Romania trebuie salvata!
22 Iun 2009 Annett Muller, Mirela Corlatan
Un fost ofiţer de Securitate din Timişoara, cu patalama de poliţie politică de la CNSAS şi Curtea de Apel, urmează să devină cetăţean de onoare al Timişoarei pentru că poartă titlul de revoluţionar.
Peste câteva luni, numele lui Eugen Romulus Iancu urmează să fie înscris alături de cel al lui Corneliu Coposu şi de cel al lui Paul Goma în rândul cetăţenilor de onoare ai Timişoarei, la propunerea Fundaţiei Naţionale a Revoluţiei din Decembrie 1989-Timişoara. În urmă cu 25 de ani însă, el era un tânăr şi zelos locotenent în cadrul Serviciului I/B al Securităţii Timiş, după cum arată documentele deţinute de CNSAS şi depuse în instanţă pentru constatarea de lucrător al Securităţii. „În desfăşurarea activităţii sale ca locotenent în cadrul IJ Timiş, a desfăşurat activităţi care au îngrădit dreptul la libera exprimare şi la libertatea opiniilor, precum şi dreptul la libertatea conştiinţei şi religiei, dreptul la viaţă privată şi dreptul la libera circulaţie“, motivează Curtea de Apel Bucureşti în sentinţa dată în cazul lui Iancu.Potrivit rapoartelor date ca ofiţer, Iancu s-a ocupat, printre altele, de supravegherea celor care încercau să treacă fraudulos frontiera în Iugoslavia sau doreau să transmită scrisori la Europa Liberă
Este cazul Radincăi Perinaţ, care „de comun acord cu cetăţeanul iugoslav Tihomir Petrovici au stabilit să transmită o scrisoare la postul de radio Europa Liberă, prin care să ceară autorităţilor române aprobarea emigrării în SUA a numitei“, scria Iancu o notă informativă în 1983. Numeroase rapoarte scrise şi semnate olograf de Eugen Iancu în acea perioadă arată zelul pe care locotenentul îl arăta la început de carieră (avea pe atunci doar 25 de ani), el fiind foarte eficace şi în munca de recrutare.Deşi nota de constatare a CNSAS este foarte laborioasă şi Curtea de Apel a admis-o, Eugen Iancu neagă astăzi că ar fi semnat vreodată cu numele său real un raport. Acesta susţine că el de fapt nu a lucrat în Securitate, ci în Direcţia de Informaţii Externe, fiind „al şaselea din promoţia 1983“ a şcolii de spioni. Iancu neagă că ar fi vorba despre el în această decizie a Curţii de Apel întrucât el nu ar fi stat niciodată pe Strada Ulpia Traiana, care figurează acolo, şi că are o decizie de la CNSAS care atestă că „nu există nici un document“ despre activitatea lui. Varianta lui Eugen Iancu cu privire la propriul trecut este că a fost pregătit pentru diferite misiuni în străinătate, însă nu a mai apucat să le exercite întrucât în 1984 a fost acuzat de spionaj în favoarea Iugoslaviei, după ce s-a căsătorit cu o sârboaică. „Am fost condamnat la moarte, ca şi Pacepa, însă am avut un spate puternic în partid, s-a ajuns până la Cabinetul 2 şi am scăpat până la urmă. Mi s-au luat însă toate gradele de pe umăr“, spune Eugen Iancu.Revoluţia l-a surprins ca angajat la Fabrica de Pâine din Timişoara şi asta s-a dovedit şansa lui de a trece de partea bună, a revoluţionarilor. „Am dat pâine la toţi revoluţionarii de la Operă“, se mândreşte Iancu. Meritul îi este susţinut şi de Pompiliu Alămorean, primul primar al oraşului după 1990, care, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Revoluţiei, a propus ca Iancu, alături de el însuşi şi de alte 13 persoane, să capete titlul de cetăţean de onoare în decembrie, la aniversarea a 20 de ani de la Revoluţie. „S-a alăturat grupului Alămorean care i-a