Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
06 Aug 2009 Cristian Oprea
Răspunsul a fost dat miercuri seară la TVR. Şeful statului a criticat PSD şi PDL reproşându-le că îşi pierd timpul cu un subiect „ridicol“: comisia Elena Udrea.
Preşedintele României a atacat dur - miercuri seară la TVR 1 - cele două partide care formează coaliţia guvernamentală, luând-o în braţe pe fosta sa consilieră de la Palatul Cotroceni Elena Udrea, devenită ministru al Turismului. Traian Băsescu i-a ţinut partea fostei şefe a cancelariei sale prezidenţiale după ce aceasta a ajuns subiectul investigaţiei unei comisii speciale a Parlamentului României. „Partidele de la guvernare, în loc să discute despre problemele importante, discută despre comisia Elena Udrea. Este ridicol. Cred că există un dram de inconştienţă în Guvern“, i-a denunţat şeful statului miercuri seară la TVR pe parlamentarii care se ocupă de ministrul Turismului.
Şeful statului a mai criticat coaliţia aflată la guvernare din cauză că nu a pus în practică indicaţiile sale privind descentralizarea administrativă: „Uitaţi-vă că e în programul de guvernare (descentralizarea - n.r.), nu se întâmplă nici chiar în condiţiile în care este un premier din partidul meu, ce şanse ar fi să se întâmple dacă mai fac un mandat?“.
Profesorul Cristian Pîrvulescu apreciază că nu e de mirare o astfel de atitudine critică din partea şefului statului, „pentru că actuala coaliţie este cea pe care Traian Băsescu însuşi a creat-o, una care este de fapt o improvizaţie ce nu poate depăşi cu mult data alegerilor prezidenţiale“.
Pîrvulescu consideră că, prin comisiile Udrea şi Ridzi, PSD, PNL şi UDMR încearcă „să diminueze potenţialul electoral al lui Traian Băsescu şi să impună alte teme decât cele pe care şi le-a propus preşedintele“. Analistul politic avertizează că Elena Udrea „este nu neapărat un pion, dar oricum o piesă importantă pe tabla de şah a partidelor. Nu e regele, în orice caz, dar este folosită ca să dea şah la rege, cu speranţa că în noiembrie or să dea şi mat“.
Pentru profesorul Bogdan Teodorescu, emisiunea cu Traian Băsescu a fost ratată din moment ce a fost programată să aibă loc în timpul unui meci de fotbal. „Traian Băsescu a pierdut un discurs în timpul unui meci de mare audienţă, pe un post de mare audienţă, ceea ce arată că a fost grăbit. A fost grăbit să transmită un mesaj care să acopere scandalul Elena Udrea şi să-i dea satisfacţie Elenei Udrea“, spune Teodorescu. Acesta reaminteşte că Traian Băsescu a mai avut o ieşire asemănătoare „în cazul scandalului «bileţelul roz»“, când a vrut „să acopere un alt scandal în care ieşiseră la iveală contractele Elenei Udrea - ca avocat - cu guvernul PSD“.
Mogulii, obsesia lui Băsescu
După Guvern, Traian Băsescu s-a mai răfuit şi cu adversarii săi preferaţi: mogulii Vântu şi Voiculescu şi fostul preşedinte Emil Constantinescu.
„Să luăm cazul acelui preşedinte care s-a declarat învins de forţe obscure, când acele forţe sunt acum la vedere, şi aici mă refer la moguli. Mogulii din presă, şi aici mă refer la trustul domnului Vântu sau la trustul domnului Voiculescu, şi le cer să spună corect motivaţia pentru care reacţionează aşa. Ei cred că mai pot continua să facă ceea ce au făcut în mandatul lui Ion Iliescu“, a declarat preşedintele Băsescu.
vineri, 7 august 2009
joi, 6 august 2009
Bomba electorala: Geoana executat din neatentia PSD
Romania trebuie salvata!
9am.ro
Ceea ce parea cel mai banal si plicticos demers politic al verii, infiintarea, la initiativa PDL, a unei comisii de ancheta privind irigatiile din agricultura, si-a aratat fata nevazuta: declansarea unui atac de proportii asupra candidatului PSD la presedintie, Mircea Geoana, prin scoaterea la lumina a controversatei afaceri Transchem, de acum 12 ani.
Potrivit Impolitics, aceasta este inca o dovada, daca mai era nevoie, a faptului ca in Romania anchetele se fac numai atunci cand interesele politice o cer.
