Romania trebuie salvata!
Coruptia din Romania, consfiintita si de rapoartele Uniunii Europene, a fost consolidata de "falsa" revolutie din 1989,care a facut loc afacerilor nomenclaturistilor, dar si de o anumita complicitate a Occidentului, caruia i-au convenit privatizarile avantajoase de dupa 1989, relateaza The Observer.
Ed Vuliamy, reporter la saptamanalul britanic The Observer, care a venit in Romania in 1989, s-a reintors dupa 20 de ani pentru a "analiza consecintele celei mai misterioase caderi de regim de dupa Razboiul Rece". Pentru articolul sau despre Revolutia de la Bucuresti din decembrie '89, el a stat de vorba cu unul dintre soldatii care l-au impuscat pe Nicolae Ceausescu, cu un fost curator la Muzeul de Arta, cu Ion Caramitru, dar si cu la fratele lui Miron Cozma, relateaza NewsIn.
In ziua de Craciun din anul 1989, dictatorul roman Nicolae Ceausescu si sotia sa Elena au fost executati prin impuscare dupa un proces care a durat mai putin de doua minte, isi incepe articolul Vuliamy, care se intreaba apoi daca evenimentele din acele zile au fost cu adevarat o revolutie sau o lovitura de stat. De altfel, titlul articolului este dat de un citat din Ion Iliescu, reprodus de unul dintre interlocutorii romani ai ziaristului britanic: "Era imposibil sa avem o revolutie in Romania. Asa ca a trebuit sa fie inscenata".
Dorin-Marian Carlan este unul dintre cei trei barbati care l-au executat pe "comunistul megaloman" Ceausescu, in decembrie 1989. "Carlan si-a golit munitia din Kalasnikovul AK-47 in cuplul prezidential, dupa ce acestia au fost prinsi de revolutionari. Momentele de dupa executie au fost difuzate masiv la posturile de televiziune, o dovada pentru Romania si lumea intreaga ca o era s-a incheiat, ca cea mai turbulenta si violenta revolutie dintre evenimentele care au dus la caderea comunismului in statele din Europa de Est si-a atins obiectivul", reaminteste ziaristul britanic.
Totusi, comenteaza Ed Vuilamy, "revolutia nu a fost ceea ce parea a fi, o revolta populara impotriva unui dictator, in care armata s-a alaturat populatiei. (...) Povestea lui Carlan sugereaza ca a fost mai degraba o lovitura de stat condusa de cel ce i-a urmat lui Ceausescu, Ion Iliescu".
Reporterul de la The Observer s-a intalnit in luna mai cu Dorin-Marian Carlan la Bucuresti. Aici, acesta i-a marturisit: "Am stat pe cadavrul lui Ceausescu dupa ce l-am omorat, pentru ca nu mai era loc in elicopterul (cu care trupurile celor doi au fost transportate la Bucuresti - n.red.). Era cald inca si sangele lui s-a imprastiat peste pantalonii mei de camuflaj. (...) Am simtit ca am avut un rol in istorie. Stiam totul despre revolutia franceza, despre ghilotina, si am simtit ca fac ceva similar. Dar nu mi-a convenit. Procesul a durat un minut si 44 de secunde, iar executia mai putin de zece minute. (...) Ceausescu era comandantul meu suprem, am fost antrenat sa-l protejez cu orice pret, nu sa-l omor", povesteste Carlan, citat de Vuilamy.
Fostul ofiter roman i-a povestit reporterului cum s-a desfasurat ziua de 25 decembrie, cand sotii Ceausescu au fost judecati la Targoviste si cum generalul Victor Stanculescu l-a ales pe el, alaturi de un capitan si de un sergent, sa execute cuplul prezidential, mai intai pe Nicolae, iar apoi pe Elena Ceausescu. Cei doi "plangeau ca niste copii" cand au iesit din camera de judecata, spune Carlan, care isi aminteste ca Elena Ceausescu le-a cerut ca macar sa fie ucisi impreuna, nu pe rand.
"Erau langa zid. (...) (Nicolae Ceausescu - n.red.) s-a uitat fix in ochii mei si a strigat: 'Traiasca Republica Socialista Romania! Istoria ma va razbuna!' Iar apoi a inceput sa cante un fragment din Internationala. Atunci a venit ordinul, iar toti trei am inceput sa tragem de la sold", a relatat Carlan. "Nicio miscare de-a noastra din acea zi nu a lasat vreo dovada scrisa. Omul pe care l-am omorat era dictatorul pe care toti il urau si totusi m-au persecutat mereu de atunci. Iliescu nu ma place, presa ma acuza cumva pentru incorectitudinea procesului si pentru ca am tras toata munitia. Politicienii s-au tinut departe de tot si eu am fost concediat din Ministerul Apararii in 1998. (...) Sunt acum avocat, dar sunt rupt de societate, traiesc la limita, un fel de oaie neagra care ofera consiliere juridica", a continuat Carlan. "Si este un dar de la D-zeu ca inca sunt in viata ca sa spun povestea", adauga el.
O alta persoana intervievata de Ed Vuilamy este Codruta Cruceanu, pe care a intalnit-o si in timpul vizitei sale din 1989. La acel moment, Cruceanu era curator la Muzeul National de Arta. Reporterul The Observer isi aminteste ca, la o saptamana dupa executia lui Ceausescu, privea prin gaura facuta de un obuz de artilerie in zidul muzeului si vedea tancurile trecand peste daramaturi si oamenii care le dadeau flori soldatilor. Parea, potrivit lui Vuilamy, "un razboi de demult, dintr-un film alb-negru".
In mai 2009, Cruceanu si Vuilamy s-au intalnit din nou la Bucuresti. "Inca nu stim tot adevarul si ma intreb daca-l vom sti vreodata. Sunt prea multi oameni in viata in interesul carora este mai bine sa nu stim niciodata cine s-a luptat cu cine si de ce. Ceea ce stim insa este ca, intr-o anumita masura, a fost o piesa de teatru - o inscenare", marturiseste Cruceanu.
Ziarisul de la The Observer subliniaza faptul ca, desi revolutia din Romania a fost cea mai dramatica dintre toate celelalte lansate impotriva comunismului in urma cu 20 de ani, a fost si cea mai misterioasa, contradictorie si duplicitara, marcata de "violente teribile si crime" de-a lungul mai multor zile, chiar si dupa executia cuplului de dictatori, iar numarul deceselor este inca necunoscut. "Nimeni nu se indoieste ca a fost o revolta populara curajoasa. Ceea ce nu este explicat inca este cine i-a manipulat si de ce. Cine a tras in cine? Si ce faceau Iliescu si generalii loiali lui in spatele scenei? A ramas, dupa doua decenii, impresia ingrozitoare ca lupta a fost planuita, iar revolutia a fost o fatada", comenteaza Vuliamy.
Reporterul subliniaza vorbele lui Cruceanu, potrivit carora Iliescu a sugerat la un moment dat ca revolutia din Romania a trebuit sa fie inscenata. "Dintre sutele de discursuri pe care Iliescu le-a rostit de atunci, mi-a ramas in memorie unul in care spunea: 'Intr-o tara ca Romania, o revolutie era imposibila, asa ca a trebuit sa fie inscenata'. Aici a fost cel mai aproape sa recunoasca ceea ce toata lumea crede sau stie ca s-a intamplat", remarca fosta curatoare.