arestat pe generalii Teodorescu Filip, Coman Ioan, Atanasiu şi cei 17 din lotul Timişoara. A salvat arhivele de Securitate pentru a nu fi distruse şi le-a protejat pentru a se afla adevărul“, se mai motivează în propunerea ce a ajuns la primarul George Ciuhandu. „Ştiu că el a fost pregătit pentru spionaj şi că urma să aibă o misiune chiar la Europa Liberă pentru că ştia cinci limbi străine. A refuzat să execute nişte ordine şi a fost dat afară. Nu cred că i se pot imputa mai multe lucruri decât cele ce se pot imputa întregii Securităţi. Oricum, punând în balanţă ceea ce a făcut înainte cu lucrurile bune făcute la Revoluţie, eu cred că merită să fie cetăţean de onoare“, crede Alămorean.Potrivit Lăcrămioarei Condea, consilier la Primăria Timişoara, Eugen Iancu, în calitate de revoluţionar, a beneficiat de un spaţiu comercial gratuit pe Strada Preyer nr. 7, iar în 2008 a depus o cerere pentru alt spaţiu. Fostul ofiţer se plânge însă că este „patronul unei societăţi de salubrizare de doi lei“ deoarece foştii camarazi au avut grijă să nu încheie afaceri profitabile, ca o răzbunare pentru aşa-zisa defectare. Din punctul de vedere al CNSAS, chiar dacă ar fi defectat, documentele din perioada de un an cât a fost locotenent îl incriminează. Iar adresa care arată că „nu are dosar“ se explică prin aceea că în cazul foştilor lucrători ai Securităţii dosarele de cadre pot fi cerute de CNSAS de la servicii abia după deciziile instanţei în ce-i priveşte.
marți, 23 iunie 2009
Deci, unde sunt banii???
Romania trebuie salvata!
Cine dracu mai salveaza tara asta de jepcarii astia?
Boc, zice ca nimeni nu e mai presus de lege, dar nu ia nicio masura. Poate pentru el suma de 600.000 euro pe timp de criza nu e mare.
Defapt stie toata lumea ca e o combinatie de partid. Daca cercetam la toate ministerele, din '89 si pana azi, gasim toti banii nostri care sunt acum in casele si firmele lor.
Sa traiti bine!!!
Cine dracu mai salveaza tara asta de jepcarii astia?
Boc, zice ca nimeni nu e mai presus de lege, dar nu ia nicio masura. Poate pentru el suma de 600.000 euro pe timp de criza nu e mare.
Defapt stie toata lumea ca e o combinatie de partid. Daca cercetam la toate ministerele, din '89 si pana azi, gasim toti banii nostri care sunt acum in casele si firmele lor.
Sa traiti bine!!!
Ridzi, teapa dupa teapa: inca 45.000 de euro lipsa!
22 Iun 2009 Anca Nicoleanu, Costi Rogozanu
Pentru prestaţia de Ziua Tineretului din Bucureşti, Monica Iacob-Ridzi a alocat 60.000 de euro pentru Viţa de Vie, Holograf şi Pepe. Artiştii susţin că au primit maximum 15.000.
Cea mai evidentă discordanţă dintre preţul real al unor recitaluri de trupe româneşti şi preţul plătit de Monica Iacob-Ridzi apare în cazul recitalurilor de pe 2 mai din Bucureşti, parcul IOR. Ziua Tineretului a costat în total, conform documentelor oficiale furnizate „Gazetei Sporturilor“ de Ministerul Tineretului şi Sportului, 1.173.000 lei cu tot cu TVA. Artiştii care au cântat în acea seară au fost Holograf, Viţa de Vie şi Pepe. Dacă e să ne luăm după documente, ei ar fi fost plătiţi cu 260.000 de lei, circa 60.000 de euro.
„Nu am nici un fel de contract cu Ministerul Tineretului şi Sportului“, a declarat Aurel Mitran, impresarul trupei Holograf.
Acesta a refuzat să comenteze referitor la suma de primită pentru concertul susţinut pe 2 mai, în Capitală. Onorariul trupei Holograf este, conform surselor din piaţă, în jur de 7.000-8.000 de euro.
