Romania trebuie salvata!
Adevarul
Autori Mihai Mincan , Narcis Drejan
Data: 2 iul 2009
Potrivit dosarului de la CNSAS, între 1984 şi 1986, actualul vicepreşedinte al LPF ar fi dat un număr „de peste 20 de informări“ către Securitate. Din 1969 a fost informatorul Miliţiei. Din 1984 a fost racolat de Securitate. Numele conspirativ al lui Alexandru Boc era „Costel Alexandrescu” şi „vâna” cetăţeni străini.
La 24 noiembrie 1984, pe un document notat în colţul din stânga sus „Departamentul Securităţii Statului, Securitatea Municipiului Bucureşti”, apărea notat de mână: „Să fie luate măsuri de verificare complexă a sa”. Indicaţia venea în urma întocmirii unui raport cu propunere de recrutare în calitate de informator al lui „Costel Alexandrescu”.
Nume conspirativ al „numitului Boc Ioan Alexandru”. Nimeni altul decât actualul vicepreşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF). Până în 30 iunie 1986, când aceiaşi angajaţi ai Securităţii completau un alt raport de propunere, de data aceasta de încetare a colaborării cu sursa, Boc a oferit „peste 20 de informări cu valoare operativă”, într-o majoritate covârşitoare, privind activitatea cetăţenilor străini cu care intra în contact.
Relaţia lui Alexandru Boc cu Securitatea a fost în permanenţă una croită pe sistemul urmărit-urmăritor. „Costel Alexandrescu” oferea rapoarte informative, însă era, în acelaşi timp, filat, trăgând după sine moştenirea unei activităţi infracţionale ce bulversa, nu de puţine ori, autorităţile: trafic cu aur şi benzină, deţinere de valută şi violenţă domestică.
Şeful îi era „dator vândut”
La momentul recrutării, în 1984, Alexandrul Boc figura în acte ca economist la Institutul de Cercetări şi Proiectări Tehnologice în transporturi.
Pe la serviciu dădea mai mult ca să semneze condica, securiştii remarcând că se află în relaţii bune cu şeful său direct, care „îi era dator vândut”. „Jucător cu mare popularitate, (...) şi-a creat un cerc larg de relaţii în rândul unor cetăţeni străini şi români”, devenind interesant în ochii ofiţerilor pentru potenţialul său informativ. Fusese deja cercetat penal pentru trafic cu aur.
După restituirea bijuteriilor, Boc dăduse relaţii despre partenerul din operaţiunea de trafic, prilej numai bun pentru organele Securităţii de a-l „agăţa”. Alte puncte tari în sprijinul propunerii de recrutare erau „trimiterile la patriotismul său”, faptul „că nu s-a gândit niciodată la stabilirea în străinătate” şi „că doreşte să sprijine organele de stat, angajându-se la o activitate fertilă şi eficientă”.
„Mă angajez să colaborez sincer...”
Se trece la recrutare. Alexandru Boc s-a întâlnit cu ofiţerul desemnat în cazul său, Liviu Vernescu, şi a discutat mai întâi cu privire la informările date până la acel moment. Pe lista enumerată succint se găsesc nume precum Agop Chirmizian, membru fondator al Fundaţiei „Pro Dinamo” şi Dumitru Metta, secretarul cu afacerile externe în Legaţia României în Franţa, din perioada 1940-1942.
Lui Boc i s-a cerut o „colaborare permanentă şi sinceră cu organele”, iar acesta a acceptat. I s-a dat numele conspirativ „Costel Alexandrescu” şi i s-a făcut un instructaj. Alexandru Boc a semnat angajamentul: „Cunoscând că apărarea patriei este o datorie de onoare, mă angajez să colaborez în mod sincer şi dezinteresat cu organele de securitate, (...) şi să furnizez în mod organizat informaţii”, scria Boc în Angajamentul său.
Şi-a turnat prietenul: rapsodul Lae Răceanu
Cel mai des întâlnit nume din informările semnate de Alexandru Boc este cel al cântăreţului de muzică populară Nicolae Răceanu, zis Lae, stabilit în America de la vârsta de 34 de ani.
Cei doi erau prieteni, iar Răceanu vizita destul de des România în anii ’80. Iată o bucată dintr-un raport informativ scris de Boc după o astfel de întâlnire: „Scopul întâlnirii a fost de a-mi propune să-l împrumut cu 40.000 lei, iar în ziua plecării să-mi dea un inel cu briliante. (...)
În continuare a început să explice ce posibilităţi de afirmare aş putea avea în cazul când m-aş hotărî să plec definitiv din ţară şi să mă stabilesc în america. Mi-a povestit despre ziarul lui Aristide Buhoiu în care a scris şi un articol despre mine, despre faptul că au o echipă de fotbal la care aş putea să fiu antrenor. Tot timpul discuţiei a zis că suntem urmăriţi”. Ceea ce Boc nu ştia era că, la rândul său, Răceanu era colaborator al Securităţii. Numele conspirativ primit de acesta era „Nicu”.
Scurtă poveste de dragoste
O adevărată poveste de dragoste avea să se înfiripe între Boc şi una dintre victimele sale, americanca Jerry Dasey. Revenită în România pentru o săptămână, alături de soţ, americanca îl ia pe „Costel Alexandrescu” într-o plimbare cu maşina spre Slatina, oraşul natal al femeii.
Câteva zile mai târziu, Boc avea să noteze sec: „Totul a fost normal în afară de faptul că s-a îndrăgostit de mine”. Dasey avea să revină în România, mai întâi pentru trei zile, timp petrecut cu Boc, iar după o lună de convorbiri telefonice, urma să-şi petreacă sărbătorile de iarnă la Bucureşti împreună cu noul iubit. Alexandru Boc recunoştea la finalul informării că relaţia a fost întreruptă din cauza soţiei lui Aristide Buhoiu, care i-ar fi „spus de câteva combinaţii ale mele”, însă se oferea să reia legătura, „dacă este nevoie”.
Lanţ „ca al lui Tom Jones”
Sfârşitul colaborării lui Boc cu securitatea are un aer de comedie neagră. Mai întâi, are loc o discuţie între acesta şi Nicolae Răceanu, amândoi colaboratori ai Securităţii, notaţi în raport ca „Costel” şi „Nicu”. Răceanu i se plânge lui „Costel” că ar fi avut încredere într-un prieten cu stare din România, căruia i-ar fi arătat toate bijuteriile sale, prieten care l-ar fi denunţat ulterior la Securitate.
Angajamentul pe care Alexandru Boc l-a semnat în 1984
Cel mai tare îi e dor lui „Nicu” „după crucea lui de aur, pe care o purta în permanenţă şi-i aduce noroc (una asemănătoare mai are doar Tom Jones). „Costel” îi ţine partea: „cioara trebuie pedepsită” şi-l dojeneşte prieteneşte pe „Nicu” „că nu i-a lăsat lui toate treburile”, terminând apoteotic şi scârbit:
„Pe mine nu mă mai prinde iarna viitoare aici”. Luate prin surprindere, organele de Securitate au întocmit imediat un raport de încetare a legăturii de informator cu Alexandru Boc. Cauza era explicată succint: „În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că intenţionează să rămână în străinătate”. În plus, sursa „va fi luată în vedere pentru derutare şi dezinformare”.
Alexandru Boc
Are 63 de ani şi este vicepreşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal şi observator de joc la meciurile de Liga I. A disputat 224 de partide în primul eşalon, în care a marcat 12 goluri, evoluând pe postul de fundaş central. Ca jucător a fost selecţionat de şase ori în echipa naţională a României, unde nu a mai putut să evolueze din cauza condamnării de doi ani şi jumătate de închisoare suferite pentru că a bătut un securist într-un bar din Bucureşti.
A jucat la Petrolul Ploieşti (1964-1967), Dinamo Bucureşti (1967-1969), Sportul Studenţesc (1970-1971), Rapid Bucureşti (1971-1973) şi Universitatea Craiova (1973-1975). A primit titlul de campion naţional de două ori (cu Petrolul şi Universitatea Craiova) şi a câştigat de două ori cupa României (cu Rapid şi Dinamo). Boc are 22 de meciuri jucate în cupele europene.