Vuilamy isi indreapta atentia si spre cel care a anuntat la postul public de televiziune vestea mortii lui Ceausescu - Ion Caramitru - si isi aminteste ca s-a intalnit de multe ori cu el pe holurile Televiziunii Romane, acesta fiind implicat in nesfarsitele dezbateri despre viitorul tarii. Doua decenii mai tarziu, in iunie 2009, reporterul si acum directorul Teatrului National Bucuresti se intalnesc din nou. "A fost o revolutie populara, dar poporul a fost tras pe sfoara (...) Noi eram romantici, nu aveam nicio legatura cu cei de la putere. In decurs de un an, era mai mult decat evident ca o factiune a inlaturat alta, probabil in contact direct cu Moscova, unde Gorbaciov isi daduse seama ca sistemul lui Ceausescu se va prabusi. Institutiile care au condus tara au ramas aceleasi, dar cu alte nume. In mod tragic, mai multi oameni au murit dupa executia lui Ceausescu decat inainte. Daca as fi Iliescu si as crede in Dumnezeau, mi-ar fi frica de judecata lui in legatura cu cei ucisi", i-a declarat Caramitru reporterului de la The Observer.
"Minciuna a lasat in urma un hibrid ciudat: o tara care a imbratisat sistemul capitalist de piata, dar care era condusa inca de vechea garda. Mostenirea este reflectata intr-un raport din 2008 al Uniunii Europene, care arata ca Romania este a doua cea mai corupta tara din blocul european, dupa Bulgaria", scrie reporterul The Observer.
"Actualul presedinte, Traian Basescu, a incercat sa curete sistemul, dar rezistenta Parlamentului a fost prea mare, asa cum spune unul dintre consilierii din Ministerul Justitiei de la acel moment, Laura Stefanescu: 'Singura noastra victorie a fost ca nu a existat nicio infrangere si ca imunitatea clasei politice nu a devenit si mai mare. Romania este ca sistemul bancar international: regulile exista numai pentru oamenii cinstiti; pentru cei corupti, nu exista niciuna'", scrie The Observer.
Ed Vuliamy il citeaza si pe Matei Paulin, un bancher care a crescut in strainatate, dar s-a intors in Romania dupa 1989, potrivit caruia fenomenul coruptiei a fost consolidat nu numai de falsitatea "revolutiei", ci si de "complicitatea Occidentului in procesul de privatizare" care a urmat dupa caderea regimului comunist.
"Inainte de 1989, erau mai multe factiuni in sistemul comunist. Acum, dupa ceea ce eu cred ca a fost mai degraba un 'regicid' decat o lovitura de stat si cu atat mai putin o revolutie, aceleasi factiuni exista in ceea ce pare a fi un sistem de piata, dar care este in realitate un stat putred, care a vandut proprietati precum banca nationala, Petrom si activitati substantiale de foraj, la o fractiune din valoarea lor de piata, unor companii din Franta, Austria sau alte tari, pur si simplu pentru a-si apara pozitiile politice. Puterile occidentale si corporatiile s-au alaturat acestui proces cu buna stiinta", spune Paulin.
La scurt timp dupa ce Iliescu a preluat conducerea tarii, au inceput si demonstratiile impotriva acestuia. Intre 1990 si 1992, (manifestantii - n.red.) au fost atacati in mod repetat de minerii din Valea Jiului. Minerii erau mobilizati de liderul sindicalist Miron Cozma, un fidel inrait al lui Iliescu. Minerii au devastat sediile partidelor conservatoare, au spart capetele studentilor care manifestau, rezuma Ed Vuliamy. Miron Cozma a fost ulterior arestat pentru rolul sau in demonstratiile minerilor, dar gratiat de Iliescu si eliberat in 2004. In prezent, fratele sau, Tiberiu este liderul adjunct al sindicatului minerilor.
"Am fost martorii unei distrugeri voite a industriei romanesti a carbunelui. (...) Cand ati venit ultima oara aici, 47.000 de oameni lucrau in mine; acum sunt mai putin de 11.000", ii spune Tiberiu Cozma lui Vuilamy. In prezent, carbunele este importat de Romania din Rusia, Ucraina si Africa de Sud, desi minele inchise functionau foarte bine, sustine fratele fostului miner.
Ed Vuilamy subliniaza degradarea industriei romanesti a carbunelui si otelului, dand si exemplul Sidex Galati, detinuta acum de compania lui Lakshmi Mittal, care "amputeaza fabrica bucata cu bucata", dupa cum a spus liderul unui sindicat independent.
"In concluzie, Romania a fost cea mai vulnerabila dintre toate tarile comuniste fata de mitul Occidentului, considerat un paradis material, fata de cultura mall-ului si fata de masurarea succesului in functie de telefonul mobil. (Aceste mituri - n.red.) sunt deosebit de puternice aici, poate pentru ca toate s-au intamplat atat de brusc, chiar si pentru clasele educate. A fost facut mult rau, atat Romaniei, cat si Occidentului, asa cum putem vedea in criza cu care ne confruntam acum: pentru ca Occidentul a inceput sa creada in cateva dintre propriile noastre iluzii despre el, in falsele noastre asteptari despre ceea ce parea el sa promita in 1989. Un moment care pare sa fie din alta viata si, in acelasi timp, parca s-a intamplat ieri", conchide Ed Vuilamy, citand-o pe Codruta Cruceanu.
Publicat: 20 Iulie 2009
marți, 21 iulie 2009
Guvernul Boc, dator vândut la bănci
Romania trebuie salvata!
20 Iul 2009 Serban Buscu
Cotidianul
Văduvit de încasări, bugetul se hrăneşte din împrumuturile la bănci. Multe, scumpe şi, mai ales, pe termen scurt. 4 miliarde euro trebuie rambursate până la sfârşitul anului.
analiză a emisiunilor de titluri de stat lansate de la începutul acestui an arată destul de clar că cea mai mare parte din datoria Ministerului Finanţelor către bănci este construită pe termen scurt (scadenţele la emisiunile de titluri de peste un miliard de lei nu depăşesc de cele mai multe ori trei luni). Pe scurt, din cele 5,5 miliarde datorate până în acest moment băncilor, 4 miliarde trebuie plătite până la finele anului. De la FMI statul a luat până acum doar 5 miliarde de euro. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că mai mulţi oficiali guvernamentali au susţinut încă din luna aprilie că statul va face tot posibilul pentru a obţine împrumuturi pe termen mediu şi lung.
Peste 75% din împrumuturile contractate din luna aprilie până la jumătatea lunii iulie sunt cu scadenţe de până la 6 luni.
Statul român a rulat prin intermediul băncilor locale împrumuturi de peste 11 miliarde de euro din ianuarie şi până la jumătatea lunii iulie. Au fost organizate aproximativ 40 de licitaţii de titluri de stat de la începutul anului. Cele 4 miliarde de euro care trebuie returnate până la finele acestui an sunt echivalentul a aproximativ 3,15% din Produsul Intern Brut estimat pentru 2009, potrivit unor calcule realizate de Cotidianul cu ajutorul datelor Ministerului Finanţelor şi ale Băncii Naţionale. Prin comparaţie, tot deficitul bugetar pentru 2009 va trebui să fie de 4,6%, potrivit acordului cu Fondul Monetar Internaţional. Menţionăm totuşi că în calculul deficitului bugetar (diferenţa dintre plăţile şi încasările statului) nu se consideră decât dobânzile la credite contractate.
