Romania trebuie salvata!
Realitatea TV a dezvăluit luni, în emisiunea "Realitatea te priveşte" că fostul procuror militar Dan Voinea, pensionat de o lună, va primi o pensie de 185 de milioane de lei, în ciuda neregulilor de care este acuzat de procurorul general, Laura Codruţa Kovesi.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a spus luni, la Realitatea TV, că dosarele Revoluţiei şi Mineriadelor constituie pentru Ministerul Public o problemă foarte mare, pentru că pot fi incluse la nerealizările instituţiei pe care o conduce în acest moment, transmite NewsIn.
"Am avut începeri de urmărire penală faţă de persoane decedate, începeri de urmărire penală deşi faptele au fost prescrise, nceperi de urmărire penală pentru fapte care nu existau în codul penal la data când se presupune că au fost comise. Iată că au fost şi erori de procedură, au fost şi perioade înc are nu s-a lucrat în aceste dosare. Vorbim de acte dispuse în dosar şi de începeri de urmăriri penale? Ştiţi cum se începea urmărirea penală în dosarele astea? Pe hârtii fără antet, scrisă de mână, fără încadrare juridică, trecute nişte nume, 10-20 de nume dintre care 10 sau 15 persoane decedate, neînregistrate", a acuzat public Kovesi modul în care procurorul militar Dan Voinea şi-a făcut meseria.
Mai mult, procurorul general a mai spus că, în mod normal, legea nu ar trebui să permită pensionarea unui magistrat până nu este soluţionată acţiunea disciplinară pornită împotriva lui, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Dan Voinea, când practic acţiunea disciplinară a rămas fără obiect datorită aprobării pensionării. "În România, sistemul de evaluare şi sancţionare şi de control nu funcţionează cum trebuie şi este un atribut al Consiliului Superior al Magistraturii. Am cerut control, toate aceste vicii de procedură constate de mine au fost confirmate de inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii. Am cerut revocare din funcţie, s-a declanşat acţiunea disciplinară, din nefericire şi-a depus cerea de pensionare", a spus Kovesi.
Publicat: astazi 9am
marți, 16 iunie 2009
Da dece sa-i deranjeze careva?
Romania trebuie salvata!
Au un statut totusi, cine are tupeul sa le strice imaginea in lume?
Aici, in tara si-a platit libertatea de-a calatorii in lumea larga.
Care interpol ii cauta, ala din Rahova, sau ala din Casa Poporului?
Totul, rezulta o singura combinatie, ei, politicienii o stiu cu siguranta.
Au un statut totusi, cine are tupeul sa le strice imaginea in lume?
Aici, in tara si-a platit libertatea de-a calatorii in lumea larga.
Care interpol ii cauta, ala din Rahova, sau ala din Casa Poporului?
Totul, rezulta o singura combinatie, ei, politicienii o stiu cu siguranta.
Opt fugari celebri ai României, pierduţi între Poliţie şi Interpol
Romania trebuie salvata!
15 Iun 2009 Razvan Mihai Vintilescu
Cotidianul
Mihai Necolaiciuc, urmărit pentru o uriaşă fraudă la CFR SA, nu figurează pe site-ul Interpol. De acolo lipsesc şi alţi infractori celebri despre care se ştia că sunt căutaţi.
Investigaţiile Cotidianul despre situaţia actuală a lui Mihai Necolaiciuc, urmărit internaţional pentru o uriaşă fraudă la CFR SA, au scos la iveală un lanţ întreg de neconcordanţe între datele deţinute de autorităţile române şi cele comunicate de instituţiile americane sau internaţionale.
Biroul de presă al Ambasadei SUA din Bucureşti contrazice declaraţiile venite din partea unor surse din cadrul biroului Interpol România, care declarau că deţin informaţia certă conform căreia Mihai Necolaiciuc ar fi plecat în SUA după ce a primit, în 2007, o viză turistică pe şase luni de la ambasada americană din Viena. Într-un comunicat remis ziarului Cotidianul, americanii declară că Mihai Necolaiciuc deţine încă din anul 2000 o viză turistică valabilă pentru o perioadă de zece ani şi care nu a fost emisă de ambasada americană din Austria.