Smecheria PD-L
Democrat liberalii au avut, in urma cu o luna, ideea infiintarii unei comisii de ancheta privind felul in care agricultura romaneasca a ramas fara irigatii. Din neatentie sau nepasare PSD si-a pus, fara nicio problema, semnatura pe aceasta cerere si totul a fost bine…pana ieri.
Daca social democratii ar crede in charma, ziua de ieri ar fi una din zilele in care si-ar zice ca "au jucat prea agresiv, iar mingea a cazut pe partea cealalta a gardului, in curtea PDL". Asta deoarece abia acum democrat liberalii au declansat "bomba" comisiei pe Agricultura si au scos la lumina celebra afacere Transchem (care a pagubit Romania cu peste 100 de milioane de dolari), de acum 12 ani, peste care se asternuse, demult, praful uitarii.
La comisie a fost audiat fostul ministru al Finantelor din '97, Daniel Daianu, care a spus ca, la vremea respectiva, s-a opus din rasputeri incheierii afacerii Transchem, mai ales dupa ce primise semnale de avertisment din partea serviciilor secrete in legatura cu un grup de afaceristi care aveau interese oculte legate de afacerea in cauza. El si-a exprimat, totusi, nedumerirea legata de faptul ca povestea e scoasa de sub obroc dupa atata timp, cand Romania ar trebui sa fie interesata mai mult de prezent si de viitor.
Geoana plateste pacatele tineretii
Se speculeaza ca in urma acestei "anchete" intarziate, cel care va avea cel mai mult de suferit va fi Mircea Geoana, riscand chiar sa isi piarda orice sansa la presedintie.
Dar de ce Mircea Geoana? Ce este Transchem?
■In 1997, a aparut, la nivelul guvernului Ciorbea, ideea semnarii unui contract intre corporatia americana "TransChem Finance & Trade Corporation", profilata pe activitati legate de agricultura, si Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare (SNIF) pentru modernizarea agriculturii. Potrivit unor surse judiciare, Geoana, pe vremea cand era ambasador in SUA si mai apoi ministru de Externe, impreuna cu cumnatul sau Ionut Costea au facut lobby pe langa Guvernul Romaniei pentru firma americana "Transchem Finance & Trade Corp", care a beneficiat de un imprumut de 160 de milioane de dolari, garantat de statul roman, pentru modernizarea agriculturii noastre, prin Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare din cadrul Ministerului Agriculturii. Managementul programului a fost asigurat de firma Transag Production Company SRL, administrata de cetateni americani si un israelian. Totul a fost un fiasco.
■Dupa 2001, desi se cunostea modul pagubos in care actioneaza "Transchem Finance&Trade Corp", Ionut Costea a continuat sa sustina aceasta firma din postura sa de director regional al BERD. Demersurile lui Costea au fost sustinute de ministrul de Externe de atunci, Mircea Geoana, si chiar de catre ministrul de Finante Mihai Tanasescu. Proiectul de asa-zisa agricultura de performata s-a incheiat in 2004, cu un prejudiciu adus statului roman de circa 100 de milioane de dolari.
■Astfel, statul roman a fost obligat sa ramburseze imprumutul extern in locul firmelor americane "Transchem" si "Transag Production Campany" deoarece l-a garantat.
In consecinta, Mircea Geoana, cumnatul sau Ionut Costea, director regional al BERD, precum si fostul ministru al Finantelor Mihai Tanasescu au aparut intr-un dosar penal la Parchetul General, in care pagubele aduse Romaniei depasesc 100 de milioane de dolari.
Astfel este mai mult decat clar ca scoatarea la iveala, dupa 12 ani, a scandalului Transchem nu poate avea legatura decat cu apropiata campanie electorala, putand reprezenta o puternica arma anti-Geoana (si nu numai) in mana lui Basescu si a PDL. Semn ca de 20 de ani incoace, nimic nou nu a aparut in modul in care se deruleaza bataliile politice: aceeasi cautare de scheleti ingalbeniti in dulapuri, acelasi praf invechit aruncat in ochii opiniei publice.
9am.ro
Ceea ce parea cel mai banal si plicticos demers politic al verii, infiintarea, la initiativa PDL, a unei comisii de ancheta privind irigatiile din agricultura, si-a aratat fata nevazuta: declansarea unui atac de proportii asupra candidatului PSD la presedintie, Mircea Geoana, prin scoaterea la lumina a controversatei afaceri Transchem, de acum 12 ani.
Potrivit Impolitics, aceasta este inca o dovada, daca mai era nevoie, a faptului ca in Romania anchetele se fac numai atunci cand interesele politice o cer.