Pentru concertul de la Costineşti, sub sigla MTV, de pe 1 mai, membrii trupei Viţa de Vie au avut o înţelegere cu firma Standard Vision şi au mers sub „preţul corect“, făcându-le organizatorilor o favoare. Pentru concertul de la Bucureşti, de a doua zi, Viţa de Vie nu a primit în nici un caz 20.000 de euro, cât reiese din scripte. „Suma primită este ultrafracţionară. E aberantă“, a declarat Dănescu. Pentru concertul din 2 mai, formaţia a semnat un contract cu firma Mobil Events. Conform surselor noastre, Viţa de Vie ar fi primit un onorariu de maximum 3.000 de euro. „Aşteptăm telefoane şi pentru onorariile alea care s-au vehiculat. Venim cu plăcere“, a continuat Dănescu. Cei de la Sistem au infirmat că ar fi primit o sumă apropiată celei de 10.000 de euro pentru concertul de la Bucureşti, de pe 2 mai. „Nu-i adevărat. Suma e aberantă“, ne-a declarat Zoli Toth. Onorariul de pe piaţă al formaţiei sale este 5.000 de euro + TVA.
„Cine e Monica Iacob-Ridzi?“, ne-a întrebat Pepe. Artistul nu-şi aminteşte să fi cântat în parcul IOR fix pe 2 mai. „Probabil am cântat, am avut foarte multe cântări în aer liber în perioada asta şi nu am agenda la mine“, a spus el. Cu siguranţă însă nu a primit suma din actele MTS. „20.000 de euro la mine n-au ajuns! Poate i-a dat altcuiva“, a continuat Pepe. Onorariul artistului şi al celor zece instrumentişti care îl acompaniază pe scenă este de minimum 3.500 de euro.
Închirierea pentru o zi a unei scene mari pentru artişti români, cu tot cu lumini şi instalaţii de sunet, nu depăşeşte 10-15.000 de euro. Doar în cazul vedetelor străine preţul poate să crească ajungând şi la 100 de mii de euro, ne-a declarat un promotor din industria showbizului autohton. Cu toate acestea, Ministerul Tineretului şi Sportului a plătit pentru închirierea unei scene în Bucureşti nu mai puţin de 50.000 de euro.
O altă necunoscută în documentele semnate de ministrul Tineretului şi firmele organizatoare ale evenimentelor din 2 mai, S C Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark, o constituie sumele de câteva sute de mii de euro alocate unor materiale promoţionale nemarcate la PRO TV, Antena 3 şi Realitatea TV, fapt care încalcă prevederile Legii Audiovizualului.
Dar banii de la Costineşti?
Zece trupe au fost invitate să cânte la Costineşti pe 1 şi 2 mai. Au fost acolo Simplu, Puya, Viţa de Vie, Voltaj, Paraziţii, Şuie Paparude şi alţii. Simplu apar cu un onorariu de 40.000 de lei, sumă pe care trupa a negat că ar fi primit-o într-o declaraţie dată Cotidianului.
Pentru ceilalţi nouă suma totală alocată ar fi fost de 170.000 de lei, aproximativ 40.000 de euro. Iarăşi puţin verosimilă cheltuiala, având în vedere că Viţa de Vie ne-a declarat că a fost plătită pentru acel recital cu puţin peste 1.000 de euro.
Emil Boc: „Nimeni nu este mai presus de lege“
Premierul a declarat luni că aşteaptă finalizarea anchetei cu privire la cheltuirea celor 630.000 de euro din bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului pentru organizarea Zilei Tineretului şi spune că nici un membru al Guvernului nu este „mai presus de lege“. „Nu se întâmplă nimic altceva decât se aplică procedurile legale şi fiecare răspunde potrivit acestora. Există, am înţeles, o anchetă în derulare, vom respecta concluziile acesteia şi aşteptăm finalizarea ei“, a declarat Boc, citat de NewsIn. Premierul a refuzat să comenteze faptul că Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a amânat luni discutarea cererii PNL privind începerea urmăririi penale în cazul ministrului Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ridzi. „Nu mă întrebaţi despre ceea ce face Parlamentul. Repet, în privinţa membrilor Guvernului nimeni nu este mai presus de lege, legea se aplică pentru fiecare şi, din acest punct de vedere, atâta timp cât este o anchetă în derulare, nu mă mai pot pronunţa“, a spus el.
luni, 22 iunie 2009
Mare Boier!
Romania trebuie salvata!
Mare om, mare boier mai e si Oprisan asta, de mult nu am mai auzit de el.
Ce s-a intamplat cu el? aa, a intrat PSD-ul la guernare si s-au potolit jurnalistii.
Mare e gradina PSD-ului, dar nimic nu poti face fara acordul PDl-ului si PNL-ului.
Ave Romania! mai degraba "Are Romania, are!"
Mare om, mare boier mai e si Oprisan asta, de mult nu am mai auzit de el.