„Pentru a-şi prelungi şederea, un deţinător al unei astfel de vize trebuie să îşi schimbe statutul printr-o aplicaţie aprobată de Departamentul pentru Siguranţa Teritoriului.
Nu avem informaţii că domnul Necolaiciuc ar fi încercat să îşi schimbe sau să aplice pentru un alt tip de viză în afara celei pe care o deţine din 2000”, se precizează în comunicat. O condiţie obligatorie pentru ca viza lui Necolaiciuc să rămână valabilă până în 2010 este, după cum ne-a precizat Ambasada SUA, ca el să nu stea niciodată pe teritoriul SUA mai mult de şase luni consecutiv. Astfel, Necolaiciuc trebuie să părăsească teritoriul american cel puţin o dată la şase luni, iar la revenirea sa în SUA ajunge faţă în faţă cu un ofiţer al Departamentului pentru Siguranţa Teritoriului.
O altă surpriză este furnizată de site-ul Interpolului, unde, în secţiunea celor urmăriţi internaţional la solicitarea României, figurează doar opt persoane. Mihai Necolaiciuc nu e printre ele. Biroul de presă al sediului central al Interpol, de la Lyon, ne-a explicat că, la solicitarea statelor membre, Interpolul emite o aşa-numită Notificare de Cod Roşu, adică un mesaj prin care ţările membre sunt informate de existenţa unui mandat de arestare preventivă sau pentru executarea unei pedepse cu închisoarea pe numele unui urmărit internaţional. Toate persoanele pentru care s-a emis Notificarea sunt postate automat pe un website intern, la care au acces doar poliţiile membre Interpol. Pe lângă asta, e la latitudinea ţării care a emis solicitarea de urmărire dacă fotografia şi informaţiile despre persoana urmărită se postează şi pe website-ul public, accesibil tuturor.
„Dacă unul din cele 187 de state membre Interpol cere emiterea unei Notificări de Cod Roşu, acel stat are opţiunea de a posta o versiune prescurtată a notificării şi pe site-ul public al Interpolului. Dacă o asemenea notificare nu este publică, este fie pentru că persoana la care se referă nu este urmărită internaţional, fie pentru că statul care a cerut urmărirea sa nu a dorit publicarea informaţiei pe site-ul Interpol”. Alături de Necolaiciuc, galeria infractorilor români urmăriţi internaţional, dar absenţi de pe site-ul Interpol, e completată de Gregorian Bivolaru (urmărit în cazul MISA) , Severin Tcaciuc (condamnat definitiv la 6 ani de închisoare), Nicolae Popa (mandat de arestare preventivă pentru evaziune fiscală în cazul FNI), Mihai Bucurenciu (condamnat la 10 ani de închisoare pentru lipsire de libertate) şi fraţii Hassan şi Ammar Nanaa (urmăriţi pentru infracţiuni economice comise la TEROM Iaşi).
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliţiei, Liviu Mălureanu, a declarat pentru Cotidianul că lipsa celor de mai sus de pe site-ul Interpolului nu înseamnă că ei nu sunt urmăriţi. „Necolaiciuc este pe primul loc în lista de «Most Wanted» din România şi e căutat prin Interpol. La fel se întâmplă şi cu restul: ei sunt prezenţi pe lista de pe site-ul Poliţiei Române, însă nu se află pe cel al Interpolului, deşi sunt urmăriţi la nivel internaţional. Interpolul are şi un site accesibil doar personalului autorizat, iar acolo se regăsesc toate datele celor urmăriţi”, precizează Mălureanu. Când i-am adus la cunoştinţă răspunsul Biroului de presă al Interpolului şi că absenţa de pe site a celebrilor infractori e justificată prin faptul că statul român nu a dorit acest lucru, Mălureanu a spus că problema va fi cercetată, dar că nu poate oferi o justificare pe moment.
Un caz aparte îl constituie urmărirea lui Sorin Beraru, condamnat definitiv la şapte ani de închisoare pentru dare de mită. Numele şi poza sa nu mai sunt prezente nici pe site-ul Poliţiei Române, nici pe cel al Interpolului. „Există anumite considerente tehnice ale site-ului, care nu permit afişarea unui număr mare de urmăriţi. Şi el e în continuare căutat prin Interpol”, a mai spus Mălureanu.