Securiştii despre Sandu Boc: „Se îmbrăca elegant“
Înainte de luarea deciziei de a fi racolat, Alexandru Boc a fost filat de către angajaţi ai Securităţii Municipiului Bucureşti. S-a întâmplat pe tot parcursul anului 1984, iar rezultatele acţiunii aveau să-i lase cu gura căscată pe racolatori: Boc făcea trafic cu aur, benzină şi stătea numai în compania unor persoane considerate dubioase de către fostul regim.
Unul dintre rapoartele de filaj, ce poate fi publicat concomitent ca raport de urmărire, dar şi ca anedoctă. Alexandru Boc se plimba prin oraş cu maşina personală şi alimenta periodic de la mai multe benzinării, după care scotea benzina cu furtunul din rezervor. După ce umplea mai multe canistre, benzina era vândută la negru.
Securiştii făceau chiar şi un portret ad-hoc celui urmărit: „Se deplasează numai cu autoturismul personal, nu respectă regulile de circulaţie. Alimentează des cu benzină, pe care o pune apoi în canistre în faţa domiciliului. Se îmbracă elegant”.
Denunţat de un măcelar
Locul unde Boc îşi făcea veacul era Hanul lui Manuc, locaţie unde, în timpul filajului, petrecea zeci de ore alături de un brazilian, de origine română, care se ocupa cu vânzarea şi cumpărarea de covoare. Anterior, fusese anchetat pentru trafic de aur, după denunţul unui măcelar dintr-o piaţă, însă ieşise după returnarea cantităţii tranzacţionate şi în urma unui angajament cu Miliţia.
Boc avusese şi o relaţie tumultuoasă cu fosta soţie, terminată într-o ceartă conjugală asezonată cu spargerea de către soţ a întregii vesele din casă şi un proces pentru vătămare corporală intentat de partenera de viaţă.
Preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, se referă strict la persoana lui când vine vorba de Securitate, dar sare în apărarea lui Sandu Boc, vicepreşedinte al forului pe care-l conduce. „ Să-l caute şi pe Sfântul Sisoe, eu mă ştiu curat, iar cei care au greşit să plătească.
Dar nu poţi să spui că Gică Popescu era informator al Securităţii, ce dracului, avea 17 ani, iar securiştii nu racolau puştani. Săracul Boc a făcut puşcărie din cauza sistemului pe nedrept”, a declarat Mitică Dragomir, care nu a făcut referire la Anghel Iordănescu sau la Rodion Cămătaru.
Cămătaru: „Toţi jucătorii dădeau note informative“
Chiar dacă apare oficial în dosarele CNSAS că a fost „colaborator al Securităţii“, lui Rodion Cămătaru nu i se pare nimic deosebit că a dat câteva note informative.
„E interesant că apar tocmai acum nişte mizerii care aveau loc în urmă cu 30 de ani. Dacă eram un caz singular aş mai fi zis, dar nu pot fi acuzat ca turnător sau informator al securiştilor. Orice aş fi făcut şi în orice stare aş fi fost nu îmi amintesc să fi colaborat oficial cu Securitatea Naţională.
Fostul fotbalist Rodion Cămătaru susţine că nu a semnat nicio notă informativă pentru Securitate Foto: Agerpres
Aş putea să spun acum o grămadă, dar ar însemna să mă acuz. Îmi amintesc că la începutul anilor ’80 eram contactat după antrenamente, sau în faţa blocului în care locuiam, ori în diverse locaţii din Craiova“, povesteşte fostul fotbalist.
Antrenamente sub filaj
Susţine că nu a semnat niciodată niciun angajament. „La început am tot refuzat, până când au început ameninţările. Dar nu am scris nimic cu mâna mea şi vreau să văd neapărat dosarul meu. L-am trimis pe avocatul meu la CNSAS, pentru a-mi aduce dosarul şi abia aştept să văd dacă există semnătura mea. Ştiu tot ce am făcut în viaţa mea şi nu pot fi acuzat de poliţie politică sau că am sifonat la securişti.
Dorm liniştit şi nici nu sunt agitat, pentru că toţi jucătorii dădeau note informative. Asta era meseria securiştilor, să afle informaţii despre fotbalişti. Cu asta se ocupau“, a explicat Cămătaru.
Vârful care a marcat golul victoriei pe Rasunda, împotriva Suediei, meci important pentru calificarea naţionalei la Europeanul din 1984, a recunoscut că, din când în când, trebuia să dea din cap afirmativ sau negativ, în momentele în care ofiţerii Securităţii îi puneau întrebări la stadion. Acesta a rememorat un episod din iarna lui 1980, când un agent securist a venit la stadion, deşi afară erau cu mult sub zero grade.
„Un locotenent major a stat la gard şi s-a uitat tot antrenamentul la mine. Crăpau pietrele de frig, dar el stătea acolo nemişcat. Am avut ambiţia să stau vreo patru sau cinci ore, numai să văd dacă pleacă. Evident că nu a făcut-o şi după ce m-am schimbat la vestiar a apărut şi el.
Mă întreba că a auzit el că vreau să plec la altă echipă. Eu spuneam că nu, iar el îşi nota în carneţel. Eram un copil, dar nu aveam ce să fac. Restul sunt discuţii“, a povestit „Cami“. Referitor la dezvăluirile despre el, Gică Popescu şi Iordănescu, Rodion Cămătaru este convins că sunt victimele unei campanii. Noi chiar am făcut ceva pentru ţara asta, iar acum numele nostru este târât în chestii de 2 lei“, a încheiat dezamăgit fostul fotbalist.
joi, 2 iulie 2009
Boureanu se face scut pentru Ridzi
Romania trebuie salvata!
Adevarul
Autor: Alina Voaideş
Data: 2 iul 2009
Deputatul PDL vrea blocarea anchetei după modelul „PSD-Năstase“. Dezbaterile de ieri ale deputaţilor au fost marcate de divergenţe, replici acide şi acuze reciproce. Membrii comisiei au reuşit, totuşi, să audieze patru directori din Ministerul Tineretului.
Disputa a început de la deputaţii democrat-liberali, care au acuzat-o pe preşedinta comisiei, Alina Gorghiu (PNL), de abuz de funcţie deoarece permite continuarea activităţii în ciuda procedurilor judiciare începute de DNA în cazul Ridzi.
„Domnişorica“ preşedintă
Încetarea lucrărilor comisiei a fost cerută cu tărie de Cristian Boureanu, pe motiv că este deja public că în cazul Ridzi sunt în derulare procedurile judiciare. Deşi nu este membru al comisiei, Boureanu a participat la discuţii în locul unui coleg de partid. El s-a dovedit cel mai vehement critic al Alinei Gorghiu, pe care a interpelat-o la un moment dat cu apelativul „domnişorică”. Iritată, preşedinta comisiei i-a ripostat, ceea ce a făcut ca disputa să culmineze cu un schimb de replici acide între cei doi.
Reprezentanţii PSD şi PNL în comisie s-au opus cererii lui Boureanu de încetare a anchetei parlamentare, explicând că membrii comisiei nu au primit de la DNA nicio înştiinţare oficială cu privire la efectuarea de cercetări în cazul Ridzi. Discuţiile contradictorii au continuat, liberalul Bogdan Olteanu acuzându-i pe deputaţii PDL că doresc, de fapt, tergiversarea lucrărilor comisiei parlamentare.
Deputatul PSD Cristian Rizea a afirmat, în cadrul comisiei, că hotărârea de guvern care abilita Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) să organizeze Ziua Tineretului a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 7 mai, adică la cinci zile după desfăşurarea evenimentului.
Rizea a distribuit membrilor comisiei o copie a documentului şi chiar s-a ridicat în picioare pentru a putea fi văzut de camerele de filmat în timp ce susţinea că activităţile MTS pentru organizarea Zilei Tineretului au fost ilegale.