De altfel, statul a devenit de ceva vreme principalul client al băncilor locale. Datele BNR arată că volumul creditelor contractate de stat şi de autorităţile locale de la bănci a crescut cu peste 210% în primele cinci luni ale anului comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2008. Creditul acordat populaţiei şi firmelor a crescut cu doar 15,9% în aceeaşi perioadă, în condiţiile în care la începutul anului înregistra creşteri de 50-60%. Practic, calculat în valută, de la începutul anului, creditul neguvernamental (împrumuturile acordate de bănci firmelor şi populaţiei) a scăzut lună de lună. De aici porneşte şi o discuţie extrem de aprinsă în ceea ce priveşte măsura în care statul opreşte accesul firmelor la banii din bănci. Mai mulţi analişti, dar şi oameni politici consideră că unul dintre factorii care au condus la reducerea activităţii companiilor este tocmai intervenţia masivă a statului pe piaţa bancară. Există însă şi alte opinii.
„Cred că este loc destul şi pentru stat, şi pentru companii. Despre creditarea persoanelor fizice nu cred că se mai pune problema. Este vorba despre percepţia asupra riscului, dar şi despre o problemă de cerere. În condiţiile în care oamenii nu ştiu sigur dacă mâine mai au loc de muncă, nu cred că se gândesc să facă un credit. În ceea ce priveşte firmele, vă spun că sunt bani destui şi pentru ele. În acest moment sunt destule lichidităţi în piaţă şi vor fi şi mai multe pe măsură ce Banca Naţională va mai elibera din rezervele minime“, spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.
Creşte datoria publică
Datoria publică totală a României a crescut în mai cu 10% faţă de finalul anului trecut, la 120,717 miliarde de lei (28,5 miliarde de euro), reprezentând 22,7% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru acest an, arată datele publicate, luni, de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Guvernul estimează în prezent PIB-ul din acest an la 531,3 miliarde de lei, la o contracţie economică de 4%. La sfârşitul anului trecut, datoria publică totală era de 109,75 miliarde de lei şi reprezenta 21,78% din PIB-ul din 2008, potrivit datelor revizuite ale Finanţelor. La 31 mai 2009, aproape două treimi (63,21%) din datoria publică era în lei, 25,74% era denominată în euro, iar 11,05% în alte valute. MFP nu mai prezintă detaliat tipurile de instrumente în care a fost contractată datoria publică.
20 Iul 2009 Serban Buscu
Cotidianul
Văduvit de încasări, bugetul se hrăneşte din împrumuturile la bănci. Multe, scumpe şi, mai ales, pe termen scurt. 4 miliarde euro trebuie rambursate până la sfârşitul anului.
analiză a emisiunilor de titluri de stat lansate de la începutul acestui an arată destul de clar că cea mai mare parte din datoria Ministerului Finanţelor către bănci este construită pe termen scurt (scadenţele la emisiunile de titluri de peste un miliard de lei nu depăşesc de cele mai multe ori trei luni). Pe scurt, din cele 5,5 miliarde datorate până în acest moment băncilor, 4 miliarde trebuie plătite până la finele anului. De la FMI statul a luat până acum doar 5 miliarde de euro. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că mai mulţi oficiali guvernamentali au susţinut încă din luna aprilie că statul va face tot posibilul pentru a obţine împrumuturi pe termen mediu şi lung.
Peste 75% din împrumuturile contractate din luna aprilie până la jumătatea lunii iulie sunt cu scadenţe de până la 6 luni.
Statul român a rulat prin intermediul băncilor locale împrumuturi de peste 11 miliarde de euro din ianuarie şi până la jumătatea lunii iulie. Au fost organizate aproximativ 40 de licitaţii de titluri de stat de la începutul anului. Cele 4 miliarde de euro care trebuie returnate până la finele acestui an sunt echivalentul a aproximativ 3,15% din Produsul Intern Brut estimat pentru 2009, potrivit unor calcule realizate de Cotidianul cu ajutorul datelor Ministerului Finanţelor şi ale Băncii Naţionale. Prin comparaţie, tot deficitul bugetar pentru 2009 va trebui să fie de 4,6%, potrivit acordului cu Fondul Monetar Internaţional. Menţionăm totuşi că în calculul deficitului bugetar (diferenţa dintre plăţile şi încasările statului) nu se consideră decât dobânzile la credite contractate.
De altfel, statul a devenit de ceva vreme principalul client al băncilor locale. Datele BNR arată că volumul creditelor contractate de stat şi de autorităţile locale de la bănci a crescut cu peste 210% în primele cinci luni ale anului comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2008. Creditul acordat populaţiei şi firmelor a crescut cu doar 15,9% în aceeaşi perioadă, în condiţiile în care la începutul anului înregistra creşteri de 50-60%. Practic, calculat în valută, de la începutul anului, creditul neguvernamental (împrumuturile acordate de bănci firmelor şi populaţiei) a scăzut lună de lună. De aici porneşte şi o discuţie extrem de aprinsă în ceea ce priveşte măsura în care statul opreşte accesul firmelor la banii din bănci. Mai mulţi analişti, dar şi oameni politici consideră că unul dintre factorii care au condus la reducerea activităţii companiilor este tocmai intervenţia masivă a statului pe piaţa bancară. Există însă şi alte opinii.
„Cred că este loc destul şi pentru stat, şi pentru companii. Despre creditarea persoanelor fizice nu cred că se mai pune problema. Este vorba despre percepţia asupra riscului, dar şi despre o problemă de cerere. În condiţiile în care oamenii nu ştiu sigur dacă mâine mai au loc de muncă, nu cred că se gândesc să facă un credit. În ceea ce priveşte firmele, vă spun că sunt bani destui şi pentru ele. În acest moment sunt destule lichidităţi în piaţă şi vor fi şi mai multe pe măsură ce Banca Naţională va mai elibera din rezervele minime“, spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.
Creşte datoria publică
Datoria publică totală a României a crescut în mai cu 10% faţă de finalul anului trecut, la 120,717 miliarde de lei (28,5 miliarde de euro), reprezentând 22,7% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru acest an, arată datele publicate, luni, de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Guvernul estimează în prezent PIB-ul din acest an la 531,3 miliarde de lei, la o contracţie economică de 4%. La sfârşitul anului trecut, datoria publică totală era de 109,75 miliarde de lei şi reprezenta 21,78% din PIB-ul din 2008, potrivit datelor revizuite ale Finanţelor. La 31 mai 2009, aproape două treimi (63,21%) din datoria publică era în lei, 25,74% era denominată în euro, iar 11,05% în alte valute. MFP nu mai prezintă detaliat tipurile de instrumente în care a fost contractată datoria publică.
Raport CE: In Romania, "unii acuzati" fac ce vor cu justitia
Romania trebuie salvata!
Aderarea Romaniei la zona Schengen va depinde de reforma sistemului judiciar, in continuare blocata de Parlament, judecatori si unii acuzati care "abuzeaza" de dreptul lor la aparare, tergiversand procesele la nesfarsit, se arata in proiectul raportului pe justitie al Comisiei Europene.
Concluziile acestuia arata ca "jurisprudenta sistemului judiciar din Romania este contradictorie", iar "acuzatii par sa aiba posibilitatea sa abuzeze de dreptul lor la aparare, cauzand intarzieri", care apoi sunt "remediate printr-o serie de ordonante de urgenta, practici si reguli de implementare".
"Procesul e politizat, iar angajamentul neechivoc al partidelor politice pentru reforma lipseste deocamdata in Romania", spune proiectul de raport, care explica, de altfel, ca mecanismul de cooperare si verificare a intrat in al treilea an de existenta, dar va continua pana cand toate obiectivele de referinta (benchmarks) vor fi indeplinite, comenteaza NewsIn.