15 Iun 2009 Razvan Mihai Vintilescu
Cotidianul
Mihai Necolaiciuc, urmărit pentru o uriaşă fraudă la CFR SA, nu figurează pe site-ul Interpol. De acolo lipsesc şi alţi infractori celebri despre care se ştia că sunt căutaţi.
Investigaţiile Cotidianul despre situaţia actuală a lui Mihai Necolaiciuc, urmărit internaţional pentru o uriaşă fraudă la CFR SA, au scos la iveală un lanţ întreg de neconcordanţe între datele deţinute de autorităţile române şi cele comunicate de instituţiile americane sau internaţionale.
Biroul de presă al Ambasadei SUA din Bucureşti contrazice declaraţiile venite din partea unor surse din cadrul biroului Interpol România, care declarau că deţin informaţia certă conform căreia Mihai Necolaiciuc ar fi plecat în SUA după ce a primit, în 2007, o viză turistică pe şase luni de la ambasada americană din Viena. Într-un comunicat remis ziarului Cotidianul, americanii declară că Mihai Necolaiciuc deţine încă din anul 2000 o viză turistică valabilă pentru o perioadă de zece ani şi care nu a fost emisă de ambasada americană din Austria.
„Pentru a-şi prelungi şederea, un deţinător al unei astfel de vize trebuie să îşi schimbe statutul printr-o aplicaţie aprobată de Departamentul pentru Siguranţa Teritoriului.
Nu avem informaţii că domnul Necolaiciuc ar fi încercat să îşi schimbe sau să aplice pentru un alt tip de viză în afara celei pe care o deţine din 2000”, se precizează în comunicat. O condiţie obligatorie pentru ca viza lui Necolaiciuc să rămână valabilă până în 2010 este, după cum ne-a precizat Ambasada SUA, ca el să nu stea niciodată pe teritoriul SUA mai mult de şase luni consecutiv. Astfel, Necolaiciuc trebuie să părăsească teritoriul american cel puţin o dată la şase luni, iar la revenirea sa în SUA ajunge faţă în faţă cu un ofiţer al Departamentului pentru Siguranţa Teritoriului.
O altă surpriză este furnizată de site-ul Interpolului, unde, în secţiunea celor urmăriţi internaţional la solicitarea României, figurează doar opt persoane. Mihai Necolaiciuc nu e printre ele. Biroul de presă al sediului central al Interpol, de la Lyon, ne-a explicat că, la solicitarea statelor membre, Interpolul emite o aşa-numită Notificare de Cod Roşu, adică un mesaj prin care ţările membre sunt informate de existenţa unui mandat de arestare preventivă sau pentru executarea unei pedepse cu închisoarea pe numele unui urmărit internaţional. Toate persoanele pentru care s-a emis Notificarea sunt postate automat pe un website intern, la care au acces doar poliţiile membre Interpol. Pe lângă asta, e la latitudinea ţării care a emis solicitarea de urmărire dacă fotografia şi informaţiile despre persoana urmărită se postează şi pe website-ul public, accesibil tuturor.
„Dacă unul din cele 187 de state membre Interpol cere emiterea unei Notificări de Cod Roşu, acel stat are opţiunea de a posta o versiune prescurtată a notificării şi pe site-ul public al Interpolului. Dacă o asemenea notificare nu este publică, este fie pentru că persoana la care se referă nu este urmărită internaţional, fie pentru că statul care a cerut urmărirea sa nu a dorit publicarea informaţiei pe site-ul Interpol”. Alături de Necolaiciuc, galeria infractorilor români urmăriţi internaţional, dar absenţi de pe site-ul Interpol, e completată de Gregorian Bivolaru (urmărit în cazul MISA) , Severin Tcaciuc (condamnat definitiv la 6 ani de închisoare), Nicolae Popa (mandat de arestare preventivă pentru evaziune fiscală în cazul FNI), Mihai Bucurenciu (condamnat la 10 ani de închisoare pentru lipsire de libertate) şi fraţii Hassan şi Ammar Nanaa (urmăriţi pentru infracţiuni economice comise la TEROM Iaşi).