Schimb de focuri PDL-PSD
Pedelistul Gelu Vişan a afirmat că Rizea „nu are dreptul moral” de a participa la dezbateri deoarece este cercetat penal într-o cauză a MTS. Rizea a replicat că şi Cristian Boureanu este cercetat de DNA. În ciuda disputei, comisia de anchetă a reuşit, totuşi, să-l audieze pe fostul director al Direcţiei de achiziţii din Ministerul Tineretului, Dan Toia, dar şi pe alţi trei reprezentanţi ai instituţiei. Toia a explicat că a selectat firmele către care a trimis invitaţiile de participare pentru organizarea evenimentelor din data de 2 mai din „broşuri de prezentare”, existente la sediul MTS.
Întrebat dacă a fost verificată legalitatea şi bonitatea celor trei firme alese, înainte de a li se transmite invitaţiile, Toia a răspuns: „ La momentul în care am transmis invitaţiile de participare nu s-au făcut aceste verificări. Se fac de Comisia de evaluare”. Fostul director a mai afirmat că legea „nu obligă la elaborarea de norme procedurale, nici la transmiterea de invitaţii unui număr de firme”.
PDL a părăsit sala
În cele din urmă, după aproape şapte ore de divergenţe, pedeliştii din comisie s-au retras de la lucrări, nemulţumiţi de propunerea venită de la PSD şi PNL ca săptămâna viitoare să fie audiate trupele care au cântat de Ziua Tineretului
Adevarul
Autor: Alina Voaideş
Data: 2 iul 2009
Deputatul PDL vrea blocarea anchetei după modelul „PSD-Năstase“. Dezbaterile de ieri ale deputaţilor au fost marcate de divergenţe, replici acide şi acuze reciproce. Membrii comisiei au reuşit, totuşi, să audieze patru directori din Ministerul Tineretului.
Disputa a început de la deputaţii democrat-liberali, care au acuzat-o pe preşedinta comisiei, Alina Gorghiu (PNL), de abuz de funcţie deoarece permite continuarea activităţii în ciuda procedurilor judiciare începute de DNA în cazul Ridzi.
„Domnişorica“ preşedintă
Încetarea lucrărilor comisiei a fost cerută cu tărie de Cristian Boureanu, pe motiv că este deja public că în cazul Ridzi sunt în derulare procedurile judiciare. Deşi nu este membru al comisiei, Boureanu a participat la discuţii în locul unui coleg de partid. El s-a dovedit cel mai vehement critic al Alinei Gorghiu, pe care a interpelat-o la un moment dat cu apelativul „domnişorică”. Iritată, preşedinta comisiei i-a ripostat, ceea ce a făcut ca disputa să culmineze cu un schimb de replici acide între cei doi.
Reprezentanţii PSD şi PNL în comisie s-au opus cererii lui Boureanu de încetare a anchetei parlamentare, explicând că membrii comisiei nu au primit de la DNA nicio înştiinţare oficială cu privire la efectuarea de cercetări în cazul Ridzi. Discuţiile contradictorii au continuat, liberalul Bogdan Olteanu acuzându-i pe deputaţii PDL că doresc, de fapt, tergiversarea lucrărilor comisiei parlamentare.
Deputatul PSD Cristian Rizea a afirmat, în cadrul comisiei, că hotărârea de guvern care abilita Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) să organizeze Ziua Tineretului a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 7 mai, adică la cinci zile după desfăşurarea evenimentului.
Rizea a distribuit membrilor comisiei o copie a documentului şi chiar s-a ridicat în picioare pentru a putea fi văzut de camerele de filmat în timp ce susţinea că activităţile MTS pentru organizarea Zilei Tineretului au fost ilegale.
Schimb de focuri PDL-PSD
Pedelistul Gelu Vişan a afirmat că Rizea „nu are dreptul moral” de a participa la dezbateri deoarece este cercetat penal într-o cauză a MTS. Rizea a replicat că şi Cristian Boureanu este cercetat de DNA. În ciuda disputei, comisia de anchetă a reuşit, totuşi, să-l audieze pe fostul director al Direcţiei de achiziţii din Ministerul Tineretului, Dan Toia, dar şi pe alţi trei reprezentanţi ai instituţiei. Toia a explicat că a selectat firmele către care a trimis invitaţiile de participare pentru organizarea evenimentelor din data de 2 mai din „broşuri de prezentare”, existente la sediul MTS.
Întrebat dacă a fost verificată legalitatea şi bonitatea celor trei firme alese, înainte de a li se transmite invitaţiile, Toia a răspuns: „ La momentul în care am transmis invitaţiile de participare nu s-au făcut aceste verificări. Se fac de Comisia de evaluare”. Fostul director a mai afirmat că legea „nu obligă la elaborarea de norme procedurale, nici la transmiterea de invitaţii unui număr de firme”.
PDL a părăsit sala
În cele din urmă, după aproape şapte ore de divergenţe, pedeliştii din comisie s-au retras de la lucrări, nemulţumiţi de propunerea venită de la PSD şi PNL ca săptămâna viitoare să fie audiate trupele care au cântat de Ziua Tineretului
Hidroelectrica - dosare, acuzatii, controverse si un nou director
Romania trebuie salvata!
Dupa multa bataie de cap, ministrul Economiei, Adrian Videanu, a ajuns in sfarsit la o decizie in ceea ce priveste desemnarea unui nou director general pentru Hidroelectrica SA, in persoana pesedistului Ciprian David Mihai.
Societatea comerciala Hidroelectrica este celebra pentru problemele avute cu directorii, nu mai putin de trei dintre acestia fiind cercetati penal.
Fosta conducere formata din Traian Oprea, fostul director general al Hidroelectrica, George Asan, director adjunct al Directiei Marketing, si Ioan Trif, seful Serviciului Contracte, sunt cercetati pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in "Dosarul Hidroelectrica".
Acestia si inca patru persoane fata de care s-a inceput urmarirea penala in acest caz sunt suspectate de procurorii anticoruptie ca, in perioada septembrie-decembrie 2004, ar fi avizat si aprobat achizitionarea de aparatura electrica de joasa tensiune contrafacuta. Produsele, care purtau marca Siemens, erau cumparate de la societatea ENOL Group, societate controlata de fostul sef al societatii Electrica, Lucian Boghiu (cercetat penal in dosarul Electrica Banat).
Un alt fapt pentru care sunt cercetati cei trei este legat de cumpararea, de la firma CFR SSVM Bucuresti, de aparatura Schneider contrafacuta, cu incalcarea reglementarilor privind achizitiile publice si normele aplicabile in materie de echipamente.
Controversa penala
Procurorii DIICOT au trimis in judecata, pe 18 august 2006, cinci angajati ai societatii Hidroelectrica, printre care si pe directorul general Traian Oprea, pentru prejudicirea firmei cu circa 1,8 milioane euro. In acelasi dosar au mai fost trimise in judecata alte sase persoane de la care societatea Hidroelectrica a cumparat aparatura contrafacuta si supraevaluata:
■Vasile Croitoru - inculpat in dosarul Electrica Banat si in dosarul SISE Transilvania Sud Brasov - pentru savarsirea infractiunilor de concurenta neloiala, folosire fara drept a unei marci, fals in inscrisuri sub semnatura privata, complicitate la evaziune fiscala, complicitate la spalare de bani, asociere pentru savarsirea de infractiuni;
■Costel Croitoru - inculpat si in dosarul SISE Transilvania Sud Brasov - pentru savarsirea infractiunilor de contrafacere, fals intelectual, evaziune fiscala, asociere pentru savarsirea de infractiuni;
■Anghel Hondar si Gheorghe Bitu - inculpati in dosarul SISE Transilvania Sud Brasov - pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, fals intelectual, evaziune fiscala, asociere pentru savarsirea de infractiuni;
■Mitica Brasoveanu - pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, evaziune fiscala, spalare de bani, asocierea pentru savarsirea de infractiuni;
■Ana Daniela Nistor - pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.
Alaturi de acestia, implicat in Dosarul Hidroelectriaca esrte si fostul ministru al Economiei, Codrut Seres - acuzat de subminarea economiei nationale, complot si asociere in vederea savarsirii de infractiuni.
Controversa financiara
O alta controversa in care este implicat numele Hidroelectrica este cea a majorarilor de salariu date in urma cu o saptamana de catre ministrul Adrian Videanu. In plina criza, "bugetarii de lux" de la conducerea companiilor, in care statul este actionar prin Ministerul Economiei, au primit o neasteptata majorare de salariu.