Smecheria PD-L
Democrat liberalii au avut, in urma cu o luna, ideea infiintarii unei comisii de ancheta privind felul in care agricultura romaneasca a ramas fara irigatii. Din neatentie sau nepasare PSD si-a pus, fara nicio problema, semnatura pe aceasta cerere si totul a fost bine…pana ieri.
Daca social democratii ar crede in charma, ziua de ieri ar fi una din zilele in care si-ar zice ca "au jucat prea agresiv, iar mingea a cazut pe partea cealalta a gardului, in curtea PDL". Asta deoarece abia acum democrat liberalii au declansat "bomba" comisiei pe Agricultura si au scos la lumina celebra afacere Transchem (care a pagubit Romania cu peste 100 de milioane de dolari), de acum 12 ani, peste care se asternuse, demult, praful uitarii.
La comisie a fost audiat fostul ministru al Finantelor din '97, Daniel Daianu, care a spus ca, la vremea respectiva, s-a opus din rasputeri incheierii afacerii Transchem, mai ales dupa ce primise semnale de avertisment din partea serviciilor secrete in legatura cu un grup de afaceristi care aveau interese oculte legate de afacerea in cauza. El si-a exprimat, totusi, nedumerirea legata de faptul ca povestea e scoasa de sub obroc dupa atata timp, cand Romania ar trebui sa fie interesata mai mult de prezent si de viitor.
Geoana plateste pacatele tineretii
Se speculeaza ca in urma acestei "anchete" intarziate, cel care va avea cel mai mult de suferit va fi Mircea Geoana, riscand chiar sa isi piarda orice sansa la presedintie.
Dar de ce Mircea Geoana? Ce este Transchem?
■In 1997, a aparut, la nivelul guvernului Ciorbea, ideea semnarii unui contract intre corporatia americana "TransChem Finance & Trade Corporation", profilata pe activitati legate de agricultura, si Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare (SNIF) pentru modernizarea agriculturii. Potrivit unor surse judiciare, Geoana, pe vremea cand era ambasador in SUA si mai apoi ministru de Externe, impreuna cu cumnatul sau Ionut Costea au facut lobby pe langa Guvernul Romaniei pentru firma americana "Transchem Finance & Trade Corp", care a beneficiat de un imprumut de 160 de milioane de dolari, garantat de statul roman, pentru modernizarea agriculturii noastre, prin Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare din cadrul Ministerului Agriculturii. Managementul programului a fost asigurat de firma Transag Production Company SRL, administrata de cetateni americani si un israelian. Totul a fost un fiasco.
■Dupa 2001, desi se cunostea modul pagubos in care actioneaza "Transchem Finance&Trade Corp", Ionut Costea a continuat sa sustina aceasta firma din postura sa de director regional al BERD. Demersurile lui Costea au fost sustinute de ministrul de Externe de atunci, Mircea Geoana, si chiar de catre ministrul de Finante Mihai Tanasescu. Proiectul de asa-zisa agricultura de performata s-a incheiat in 2004, cu un prejudiciu adus statului roman de circa 100 de milioane de dolari.
■Astfel, statul roman a fost obligat sa ramburseze imprumutul extern in locul firmelor americane "Transchem" si "Transag Production Campany" deoarece l-a garantat.
In consecinta, Mircea Geoana, cumnatul sau Ionut Costea, director regional al BERD, precum si fostul ministru al Finantelor Mihai Tanasescu au aparut intr-un dosar penal la Parchetul General, in care pagubele aduse Romaniei depasesc 100 de milioane de dolari.
Astfel este mai mult decat clar ca scoatarea la iveala, dupa 12 ani, a scandalului Transchem nu poate avea legatura decat cu apropiata campanie electorala, putand reprezenta o puternica arma anti-Geoana (si nu numai) in mana lui Basescu si a PDL. Semn ca de 20 de ani incoace, nimic nou nu a aparut in modul in care se deruleaza bataliile politice: aceeasi cautare de scheleti ingalbeniti in dulapuri, acelasi praf invechit aruncat in ochii opiniei publice.
miercuri, 5 august 2009
Cum se acuză Mazăre cînd se scuză că nu a fost incompatibil
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
05 Aug 2009 | Alexandru Cristorian
genţia Naţională de Integritate (ANI) s-a autosesizat în cazul primarelui de Constanţa, Radu Mazăre, pe motiv că micul Walkyrie a fost, pentru o perioadă, în anul 2003, incompatibil cu funcţia de primar. Adică omul era şi administrator al unei firme şi primar în acelaşi timp, lucru devenit ilegal din 2003. Imediat, primarul a dat nişte telefoane, a făcut rost de nişte acte şi afacerea s-a complicat puţin.