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliţiei, Liviu Mălureanu, a declarat pentru Cotidianul că lipsa celor de mai sus de pe site-ul Interpolului nu înseamnă că ei nu sunt urmăriţi. „Necolaiciuc este pe primul loc în lista de «Most Wanted» din România şi e căutat prin Interpol. La fel se întâmplă şi cu restul: ei sunt prezenţi pe lista de pe site-ul Poliţiei Române, însă nu se află pe cel al Interpolului, deşi sunt urmăriţi la nivel internaţional. Interpolul are şi un site accesibil doar personalului autorizat, iar acolo se regăsesc toate datele celor urmăriţi”, precizează Mălureanu. Când i-am adus la cunoştinţă răspunsul Biroului de presă al Interpolului şi că absenţa de pe site a celebrilor infractori e justificată prin faptul că statul român nu a dorit acest lucru, Mălureanu a spus că problema va fi cercetată, dar că nu poate oferi o justificare pe moment.
Un caz aparte îl constituie urmărirea lui Sorin Beraru, condamnat definitiv la şapte ani de închisoare pentru dare de mită. Numele şi poza sa nu mai sunt prezente nici pe site-ul Poliţiei Române, nici pe cel al Interpolului. „Există anumite considerente tehnice ale site-ului, care nu permit afişarea unui număr mare de urmăriţi. Şi el e în continuare căutat prin Interpol”, a mai spus Mălureanu.
luni, 15 iunie 2009
Oprescule te strange cureaua?
Pacat, am crezut in proportii mari in numele "Oprescu".
Se vede ca ne-am inselat, tot in proportii mari.
Chiar nu exista politician corect?
A, ala nu are loc in politica, pentru ca nu poate sa joce cu ei hora.
Nu are loc la Bamboo, ca nu-si permite. Si nici la Cafeneaua Dorobanti nu poate sta ca iar nu-si permite.
Domane ajuta-ne!
Se vede ca ne-am inselat, tot in proportii mari.
Chiar nu exista politician corect?
A, ala nu are loc in politica, pentru ca nu poate sa joce cu ei hora.
Nu are loc la Bamboo, ca nu-si permite. Si nici la Cafeneaua Dorobanti nu poate sta ca iar nu-si permite.
Domane ajuta-ne!
Un imprumut dat de Oprescu unei firme dispare din declaratia sa de avere
Un imprumut de 623.113 de lei pentru firma Medical Prestige, unde, de altfel, Sorin Oprescu detine 25% din actiuni, in valoare nominala de 8.000 de lei, nu apare in declaratia de avere a edilului pe 2008, dupa ce a fost mentionat in cea pe anul 2007
Potrivit declaratiei de avere pe anul trecut, publicata pe site-ul municipalitatii bucurestene, primarul general al Capitalei nu mai apare drept creditor al firmei Medical Prestige, insa ramane in continuare dator, la fel ca in 2007, cu suma de 100.000 de euro la o persoana particulara, suma pe care a luat-o cu imprumut in 2007 si pe care trebuie sa o restituie in 2010.
Tot conform declaratiei de avere pe anul trecut, veniturile lui Oprescu au scazut fata de 2007, de la 149.189 lei, la 123.389 lei. In 2008, edilul-sef al Capitalei a castigat 72.389 lei, salariu de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila", si 41.000 lei, indemnizatie de conducere de la Primaria Capitalei.
In 2007, Oprescu declarase venituri de 59.643 lei de la Senat, 32.175 lei - salariul de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" si 47.371 lei reprezentand indemnizatia de conducere acordata de Colegiul Medicilor din Romania.
Anul trecut, primarul si-a schimbat autoturismul BMW cumparat in 2003 cu unul fabricat in 2007, prin buy-back, de la reprezentanta acestei firme (masina veche a fost folosita ca avans pentru cea noua). Valoarea noii masini nu este precizata in declaratie. Edilul-sef mentioneaza, in schimb, faptul ca masina veche i-a fost evaluata la 45.000 de euro.