Printre directorii care isi maresc leafa datorita "generozitatii" ministrului Economiei se afla si cel al Hidroelectrica. Astfel, potrivit majorarii, directorii Hidroelectrica vor avea o remuneratie mai mare cu 47,6%, respectiv 406.000 lei, fata de 275.000 lei, cat aveau pana acum
Nici subordonatii au fost insa uitati. De exemplu, in cazul angajatilor de la Hidroelectrica salariul mediu din companie va ajunge la 4.800 de lei. In conditiile in care directorul general al companiei are salariul plafonat la aceeasi suma (cat un secretar de stat), iar venitul mediu pe economie este de 1.400 de lei, cresterea nu este deloc neglijabila.
Cine e norocosul director?
■director de cabinet si sef al grupului de consilieri ai premierului Mugur Isarescu;
■presedinte al Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala in perioada septembrie 2000-ianuarie 2001 si secretar de stat pentru dezvoltare regionala in cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei;
■consilier de stat al fostului premier Adrian Nastase din iunie 2003, pana in decembrie 2004;
■din iunie 2007 - presedinte al organizatiei PSD Brasov;
■a candidat anul trecut la primaria Brasov, dar a pierdut in fata contracandidatului sau democrati liberal, George Scripcaru.
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
Dupa multa bataie de cap, ministrul Economiei, Adrian Videanu, a ajuns in sfarsit la o decizie in ceea ce priveste desemnarea unui nou director general pentru Hidroelectrica SA, in persoana pesedistului Ciprian David Mihai.
Societatea comerciala Hidroelectrica este celebra pentru problemele avute cu directorii, nu mai putin de trei dintre acestia fiind cercetati penal.
Fosta conducere formata din Traian Oprea, fostul director general al Hidroelectrica, George Asan, director adjunct al Directiei Marketing, si Ioan Trif, seful Serviciului Contracte, sunt cercetati pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in "Dosarul Hidroelectrica".
Acestia si inca patru persoane fata de care s-a inceput urmarirea penala in acest caz sunt suspectate de procurorii anticoruptie ca, in perioada septembrie-decembrie 2004, ar fi avizat si aprobat achizitionarea de aparatura electrica de joasa tensiune contrafacuta. Produsele, care purtau marca Siemens, erau cumparate de la societatea ENOL Group, societate controlata de fostul sef al societatii Electrica, Lucian Boghiu (cercetat penal in dosarul Electrica Banat).
Un alt fapt pentru care sunt cercetati cei trei este legat de cumpararea, de la firma CFR SSVM Bucuresti, de aparatura Schneider contrafacuta, cu incalcarea reglementarilor privind achizitiile publice si normele aplicabile in materie de echipamente.
Controversa penala
Procurorii DIICOT au trimis in judecata, pe 18 august 2006, cinci angajati ai societatii Hidroelectrica, printre care si pe directorul general Traian Oprea, pentru prejudicirea firmei cu circa 1,8 milioane euro. In acelasi dosar au mai fost trimise in judecata alte sase persoane de la care societatea Hidroelectrica a cumparat aparatura contrafacuta si supraevaluata:
■Vasile Croitoru - inculpat in dosarul Electrica Banat si in dosarul SISE Transilvania Sud Brasov - pentru savarsirea infractiunilor de concurenta neloiala, folosire fara drept a unei marci, fals in inscrisuri sub semnatura privata, complicitate la evaziune fiscala, complicitate la spalare de bani, asociere pentru savarsirea de infractiuni;
■Costel Croitoru - inculpat si in dosarul SISE Transilvania Sud Brasov - pentru savarsirea infractiunilor de contrafacere, fals intelectual, evaziune fiscala, asociere pentru savarsirea de infractiuni;
■Anghel Hondar si Gheorghe Bitu - inculpati in dosarul SISE Transilvania Sud Brasov - pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, fals intelectual, evaziune fiscala, asociere pentru savarsirea de infractiuni;
■Mitica Brasoveanu - pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, evaziune fiscala, spalare de bani, asocierea pentru savarsirea de infractiuni;
■Ana Daniela Nistor - pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.
Alaturi de acestia, implicat in Dosarul Hidroelectriaca esrte si fostul ministru al Economiei, Codrut Seres - acuzat de subminarea economiei nationale, complot si asociere in vederea savarsirii de infractiuni.
Controversa financiara
O alta controversa in care este implicat numele Hidroelectrica este cea a majorarilor de salariu date in urma cu o saptamana de catre ministrul Adrian Videanu. In plina criza, "bugetarii de lux" de la conducerea companiilor, in care statul este actionar prin Ministerul Economiei, au primit o neasteptata majorare de salariu.
Printre directorii care isi maresc leafa datorita "generozitatii" ministrului Economiei se afla si cel al Hidroelectrica. Astfel, potrivit majorarii, directorii Hidroelectrica vor avea o remuneratie mai mare cu 47,6%, respectiv 406.000 lei, fata de 275.000 lei, cat aveau pana acum
Nici subordonatii au fost insa uitati. De exemplu, in cazul angajatilor de la Hidroelectrica salariul mediu din companie va ajunge la 4.800 de lei. In conditiile in care directorul general al companiei are salariul plafonat la aceeasi suma (cat un secretar de stat), iar venitul mediu pe economie este de 1.400 de lei, cresterea nu este deloc neglijabila.
Cine e norocosul director?
■director de cabinet si sef al grupului de consilieri ai premierului Mugur Isarescu;
■presedinte al Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala in perioada septembrie 2000-ianuarie 2001 si secretar de stat pentru dezvoltare regionala in cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei;
■consilier de stat al fostului premier Adrian Nastase din iunie 2003, pana in decembrie 2004;
■din iunie 2007 - presedinte al organizatiei PSD Brasov;
■a candidat anul trecut la primaria Brasov, dar a pierdut in fata contracandidatului sau democrati liberal, George Scripcaru.
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
miercuri, 1 iulie 2009
In sfarsit sunt achetati si vechii "mahari".
Romania trebuie salvata!
Dar, sper sa ajunga exact acolo unde le e locul, toti banditii astia. Stiu ca sunt slabe sanse sa se faca dreptate in cazurile de coruptie din tara asta.
Tare as vrea sa vad toate cazurile de coruptie rezolvate, mai ales alea cu privatizariile, cred ca sunt cele mai interesante.
Romania e a noastra!
Dar, sper sa ajunga exact acolo unde le e locul, toti banditii astia. Stiu ca sunt slabe sanse sa se faca dreptate in cazurile de coruptie din tara asta.
Tare as vrea sa vad toate cazurile de coruptie rezolvate, mai ales alea cu privatizariile, cred ca sunt cele mai interesante.
Romania e a noastra!
10.000 de euro pe luna, castig la stat, fara studii de specialitate la 28 de ani
Romania trebuie salvata!
Gardianul
30 Iun 2009 Doru Cireasa
Ministerul Transporturilor va reduce masiv, de azi, veniturile angajaţilor Autorităţii Civile Aeronautice, din care unii câştigau lunar până la 10.000 de euro.
Salariile din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile din România (AACR) vor fi reduse, din 1 iulie, cu un sfert, iar unele sporuri vor fi micşorate sau chiar eliminate, a declarat ieri ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Aceasta se va întâmpla cu ocazia intrării în vigoare a unui nou Contract Colectiv de Muncă al instituţiei. Potrivit ministrului, în cadrul AACR există persoane care, fără a avea pregătire de specialitate sau o vechime importantă în muncă, au câştigat anul trecut în medie şi peste 4.000 de lei. “Totul este o chestiune de noroc în viaţă a acestor persoane”, care ajunse în poziţii importante în autoritate şi-au tras după ele şi rudele, a spus Berceanu.
Elena Andreea Frăsie este unul dintre exemplele date. Ea are 28 de ani, a absolvit în 2003 Universitatea „Titu Maiorescu“, specializarea studii juridice, şi a câştigat anul trecut în medie 414 milioane de lei vechi pe lună. Dacă în cazul celorlalţi directori ai AACR site-ul acestei instituţii dă informaţii complete privitoare la aceştia şi la experienţa lor profesională, în cazul lui Elena Andreea Frăsie se precizează succint doar că aceasta conduce o direcţie din autoritate de management al resurselor. Care resurse nu se menţionează.