Raportul critica lipsa unui consens si lipsa unui angajament neechivoc pentru reforma al intregii clase politice, astfel incat "progresul real in interesul poporului roman" nu are inca loc. "Exista un risc real ca hatisul legislativ, regulile de implementare si practicile care rezulta din permanenta lupta dintre partide sa-i faca pe cei interesati sa piarda din vedere principalul obiectiv - acela de a ajunge la un stat de drept stabil", avertizeaza expertii Comisiei Europene.
Lupta anticoruptie vor contribui in mod pozitiv la aderarea Romaniei la zona Schengen, deoarece ridicarea controalelor la frontiera depinde de increderea reciproca", se mai arata in raport, fiind pentru prima data cand executivul european coreleaza cele doua procese.
Raportul mai cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sa-si mareasca transparenta si responsabilitatea, precum si sa publice "decizii motivate".
Parlamentul, criticat pentru blocarea anchetelor de coruptie, i se cere sa adopte o lege care sa permita continuarea proceselor cand sunt invocate exceptii de neconstitutionalitate.
Initial, partidele cazusera de acord sa voteze pentru, dar in final legea a cazut, iar apoi fostul premier Adrian Nastase a invocat-o intr-unul din dosarele sale, acum acel dosar fiind suspendat.
"Parlamentul inca pare sa ezite si nu ia deciziile necesare pentru a sprijini eforturile executivului si justitiei in reformarea sistemului judiciar si eradicarea coruptiei", se arata in raport.
Raportul mai cere Parlamentului sa "asigure aplicarea uniforma si rapida a procedurii ce permite desfasurarea de anchete penale in cazul parlamentarilor care sunt sau au fost membri ai guvernului" si sa asigure "stabilitatea cadrului legislativ pentru lupta anticoruptie la nivel inalt, inclusiv in contextul noilor coduri".
Adoptarea celor doua Coduri - penal si civil - este un progres, dar monitorizarea impactului lor se va putea face doar dupa adoptarea codurilor de procedura si a legii de implementare, care nu trebuie sa modifice legea 78 ce sta la baza Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). "Legea 78 este actualul cadru legal pentru investigatiile antcoruptie la nivel inalt si baza de lucru pentru DNA. In pregatirea adoptarii finale a codurilor va fi important sa se asigure ca acest cadru legal crucial nu este restrictionat", avertizeaza expertii CE.
"Romania a facut o serie de pasi bineveniti de la raportul Comisiei Europene din 2008 pentru a relansa procesul de reforma: a fost dat un nou avant care s-a materializat intr-o serie de pasi pozitivi. Totusi, Romania inca se lupta cu mostenirea unei Constitutii uneori ambigue si cu faptul ca cele doua coduri, Civil si Penal, nu au fost revizuite pe deplin, ci luate din trecutul comunist", remarca raportul Comisiei Europene.
Documentul mai noteaza ca "noul Cod Penal adoptat, in mod paradoxal, scade pedepsele pentru coruptie, ceea ce e in contradictie cu eforturile de combatere a coruptiei de pana acum".
DNA este din nou apreciat ca avand un parcurs pozitiv de "investigatii non-partinice", CE respingand acuzatiile cum ca DNA ar avea o agenda politica. Renumirea lui Daniel Morar in fruntea DNA in februarie 2009 "a marcat un pas important in lupta anticoruptie", se mai arata in partea politica a raportului.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat cu moderatie, fiind incurajat sa coopereze mai mult cu Ministerul Public si sa-si intensifice activitatea, contribuind la reformarea reala a sisteumului.
Inalta Curte de Casatie si Justitie este aspru criticata pentru procedurile sale alambicate si se trage un semnal de alarma privind persoana care va fi numita in toamna in fruntea acestei institutii. "Numirea noului presedinte ICCJ in toamna va prezenta o ocazie pentru a demonstra angajamentul pentru reformarea, modernizarea si transparentizarea sistemului judiciar", se arata in proiectul de raport.
Publicat: astazi 9am
Aderarea Romaniei la zona Schengen va depinde de reforma sistemului judiciar, in continuare blocata de Parlament, judecatori si unii acuzati care "abuzeaza" de dreptul lor la aparare, tergiversand procesele la nesfarsit, se arata in proiectul raportului pe justitie al Comisiei Europene.
Concluziile acestuia arata ca "jurisprudenta sistemului judiciar din Romania este contradictorie", iar "acuzatii par sa aiba posibilitatea sa abuzeze de dreptul lor la aparare, cauzand intarzieri", care apoi sunt "remediate printr-o serie de ordonante de urgenta, practici si reguli de implementare".
"Procesul e politizat, iar angajamentul neechivoc al partidelor politice pentru reforma lipseste deocamdata in Romania", spune proiectul de raport, care explica, de altfel, ca mecanismul de cooperare si verificare a intrat in al treilea an de existenta, dar va continua pana cand toate obiectivele de referinta (benchmarks) vor fi indeplinite, comenteaza NewsIn.
Raportul critica lipsa unui consens si lipsa unui angajament neechivoc pentru reforma al intregii clase politice, astfel incat "progresul real in interesul poporului roman" nu are inca loc. "Exista un risc real ca hatisul legislativ, regulile de implementare si practicile care rezulta din permanenta lupta dintre partide sa-i faca pe cei interesati sa piarda din vedere principalul obiectiv - acela de a ajunge la un stat de drept stabil", avertizeaza expertii Comisiei Europene.
Lupta anticoruptie vor contribui in mod pozitiv la aderarea Romaniei la zona Schengen, deoarece ridicarea controalelor la frontiera depinde de increderea reciproca", se mai arata in raport, fiind pentru prima data cand executivul european coreleaza cele doua procese.
Raportul mai cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sa-si mareasca transparenta si responsabilitatea, precum si sa publice "decizii motivate".
Parlamentul, criticat pentru blocarea anchetelor de coruptie, i se cere sa adopte o lege care sa permita continuarea proceselor cand sunt invocate exceptii de neconstitutionalitate.
Initial, partidele cazusera de acord sa voteze pentru, dar in final legea a cazut, iar apoi fostul premier Adrian Nastase a invocat-o intr-unul din dosarele sale, acum acel dosar fiind suspendat.
"Parlamentul inca pare sa ezite si nu ia deciziile necesare pentru a sprijini eforturile executivului si justitiei in reformarea sistemului judiciar si eradicarea coruptiei", se arata in raport.
Raportul mai cere Parlamentului sa "asigure aplicarea uniforma si rapida a procedurii ce permite desfasurarea de anchete penale in cazul parlamentarilor care sunt sau au fost membri ai guvernului" si sa asigure "stabilitatea cadrului legislativ pentru lupta anticoruptie la nivel inalt, inclusiv in contextul noilor coduri".
Adoptarea celor doua Coduri - penal si civil - este un progres, dar monitorizarea impactului lor se va putea face doar dupa adoptarea codurilor de procedura si a legii de implementare, care nu trebuie sa modifice legea 78 ce sta la baza Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). "Legea 78 este actualul cadru legal pentru investigatiile antcoruptie la nivel inalt si baza de lucru pentru DNA. In pregatirea adoptarii finale a codurilor va fi important sa se asigure ca acest cadru legal crucial nu este restrictionat", avertizeaza expertii CE.
"Romania a facut o serie de pasi bineveniti de la raportul Comisiei Europene din 2008 pentru a relansa procesul de reforma: a fost dat un nou avant care s-a materializat intr-o serie de pasi pozitivi. Totusi, Romania inca se lupta cu mostenirea unei Constitutii uneori ambigue si cu faptul ca cele doua coduri, Civil si Penal, nu au fost revizuite pe deplin, ci luate din trecutul comunist", remarca raportul Comisiei Europene.