Mazăre se învîrte în Nisipuri mişcătoare
În 1998, primarul Radu Mazăre îşi face o firmă: Nisipuri SRL. Conform datelor înregistrate la Registrul Comerţului şi consemnate de judecătorul delegat Vasilica Tiţa, în actele de întregistrare apare Radu Ştefan Mazăre drept unic asociat şi administrator al societăţii.
Conform aceloraşi date de la Registrul Comerţului, Radu Ştefan Mazăre rămîne administrator al societăţii pînă în data de 6 noiembrie 2003, cînd societatea se transformă din societate cu răspundere limitată (SRL) în societate pe acţiuni (SA) şi cînd administrator devine fratele acestuia, Mihai Mazăre. De aici înainte, în societate se petrec multe schimbări, achiziţii şi alte acţiuni. Dar nu acestea ne interesează pe noi, ci faptul că, timp de mai multe luni, de la data intrării în vigoare a legii privind incompatibilităţile aleşilor (aprilie 2003), pînă la 6 noiembrie 2003, Mazăre a fost incompatibil.
Mazăre, mereu surprinzător: o simplă eroare judiciară
Orice persoană fizică, sau juridică, dacă vrea să înfiinţeze o societate comercială, trebuie să treacă, înainte de Registrul Comerţului, pe la un notar. Ei bine, surpriză! După ce ANI s-a sesizat, la mijlocul lui iulie, şi l-a luat pe primar la verificat, oamenii măzăriotului s-au mişcat mai ceva ca bărcile cu motor de pe lacul Siutghiol, unde Mazăre organizează raliuri pe apă. În 30 iulie, o reprezentantă a firmei lui Mazăre, Sorina Moscu Hortolomei, sună la directoarea Registrului Comerţului Constanţa si cere ca “greşeala” să fie remediată. Greşeala, că despre ea vorbim aici, constatată doar acum, aparţine judecătorului delegat Vasilica Tiţa. Cum, care greşeală? Păi, puţină atenţie: în actul constitutiv din 1998, întocmit la notarul Mariana Iosif, scrie negru pe alb că Radu Ştefan Mazăre este unic ASOCIAT iar ADMINISTRATOR al societăţii este fratele acestuia, Mihai Mazăre. In aceeaşi zi de 30 iulie 2009, directorea Registrului Comerţului Constanţa merge, ca urmare a telefonului Sorinei Moscu Hortolomei, la judecătorul delegat Iulia Cosac Cărbune. Iar aceasta constată greşeala din 1998 a judecătoarei Vasilica Tiţa şi semnează actele ce modifică greşeala. Deci, Mazăre e CURAT ca lacrima.
O întreagă poveste cusută cu aţă albă
La prima vedere, toată povestea pare în regulă iar verificările în cazul primarului Mazăre nu par a fi altceva decît rezultatul unei erori comise de un judecător cu mai bine de 10 ani în urmă. Sau, dacă ar fi să-l ascultăm chiar pe primar, este un atac politic, o acţiune orchestrată, bla bla. Ei bine, povestea este puţin mai complicată iar semnele de întrebare şi suspiciunile pe care acest caz le ridică sînt multiple. Aşadar:
- în primul rînd, este de-a dreptul ciudat cum, din 1998 încoace, nici Radu Mazăre şi nici vreun angajat de-al său nu au constatat această problemă, respectiv că administrator e chiar primarul şi nu fratele acestuia;
- timp de cinci ani s-au întîmplat o sumedenie de acţiuni în cadrul societăţii şi s-au semnat o căruţă de acte, însă în nici unul din ele nu apare Radu Mazăre, în calitate de administrator. Cu toate astea, nici Mihai Mazăre nu apare cu semnătură pe vreun act, în calitatea sa de administrator, pe care o avea, aşa cum zice acum Radu Mazăre;
- toate actele firmei sînt semnate (contracte, modificări de structură) de mandatari ai acţionarului unic Radu Mazăre. În cele mai multe cazuri apare un anume Ioan Gabriel Pătraşcu, dar şi Sorina Moscu Hortolomei;
- pe 7 octombrie 2003, cu mai bine de o lună înainte ca firma să fie schimbată din SRL în SA, şi Radu Mazăre să nu mai apară drept administrator, Sorina Moscu Hortolomei solicită de la Registrul Comerţului o copie după rezoluţia de înfiinţare a firmei, pentru a-i folosi la o bancă. În această rezoluţie de înfiinţare ar fi trebuit să apară, negru pe alb, faptul că Radu Ştefan Mazăre e administrator. Lucru pe care Sorina Moscu Hortolomeiu nu l-a văzut. Şi, culmea, Sorina Moscu Hortolomei este una şi aceeaşi cu persoana care a sunat la Registrul Comerţului în data de 30 iulie 2009 pentru a se opera, rapid, modificările;
- în actele de la Registrul Comerţului, la modificarea structurii firmei din 2003, cînd Nisipuri SRL a devenit Nisipuri SA şi administrator a fost numit Mihai Mazăre, apare scris negru pe alb că “se revocă din funcţia de administrator Radu Ştefan Mazăre”.