“Dumneaei (Andreea Elena Frasie - n.red.) are şi o soră la AACR, Loredana Frasie, că norocul s-a răspândit în familie şi care a absolvit „Spiru Haret“ în 2007, are 24 de ani”, a spus Berceanu.
El nu a scăpat ocazia de a o ataca pe fosta consilieră a lui Ludovic Orban, Mădălina Hristu, adusă în AACR de către fostul ministrul al Transporturilor. “Mădălina Hristu, consiliera fostului ministru Orban, are 33 de ani, a absolvit în 2007 „Hiperion“, deci ceva mai târzior. Tot aşa, a fost repede dusă la AACR ca să beneficieze şi ea de acest tip de noroc”. Potrivit declaraţiilor făcute de ea, veniturile medii lunare obţinute în 2008 au fost de 3.500 de lei, inclusiv un spor de vechime de zece la sută.
Berceanu a explicat mecanismul veniturilor frumuşele de la AACR. “Nu cred că toate sporurile salariaţilor de la AACR aveau o bază corectă şi reală. Acestea (sporurile, n.r.) făceau ca unii dintre angajaţi să aibă salarii de două ori mai mari decât salariul de bază", a spus Berceanu. Vina a fost aruncată de Berceanu în cârca fostei conduceri liberale a Ministerului, care ar fi adoptat Legea 223 din 2007 prin care sunt permise astfel de indemnizaţii. "Conform Legii 223 au apărut sporurile foarte mari, legea în special referindu-se la personalul navigant. Existau sporuri ciudate, cum ar fi de aviaţie, de condiţii grele de muncă, de radiaţii cosmice, de ecran şi de acrobaţie pe care nu mi le explic", a mai spus Berecanu.
Ministrul Transporturilor a precizat că se mai gândeşte dacă pensionarii care lucrează în domeniul aviatic vor mai putea profesa în continuare numai cu aprobarea ministrului, printr-un ordin scris.
Astfel de sporuri menţionate de Berceanu sunt cel de condiţii speciale de muncă de 25%, condiţii grele de 10%, de periculozitate de 8%, de radiaţii - 8%, radiaţii cosmice 8%, cască 8%, ecran 8%, zbor la joasă înălţime 8%, de tratamente aviotehnice 10% şi de acrobaţie 10%. Radu Berceanu a numit un nou director al AACR, în persoana Claudiei Vârlan, cu o vechime de 14 ani în autoritate.
Gardianul
30 Iun 2009 Doru Cireasa
Ministerul Transporturilor va reduce masiv, de azi, veniturile angajaţilor Autorităţii Civile Aeronautice, din care unii câştigau lunar până la 10.000 de euro.
Salariile din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile din România (AACR) vor fi reduse, din 1 iulie, cu un sfert, iar unele sporuri vor fi micşorate sau chiar eliminate, a declarat ieri ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Aceasta se va întâmpla cu ocazia intrării în vigoare a unui nou Contract Colectiv de Muncă al instituţiei. Potrivit ministrului, în cadrul AACR există persoane care, fără a avea pregătire de specialitate sau o vechime importantă în muncă, au câştigat anul trecut în medie şi peste 4.000 de lei. “Totul este o chestiune de noroc în viaţă a acestor persoane”, care ajunse în poziţii importante în autoritate şi-au tras după ele şi rudele, a spus Berceanu.
Elena Andreea Frăsie este unul dintre exemplele date. Ea are 28 de ani, a absolvit în 2003 Universitatea „Titu Maiorescu“, specializarea studii juridice, şi a câştigat anul trecut în medie 414 milioane de lei vechi pe lună. Dacă în cazul celorlalţi directori ai AACR site-ul acestei instituţii dă informaţii complete privitoare la aceştia şi la experienţa lor profesională, în cazul lui Elena Andreea Frăsie se precizează succint doar că aceasta conduce o direcţie din autoritate de management al resurselor. Care resurse nu se menţionează.
“Dumneaei (Andreea Elena Frasie - n.red.) are şi o soră la AACR, Loredana Frasie, că norocul s-a răspândit în familie şi care a absolvit „Spiru Haret“ în 2007, are 24 de ani”, a spus Berceanu.
El nu a scăpat ocazia de a o ataca pe fosta consilieră a lui Ludovic Orban, Mădălina Hristu, adusă în AACR de către fostul ministrul al Transporturilor. “Mădălina Hristu, consiliera fostului ministru Orban, are 33 de ani, a absolvit în 2007 „Hiperion“, deci ceva mai târzior. Tot aşa, a fost repede dusă la AACR ca să beneficieze şi ea de acest tip de noroc”. Potrivit declaraţiilor făcute de ea, veniturile medii lunare obţinute în 2008 au fost de 3.500 de lei, inclusiv un spor de vechime de zece la sută.
Berceanu a explicat mecanismul veniturilor frumuşele de la AACR. “Nu cred că toate sporurile salariaţilor de la AACR aveau o bază corectă şi reală. Acestea (sporurile, n.r.) făceau ca unii dintre angajaţi să aibă salarii de două ori mai mari decât salariul de bază", a spus Berceanu. Vina a fost aruncată de Berceanu în cârca fostei conduceri liberale a Ministerului, care ar fi adoptat Legea 223 din 2007 prin care sunt permise astfel de indemnizaţii. "Conform Legii 223 au apărut sporurile foarte mari, legea în special referindu-se la personalul navigant. Existau sporuri ciudate, cum ar fi de aviaţie, de condiţii grele de muncă, de radiaţii cosmice, de ecran şi de acrobaţie pe care nu mi le explic", a mai spus Berecanu.
Ministrul Transporturilor a precizat că se mai gândeşte dacă pensionarii care lucrează în domeniul aviatic vor mai putea profesa în continuare numai cu aprobarea ministrului, printr-un ordin scris.
Astfel de sporuri menţionate de Berceanu sunt cel de condiţii speciale de muncă de 25%, condiţii grele de 10%, de periculozitate de 8%, de radiaţii - 8%, radiaţii cosmice 8%, cască 8%, ecran 8%, zbor la joasă înălţime 8%, de tratamente aviotehnice 10% şi de acrobaţie 10%. Radu Berceanu a numit un nou director al AACR, în persoana Claudiei Vârlan, cu o vechime de 14 ani în autoritate.
Miron Mitrea, cercetat intr-un dosar cu Mihai Necolaiciuc
Romania trebuie salvata!
♦ “Gardianul” a intrat in posesia unui document care atesta faptul ca procurorii DNA au demarat cercetarile privind implicarea lui Miron Mitrea in ancheta referitoare la frauda de la CFR. Este pentru prima data cand numele fostului ministru este legat in mod oficial de scandalul “Necolaiciuc”. In urma cu patru ani, Mitrea i-a aprobat pur si simplu demisia lui Necolaiciuc, declarand presei ca fostul director general al CFR a demisionat pentru ca nu a înteles exact "problema costurilor‘‘ societatii.
♦ Misir, fostul adjunct al lui Necolaiciuc la CFR si inculpat in dosar, a contestat rezolutia DNA prin care a fost trimis in judecata. Printre altele, el a aratat faptul ca “a solicitat in repetate randuri audierea si inculparea fostului ministru Miron Mitrea si a secretarului general Orbescu, care nu sunt nici macar martori”. Raspunsul DNA, din octombrie 2008, semnat de procurorul Doru Tulus, dezvaluie faptul ca fostul ministru este cercetat de procurori: “Activitatea infractionala a celor doua persoane ( Mitrea si Orbescu, n.r.) face obiectul unei cauze aflate in curs de cercetare”.
♦ Ieri, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, l-a schimbat din functie pe seful CFR SA, Viorel Scurtu, si l-a numit în aceasta pozitie pe Ion Garoseanu, vicepresedinte al Grupului Feroviar Român. Viorel Scurtu, in perioada in care Mihai Necolaiciuc a ocupat functia de director general al CFR SA, a fost seful Directiei de Linii. El este invinuit alaturi de fostul sau sef, impreuna cu alte 28 de persoane acuzate de procurorii anticoruptie, ca ar fi cauzat societatii de cai ferate un prejudiciu de peste 80 milioane de euro.