Ce s-a intamplat cu el? aa, a intrat PSD-ul la guernare si s-au potolit jurnalistii.
Mare e gradina PSD-ului, dar nimic nu poti face fara acordul PDl-ului si PNL-ului.
Ave Romania! mai degraba "Are Romania, are!"
Un km de asfalt pentru Geoană în 24 h
Romania trebuie salvata!
Mare scandal mare în Consiliul Judeţean Vrancea: preşedintele Vrancei, aşa cum s-a autointitulat, mai nou, Marian Oprişan, are o problemă cu justificarea unui kilometru de drum judeţean (în afară de cele pe care nu le-a putut justifica la DNA, care figurau ca balastate, dar nu aveau strop de balast pe ele şi pentru care acum e trimis în judecată).
Pe scurt, la 1 mai, şeful său de partid, Mircea Geoană, l-a anunţat că e posibil să vină în Vrancea. Cum traseul pe care îl aştepta Marean era plin de gropi, „preşedintele Vrancei” a dat ordin unui consilier judeţean PSD care are firmă de construcţii (normal, nu? Că doar n-o avea fabrică de eugenii!) să asfalteze un kilometru şi ceva de Drum Judeţean 204 E Focşani – Petreşti.
Dar a uitat să facă un proiect, un studiu de fezabilitate ceva, sau măcar un contract de sponsorizare, la mişto, cum se face când vrei să ocoleşti Codul Penal cu acte. Omul, Victor Roman, despre care noi v-am mai povestit că se ocupă de asfaltări la minut (în locul falimentatei „SC Drumuri şi Poduri” – societatea CJ Vrancea), a netezit drumul în numai 24 de ore.
Geoană n-a mai venit, dar nici Consiliul Judeţean nu mai recunoaşte că a ordonat asfaltarea unui drum fără nici un document în spate, după cum chiar Oprişan transmite într-un răspuns oficial către presă. Şmenul a mers până-ntr-acolo încât Marean a încercat, la ultima şedinţă de CJ, să aprobe indicatorii tehnico economici ai drumului respectiv abia după ce asfaltase o porţiune fără acte, fapt care a iritat restul consilierilor judeţeni care n-au învăţat încă fraza „Da, să trăiţi! Votez, să moară mama!”. Şi uite că liberalii din CJ Vrancea au anunţat că vor face plângere penală împotriva ordonatorului principal de credite, adică împotriva unicului iniţiator de proiecte, cu sau fără acte în spate – Marian Oprişan. Asfaltare, asfaltare, da’ s-o ştim şi noi, nu? Eee, dar povestea asta are, totuşi, şi o parte frumoasă. Cetăţenii judeţului Vrancea au propus ca, dacă tot s-a hotărât Marean să rişte asfaltări pe lângă lege, să rişte până la capăt, adică să asfalteze toate drumurile judeţene, că fapta e aceeaşi şi, după câte ştim noi, nu poţi primi două condamnări pentru aceeaşi faptă.
P.S. Cea mai mişto fază e că zilele trecute, deputatul Nini Săpunaru (fost abonat la proiectări pe drumuri judeţene prin firma sa, Europroiect) i-a făcut plângere penală lui Oprişan pentru porţiunea de drum asfaltată fără să-l întrebe şi pe el dacă e nevoie de vreo proiectare, ceva.
20 Iun 2009 | Biroul de Investigatii ,Academia Catavencu
Mare scandal mare în Consiliul Judeţean Vrancea: preşedintele Vrancei, aşa cum s-a autointitulat, mai nou, Marian Oprişan, are o problemă cu justificarea unui kilometru de drum judeţean (în afară de cele pe care nu le-a putut justifica la DNA, care figurau ca balastate, dar nu aveau strop de balast pe ele şi pentru care acum e trimis în judecată).
Pe scurt, la 1 mai, şeful său de partid, Mircea Geoană, l-a anunţat că e posibil să vină în Vrancea. Cum traseul pe care îl aştepta Marean era plin de gropi, „preşedintele Vrancei” a dat ordin unui consilier judeţean PSD care are firmă de construcţii (normal, nu? Că doar n-o avea fabrică de eugenii!) să asfalteze un kilometru şi ceva de Drum Judeţean 204 E Focşani – Petreşti.