Contul in lei al primarului, deschis la Libra Bank, s-a diminuat in 2008, de la 6.178 lei in 2007, la 1.200 lei anul trecut. In contul sau in euro, deschis la aceeasi banca, a ramas insa aceeasi suma, una simbolica - 22,14 euro, ceea ce inseamna ca Oprescu nu a primit dobanda la aceasta suma.
La capitolul terenuri si case, Oprescu mentioneaza in declaratia pe 2008 aceleasi proprietati din 2007, respectiv un apartament de 172 de metri patrati in Bucuresti, o casa de 480 de metri patrati si un teren de 1.000 de metri patrati in comuna ilfoveana Ciolpani, precum si un teren de 500 de metri patrati in Predeal.
Oprescu spune ca mai detine obiecte de arta in valoare de 39.000 de euro si bijuterii de 10.000 euro, iar valoarea obiectelor de cult pe care le poseda este de 3.100 de euro, fata 2.500 de euro in 2007.
Publicat: astazi 9am
Potrivit declaratiei de avere pe anul trecut, publicata pe site-ul municipalitatii bucurestene, primarul general al Capitalei nu mai apare drept creditor al firmei Medical Prestige, insa ramane in continuare dator, la fel ca in 2007, cu suma de 100.000 de euro la o persoana particulara, suma pe care a luat-o cu imprumut in 2007 si pe care trebuie sa o restituie in 2010.
Tot conform declaratiei de avere pe anul trecut, veniturile lui Oprescu au scazut fata de 2007, de la 149.189 lei, la 123.389 lei. In 2008, edilul-sef al Capitalei a castigat 72.389 lei, salariu de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila", si 41.000 lei, indemnizatie de conducere de la Primaria Capitalei.
In 2007, Oprescu declarase venituri de 59.643 lei de la Senat, 32.175 lei - salariul de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" si 47.371 lei reprezentand indemnizatia de conducere acordata de Colegiul Medicilor din Romania.
Anul trecut, primarul si-a schimbat autoturismul BMW cumparat in 2003 cu unul fabricat in 2007, prin buy-back, de la reprezentanta acestei firme (masina veche a fost folosita ca avans pentru cea noua). Valoarea noii masini nu este precizata in declaratie. Edilul-sef mentioneaza, in schimb, faptul ca masina veche i-a fost evaluata la 45.000 de euro.
Contul in lei al primarului, deschis la Libra Bank, s-a diminuat in 2008, de la 6.178 lei in 2007, la 1.200 lei anul trecut. In contul sau in euro, deschis la aceeasi banca, a ramas insa aceeasi suma, una simbolica - 22,14 euro, ceea ce inseamna ca Oprescu nu a primit dobanda la aceasta suma.
La capitolul terenuri si case, Oprescu mentioneaza in declaratia pe 2008 aceleasi proprietati din 2007, respectiv un apartament de 172 de metri patrati in Bucuresti, o casa de 480 de metri patrati si un teren de 1.000 de metri patrati in comuna ilfoveana Ciolpani, precum si un teren de 500 de metri patrati in Predeal.
Oprescu spune ca mai detine obiecte de arta in valoare de 39.000 de euro si bijuterii de 10.000 euro, iar valoarea obiectelor de cult pe care le poseda este de 3.100 de euro, fata 2.500 de euro in 2007.
Publicat: astazi 9am
Astia sunt revolutionarii nostri din '89?
Sunt curios daca acest Cutean a participat la revolutie, si mai ales ce a facut el pentru tara in '89.
Dar, daca asta e revolutionar ce sa batut pentru tara e grav.
NU mai are cine sa ne salveze. Daca nici macar cei ce au luptat o data pentru patrie nu mai sunt ce au fost, Cine ne mai aduce la mal?
Pentru cine mai canta imnul ala?
Dar, daca asta e revolutionar ce sa batut pentru tara e grav.
NU mai are cine sa ne salveze. Daca nici macar cei ce au luptat o data pentru patrie nu mai sunt ce au fost, Cine ne mai aduce la mal?
Pentru cine mai canta imnul ala?