Dosarul referitor la fraudarea CNCFR de catre fostul director al institutiei Mihai Necolaiciuc, trimis spre judecare de catre procurorii DNA, este fundamentat pe un amplu rechizitoriu (134/P/2005) de peste 300 de file. Documentul in cauza face referire, in mod explicit, la directorul CFR si la celelalte noua persoane trimise in judecata. Una dintre acestea, Mihail Gabriel Misir, este fostul director comercial al CN CFR, in sarcina caruia s-a retinut acuzatia de complicitate la doua infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata si continuata. Afland continutul rechizitoriului, Misir a contestat rechizitoriul, solicitand DNA sa ii comunice motivul pentru care celelalte persoane implicate, conform opiniei sale, in derularea afacerilor cercetate de procurori la DNA nu au fost trimise in judecata. In contestatia sa, Misir a cerut, de asemenea, infirmarea documentului in baza caruia a fost trimis in judecata.
Demnitari asupra carora a fost extinsa ancheta
Plangerea formulata de Mihail Gabriel Misir a fost respinsa printr-o rezolutie intocmita la sfarsitul lunii octombrie 2008, documentul raspunzand punctual obiectiilor ridicate de fostul adjunct al lui Necolaiciuc. Ultimul punct al plangerii formulate de Misir face referire la faptul ca “a solicitat in repetate randuri audierea si inculparea fostului ministru Miron Mitrea si a fostului secretar general (Ioan) Orbescu, care la dosar nu au nici macar calitate de martori”. Referitor la acest punct, raspunsul DNA, semnat de chiar seful Sectiei II Penala, Doru Florin Tulus, dezvaluie faptul ca fostul ministru al transporturilor este cercetat de procurorii anticoruptie in dosarul CFR: “la pct. 5 din Rechizitoriu s-a dispus disjungerea aspectelor legate de activitatea infractionala a celor doua persoane, acestea facand obiectul unei cauze aflate in curs de cercetare”. In perioada aflata in atentia DNA, Mihai Necolaiciuc a acordat, in calitate de sef al CFR Iasi, o lucrare in valoare de cateva miliarde de lei vechi unei firme din Bacau patronate de Sergiu Sechelariu, devenit ulterior secretar de stat in ministerul condus de Miron Mitrea. Desi a fost numit in functie de Anca Boagiu, titulara Ministerului Transporturilor in a doua jumatate a anului 2000 (dupa demisia lui Traian Basescu, ales atunci ca primar al Bucurestiului), Necolaiciuc a fost mentinut in functie dupa alegerile generale in urma carora Mitrea a fost instalat la sefia Transporturilor.
Fostul subaltern al lui Necolaiciuc a fost schimbat de la sefia CFR
Ieri, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, l-a schimbat din functie pe directorul general al CFR SA, Viorel Scurtu, si l-a numit în aceasta pozitie pe Ion Garoseanu, vicepresedinte al Grupului Feroviar Român. „Viorel Scurtu se va întoarce la functia detinuta înainte de preluarea conducerii CFR SA, respectiv cea de director adjunct de exploatare în cadrul companiei”, a anuntat Radu Berceanu. Viorel Scurtu, in perioada in care Mihai Necolaiciuc a ocupat functia de director general al CFR SA, a fost seful Directiei de Linii. In luna martie, Viorel Scurtu a fost numit de Berceanu la conducerea CFR SA, anterior acesta asigurând interimatul la conducerea companiilor, dupa ce ministrul transporturilor l-a demis, la sfârsitul anului trecut, pe directorul general al companiei CFR SA, Constantin Manea.
Faliment. Peste 6.800 de angajati de la CFR Marfa pleaca in somaj tehnic
Directorul general al CFR Marfa, Calin Gratian, a anuntat ca, incepand de astazi, 40% din angajati vor intra, prin rotatie, în somaj tehnic pentru trei luni, cu plata a 75% din salariu, plus sporul de vechime. „Este vorba despre o masura provizorie ce se va întinde pe durata a trei luni, prin rotatie, iar în functie de ce se va întâmpla, perioada ar putea fi prelungita”, a spus Gratian. In prezent, compania CFR Marfa are aproximativ 17.000 de angajati. Ministerul Transporturilor va propune sindicatelor din sistemul feroviar ca în cadrul celor trei companii CFR sa nu mai existe nici un salariu mai mare decât cel al directorului general, adica peste 4.000 lei pe luna. „Salariile pana la nivelul a circa 1.700 de lei nu vor scadea. In prezent, la cele trei companii CFR, de la nivelul directorilor adjuncti în jos, se încaseaza salarii mai mari decât cel al unui director general. Din punct de vedere al încasarilor, situatia este tragica. Va trebui sa încercam ca, pâna la sfârsitul anului, sa luam masuri mai drastice, fiindca fondurile se vor termina”, a adaugat Radu Berceanu.
Cristian Stanescu, Stefan Etves
Gardianul
♦ “Gardianul” a intrat in posesia unui document care atesta faptul ca procurorii DNA au demarat cercetarile privind implicarea lui Miron Mitrea in ancheta referitoare la frauda de la CFR. Este pentru prima data cand numele fostului ministru este legat in mod oficial de scandalul “Necolaiciuc”. In urma cu patru ani, Mitrea i-a aprobat pur si simplu demisia lui Necolaiciuc, declarand presei ca fostul director general al CFR a demisionat pentru ca nu a înteles exact "problema costurilor‘‘ societatii.
♦ Misir, fostul adjunct al lui Necolaiciuc la CFR si inculpat in dosar, a contestat rezolutia DNA prin care a fost trimis in judecata. Printre altele, el a aratat faptul ca “a solicitat in repetate randuri audierea si inculparea fostului ministru Miron Mitrea si a secretarului general Orbescu, care nu sunt nici macar martori”. Raspunsul DNA, din octombrie 2008, semnat de procurorul Doru Tulus, dezvaluie faptul ca fostul ministru este cercetat de procurori: “Activitatea infractionala a celor doua persoane ( Mitrea si Orbescu, n.r.) face obiectul unei cauze aflate in curs de cercetare”.
♦ Ieri, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, l-a schimbat din functie pe seful CFR SA, Viorel Scurtu, si l-a numit în aceasta pozitie pe Ion Garoseanu, vicepresedinte al Grupului Feroviar Român. Viorel Scurtu, in perioada in care Mihai Necolaiciuc a ocupat functia de director general al CFR SA, a fost seful Directiei de Linii. El este invinuit alaturi de fostul sau sef, impreuna cu alte 28 de persoane acuzate de procurorii anticoruptie, ca ar fi cauzat societatii de cai ferate un prejudiciu de peste 80 milioane de euro.
Dosarul referitor la fraudarea CNCFR de catre fostul director al institutiei Mihai Necolaiciuc, trimis spre judecare de catre procurorii DNA, este fundamentat pe un amplu rechizitoriu (134/P/2005) de peste 300 de file. Documentul in cauza face referire, in mod explicit, la directorul CFR si la celelalte noua persoane trimise in judecata. Una dintre acestea, Mihail Gabriel Misir, este fostul director comercial al CN CFR, in sarcina caruia s-a retinut acuzatia de complicitate la doua infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata si continuata. Afland continutul rechizitoriului, Misir a contestat rechizitoriul, solicitand DNA sa ii comunice motivul pentru care celelalte persoane implicate, conform opiniei sale, in derularea afacerilor cercetate de procurori la DNA nu au fost trimise in judecata. In contestatia sa, Misir a cerut, de asemenea, infirmarea documentului in baza caruia a fost trimis in judecata.
