro, săptămîna trecută, Primăria Capitalei a aprobat defrişarea tuturor copacilor din parcul aflat în faţa Ministerului de Interne. În locul lor va fi construit Monumentul Holocaustului. Chestie ilegală, întrucît legea interzice emiterea de autorizaţii de construcţii pe spaţiul verde sau schimbarea destinaţiei acestora. Direcţia de Mediu de la Primărie n-a avut nimic de obiectat împotriva acestui lucru. „Vrem să producem cîmp de lucru, constructorul stă să înceapă, ştiţi că proiectul este finanţat şi va fi realizat de Ministerul Culturii“, declara primarul Oprescu cu ceva vreme înaintea defrişării ilegale. Nu trebuie, dom’le, copaci la pulime. Doar betoane şi monumente. În locul copacilor tăiaţi au fost plantaţi alţi 124 în Parcul Izvor. Asta nu reprezintă însă vreo reparaţie pentru dispariţia unui spaţiu verde din centrul Capitalei.
Parcurile au frecat Agrementa de două milioane de euro
Apropo de parcuri, de mare răsunet a fost atribuirea contractului pentru paza din parcurile bucureştene, realizată în mandatul lui Gabriel Iosif, directorul general al Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement. Potrivit Cotidianului din 17 februarie 2009, Iosif a atribuit fără licitaţie un contract de două milioane de euro pentru servicii de pază. Firma beneficiară era candidatul ideal pentru asta: avea un singur angajat şi cifră de afaceri zero în ultimul bilanţ contabil. Pentru şmenul ăsta, tot ALPAB a avut de suferit, fiind amendată de Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice cu 10.000 RON. În cele din urmă, s-a autosesizat şi DNA, care îl anchetează pe Iosif în prezent.
Favoritisme pentru beizadeaua lui Năstase
Rămînem în parcurile din Bucureşti şi vă spunem vreo două vorbe despre tratamentul preferenţial de care beneficiază unii patroni de terase din Herăstrău. Deşi s-a angajat să le demoleze pe toate anul trecut, n-a reuşit decît să mişte cîteva dintre ele şi s-a oprit. Una însă i-a fost foarte dragă lui Oprescu. La terasa Marie Celeste din Herăstrău şi-a sărbătorit victoria imediat după alegerile din iunie anul trecut. Chestie deloc întîmplătoare, întrucît acţionarul de la Marie Celeste era Andrei Năstase, fiul fostului coleg de partid al primarului, Adrian Năstase. Ulterior, aşa cum arată Curentul, firma lui Andrei a primit o decizie de reducere a chiriei şi a penalităţilor, cu aplicare retroactivă. Astfel, cadoul pentru găzduirea petrecerii s-a ridicat la suma de 50.000 de euro. Să fie primit, zicem noi.
Parcă are, parcă n-are, parcarea Dalli e cîştigătoare
Lui Oprescu am putea să-i mai spunem şi „primarul rezilierilor de contracte“. Care rezilieri au fost realizate numai din gură. De exemplu, în iulie 2008 s-a lăudat că a dispus rezilierea contractului cu Dalli, firma care administrează parcările din Bucureşti. Chestie care nu s-a întîmplat nici pînă azi, căci Dalli e în parcări în continuare. Cît despre construcţia altor parcări, e cazul să nu vă faceţi speranţe. Deşi, la începutul anului, Primăria a anunţat că intenţionează să concesioneze construcţia a opt parcări subterane, nu s-a semnat nici un contract pînă la ora asta şi nici nu sînt speranţe că se va întîmpla aşa ceva prea curînd.
Cadou de mandat: BMW de 100.000 de euro, din bani nedeclaraţi
Un lucru e cert la primarul nostru: n-o fi mergînd bine gospodărirea Bucureştiului, dar gospodărirea averii proprii merge strună. Pe 23 mai anul acesta, primarul a mers la emisiunea Pro Motor cu noua sa limuzină, un BMW 745d, care ajunge lejer la peste o sută de mii de euro. Bemveul a fost cumpărat în toamna anului trecut şi nu se regăseşte în declaraţia sa de avere. De altfel, Sorin Oprescu nu prea poate explica de unde a avut banii pentru achiziţia autoturismului. Potrivit declaraţiei de avere, el a realizat în ultimul an fiscal venituri cumulate de 34.000 de euro. El datorează unei persoane fizice 100.000 de euro, pe care i-a primit în 2007. Are de recuperat de la una dintre firmele la care este acţionar, Medical Prestige, 623.113 RON. Chestia asta nu se va întîmpla prea curînd, întrucît firma înregistrează pierderi de 367.000 RON, conform ultimului bilanţ de la Ministerul Finanţelor.