Secretarul de stat pe problemele revolutionarilor, condamnat la 5 ani de inchisoare
Judecatoria Sectorului 1 a decis astazi condamnarea secretarului de stat pe problemele revolutionarilor, Emilian Cutean, la 5 ani de inchisoare cu executare pentru coruptie, cei peste o suta de revolutionari adunati in fata Judecatoriei salutand hotararea. Decizia nu este definitiva.
Cea de-a doua persoana trimisa de DNA in judecata in dosar, Mihaela Daniela Sbarcea, a fost condamnata la 3 ani de inchisoare cu suspendare.
De asemenea, Cutean trebuie sa restituie 133.840 de lei cheltuieli judiciare facute de procurori cu acest dosar, informeaza NewsIn.
Dupa pronuntarea sentintei, peste o suta de revolutionari au salutat decizia, strigand: "Victorie, victorie!".
Judecatoria Sectorului 1 a stabilit, pe 1 iunie, sa respinga cererea de arestare facuta de revolutionari pe numele lui Emilian Cutean, dupa ce inclusiv procurorul de sedinta al DNA s-a declarat impotriva. Instanta a mai respins si alte solicitari de probe facute de avocati.
La termenul de pe 1 iunie, avocatul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor (SSPR) ar fi trebui sa puna concluzii, pentru institutie, impotriva actualului sau sef, Emilian Cutean. Avocatul SSPR a sustinut, insa, ca Emilian Cutean nu ar fi prejudiciat bugetul institutiei, in totala contradictie cu cele stabilite de procurorii anticoruptie.
Asociatia Decembrie 1989 Metrou a cerut, pe 4 mai, instantei sa dispuna arestarea preventiva a secretarului de stat pentru problemele revolutionarilor, Emilian Cutean, judecat pentru abuz in serviciu. Revolutionarii si-au motivat cererea sustinand ca Emilian Cutean ar putea influenta martorii si pe cealalta persoana judecata in dosar, Daniela Zbarcea, si s-ar putea sustrage cercetarilor. Mai mult, revolutionarii au sustinut ca Emilian Cutean trebuie sa fie arestat preventiv pentru ca lucreaza din nou la Secretariatul de stat pentru problemele revolutionarilor, institutie de la care ar fi "dirijat trei miliarde de lei vechi catre Asociatia Club 22, organizatie infiintata si condusa de el, fapt pentru care este trimis in judecata".
Membrii Asociatiei Decembrie 1989 Metrou, care este parte civila in proces, au sustinut ca deja Cutean ar fi influentat partea civila si anume Secretariatul de stat pentru problemele revolutionarilor, care si-a retras pretentiile civile, spunand ca le-a recuperat.
Instanta a amanat pentru 1 iunie judecarea procesului, cerand partilor sa intocmeasca toate cererile si sa le motiveze, avand in vedere ca procesul dureaza de mult timp.
Emilian Cutean a fost trimis in judecata, in 2006, alaturi de Mihaela Daniela Sbarcea, sub acuzatia de efectuare a unor operatiuni financiare incompatibile cu functia si abuz in serviciu, respectiv, complicitate la aceste infractiuni.
Emilian Cutean este inculpat pentru promovarea unei hotarari de guvern prin care s-ar fi dirijat trei miliarde de lei vechi catre Asociatia "Club 22", organizatie infiintata si condusa de el. "Club 22" a primit banii in cadrul programului "15 ani de la Revolutia Romana", un program comemorativ aprobat de HG 2213, din 9 decembrie 2004. Cutean a semnat ordinele prin care se faceau platile pentru "Club 22" dupa data de 20 decembrie 2004, cand acesta parasise deja postul asigurat de guvernarea PSD. Doua miliarde de lei au fost virate asociatiei in 22 decembrie 2004, restul fiind livrat in doua transe semnate pe 23 si 28 decembrie 2004.
Potrivit rechizitoriului, sumele de care a beneficiat Asociatia "Club 22" sunt necuvenite si sunt considerate prejudiciu adus Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor. De asemenea, rechizitoriul il acuza pe Cutean ca nici nu ar fi folosit integral suma de trei miliarde de lei pentru comemorarea Revolutiei. O parte din bani au fost depozitati intr-un cont bancar deschis de fostul secretar de stat pe numele asociatiei sale. Alte noua miliarde de lei vechi au fost acordate mai multor asociatii de revolutionari.