Documentul mai noteaza ca "noul Cod Penal adoptat, in mod paradoxal, scade pedepsele pentru coruptie, ceea ce e in contradictie cu eforturile de combatere a coruptiei de pana acum".
DNA este din nou apreciat ca avand un parcurs pozitiv de "investigatii non-partinice", CE respingand acuzatiile cum ca DNA ar avea o agenda politica. Renumirea lui Daniel Morar in fruntea DNA in februarie 2009 "a marcat un pas important in lupta anticoruptie", se mai arata in partea politica a raportului.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat cu moderatie, fiind incurajat sa coopereze mai mult cu Ministerul Public si sa-si intensifice activitatea, contribuind la reformarea reala a sisteumului.
Inalta Curte de Casatie si Justitie este aspru criticata pentru procedurile sale alambicate si se trage un semnal de alarma privind persoana care va fi numita in toamna in fruntea acestei institutii. "Numirea noului presedinte ICCJ in toamna va prezenta o ocazie pentru a demonstra angajamentul pentru reformarea, modernizarea si transparentizarea sistemului judiciar", se arata in proiectul de raport.
Publicat: astazi 9am
luni, 20 iulie 2009
Alina Mungiu Pippidi: Elena Băsescu a câştigat cum câştigă întotdeauna beizadelele, cu cost mare
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi
Într-un interviu pentru Academia Caţavencu, Alina Mungiu Pippidi le face praf pe femeile lui Băsescu, Monica Iacob Ridzi, Elena Băsescu şi Elena Udrea.
Ridzi – servicii familiei Băsescu
Reporter: Ridzi e la pămînt. E asta răzbunarea pentru că a propus-o pe Elena Băsescu?
Alina Mungiu Pippidi: E o formă de plată. Dna Ridzi s-a gîndit să facă servicii familiei pe contul banilor publici, al bunului simţ, al expunerii la ridicol al tuturor susţinătorilor lui Băsescu care nu erau clienţi de partid sau familie, ci prieteni.
Dai tribut turcului din ograda ta, dacă vrei, dar nu din ograda publică, că noi, vecinii, nu mai plătim tribut, ne-am emancipat.
Rep.: A fost o conspiraţie contra ei?
A.M.P.: A fost o coincidenţă, pe de o parte, de vederi între presa independentă şi societatea civilă, pe de alta, cu interesele presei mogulilor, care a dus practic la unanimitate contra ei.
Ideea că „familia” poate apăra pe cineva care a acţionat atît de la vedere şi de prosteşte s-a dovedit a fi o prostie, deşi dna Ridzi a crezut în ea, a crezut că va fi susţinută pentru că prin căderea ei ar ajunge alţii la rînd. Să fie învăţătură de minte şi altora. Şi soldatul credincios, şi liderul necredincios trebuie să fie limitaţi de anumite reguli. Le calci, loialitatea nu te mai poate apăra.
Udrea. Elena.
Rep.: Cine urmează?
A.M.P.: Cine a mai făcut ca ea. Chiar ea s-a apărat arătînd la Elena Udrea, care şi ea face favoruri presei, deşi ministerul ei nici nu ar trebui să existe. Dar nu numai asta. Într-o ţară normală se făcea o anchetă privitoare la dezvăluirile de la Hotnews cu zece voturi pe secţie pentru „independenta” Elena Băsescu. Asta e o formă de fraudă electorală.
Rep.: Elena Băsescu a cîştigat?
A.M.P.: Cum cîştigă întotdeauna beizadelele, cu cost mare. Prietenii zac prin pulbere şi praf, aliaţii sînt discreditaţi de nu pot scoate capul din casă, dar s-a dovedit că familia e invicibilă. Mă rog, aşa cred ei. Preţul de imagine externă şi internă e enorm.
S-a făcut de rîs tată-său
Rep.: Fapt e că nu aţi reuşit să o opriţi.
A.M.P.: Nu, deşi acesta era scopul meu de bază. Poate pentru că laşitatea a fost aşa de mare la ceilalţi, care au tăcut mîlc? A fost o serie neagră, ca să o scuze pe ea, s-a făcut de rîs tată-său, partidul, pentru că nu o voia a trebuit să îşi facă mea culpa şi să facă lucruri mult mai rele decît să o fi pus pe listă cum era vorba iniţial, au trebuit să transfere voturi şi după cum se vede şi bani de publicitate din fonduri publice. A ieşit PSD-ul primul la europarlamentare, iar Băsescu e obiect doar de bancuri pe afară. E greu de crezut că ambiţiile unei fetişcare a cărei lipsă de cultură se vede şi după cum arată pot ruina atîtea lucruri, dar iată că se poate.
Rep.: Băsescu zice însă că presa e de vină.
A.M.P.: Băsescu e părăsit de inspiraţie. Mare noroc are cu contracandidaţii lui, care spun pe faţă că se vor amesteca în justiţie şi astfel se fac de nevotat. Chiar şi aşa, discursul ăsta cu copiii care nu mă ascultă deşi eu le spun, sau că toată lumea e de vină, numai familia nu, e penibil. Familia nu are ce căuta în politică, după cum am spus de la început, e doar sursă de slăbiciuni şi scuze permanente. Băsescu s-a încăpăţînat, vrea să ne transmită că vrea un al doilea mandat fără condiţii, unul în care face ce vor muşchii lui. Or, acesta e un semnal greşit, exact un asemenea mandat devine indezirabil. Cu linia asta a lui îi face pe foştii lui susţinători să stea acasă în ziua votului.
Ce i-a spus Alina lui Băse
Rep.: O s-o lase pe dna Udrea să pice?
A.M.P.: Data trecută cînd dna Udrea a demisionat, nu a fost de bunăvoie. Eu cînd i-am spus preşedintelui că ea nu are ce căuta în viaţa politică – trebuie să avem separarări clare între public şi privat, e un test al modernităţii – m-am trezit că a doua zi mă caută intermediari din partea ei, să ne vedem, să ne cunoaştem. Dna Udrea e, ca toate fetele astea, o creatură care nu gîndeşte decît în termeni de interes personal şi nu poate concepe că în societate există şi etaje superioare, unde oamenii au altfel de motivaţii. Dacă ne întîlneam, despre ce am fi vorbit oare? Îi făceam un desen? Din păcate, nici problema asta nu s-a putut rezolva în privat, cum nu s-a rezolvat nici cealaltă. O să avem alt circ costisitor. E alegerea lor, vor aşa, aşa o să fie. Că altfel primul ministru restructura urgentissim ministerele astea redundante, plus vreo două la fel de redundante de la PSD, şi stăteam toţi liniştiţi. Aşa cum Băsescu dă vina pe oricine, dar nu pe copila lui prost crescută, Boc restructurează demnitarii dînd afară nişte şoferi. Care nu au fost încă nici măcar identificaţi, totul ca să salvăm miniştri de nivel damă de companie; sîntem în plin „Senatorul melcilor”.
Rep.: Udrea a zis că aveţi ceva personal cu ea. Invidie?
A.M.P.: Exact, atîta o duce capul, ea nu are orizont dincolo de persoane. Da, visul meu e să conduc Ministerului Turismului, a cărui desfiinţare am pus-o din anul 1996 în programul CDR.
Cotidianul.ro
Azi
Într-un interviu pentru Academia Caţavencu, Alina Mungiu Pippidi le face praf pe femeile lui Băsescu, Monica Iacob Ridzi, Elena Băsescu şi Elena Udrea.
Ridzi – servicii familiei Băsescu
Reporter: Ridzi e la pămînt. E asta răzbunarea pentru că a propus-o pe Elena Băsescu?