Dacă la toate astea mai adăugăm: rapiditatea cu care s-a operat modificarea, în mai puţin de 24 de ore (durată posibilă, dar puţin probabilă în România); faptul că au trecut cinci ani de zile şi nici Radu Mazăre, dar nici vreun asociat, angajat, partener ori membru al anturajului său nu şi-a dat seama că acesta era administrator şi nu fratele său; faptul că notarul Mariana Iosif este notarul de casă al primarului Mazăre şi, pe lîngă actul de de înfiinţare, a semnat mai toate actele rulate prin firma Nisipuri, atunci toată povestea pare puţin cusută cu aţă albă. Motiv pentru care le sugerăm celor de la ANI să meargă cu cercetarea puţin mai departe. Eventual pînă în arhiva notarului Mariana Iosif, unde trebuie să existe copii ale actului constitutiv din 1998, act ce îl dezvinovăţeşte, acum, pe primarul Mazăre în totalitate. Copii ale actelor scrise pe hîrtie din 1998, că doar se poate stabili vechimea hîrtiei.
Catavencu.ro
05 Aug 2009 | Alexandru Cristorian
genţia Naţională de Integritate (ANI) s-a autosesizat în cazul primarelui de Constanţa, Radu Mazăre, pe motiv că micul Walkyrie a fost, pentru o perioadă, în anul 2003, incompatibil cu funcţia de primar. Adică omul era şi administrator al unei firme şi primar în acelaşi timp, lucru devenit ilegal din 2003. Imediat, primarul a dat nişte telefoane, a făcut rost de nişte acte şi afacerea s-a complicat puţin.
Mazăre se învîrte în Nisipuri mişcătoare
În 1998, primarul Radu Mazăre îşi face o firmă: Nisipuri SRL. Conform datelor înregistrate la Registrul Comerţului şi consemnate de judecătorul delegat Vasilica Tiţa, în actele de întregistrare apare Radu Ştefan Mazăre drept unic asociat şi administrator al societăţii.
Conform aceloraşi date de la Registrul Comerţului, Radu Ştefan Mazăre rămîne administrator al societăţii pînă în data de 6 noiembrie 2003, cînd societatea se transformă din societate cu răspundere limitată (SRL) în societate pe acţiuni (SA) şi cînd administrator devine fratele acestuia, Mihai Mazăre. De aici înainte, în societate se petrec multe schimbări, achiziţii şi alte acţiuni. Dar nu acestea ne interesează pe noi, ci faptul că, timp de mai multe luni, de la data intrării în vigoare a legii privind incompatibilităţile aleşilor (aprilie 2003), pînă la 6 noiembrie 2003, Mazăre a fost incompatibil.
Mazăre, mereu surprinzător: o simplă eroare judiciară
Orice persoană fizică, sau juridică, dacă vrea să înfiinţeze o societate comercială, trebuie să treacă, înainte de Registrul Comerţului, pe la un notar. Ei bine, surpriză! După ce ANI s-a sesizat, la mijlocul lui iulie, şi l-a luat pe primar la verificat, oamenii măzăriotului s-au mişcat mai ceva ca bărcile cu motor de pe lacul Siutghiol, unde Mazăre organizează raliuri pe apă. În 30 iulie, o reprezentantă a firmei lui Mazăre, Sorina Moscu Hortolomei, sună la directoarea Registrului Comerţului Constanţa si cere ca “greşeala” să fie remediată. Greşeala, că despre ea vorbim aici, constatată doar acum, aparţine judecătorului delegat Vasilica Tiţa. Cum, care greşeală? Păi, puţină atenţie: în actul constitutiv din 1998, întocmit la notarul Mariana Iosif, scrie negru pe alb că Radu Ştefan Mazăre este unic ASOCIAT iar ADMINISTRATOR al societăţii este fratele acestuia, Mihai Mazăre. In aceeaşi zi de 30 iulie 2009, directorea Registrului Comerţului Constanţa merge, ca urmare a telefonului Sorinei Moscu Hortolomei, la judecătorul delegat Iulia Cosac Cărbune. Iar aceasta constată greşeala din 1998 a judecătoarei Vasilica Tiţa şi semnează actele ce modifică greşeala. Deci, Mazăre e CURAT ca lacrima.