Publicat: astazi 9am
Cea de-a doua persoana trimisa de DNA in judecata in dosar, Mihaela Daniela Sbarcea, a fost condamnata la 3 ani de inchisoare cu suspendare.
De asemenea, Cutean trebuie sa restituie 133.840 de lei cheltuieli judiciare facute de procurori cu acest dosar, informeaza NewsIn.
Dupa pronuntarea sentintei, peste o suta de revolutionari au salutat decizia, strigand: "Victorie, victorie!".
Judecatoria Sectorului 1 a stabilit, pe 1 iunie, sa respinga cererea de arestare facuta de revolutionari pe numele lui Emilian Cutean, dupa ce inclusiv procurorul de sedinta al DNA s-a declarat impotriva. Instanta a mai respins si alte solicitari de probe facute de avocati.
La termenul de pe 1 iunie, avocatul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor (SSPR) ar fi trebui sa puna concluzii, pentru institutie, impotriva actualului sau sef, Emilian Cutean. Avocatul SSPR a sustinut, insa, ca Emilian Cutean nu ar fi prejudiciat bugetul institutiei, in totala contradictie cu cele stabilite de procurorii anticoruptie.
Asociatia Decembrie 1989 Metrou a cerut, pe 4 mai, instantei sa dispuna arestarea preventiva a secretarului de stat pentru problemele revolutionarilor, Emilian Cutean, judecat pentru abuz in serviciu. Revolutionarii si-au motivat cererea sustinand ca Emilian Cutean ar putea influenta martorii si pe cealalta persoana judecata in dosar, Daniela Zbarcea, si s-ar putea sustrage cercetarilor. Mai mult, revolutionarii au sustinut ca Emilian Cutean trebuie sa fie arestat preventiv pentru ca lucreaza din nou la Secretariatul de stat pentru problemele revolutionarilor, institutie de la care ar fi "dirijat trei miliarde de lei vechi catre Asociatia Club 22, organizatie infiintata si condusa de el, fapt pentru care este trimis in judecata".
Membrii Asociatiei Decembrie 1989 Metrou, care este parte civila in proces, au sustinut ca deja Cutean ar fi influentat partea civila si anume Secretariatul de stat pentru problemele revolutionarilor, care si-a retras pretentiile civile, spunand ca le-a recuperat.
Instanta a amanat pentru 1 iunie judecarea procesului, cerand partilor sa intocmeasca toate cererile si sa le motiveze, avand in vedere ca procesul dureaza de mult timp.
Emilian Cutean a fost trimis in judecata, in 2006, alaturi de Mihaela Daniela Sbarcea, sub acuzatia de efectuare a unor operatiuni financiare incompatibile cu functia si abuz in serviciu, respectiv, complicitate la aceste infractiuni.
Emilian Cutean este inculpat pentru promovarea unei hotarari de guvern prin care s-ar fi dirijat trei miliarde de lei vechi catre Asociatia "Club 22", organizatie infiintata si condusa de el. "Club 22" a primit banii in cadrul programului "15 ani de la Revolutia Romana", un program comemorativ aprobat de HG 2213, din 9 decembrie 2004. Cutean a semnat ordinele prin care se faceau platile pentru "Club 22" dupa data de 20 decembrie 2004, cand acesta parasise deja postul asigurat de guvernarea PSD. Doua miliarde de lei au fost virate asociatiei in 22 decembrie 2004, restul fiind livrat in doua transe semnate pe 23 si 28 decembrie 2004.
Potrivit rechizitoriului, sumele de care a beneficiat Asociatia "Club 22" sunt necuvenite si sunt considerate prejudiciu adus Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor. De asemenea, rechizitoriul il acuza pe Cutean ca nici nu ar fi folosit integral suma de trei miliarde de lei pentru comemorarea Revolutiei. O parte din bani au fost depozitati intr-un cont bancar deschis de fostul secretar de stat pe numele asociatiei sale. Alte noua miliarde de lei vechi au fost acordate mai multor asociatii de revolutionari.
Publicat: astazi 9am
Abonați-vă la:
Postări (Atom)