Demnitari asupra carora a fost extinsa ancheta
Plangerea formulata de Mihail Gabriel Misir a fost respinsa printr-o rezolutie intocmita la sfarsitul lunii octombrie 2008, documentul raspunzand punctual obiectiilor ridicate de fostul adjunct al lui Necolaiciuc. Ultimul punct al plangerii formulate de Misir face referire la faptul ca “a solicitat in repetate randuri audierea si inculparea fostului ministru Miron Mitrea si a fostului secretar general (Ioan) Orbescu, care la dosar nu au nici macar calitate de martori”. Referitor la acest punct, raspunsul DNA, semnat de chiar seful Sectiei II Penala, Doru Florin Tulus, dezvaluie faptul ca fostul ministru al transporturilor este cercetat de procurorii anticoruptie in dosarul CFR: “la pct. 5 din Rechizitoriu s-a dispus disjungerea aspectelor legate de activitatea infractionala a celor doua persoane, acestea facand obiectul unei cauze aflate in curs de cercetare”. In perioada aflata in atentia DNA, Mihai Necolaiciuc a acordat, in calitate de sef al CFR Iasi, o lucrare in valoare de cateva miliarde de lei vechi unei firme din Bacau patronate de Sergiu Sechelariu, devenit ulterior secretar de stat in ministerul condus de Miron Mitrea. Desi a fost numit in functie de Anca Boagiu, titulara Ministerului Transporturilor in a doua jumatate a anului 2000 (dupa demisia lui Traian Basescu, ales atunci ca primar al Bucurestiului), Necolaiciuc a fost mentinut in functie dupa alegerile generale in urma carora Mitrea a fost instalat la sefia Transporturilor.
Fostul subaltern al lui Necolaiciuc a fost schimbat de la sefia CFR
Ieri, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, l-a schimbat din functie pe directorul general al CFR SA, Viorel Scurtu, si l-a numit în aceasta pozitie pe Ion Garoseanu, vicepresedinte al Grupului Feroviar Român. „Viorel Scurtu se va întoarce la functia detinuta înainte de preluarea conducerii CFR SA, respectiv cea de director adjunct de exploatare în cadrul companiei”, a anuntat Radu Berceanu. Viorel Scurtu, in perioada in care Mihai Necolaiciuc a ocupat functia de director general al CFR SA, a fost seful Directiei de Linii. In luna martie, Viorel Scurtu a fost numit de Berceanu la conducerea CFR SA, anterior acesta asigurând interimatul la conducerea companiilor, dupa ce ministrul transporturilor l-a demis, la sfârsitul anului trecut, pe directorul general al companiei CFR SA, Constantin Manea.
Faliment. Peste 6.800 de angajati de la CFR Marfa pleaca in somaj tehnic
Directorul general al CFR Marfa, Calin Gratian, a anuntat ca, incepand de astazi, 40% din angajati vor intra, prin rotatie, în somaj tehnic pentru trei luni, cu plata a 75% din salariu, plus sporul de vechime. „Este vorba despre o masura provizorie ce se va întinde pe durata a trei luni, prin rotatie, iar în functie de ce se va întâmpla, perioada ar putea fi prelungita”, a spus Gratian. In prezent, compania CFR Marfa are aproximativ 17.000 de angajati. Ministerul Transporturilor va propune sindicatelor din sistemul feroviar ca în cadrul celor trei companii CFR sa nu mai existe nici un salariu mai mare decât cel al directorului general, adica peste 4.000 lei pe luna. „Salariile pana la nivelul a circa 1.700 de lei nu vor scadea. In prezent, la cele trei companii CFR, de la nivelul directorilor adjuncti în jos, se încaseaza salarii mai mari decât cel al unui director general. Din punct de vedere al încasarilor, situatia este tragica. Va trebui sa încercam ca, pâna la sfârsitul anului, sa luam masuri mai drastice, fiindca fondurile se vor termina”, a adaugat Radu Berceanu.
Cristian Stanescu, Stefan Etves
Gardianul
Pe principiul 'Vorbe, nu fapte': Topul absentilor din Parlament
Romania trebuie salvata!
Desi de abia ieri s-a incheiat sesiunea parlamentara, iar alesii nostrii au plecat in concediu pana la toamna, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Politici Publice, s-ar parea ca unii dintre ei s-au odihnit si pana acum, aceasta prima sesiune a Guvernului Boc remarcandu-se doar prin absenteism si multa vorba, fara fapte concrete.
Ziua de marti, 30 iunie, ne-a adus multe evenimente demne de celebrat. In primul rand am sarbatorit Sfintii Apostoli Petru si Pavel, apoi ziua de nastere a ministrului Tineretului, Monica Iacob Ridzi, care a coincis si cu prima sa audiere de catre Comisia de Ancheta in cazul "Ziua Tineretului", si nu in ultimul rand "am sarbatorit" incheierea primei sesiuni de activitate a noului Parlament.
Cu aceasta ocazia IPP a hotarat sa ne faca un cadou demn de evenimentele actuale si a facut publica "lista absenteismului parlamentar".
"Alesii de top"... la tras chiulul
Potrivit studiului realizat de IPP in plenul Camerei Deputatilor s-a votat de 472 de ori in aceste prime 6 luni ale mandatului Guvernului Boc.
De cate ori au votat alesii nostrii in prima sesiune parlamentara (in ordine crescatoare):
* 1. Marian Sarbu (PSD+PC) - 0 voturi;
* 2. Dan Nica (PSD+PC) - 0 voturi;
* 3. Elena Udrea (PD-L) - ministrul Turismului - 3 voturi;
* 4. Constantin Nita (PSD+PC) - 8 voturi;
* 5. Theodor Paleologu (PD-L) - ministrul Culturii - 18 voturi;
* 6. Monica Iacob Ridzi (PD-L) - ministrul Tineretului - 20 voturi.
Cu exceptia ministrilor, in topul absentilor de la Camera de afla si alti lideri marcanti de partid.
Topul absentilor in plen:
* 1. Nini Sapunaru (PNL) - prezenta de 7%;
* 2. Ludovic Orban(PNL) - prezenta de 7%;
* 3. Dan Ilie Morega(PNL) - prezenta de 8%;
* 4. Bogdan Niculescu Duvaz (PSD+PC) - prezenta de 9%.
La polul opus, deputatii care au inregistrat cea mai mare prezenta in plen sunt: Ioan Munteanu (PSD+PC) - 96%, Dragos Zisopol (Minoritati) - 94%, Dumitru Pardau (PD-L) - 92%, Petru Farago (UDMR) - 92%, Ovidiu Gant (Minoritati) - 92%.
In ce priveste situatia prezentei la vot pe partide, cei mai "constiinciosi" sunt reprezentantii minoritatilor nationale: UDMR si grupul minoritatilor cu prezenta la vot de 66,3%, urmate de PD-L cu 63,4%, PSD+PC cu 54% si PNL cu 50,2%.
Cand vorbim de situatia activitatii pe Comisii, dupa ce alesii au scazut numarul sedintelor avute in aceasta sesiune, dar si documentele intocmite, lucrurile stau astfel:
Camera Deputatilor:
* Comisia pentru munca si protectie sociala - a intocmit in 6 luni 124 de raporte;
* Comisia juridica, de disciplina si imunitati - a intocmit in 6 luni 112 de raporte;
* Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic - a intocmit in 6 luni 88 de raporte.
Senat:
* Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii - a avut in 6 luni 39 sedinte;
* Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului - a avut in 6 luni 38 sedinte;
* Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari - a avut in 6 luni 36 sedinte.
In ceea ce priveste transparenta si eficacitatea lucrarilor in comisii, acolo unde este practic centrul de greutate al activitatii parlamentare, IPP a remarcat in continuare existenta unor limite majore de acces la informatii in timp real. Cu cateva exceptii la Camera.
"Vorbe, nu fapte"
Potrivit IPP, cand initiativele legislative pe cont propriu devin incomode pentru Guvern si obositor de redactat, parlamentarii se ocupa cu declaratiile politice sau cu lobby. Astfel, remarcam practicile parlamentarilor de a uza de alte prerogative, cum ar fi declaratiile politice pentru a se face remarcati atat in partid, cat si in general in societate.
Topul deputatilor "cu cele mai multe declaratii politice":
* 1. Grosaru Mircea - Minoritati - 40;
* 2. Ciuca Liviu Bogdan - PSD+PC - 25;
* 3. Popa Daniela - PSD+PC - 25;
* 4. Amet Aledin - Minoritati - 21;
* 5. Francu Emilian Valentin - PNL - 20;
* 6. Timpau Radu Bogdan - PNL - 19;
* 7. Oprea Dumitru - PD-L - 15;
* 8. David Gheorghe - PD-L - 14;
* 9. Placinta Sorina-Luminita - PD-L - 12;
* 10. Silistru Doina - PSD+PC - 10.