Alina Mungiu Pippidi: E o formă de plată. Dna Ridzi s-a gîndit să facă servicii familiei pe contul banilor publici, al bunului simţ, al expunerii la ridicol al tuturor susţinătorilor lui Băsescu care nu erau clienţi de partid sau familie, ci prieteni.
Dai tribut turcului din ograda ta, dacă vrei, dar nu din ograda publică, că noi, vecinii, nu mai plătim tribut, ne-am emancipat.
Rep.: A fost o conspiraţie contra ei?
A.M.P.: A fost o coincidenţă, pe de o parte, de vederi între presa independentă şi societatea civilă, pe de alta, cu interesele presei mogulilor, care a dus practic la unanimitate contra ei.
Ideea că „familia” poate apăra pe cineva care a acţionat atît de la vedere şi de prosteşte s-a dovedit a fi o prostie, deşi dna Ridzi a crezut în ea, a crezut că va fi susţinută pentru că prin căderea ei ar ajunge alţii la rînd. Să fie învăţătură de minte şi altora. Şi soldatul credincios, şi liderul necredincios trebuie să fie limitaţi de anumite reguli. Le calci, loialitatea nu te mai poate apăra.
Udrea. Elena.
Rep.: Cine urmează?
A.M.P.: Cine a mai făcut ca ea. Chiar ea s-a apărat arătînd la Elena Udrea, care şi ea face favoruri presei, deşi ministerul ei nici nu ar trebui să existe. Dar nu numai asta. Într-o ţară normală se făcea o anchetă privitoare la dezvăluirile de la Hotnews cu zece voturi pe secţie pentru „independenta” Elena Băsescu. Asta e o formă de fraudă electorală.
Rep.: Elena Băsescu a cîştigat?
A.M.P.: Cum cîştigă întotdeauna beizadelele, cu cost mare. Prietenii zac prin pulbere şi praf, aliaţii sînt discreditaţi de nu pot scoate capul din casă, dar s-a dovedit că familia e invicibilă. Mă rog, aşa cred ei. Preţul de imagine externă şi internă e enorm.
S-a făcut de rîs tată-său
Rep.: Fapt e că nu aţi reuşit să o opriţi.
A.M.P.: Nu, deşi acesta era scopul meu de bază. Poate pentru că laşitatea a fost aşa de mare la ceilalţi, care au tăcut mîlc? A fost o serie neagră, ca să o scuze pe ea, s-a făcut de rîs tată-său, partidul, pentru că nu o voia a trebuit să îşi facă mea culpa şi să facă lucruri mult mai rele decît să o fi pus pe listă cum era vorba iniţial, au trebuit să transfere voturi şi după cum se vede şi bani de publicitate din fonduri publice. A ieşit PSD-ul primul la europarlamentare, iar Băsescu e obiect doar de bancuri pe afară. E greu de crezut că ambiţiile unei fetişcare a cărei lipsă de cultură se vede şi după cum arată pot ruina atîtea lucruri, dar iată că se poate.
Rep.: Băsescu zice însă că presa e de vină.
A.M.P.: Băsescu e părăsit de inspiraţie. Mare noroc are cu contracandidaţii lui, care spun pe faţă că se vor amesteca în justiţie şi astfel se fac de nevotat. Chiar şi aşa, discursul ăsta cu copiii care nu mă ascultă deşi eu le spun, sau că toată lumea e de vină, numai familia nu, e penibil. Familia nu are ce căuta în politică, după cum am spus de la început, e doar sursă de slăbiciuni şi scuze permanente. Băsescu s-a încăpăţînat, vrea să ne transmită că vrea un al doilea mandat fără condiţii, unul în care face ce vor muşchii lui. Or, acesta e un semnal greşit, exact un asemenea mandat devine indezirabil. Cu linia asta a lui îi face pe foştii lui susţinători să stea acasă în ziua votului.
Ce i-a spus Alina lui Băse
Rep.: O s-o lase pe dna Udrea să pice?
A.M.P.: Data trecută cînd dna Udrea a demisionat, nu a fost de bunăvoie. Eu cînd i-am spus preşedintelui că ea nu are ce căuta în viaţa politică – trebuie să avem separarări clare între public şi privat, e un test al modernităţii – m-am trezit că a doua zi mă caută intermediari din partea ei, să ne vedem, să ne cunoaştem. Dna Udrea e, ca toate fetele astea, o creatură care nu gîndeşte decît în termeni de interes personal şi nu poate concepe că în societate există şi etaje superioare, unde oamenii au altfel de motivaţii. Dacă ne întîlneam, despre ce am fi vorbit oare? Îi făceam un desen? Din păcate, nici problema asta nu s-a putut rezolva în privat, cum nu s-a rezolvat nici cealaltă. O să avem alt circ costisitor. E alegerea lor, vor aşa, aşa o să fie. Că altfel primul ministru restructura urgentissim ministerele astea redundante, plus vreo două la fel de redundante de la PSD, şi stăteam toţi liniştiţi. Aşa cum Băsescu dă vina pe oricine, dar nu pe copila lui prost crescută, Boc restructurează demnitarii dînd afară nişte şoferi. Care nu au fost încă nici măcar identificaţi, totul ca să salvăm miniştri de nivel damă de companie; sîntem în plin „Senatorul melcilor”.
Rep.: Udrea a zis că aveţi ceva personal cu ea. Invidie?
A.M.P.: Exact, atîta o duce capul, ea nu are orizont dincolo de persoane. Da, visul meu e să conduc Ministerului Turismului, a cărui desfiinţare am pus-o din anul 1996 în programul CDR.
joi, 16 iulie 2009
Uite cum traiesc smecheri de Romania!
Romania trebuie salvata!
Vai lume! Ce de bani!
Tare prosti mai suntem. Ce dracu fac aia de statul ii plateste regeste?
Si parlamenatrii la fel sunt, nu fac mai nimic. Aa, bada fac, cheltuiesc banii nostri.
Halal Romanie!
Vai lume! Ce de bani!
Tare prosti mai suntem. Ce dracu fac aia de statul ii plateste regeste?
Si parlamenatrii la fel sunt, nu fac mai nimic. Aa, bada fac, cheltuiesc banii nostri.
Halal Romanie!
Locul in care castigi linistit 3000 de euro pe luna
Romania trebuie salvata!
Cotidianul
15 Iul 2009 Doru Cireasa
Cei o mie de angajaţi auxiliari ai ROMATSA pun pixul jos la ora patru şi câştigă lunar în medie 3.000 de euro.
Regia Autonomă a Traficului Aerian din România (ROMATSA) are probleme cu banii. Nu cum se obişnuieşte în vremuri de criză, să nu aibă de unde să îi scoată, ci, dimpotrivă, nu ştie ce să facă cu ei. Potrivit proiectului de buget pe 2009, regia care răspunde de dirijarea traficului aerian în spaţiul naţional şi-a bugetat pe acest an cheltuieli cu personalul de 405,43 milioane de lei, în creştere cu 1,24% faţă de anul trecut. Suma reprezintă aproape două treimi din totalul veniturilor regiei, cifrate la 645,71 milioane de lei. Banii de salarii vor fi 263,14 milioane de lei, cu 0,3% mai puţin decât anul trecut.
Venitul mediu lunar al unui angajat ROMATSA va fi în acest an de 12.906 lei, adică aproximativ 3.000 de euro.