Pînă acum, primarul Oprescu a reuşit aşa: şi-a răsplătit sponsorii din campania electorală (dîndu-le ori contracte fără licitaţie, ori promovîndu-le interesele imobiliare), a refuzat o finanţare europeană nerambursabilă de cîteva milioane de euro, a umplut parcurile cu o firmă de pază fantomă, l-a iertat pe fiul lui Năstase de datorii la Primărie de zeci de mii de euro şi s-a făcut că se ia de parcările lui Cocoş. Doar s-a făcut. A, şi şi-a luat un BMW de 100.000 de euro, din bani pe care nu-i avea. Şi toate astea în numai un an de mandat. Citiţi şi mutaţi-vă la ţară.
Sponsorul nostru, stăpînul nostru.
Cazul Cişmigiu
În continuare nu vom vorbi despre realizări, că nu avem din astea, ci despre promisiunile încălcate. De exemplu, primarul Sorin Oprescu s-a angajat să pună capăt dezastrului urbanistic din Capitală. Iată „problemele actuale“ în domeniu, identificate de acesta pe blog-ul de campanie anul trecut: „Presiuni exercitate de investiţiile imobiliare; urbanismul clientelar; lipsa unor reguli clare de urbanism“. Teoria a fost frumoasă, dar practica l-a omorît pe Oprescu. Aşa cum aţi putut citi în Academia Caţavencu din 20 mai 2009, primarul Bucureştilor a pus umărul pentru a ajuta un investitor american care încearcă să construiască lîngă Parcul Cişmigiu mai multe clădiri de birouri şi un hotel, dar cu încălcarea normelor de urbanism. Cişmigiul şi zona în care se află acesta sînt protejate de legislaţia în vigoare datorită valorii istorice şi arhitecturale. Potrivit Monitorului Oficial, Jonathan Mann, investitorul adică, a contribuit la campania independentului cu 36.658 RON. La şedinţa de Consiliu General din 27 februarie 2009, primarul Oprescu a insistat personal pentru introducerea pe ordinea de zi a Planului de Urbanism Zonal pentru clădirile lui Mann. Prin acest PUZ, investitorul încerca să obţină derogări de la indicatorii urbanistici ai zonei respective, astfel încît să poată construi peste limita maximă de 16 m înălţime. Culmea nesimţirii, clădirile de birouri şi hotelul nu asigurau numărul minim de locuri de parcare, stabilit de Consiliul General: în loc de 422, planurile imobiliarilor prevedeau numai 230. Împotriva PUZ-ului lui Mann a intervenit personal ministrul Culturii, care i-a trimis o adresă lui Oprescu (înainte de şedinţa din 27 februarie), atrăgîndu-i atenţia că planul de urbanism pentru turnurile de lîngă Cişmigiu nu are avizele de la Ministerul Culturii şi nu trebuie supus votului. Chiar şi Direcţia de Urbanism din Primărie i-a spus primarului că planul nu ar trebui să intre pe ordinea de zi a şedinţei. Degeaba. Sorin Oprescu a declarat chiar înaintea şedinţei din 27 februarie că PUZ-ul investitorului Mann trebuie băgat la aprobare „deoarece a fost ţinut prea mult timp, fiind de pe vremea fostului arhitect-şef al Capitalei, Adrian Bold“.