Promovarea de la tribuna este unori mai importanta decat obtinerea unui rezultat in urma actiunii. In afara declaratiilor politice, o alta practica frecvent utilizata in actualul mandat este aceea a lobby-ului pe lana ministerele de linie - numerosi parlamentari apeland la aceasta metoda pentru a stimula rezolvarea unor probleme punctuale din colegiile in care au fost alesi.
Birourile teritoriale - cutia Pandorei
Cu toate ca sesiunea parlamentara a inceput din februarie, unii parlamentari nu au comunicat nici pana la acest moment adresele birourilor parlamentare din teritoriu, cu toate ca incaseaza bani pentru functionarea lor. Conducerea celor doua Camere evita sa abordeze aceasta problema a controlului banilor de la birourile parlamentare, chestiune complicata care implica atat parlamentarul cat si partidul.
Potrivit IPP, cei care "se descurca" ii pun pe colegii care nu au alte venituri decat incasarile de la Camera Deputatilor/Senat in situatia de a se justifica in fata presei pentru cheltuieli care, de fapt, nu le sunt suficiente.
Parlamentul este condus tot de parlamentarii de profesie
Chiar daca numeric actualul Parlament s-a innoit cu peste 50% cei care iau deciziile sunt tot parlamentarii la al doilea sau al treilea mandat, cele mai putine schimbari in acest sens remarcandu-se in randul minoritatilor.
Femeile sunt in continuare subreprezentate in structurile de decizie din Parlament, marturie a faptului ca politica se face, inca, de barbati, concluzioneaza studiul IPP.
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
Desi de abia ieri s-a incheiat sesiunea parlamentara, iar alesii nostrii au plecat in concediu pana la toamna, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Politici Publice, s-ar parea ca unii dintre ei s-au odihnit si pana acum, aceasta prima sesiune a Guvernului Boc remarcandu-se doar prin absenteism si multa vorba, fara fapte concrete.
Ziua de marti, 30 iunie, ne-a adus multe evenimente demne de celebrat. In primul rand am sarbatorit Sfintii Apostoli Petru si Pavel, apoi ziua de nastere a ministrului Tineretului, Monica Iacob Ridzi, care a coincis si cu prima sa audiere de catre Comisia de Ancheta in cazul "Ziua Tineretului", si nu in ultimul rand "am sarbatorit" incheierea primei sesiuni de activitate a noului Parlament.
Cu aceasta ocazia IPP a hotarat sa ne faca un cadou demn de evenimentele actuale si a facut publica "lista absenteismului parlamentar".
"Alesii de top"... la tras chiulul
Potrivit studiului realizat de IPP in plenul Camerei Deputatilor s-a votat de 472 de ori in aceste prime 6 luni ale mandatului Guvernului Boc.
De cate ori au votat alesii nostrii in prima sesiune parlamentara (in ordine crescatoare):
* 1. Marian Sarbu (PSD+PC) - 0 voturi;
* 2. Dan Nica (PSD+PC) - 0 voturi;
* 3. Elena Udrea (PD-L) - ministrul Turismului - 3 voturi;
* 4. Constantin Nita (PSD+PC) - 8 voturi;
* 5. Theodor Paleologu (PD-L) - ministrul Culturii - 18 voturi;
* 6. Monica Iacob Ridzi (PD-L) - ministrul Tineretului - 20 voturi.
Cu exceptia ministrilor, in topul absentilor de la Camera de afla si alti lideri marcanti de partid.
Topul absentilor in plen:
* 1. Nini Sapunaru (PNL) - prezenta de 7%;
* 2. Ludovic Orban(PNL) - prezenta de 7%;
* 3. Dan Ilie Morega(PNL) - prezenta de 8%;
* 4. Bogdan Niculescu Duvaz (PSD+PC) - prezenta de 9%.
La polul opus, deputatii care au inregistrat cea mai mare prezenta in plen sunt: Ioan Munteanu (PSD+PC) - 96%, Dragos Zisopol (Minoritati) - 94%, Dumitru Pardau (PD-L) - 92%, Petru Farago (UDMR) - 92%, Ovidiu Gant (Minoritati) - 92%.
In ce priveste situatia prezentei la vot pe partide, cei mai "constiinciosi" sunt reprezentantii minoritatilor nationale: UDMR si grupul minoritatilor cu prezenta la vot de 66,3%, urmate de PD-L cu 63,4%, PSD+PC cu 54% si PNL cu 50,2%.
Cand vorbim de situatia activitatii pe Comisii, dupa ce alesii au scazut numarul sedintelor avute in aceasta sesiune, dar si documentele intocmite, lucrurile stau astfel:
Camera Deputatilor:
* Comisia pentru munca si protectie sociala - a intocmit in 6 luni 124 de raporte;
* Comisia juridica, de disciplina si imunitati - a intocmit in 6 luni 112 de raporte;
* Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic - a intocmit in 6 luni 88 de raporte.
Senat:
* Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii - a avut in 6 luni 39 sedinte;
* Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului - a avut in 6 luni 38 sedinte;
* Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari - a avut in 6 luni 36 sedinte.
In ceea ce priveste transparenta si eficacitatea lucrarilor in comisii, acolo unde este practic centrul de greutate al activitatii parlamentare, IPP a remarcat in continuare existenta unor limite majore de acces la informatii in timp real. Cu cateva exceptii la Camera.
"Vorbe, nu fapte"
Potrivit IPP, cand initiativele legislative pe cont propriu devin incomode pentru Guvern si obositor de redactat, parlamentarii se ocupa cu declaratiile politice sau cu lobby. Astfel, remarcam practicile parlamentarilor de a uza de alte prerogative, cum ar fi declaratiile politice pentru a se face remarcati atat in partid, cat si in general in societate.
Topul deputatilor "cu cele mai multe declaratii politice":
* 1. Grosaru Mircea - Minoritati - 40;
* 2. Ciuca Liviu Bogdan - PSD+PC - 25;
* 3. Popa Daniela - PSD+PC - 25;
* 4. Amet Aledin - Minoritati - 21;
* 5. Francu Emilian Valentin - PNL - 20;
* 6. Timpau Radu Bogdan - PNL - 19;
* 7. Oprea Dumitru - PD-L - 15;
* 8. David Gheorghe - PD-L - 14;
* 9. Placinta Sorina-Luminita - PD-L - 12;
* 10. Silistru Doina - PSD+PC - 10.
Promovarea de la tribuna este unori mai importanta decat obtinerea unui rezultat in urma actiunii. In afara declaratiilor politice, o alta practica frecvent utilizata in actualul mandat este aceea a lobby-ului pe lana ministerele de linie - numerosi parlamentari apeland la aceasta metoda pentru a stimula rezolvarea unor probleme punctuale din colegiile in care au fost alesi.
Birourile teritoriale - cutia Pandorei
Cu toate ca sesiunea parlamentara a inceput din februarie, unii parlamentari nu au comunicat nici pana la acest moment adresele birourilor parlamentare din teritoriu, cu toate ca incaseaza bani pentru functionarea lor. Conducerea celor doua Camere evita sa abordeze aceasta problema a controlului banilor de la birourile parlamentare, chestiune complicata care implica atat parlamentarul cat si partidul.
Potrivit IPP, cei care "se descurca" ii pun pe colegii care nu au alte venituri decat incasarile de la Camera Deputatilor/Senat in situatia de a se justifica in fata presei pentru cheltuieli care, de fapt, nu le sunt suficiente.
Parlamentul este condus tot de parlamentarii de profesie
Chiar daca numeric actualul Parlament s-a innoit cu peste 50% cei care iau deciziile sunt tot parlamentarii la al doilea sau al treilea mandat, cele mai putine schimbari in acest sens remarcandu-se in randul minoritatilor.
Femeile sunt in continuare subreprezentate in structurile de decizie din Parlament, marturie a faptului ca politica se face, inca, de barbati, concluzioneaza studiul IPP.
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
Abonați-vă la:
Postări (Atom)