O întreagă poveste cusută cu aţă albă
La prima vedere, toată povestea pare în regulă iar verificările în cazul primarului Mazăre nu par a fi altceva decît rezultatul unei erori comise de un judecător cu mai bine de 10 ani în urmă. Sau, dacă ar fi să-l ascultăm chiar pe primar, este un atac politic, o acţiune orchestrată, bla bla. Ei bine, povestea este puţin mai complicată iar semnele de întrebare şi suspiciunile pe care acest caz le ridică sînt multiple. Aşadar:
- în primul rînd, este de-a dreptul ciudat cum, din 1998 încoace, nici Radu Mazăre şi nici vreun angajat de-al său nu au constatat această problemă, respectiv că administrator e chiar primarul şi nu fratele acestuia;
- timp de cinci ani s-au întîmplat o sumedenie de acţiuni în cadrul societăţii şi s-au semnat o căruţă de acte, însă în nici unul din ele nu apare Radu Mazăre, în calitate de administrator. Cu toate astea, nici Mihai Mazăre nu apare cu semnătură pe vreun act, în calitatea sa de administrator, pe care o avea, aşa cum zice acum Radu Mazăre;
- toate actele firmei sînt semnate (contracte, modificări de structură) de mandatari ai acţionarului unic Radu Mazăre. În cele mai multe cazuri apare un anume Ioan Gabriel Pătraşcu, dar şi Sorina Moscu Hortolomei;
- pe 7 octombrie 2003, cu mai bine de o lună înainte ca firma să fie schimbată din SRL în SA, şi Radu Mazăre să nu mai apară drept administrator, Sorina Moscu Hortolomei solicită de la Registrul Comerţului o copie după rezoluţia de înfiinţare a firmei, pentru a-i folosi la o bancă. În această rezoluţie de înfiinţare ar fi trebuit să apară, negru pe alb, faptul că Radu Ştefan Mazăre e administrator. Lucru pe care Sorina Moscu Hortolomeiu nu l-a văzut. Şi, culmea, Sorina Moscu Hortolomei este una şi aceeaşi cu persoana care a sunat la Registrul Comerţului în data de 30 iulie 2009 pentru a se opera, rapid, modificările;
- în actele de la Registrul Comerţului, la modificarea structurii firmei din 2003, cînd Nisipuri SRL a devenit Nisipuri SA şi administrator a fost numit Mihai Mazăre, apare scris negru pe alb că “se revocă din funcţia de administrator Radu Ştefan Mazăre”.
Dacă la toate astea mai adăugăm: rapiditatea cu care s-a operat modificarea, în mai puţin de 24 de ore (durată posibilă, dar puţin probabilă în România); faptul că au trecut cinci ani de zile şi nici Radu Mazăre, dar nici vreun asociat, angajat, partener ori membru al anturajului său nu şi-a dat seama că acesta era administrator şi nu fratele său; faptul că notarul Mariana Iosif este notarul de casă al primarului Mazăre şi, pe lîngă actul de de înfiinţare, a semnat mai toate actele rulate prin firma Nisipuri, atunci toată povestea pare puţin cusută cu aţă albă. Motiv pentru care le sugerăm celor de la ANI să meargă cu cercetarea puţin mai departe. Eventual pînă în arhiva notarului Mariana Iosif, unde trebuie să existe copii ale actului constitutiv din 1998, act ce îl dezvinovăţeşte, acum, pe primarul Mazăre în totalitate. Copii ale actelor scrise pe hîrtie din 1998, că doar se poate stabili vechimea hîrtiei.
marți, 4 august 2009
Hai sa facem treaba mare, una de criza!
Romania trebuie salvata!
Chiar se gandesc astia la problemele cetateanului. Acum vor sa distruga si parcul Politehnicii pe banii nostri, pe timp de criza.
Halal criza!
Chiar se gandesc astia la problemele cetateanului. Acum vor sa distruga si parcul Politehnicii pe banii nostri, pe timp de criza.
Halal criza!