Dar a uitat să facă un proiect, un studiu de fezabilitate ceva, sau măcar un contract de sponsorizare, la mişto, cum se face când vrei să ocoleşti Codul Penal cu acte. Omul, Victor Roman, despre care noi v-am mai povestit că se ocupă de asfaltări la minut (în locul falimentatei „SC Drumuri şi Poduri” – societatea CJ Vrancea), a netezit drumul în numai 24 de ore.
Geoană n-a mai venit, dar nici Consiliul Judeţean nu mai recunoaşte că a ordonat asfaltarea unui drum fără nici un document în spate, după cum chiar Oprişan transmite într-un răspuns oficial către presă. Şmenul a mers până-ntr-acolo încât Marean a încercat, la ultima şedinţă de CJ, să aprobe indicatorii tehnico economici ai drumului respectiv abia după ce asfaltase o porţiune fără acte, fapt care a iritat restul consilierilor judeţeni care n-au învăţat încă fraza „Da, să trăiţi! Votez, să moară mama!”. Şi uite că liberalii din CJ Vrancea au anunţat că vor face plângere penală împotriva ordonatorului principal de credite, adică împotriva unicului iniţiator de proiecte, cu sau fără acte în spate – Marian Oprişan. Asfaltare, asfaltare, da’ s-o ştim şi noi, nu? Eee, dar povestea asta are, totuşi, şi o parte frumoasă. Cetăţenii judeţului Vrancea au propus ca, dacă tot s-a hotărât Marean să rişte asfaltări pe lângă lege, să rişte până la capăt, adică să asfalteze toate drumurile judeţene, că fapta e aceeaşi şi, după câte ştim noi, nu poţi primi două condamnări pentru aceeaşi faptă.
P.S. Cea mai mişto fază e că zilele trecute, deputatul Nini Săpunaru (fost abonat la proiectări pe drumuri judeţene prin firma sa, Europroiect) i-a făcut plângere penală lui Oprişan pentru porţiunea de drum asfaltată fără să-l întrebe şi pe el dacă e nevoie de vreo proiectare, ceva.
20 Iun 2009 | Biroul de Investigatii ,Academia Catavencu
Nu e criza domnule!
Romania trebuie salvata!
Esti tampit?
Care criza?
Unde e criza?
Asa am avut bani si pentru euro-parlamentare.
Asa am dat si la saraci cate o paine sa ne voteze.
Esti tampit?
Care criza?
Unde e criza?
Asa am avut bani si pentru euro-parlamentare.
Asa am dat si la saraci cate o paine sa ne voteze.
Guvernul a alocat 26 mil. euro pentru primarii inainte de alegeri
Romania trebuie salvata!
Guvernul a alocat primariilor, inainte de alegerile pentru Parlamentul European, aproximativ 26 de milioane de euro din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, principalele beneficiare fiind primariile conduse de primarii PSD si PDL, care au primit peste 92% din suma totala.
Cei mai multi bani i-au primit primariile PSD - peste 53.000.000 de lei, pentru 863 din cele 1138 primarii conduse de social-democrati (adica pentru 75% dintre acestea). Primariile PDL au primit peste 49.000.000 de lei pentru 859 din cele 909 primarii conduse de democrat-liberali (pentru 94% dintre ele), informeaza NewsIn.
Pe locul al treilea, la mare distanta, se afla primariile conduse de liberali, care au primit aproape 1.977.000 de lei pentru 68 din cele 706 primarii pe care le-a castigat PNL, banii fiind alocati astfel pentru aproape 10% dintre acestea. La mica distanta de PNL se afla primariile conduse de membri ai PC, cu 1.881.000 lei, bani care au fost alocati pentru 33 din cele 47 de primarii administrate de conservatori (pentru 70% dintre acestea).
26 din cele 56 de primarii conduse de independenti au primit in total 1.306.000 lei, fiind urmate de primariile PNG cu 876.000 lei, bani care au fost alocati pentru 21 din cele 37 de primarii conduse de primari membri ai partidului lui Gigi Becali.
Primariile conduse de membri PNDC beneficiaza de 509.000 lei (alocati pentru toate cele 14 localitati administrate de primari ai acestui partid), cele ale PRM - de 308.000 lei (pentru 9 din cele 19 primarii), de PNTCD cu 183.000 lei (pentru 5 din cele 11) si de cele ale PIN cu 132.000 lei (pentru 3 din cele 7 conduse de membri PIN).