Cine la primar donează de la Primărie încasează
Aşa cum probabil vă aşteptaţi, acesta nu este singurul caz în care sponsorii de campanie ai primarului în exerciţiu au obţinut beneficii de la Primăria Capitalei. Un alt om generos, Corneliu Urlan, a contribuit cu 50.000 RON la fondurile electorale ale independentului. În schimb, Primăria i-a atribuit anul acesta contracte fără licitaţie în valoare de 150.000 RON. Mă rog, nu persoanei lui fizice, ci firmei acestuia, Andvertising SRL, care a fost angajată de Oprescu să presteze „servicii de fotocopiere, numerotare şi şnuruire dosare soluţionate în baza Legii 10“. Despre această afacere profitabilă pentru oamenii primarului v-a informat tot Academia Caţavencu, în numărul din 15 aprilie 2009.
Cum omoară Oprescu 500.000 de oameni: refuză bani europeni
Iată ce alte „probleme actuale“ mai găsea anul trecut Sorin Oprescu, tot pe blog-ul de campanie: „Incapacitatea atragerii şi gestionării de fonduri europene“ (a Primăriei Capitalei – n.r.). I-auzi, dom’le. Păi, ia uite ce zicea tot revista voastră preferată în ediţia din 27 aprilie: că acelaşi Sorin Oprescu punea beţe în roate unui proiect finanţat din fonduri europene, care ar asigura Bucureştiului un „sistem de management în caz de dezastre“. Prin aplicarea proiectului, PMB va avea un plan de acţiuni prestabilite în caz de calamităţi, prin înfiinţarea unui departament dedicat unor astfel de situaţii. Şi, în al doilea rînd, PMB ar avea propriile ambulanţe şi maşini de pompieri, pe care le-ar folosi pentru situaţiile astea. Mai ţineţi minte cînd ne-a anunţat Sorin Oprescu pe un ton savant că un cutremur major ar produce vreo 500.000 de victime? Acum aţi înţeles şi de ce, omul avea informaţii din interior, chiar din biroul lui. Acolo, proiectul pentru „sistem de management în caz de dezastre“ aştepta semnătura primarului pentru aprobarea cofinanţării, pe care ar trebui s-o asigure Primăria. Întrucît semnătura nu mai venea, proiectul zăcea acoperit de praf pe biroul primarului. Şi încă ceva: pentru derularea tuturor proiectelor Primăriei, bugetul trebuia completat cu împrumuturi bancare sau finanţări cu fonduri europene. Canci şi unele, şi altele. Primarul s-a ţinut de recorduri gen „cel mai lung cîrnat din lume“ în loc să negocieze cu bănci pentru bani. Prin urmare, la bugetul de anul acesta, subordonaţii chirurgului au fost nevoiţi să aleagă să finanţeze doar anumite proiecte, căci nu le-au ajuns banii pentru mai multe.
Mic holocaust ecologic în Piaţa Revoluţiei
Ia să vedem ce mai spunea Oprescu pe blog-ul lui meseriaş. Cică ne propunea „Demararea unui program de înfiinţare de noi parcuri“. În loc de înfiinţări, ne-a făcut cadou defrişarea unui parc. Aşa cum arată Hotnews.ro, săptămîna trecută, Primăria Capitalei a aprobat defrişarea tuturor copacilor din parcul aflat în faţa Ministerului de Interne. În locul lor va fi construit Monumentul Holocaustului. Chestie ilegală, întrucît legea interzice emiterea de autorizaţii de construcţii pe spaţiul verde sau schimbarea destinaţiei acestora. Direcţia de Mediu de la Primărie n-a avut nimic de obiectat împotriva acestui lucru. „Vrem să producem cîmp de lucru, constructorul stă să înceapă, ştiţi că proiectul este finanţat şi va fi realizat de Ministerul Culturii“, declara primarul Oprescu cu ceva vreme înaintea defrişării ilegale. Nu trebuie, dom’le, copaci la pulime. Doar betoane şi monumente. În locul copacilor tăiaţi au fost plantaţi alţi 124 în Parcul Izvor. Asta nu reprezintă însă vreo reparaţie pentru dispariţia unui spaţiu verde din centrul Capitalei.