Fericiţii români plătiţi cu 3.000 de euro pe lună nu sunt doar cei aproximativ 600 de controlori de zbor (personalul care urmăreşte şi dirijează traficul aerian), ci şi peste 1.000 de angajaţi auxiliari. Mulţi au ajuns în regie după rubedeniile, relaţiile, prieteniile, influenţa pe care le aveau. Deşi este obligată prin lege să scoată la concurs toate posturile disponibile, cam nimeni nu ştie despre astfel de concursuri la ROMATSA acum sau în trecut.
Regia nu a putut informa asupra vreunui astfel de anunţ public de angajare, s-a arătat după o solicitare de presă trimisă în trecut de ziarul nostru. Regia a devenit angajator de lux pentru familii întregi aparţinând unor consilieri de miniştri ai Transporturilor, foşti generali şi înalţi funcţionari publici căzuţi în dizgraţie. Aleodor Frâncu, fostul şef al Cancelariei guvernului Tăriceanu, şi-a găsit refugiul în funcţia de director general ROMATSA după ce a fost exclus de la Guvern, ca urmare a trecutei sale colaborări cu Securitatea.
Cauza pentru care ROMATSA, regie care se autofinanţează din taxele percepute liniilor aeriene pentru tranzitarea spaţiului aerian naţional, se joacă cu banii este una de principiu. Potrivit actului de aderare a României la Eurocontrol, organismul de control al spaţiului aerian european, regia nu are voie să facă profit, însă banii trebuie cheltuiţi. „Nu avem voie să facem alte cheltuieli în afara celor de exploatare, investiţii şi cheltuieli cu personalul”, spune Bogdan Donciu, directorul general al ROMATSA.
Soluţia în cazul de faţă: drepturi de natură salarială date cu nemiluita nu numai controlorilor de zbor, ci oricărui angajat ROMATSA, inclusiv celor care la ora patru pun pixul jos şi pleacă. Potrivit bugetului pe 2009, în afara cheltuielilor cu salariile, regia va mai da 18,83 milioane de lei adaosuri de risc profesional, va plăti la stat 88 de milioane de lei cheltuieli şi contribuţii de vacanţă, prime de vacanţă în valoare de două salarii lunare, tichete de masă, tichete de creşă, drepturi speciale la participare la fondul de profit, cheltuieli de relocare şi de plecare din instituţie a personalului.
Cât priveşte cealaltă posibilitate a regiei de a cheltui banii în surplus, situaţia stă cam aşa. Dacă în 2008 nivelul investiţiilor făcute de ROMATSA în sistemele de dirijare a traficului ce îi aparţin pe aeroporturi a fost de 27 de milioane de lei, în acest an investiţiile vor fi de 56 de milioane de lei. Doar trei aeroporturi din România, respectiv Bucureşti Otopeni, Bucureşti Băneasa şi Timişoara, au sisteme tip ILS de aproximativ ultimă generaţie care să permită aeronavelor să aterizeze indiferent de nivelul vizibilităţii. „În loc să dea aceste salarii uriaşe cauzate nu atât de vreun merit al lor, cât de evoluţia pieţei aviaţiei, ROMATSA ar trebui să upgradeze toate sistemele Alenia achiziţionate în anii trecuţi”, opinează Sorin Stoicescu, fost director pentru aviaţia civilă în Ministerul Transporturilor.
Potrivit directorului general ROMATSA, Bogdan Donciu, până la finele anului viitor toate aeroporturile vor avea sisteme ILS care să permită aterizarea aeronavelor la o vizibilitate de aproximativ câteva sute de metri. În plus, directorul spune că regia se află pe locul 26 din 35 european din punctul de vedere al salariilor şi pe 23 din 36 privitor la tarifele practicate. Donciu menţionează că vor fi disponibilizate peste 200 de persoane exact din rândul personalului de suport, fapt care va face ca la un controlor de zbor să existe 1,8 funcţionari (2,8 în prezent), comparativ cu media europeană de 2,3 angajaţi de suport per controlor.
Cotidianul
15 Iul 2009 Doru Cireasa
Cei o mie de angajaţi auxiliari ai ROMATSA pun pixul jos la ora patru şi câştigă lunar în medie 3.000 de euro.
Regia Autonomă a Traficului Aerian din România (ROMATSA) are probleme cu banii. Nu cum se obişnuieşte în vremuri de criză, să nu aibă de unde să îi scoată, ci, dimpotrivă, nu ştie ce să facă cu ei. Potrivit proiectului de buget pe 2009, regia care răspunde de dirijarea traficului aerian în spaţiul naţional şi-a bugetat pe acest an cheltuieli cu personalul de 405,43 milioane de lei, în creştere cu 1,24% faţă de anul trecut. Suma reprezintă aproape două treimi din totalul veniturilor regiei, cifrate la 645,71 milioane de lei. Banii de salarii vor fi 263,14 milioane de lei, cu 0,3% mai puţin decât anul trecut.
Venitul mediu lunar al unui angajat ROMATSA va fi în acest an de 12.906 lei, adică aproximativ 3.000 de euro.
Fericiţii români plătiţi cu 3.000 de euro pe lună nu sunt doar cei aproximativ 600 de controlori de zbor (personalul care urmăreşte şi dirijează traficul aerian), ci şi peste 1.000 de angajaţi auxiliari. Mulţi au ajuns în regie după rubedeniile, relaţiile, prieteniile, influenţa pe care le aveau. Deşi este obligată prin lege să scoată la concurs toate posturile disponibile, cam nimeni nu ştie despre astfel de concursuri la ROMATSA acum sau în trecut.
Regia nu a putut informa asupra vreunui astfel de anunţ public de angajare, s-a arătat după o solicitare de presă trimisă în trecut de ziarul nostru. Regia a devenit angajator de lux pentru familii întregi aparţinând unor consilieri de miniştri ai Transporturilor, foşti generali şi înalţi funcţionari publici căzuţi în dizgraţie. Aleodor Frâncu, fostul şef al Cancelariei guvernului Tăriceanu, şi-a găsit refugiul în funcţia de director general ROMATSA după ce a fost exclus de la Guvern, ca urmare a trecutei sale colaborări cu Securitatea.
Cauza pentru care ROMATSA, regie care se autofinanţează din taxele percepute liniilor aeriene pentru tranzitarea spaţiului aerian naţional, se joacă cu banii este una de principiu. Potrivit actului de aderare a României la Eurocontrol, organismul de control al spaţiului aerian european, regia nu are voie să facă profit, însă banii trebuie cheltuiţi. „Nu avem voie să facem alte cheltuieli în afara celor de exploatare, investiţii şi cheltuieli cu personalul”, spune Bogdan Donciu, directorul general al ROMATSA.
Soluţia în cazul de faţă: drepturi de natură salarială date cu nemiluita nu numai controlorilor de zbor, ci oricărui angajat ROMATSA, inclusiv celor care la ora patru pun pixul jos şi pleacă. Potrivit bugetului pe 2009, în afara cheltuielilor cu salariile, regia va mai da 18,83 milioane de lei adaosuri de risc profesional, va plăti la stat 88 de milioane de lei cheltuieli şi contribuţii de vacanţă, prime de vacanţă în valoare de două salarii lunare, tichete de masă, tichete de creşă, drepturi speciale la participare la fondul de profit, cheltuieli de relocare şi de plecare din instituţie a personalului.