Soluţie de criză: Ecaterina Andronescu îşi face amfiteatru de 10 milioane de euro
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
03 Aug 2009 Iuliana Gatej
Ministrul Educaţiei şi rectorul autosuspendat al Politehnicii bucureştene, Ecaterina Andronescu, pregăteşte o hotărâre de guvern pentru alocarea de la buget a 10 milioane de euro cu scopul de a construi o aulă universităţii pe care o conduce.
Ministerul Educaţiei a întocmit un proiect de hotărâre de guvern pentru a se aproba “indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii Sală de Conferinţe (AULĂ) la Universitatea Politehnica din Bucureşti”. Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA, este de 38 de milioane de lei, calculat la un curs de 4 lei pe euro, adică aproape 10 milioane de euro. În anexa hotărârii, suma alocată are un asterisc, pentru ca în subsolul paginii să se precizeze: “Valoarea este confidenţială şi se va actualiza potrivit evoluţiei ulterioare a preţurilor”. Durata de realizare a investiţiei este de doi ani. Aula va fi construită lângă rectoratul Politehnicii pe o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, pe o suprafaţă totală desfăşurată de 5.000 de metri pătraţi.
La capitolul privind finanţarea instituţiei se specifică faptul că “se face de la bugetul de stat, din fondurile Ministerului Educaţie, Cercetării şi Inovării şi din alte fonduri legal constituite cu această destinaţie, conform listelor de investiţii aprobate potrivit legii”. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, este rectorul Politehnicii bucureştene, actualmente autosuspendat pe perioada mandatului de ministru.
Secretarul de stat care se ocupă de bugetul Ministerului Educaţiei, Mihnea Costoiu, care a fost şi directorul economic al Politehnicii, spune că “această investiţie este prevăzută în Legea bugetului, la capitolul investiţii, deci nu ministrul Educaţiei a decis. Proiectul acela nici nu era obligatoriu să apară, pentru că de-a lungul timpului miniştrii Educaţiei sau ai Finanţelor nu făceau HG-uri pentru a aloca nişte bani pentru investiţii. Guvernul e posibil să nu aloce nici un ban, pentru că universitatea are oricum posibilitatea să-şi facă sală de conferinţe din fonduri proprii”.
Mihnea Costoiu a mai sugerat şi o altă metodă: “La începutul investiţiei se făcea o hotărâre cu indicatorii minimi, sumele minime, apoi la finalul investiţiei se mai făcea o hotărâre pentru completarea sumelor. Noi am decis ca acest proces să fie cât mai transparent. Valoarea este reală, pentru că m-am interesat şi gândiţi-vă că Teatrul Naţional are 1.000 de locuri, iar centrul de conferinţe va avea 1.100. Alte universităţi au şi ele aule. La Iaşi au construit una de 500 de locuri în urmă cu o sută de ani, când aveau 500 de studenţi în total”. În nota de fundamentare a acestui proiect de hotărâre, motivul finanţării este acela că “Universitatea Politehnica din Bucureşti deţine supremaţia în România în ceea ce priveşte numărul de contracte de cercetare şi al sumelor atrase datorită creşterii exponenţiale a numărului de proiecte interne şi internaţionale în ultimii ani. Aceste contracte atrag după sine un număr impresionant de conferinţe, simpozioane, comunicări interne şi internaţionale, cu un număr din ce în ce mai mare de participanţi. În prezent, universitatea nu dispune de o sală sau un ansamblu în care să se desfăşoare acţiuni de mare anvergură. În situaţiile când este necesar să se organizeze colocvii, simpozioane, conferinţe, întâlniri cu studenţii, universitatea este obligată să închirieze spaţii de la diverse instituţii, cu costuri care grevează bugetul universităţii”.
Proiectul de hotărâre a fost postat miercuri seară pe site-ul Ministerului Educaţiei, însă a fost retras intempestiv joi la prânz. Vineri, acelaşi document a apărut şi pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, dar de asemenea a fost retras după câteva ore. Mihnea Costoiu a explicat aceasta prin faptul că documentul nu trebuia postat deloc şi că publicarea sa s-a făcut din greşeala unui funcţionar, întrucât nu trebuia dezvăluită valoarea estimativă a investiţiei. Însă legea achiziţiilor publice chiar obligă autorităţile contractante să facă publice înainte de licitaţie valorile estimate ale contractelor, rezultate din studii de fezabilitate, pe care firmele contractoare nu au voie să le depăşească.