Parcurile au frecat Agrementa de două milioane de euro
Apropo de parcuri, de mare răsunet a fost atribuirea contractului pentru paza din parcurile bucureştene, realizată în mandatul lui Gabriel Iosif, directorul general al Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement. Potrivit Cotidianului din 17 februarie 2009, Iosif a atribuit fără licitaţie un contract de două milioane de euro pentru servicii de pază. Firma beneficiară era candidatul ideal pentru asta: avea un singur angajat şi cifră de afaceri zero în ultimul bilanţ contabil. Pentru şmenul ăsta, tot ALPAB a avut de suferit, fiind amendată de Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice cu 10.000 RON. În cele din urmă, s-a autosesizat şi DNA, care îl anchetează pe Iosif în prezent.
Favoritisme pentru beizadeaua lui Năstase
Rămînem în parcurile din Bucureşti şi vă spunem vreo două vorbe despre tratamentul preferenţial de care beneficiază unii patroni de terase din Herăstrău. Deşi s-a angajat să le demoleze pe toate anul trecut, n-a reuşit decît să mişte cîteva dintre ele şi s-a oprit. Una însă i-a fost foarte dragă lui Oprescu. La terasa Marie Celeste din Herăstrău şi-a sărbătorit victoria imediat după alegerile din iunie anul trecut. Chestie deloc întîmplătoare, întrucît acţionarul de la Marie Celeste era Andrei Năstase, fiul fostului coleg de partid al primarului, Adrian Năstase. Ulterior, aşa cum arată Curentul, firma lui Andrei a primit o decizie de reducere a chiriei şi a penalităţilor, cu aplicare retroactivă. Astfel, cadoul pentru găzduirea petrecerii s-a ridicat la suma de 50.000 de euro. Să fie primit, zicem noi.
Parcă are, parcă n-are, parcarea Dalli e cîştigătoare
Lui Oprescu am putea să-i mai spunem şi „primarul rezilierilor de contracte“. Care rezilieri au fost realizate numai din gură. De exemplu, în iulie 2008 s-a lăudat că a dispus rezilierea contractului cu Dalli, firma care administrează parcările din Bucureşti. Chestie care nu s-a întîmplat nici pînă azi, căci Dalli e în parcări în continuare. Cît despre construcţia altor parcări, e cazul să nu vă faceţi speranţe. Deşi, la începutul anului, Primăria a anunţat că intenţionează să concesioneze construcţia a opt parcări subterane, nu s-a semnat nici un contract pînă la ora asta şi nici nu sînt speranţe că se va întîmpla aşa ceva prea curînd.
Cadou de mandat: BMW de 100.000 de euro, din bani nedeclaraţi
Un lucru e cert la primarul nostru: n-o fi mergînd bine gospodărirea Bucureştiului, dar gospodărirea averii proprii merge strună. Pe 23 mai anul acesta, primarul a mers la emisiunea Pro Motor cu noua sa limuzină, un BMW 745d, care ajunge lejer la peste o sută de mii de euro. Bemveul a fost cumpărat în toamna anului trecut şi nu se regăseşte în declaraţia sa de avere. De altfel, Sorin Oprescu nu prea poate explica de unde a avut banii pentru achiziţia autoturismului. Potrivit declaraţiei de avere, el a realizat în ultimul an fiscal venituri cumulate de 34.000 de euro. El datorează unei persoane fizice 100.000 de euro, pe care i-a primit în 2007. Are de recuperat de la una dintre firmele la care este acţionar, Medical Prestige, 623.113 RON. Chestia asta nu se va întîmpla prea curînd, întrucît firma înregistrează pierderi de 367.000 RON, conform ultimului bilanţ de la Ministerul Finanţelor.
Daca e adevarat ce a constatat CNI, e grav!
Dar, pe mine nu ma mai mira nimic. E pus de catre clasa politica?
Deci, trebuie sa fie in rand cu ei, sau din randul lor.
Asa ca ne trebuie o epurare totatala a clasei politice si apoi sa vorbim.
Daca nu se face curatenie nu o sa-i vedem dupa gratii pe marii "afaceristi" ai sec XXI.
Deci, trebuie sa fie in rand cu ei, sau din randul lor.
Asa ca ne trebuie o epurare totatala a clasei politice si apoi sa vorbim.
Daca nu se face curatenie nu o sa-i vedem dupa gratii pe marii "afaceristi" ai sec XXI.