Cât priveşte cealaltă posibilitate a regiei de a cheltui banii în surplus, situaţia stă cam aşa. Dacă în 2008 nivelul investiţiilor făcute de ROMATSA în sistemele de dirijare a traficului ce îi aparţin pe aeroporturi a fost de 27 de milioane de lei, în acest an investiţiile vor fi de 56 de milioane de lei. Doar trei aeroporturi din România, respectiv Bucureşti Otopeni, Bucureşti Băneasa şi Timişoara, au sisteme tip ILS de aproximativ ultimă generaţie care să permită aeronavelor să aterizeze indiferent de nivelul vizibilităţii. „În loc să dea aceste salarii uriaşe cauzate nu atât de vreun merit al lor, cât de evoluţia pieţei aviaţiei, ROMATSA ar trebui să upgradeze toate sistemele Alenia achiziţionate în anii trecuţi”, opinează Sorin Stoicescu, fost director pentru aviaţia civilă în Ministerul Transporturilor.
Potrivit directorului general ROMATSA, Bogdan Donciu, până la finele anului viitor toate aeroporturile vor avea sisteme ILS care să permită aterizarea aeronavelor la o vizibilitate de aproximativ câteva sute de metri. În plus, directorul spune că regia se află pe locul 26 din 35 european din punctul de vedere al salariilor şi pe 23 din 36 privitor la tarifele practicate. Donciu menţionează că vor fi disponibilizate peste 200 de persoane exact din rândul personalului de suport, fapt care va face ca la un controlor de zbor să existe 1,8 funcţionari (2,8 în prezent), comparativ cu media europeană de 2,3 angajaţi de suport per controlor.
Bilant mai: 25.900 de lei pe cap de deputat
Romania trebuie salvata!
Deputatii au cheltuit, in total in luna mai, 8.654.596 de lei, din care 3.421.561 au reprezentat cheltuieli cu birourile parlamentare, iar 5.233.035 de lei au constituit indemnizatiile nete, diurnele de deplasare, cazarea, transportul si cheltuielile cu telefonia mobila.
Cel mai costisitor deputat al lunii mai a fost social-democratul Ion Mocioalca, cu 58.883 de lei, din care 48.481 de lei au reprezentat sumele primite pentru indemnizatie, diurne, cazare, transport si telefonie mobila, iar 10.402 de lei pentru birourile parlamentare.
Pe locul doi se afla tot un deputat PSD, Mihai Tudose, care a obtinut 54.536 de lei. Tudose a primit pentru activitatea de deputat 44.126 de lei si pentru birourile parlamentare 10.410 de lei. Pozitia a treia este ocupata de democrat-liberalul William Brinza, cu 49.428 de lei, din care 10.450 pentru birourile parlamentare, urmat de Stefan Seremi (PDL), cu 47.077 de lei si Mihai Doru Opriscan (PDL), cu 46.437 de lei. Pe urmatoarele locuri se afla Iosif Blaga (PDL)- 45.068 de lei, Petru Calian (PDL) - 43.554 de lei, Mihai Lupu (PNL) - 43.113 de lei, Marian Neacsu (PSD)- 42.491 de lei si Olosz Gergely(UDMR)- 38.669 de lei, arata NewsIn.
Deputati “ceva mai ieftini”
La polul opus, in topul celor mai putin costisitori deputati s-a aflat in luna mai fostul sef al MTS, Monica Iacob Ridzi, cu 9.208 de lei, din care 8.682 au fost cheltuielile cu birourile parlamentare. Ea este secondata de ministrul Muncii, Marian Sarbu, care a obtinut 10.218 de lei, de ministrul Turismului, Elena Udrea (10.391 de lei), vice-premierul Dan Nica (10.452 de lei), ministrul Culturii, Theodor Paleologu (10.770 de lei) si ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Victor Ponta (11.423 de lei). In cazul ministrilor care sunt si deputati, acestia nu primesc de la Parlament indemnizatia aferenta mandatului de ministru, indemnizatie care este suportata din bugetul Guvernului.
Deputatii vorbesc mult la telefonul mobil
In ceea ce priveste facturile de telefonie mobila, cel mai scump deputat s-a dovedit a fi social-democratul Mihai Tudose (2.422 de lei), secondat de democrat-liberalul Daniel Buda (1.605 de lei) si colegul sau de partid, Ioan Oltean (1.261 de lei). De asemenea, in top se mai afla liberalul Relu Fenechiu (930 de lei) si fostul premier, Calin Popescu Tariceanu (784 de lei). Ei sunt urmati de social-democratul Valeriu Zgonea (779 de lei), deputatul UDMR, Laszlo Borbely (710 de lei) si democrat-liberalul Costica Canacheu (704 de lei). Deputatul PSD, Iulian Iancu a vorbit de 673 de lei, iar presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, de 666 de lei.
Top 10: Cei mai costisitori deputati
Publicat: astazi 9am
Deputatii au cheltuit, in total in luna mai, 8.654.596 de lei, din care 3.421.561 au reprezentat cheltuieli cu birourile parlamentare, iar 5.233.035 de lei au constituit indemnizatiile nete, diurnele de deplasare, cazarea, transportul si cheltuielile cu telefonia mobila.
Cel mai costisitor deputat al lunii mai a fost social-democratul Ion Mocioalca, cu 58.883 de lei, din care 48.481 de lei au reprezentat sumele primite pentru indemnizatie, diurne, cazare, transport si telefonie mobila, iar 10.402 de lei pentru birourile parlamentare.
Pe locul doi se afla tot un deputat PSD, Mihai Tudose, care a obtinut 54.536 de lei. Tudose a primit pentru activitatea de deputat 44.126 de lei si pentru birourile parlamentare 10.410 de lei. Pozitia a treia este ocupata de democrat-liberalul William Brinza, cu 49.428 de lei, din care 10.450 pentru birourile parlamentare, urmat de Stefan Seremi (PDL), cu 47.077 de lei si Mihai Doru Opriscan (PDL), cu 46.437 de lei. Pe urmatoarele locuri se afla Iosif Blaga (PDL)- 45.068 de lei, Petru Calian (PDL) - 43.554 de lei, Mihai Lupu (PNL) - 43.113 de lei, Marian Neacsu (PSD)- 42.491 de lei si Olosz Gergely(UDMR)- 38.669 de lei, arata NewsIn.
Deputati “ceva mai ieftini”
La polul opus, in topul celor mai putin costisitori deputati s-a aflat in luna mai fostul sef al MTS, Monica Iacob Ridzi, cu 9.208 de lei, din care 8.682 au fost cheltuielile cu birourile parlamentare. Ea este secondata de ministrul Muncii, Marian Sarbu, care a obtinut 10.218 de lei, de ministrul Turismului, Elena Udrea (10.391 de lei), vice-premierul Dan Nica (10.452 de lei), ministrul Culturii, Theodor Paleologu (10.770 de lei) si ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Victor Ponta (11.423 de lei). In cazul ministrilor care sunt si deputati, acestia nu primesc de la Parlament indemnizatia aferenta mandatului de ministru, indemnizatie care este suportata din bugetul Guvernului.
Deputatii vorbesc mult la telefonul mobil
In ceea ce priveste facturile de telefonie mobila, cel mai scump deputat s-a dovedit a fi social-democratul Mihai Tudose (2.422 de lei), secondat de democrat-liberalul Daniel Buda (1.605 de lei) si colegul sau de partid, Ioan Oltean (1.261 de lei). De asemenea, in top se mai afla liberalul Relu Fenechiu (930 de lei) si fostul premier, Calin Popescu Tariceanu (784 de lei). Ei sunt urmati de social-democratul Valeriu Zgonea (779 de lei), deputatul UDMR, Laszlo Borbely (710 de lei) si democrat-liberalul Costica Canacheu (704 de lei). Deputatul PSD, Iulian Iancu a vorbit de 673 de lei, iar presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, de 666 de lei.
Top 10: Cei mai costisitori deputati
Publicat: astazi 9am
Abonați-vă la:
Postări (Atom)