UDMR a primit 71.000 lei pentru 2 primarii din cele 184 pe care le are in tara, Partida Romilor - 45.000 pentru o primarie din cele doua, Uniunea Croatilor 23.000 de lei pentru unica primarie pe care o detine, iar UPSC tot 23.000 de lei pentru una din cele doua primarii. Partidul Ecologist are trei primarii si a primit 18.000 lei pentru una dintre ele.
In ceea ce priveste Capitala, au primit fonduri doar sectoarele 2 si 5, conduse de primarii social-democrati Neculai Ontanu si Marian Vanghelie. Sectorul 2 a primit 61.000 de lei, iar sectorul 5 - 62.000 de lei. Printre beneficiare se afla si consiliile judetene Braila, Caras-Severin, Constanta, Suceava si Teleorman.
Banii au fost alocati inainte de alegerile pentru Parlamentul European, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului.
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, pentru Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului a fost aprobata suma de 152 milioane de lei. La rectificarea bugetara, Fondul a fost suplimentat cu 417 milioane de lei. Prin HG 605 aprobata in sedinta din 3 iunie, suma totala alocata primariilor s-a ridicat la 110 milioane de lei (aproximativ 26 de milioane de euro).
Publicat: astazi 9am
Guvernul a alocat primariilor, inainte de alegerile pentru Parlamentul European, aproximativ 26 de milioane de euro din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, principalele beneficiare fiind primariile conduse de primarii PSD si PDL, care au primit peste 92% din suma totala.
Cei mai multi bani i-au primit primariile PSD - peste 53.000.000 de lei, pentru 863 din cele 1138 primarii conduse de social-democrati (adica pentru 75% dintre acestea). Primariile PDL au primit peste 49.000.000 de lei pentru 859 din cele 909 primarii conduse de democrat-liberali (pentru 94% dintre ele), informeaza NewsIn.
Pe locul al treilea, la mare distanta, se afla primariile conduse de liberali, care au primit aproape 1.977.000 de lei pentru 68 din cele 706 primarii pe care le-a castigat PNL, banii fiind alocati astfel pentru aproape 10% dintre acestea. La mica distanta de PNL se afla primariile conduse de membri ai PC, cu 1.881.000 lei, bani care au fost alocati pentru 33 din cele 47 de primarii administrate de conservatori (pentru 70% dintre acestea).
26 din cele 56 de primarii conduse de independenti au primit in total 1.306.000 lei, fiind urmate de primariile PNG cu 876.000 lei, bani care au fost alocati pentru 21 din cele 37 de primarii conduse de primari membri ai partidului lui Gigi Becali.
Primariile conduse de membri PNDC beneficiaza de 509.000 lei (alocati pentru toate cele 14 localitati administrate de primari ai acestui partid), cele ale PRM - de 308.000 lei (pentru 9 din cele 19 primarii), de PNTCD cu 183.000 lei (pentru 5 din cele 11) si de cele ale PIN cu 132.000 lei (pentru 3 din cele 7 conduse de membri PIN).
UDMR a primit 71.000 lei pentru 2 primarii din cele 184 pe care le are in tara, Partida Romilor - 45.000 pentru o primarie din cele doua, Uniunea Croatilor 23.000 de lei pentru unica primarie pe care o detine, iar UPSC tot 23.000 de lei pentru una din cele doua primarii. Partidul Ecologist are trei primarii si a primit 18.000 lei pentru una dintre ele.
In ceea ce priveste Capitala, au primit fonduri doar sectoarele 2 si 5, conduse de primarii social-democrati Neculai Ontanu si Marian Vanghelie. Sectorul 2 a primit 61.000 de lei, iar sectorul 5 - 62.000 de lei. Printre beneficiare se afla si consiliile judetene Braila, Caras-Severin, Constanta, Suceava si Teleorman.
Banii au fost alocati inainte de alegerile pentru Parlamentul European, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului.
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, pentru Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului a fost aprobata suma de 152 milioane de lei. La rectificarea bugetara, Fondul a fost suplimentat cu 417 milioane de lei. Prin HG 605 aprobata in sedinta din 3 iunie, suma totala alocata primariilor s-a ridicat la 110 milioane de lei (aproximativ 26 de milioane de euro).
Publicat: astazi 9am
Abonați-vă la:
Postări (Atom)