Şeful Integrităţii, propus pentru demitere şi trimis în penal
08 Iun 2009 George Lacatus
Cotidianul
Consiliul Naţional de Integritate va cere Senatului eliberarea din funcţie a şefului Agenţiei Naţionale de Integritate şi să depună o plângere penală pentru fals în declaraţia de avere pe numele acestuia.
Şeful ANI, Alexandru Macovei, a fost găsit vinovat de către Comisia de anchetă a CNI, deoarece a omis să treacă în propria declaraţie de avere că este şi administrator la nişte firme. Prin urmare, membrii CNI se vor reuni miercuri pentru a cere Senatului României să depună o plângere penală privind săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii de către Alexandru Macovei. „Există indicii temeinice despre declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută în datele de 06 noiembrie 2007, 16 aprilie 2008 şi 23 aprilie 2008 unei instituţii de stat, în vederea producerii unei consecinţe juridice pentru sine, prin nedeclararea unor calităţi incompatibile cu funcţia de vicepreşedinte, respectiv de preşedinte al ANI”, se arată în raportul CNI, intrat în posesia Cotidianului.
CNI va cere Senatului şi eliberarea lui Macovei din funcţia de preşedinte al ANI, pentru nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor.
Reprezentanţii CNI consideră că „încălcarea de către dl Alexandru Macovei a legislaţiei privind declararea intereselor capătă o gravitate deosebită, având în vedere funcţia de demnitate publică deţinută, respectiv preşedinte al ANI”, instituţie creată special pentru a controla averea dobândită de un demnitar sau funcţionar public în perioada exercitării unei funcţii publice.
Întrebat cum comentează concluziile anchetei, Macovei ne-a declarat: „Nu comentez nimic. Întrebaţi la CNI. Eu nu am văzut nici un raport, aşa că nu ştiu despre ce vorbiţi”. Pe 26 februarie 2009, CNI a înfiinţat o comisie pentru a verifica o situaţie de incompatibilitate a şefului ANI. Acesta a fost acuzat de propriii angajaţi că în perioada cât a fost şef la ANI a deţinut şi calitatea de administrator la două firme.
Cotidianul
Consiliul Naţional de Integritate va cere Senatului eliberarea din funcţie a şefului Agenţiei Naţionale de Integritate şi să depună o plângere penală pentru fals în declaraţia de avere pe numele acestuia.
Şeful ANI, Alexandru Macovei, a fost găsit vinovat de către Comisia de anchetă a CNI, deoarece a omis să treacă în propria declaraţie de avere că este şi administrator la nişte firme. Prin urmare, membrii CNI se vor reuni miercuri pentru a cere Senatului României să depună o plângere penală privind săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii de către Alexandru Macovei. „Există indicii temeinice despre declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută în datele de 06 noiembrie 2007, 16 aprilie 2008 şi 23 aprilie 2008 unei instituţii de stat, în vederea producerii unei consecinţe juridice pentru sine, prin nedeclararea unor calităţi incompatibile cu funcţia de vicepreşedinte, respectiv de preşedinte al ANI”, se arată în raportul CNI, intrat în posesia Cotidianului.
CNI va cere Senatului şi eliberarea lui Macovei din funcţia de preşedinte al ANI, pentru nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor.
Reprezentanţii CNI consideră că „încălcarea de către dl Alexandru Macovei a legislaţiei privind declararea intereselor capătă o gravitate deosebită, având în vedere funcţia de demnitate publică deţinută, respectiv preşedinte al ANI”, instituţie creată special pentru a controla averea dobândită de un demnitar sau funcţionar public în perioada exercitării unei funcţii publice.
Întrebat cum comentează concluziile anchetei, Macovei ne-a declarat: „Nu comentez nimic. Întrebaţi la CNI. Eu nu am văzut nici un raport, aşa că nu ştiu despre ce vorbiţi”. Pe 26 februarie 2009, CNI a înfiinţat o comisie pentru a verifica o situaţie de incompatibilitate a şefului ANI. Acesta a fost acuzat de propriii angajaţi că în perioada cât a fost şef la ANI a deţinut şi calitatea de administrator la două firme.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)