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, spune că suma de 10 milioane de euro reprezintă valoarea totală a construcţiei. “Depinde dacă ministerul Finanţelor deschide finanţarea. Nici nu se ştie dacă vor primi toată valoarea. Oricum nu se face la mine acasă. Iar anul acesta nici nu ştiu cât o să primească. Voi suna pe domnul Păunică (directorul de buget-finanţe din Ministerul Educaţiei) să-mi spună suma, care cred că este foarte mică", estimează ministrul Educaţiei.
Cotidianul.ro
03 Aug 2009 Iuliana Gatej
Ministrul Educaţiei şi rectorul autosuspendat al Politehnicii bucureştene, Ecaterina Andronescu, pregăteşte o hotărâre de guvern pentru alocarea de la buget a 10 milioane de euro cu scopul de a construi o aulă universităţii pe care o conduce.
Ministerul Educaţiei a întocmit un proiect de hotărâre de guvern pentru a se aproba “indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii Sală de Conferinţe (AULĂ) la Universitatea Politehnica din Bucureşti”. Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA, este de 38 de milioane de lei, calculat la un curs de 4 lei pe euro, adică aproape 10 milioane de euro. În anexa hotărârii, suma alocată are un asterisc, pentru ca în subsolul paginii să se precizeze: “Valoarea este confidenţială şi se va actualiza potrivit evoluţiei ulterioare a preţurilor”. Durata de realizare a investiţiei este de doi ani. Aula va fi construită lângă rectoratul Politehnicii pe o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, pe o suprafaţă totală desfăşurată de 5.000 de metri pătraţi.
La capitolul privind finanţarea instituţiei se specifică faptul că “se face de la bugetul de stat, din fondurile Ministerului Educaţie, Cercetării şi Inovării şi din alte fonduri legal constituite cu această destinaţie, conform listelor de investiţii aprobate potrivit legii”. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, este rectorul Politehnicii bucureştene, actualmente autosuspendat pe perioada mandatului de ministru.
Secretarul de stat care se ocupă de bugetul Ministerului Educaţiei, Mihnea Costoiu, care a fost şi directorul economic al Politehnicii, spune că “această investiţie este prevăzută în Legea bugetului, la capitolul investiţii, deci nu ministrul Educaţiei a decis. Proiectul acela nici nu era obligatoriu să apară, pentru că de-a lungul timpului miniştrii Educaţiei sau ai Finanţelor nu făceau HG-uri pentru a aloca nişte bani pentru investiţii. Guvernul e posibil să nu aloce nici un ban, pentru că universitatea are oricum posibilitatea să-şi facă sală de conferinţe din fonduri proprii”.
Mihnea Costoiu a mai sugerat şi o altă metodă: “La începutul investiţiei se făcea o hotărâre cu indicatorii minimi, sumele minime, apoi la finalul investiţiei se mai făcea o hotărâre pentru completarea sumelor. Noi am decis ca acest proces să fie cât mai transparent. Valoarea este reală, pentru că m-am interesat şi gândiţi-vă că Teatrul Naţional are 1.000 de locuri, iar centrul de conferinţe va avea 1.100. Alte universităţi au şi ele aule. La Iaşi au construit una de 500 de locuri în urmă cu o sută de ani, când aveau 500 de studenţi în total”. În nota de fundamentare a acestui proiect de hotărâre, motivul finanţării este acela că “Universitatea Politehnica din Bucureşti deţine supremaţia în România în ceea ce priveşte numărul de contracte de cercetare şi al sumelor atrase datorită creşterii exponenţiale a numărului de proiecte interne şi internaţionale în ultimii ani. Aceste contracte atrag după sine un număr impresionant de conferinţe, simpozioane, comunicări interne şi internaţionale, cu un număr din ce în ce mai mare de participanţi. În prezent, universitatea nu dispune de o sală sau un ansamblu în care să se desfăşoare acţiuni de mare anvergură. În situaţiile când este necesar să se organizeze colocvii, simpozioane, conferinţe, întâlniri cu studenţii, universitatea este obligată să închirieze spaţii de la diverse instituţii, cu costuri care grevează bugetul universităţii”.
Proiectul de hotărâre a fost postat miercuri seară pe site-ul Ministerului Educaţiei, însă a fost retras intempestiv joi la prânz. Vineri, acelaşi document a apărut şi pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, dar de asemenea a fost retras după câteva ore. Mihnea Costoiu a explicat aceasta prin faptul că documentul nu trebuia postat deloc şi că publicarea sa s-a făcut din greşeala unui funcţionar, întrucât nu trebuia dezvăluită valoarea estimativă a investiţiei. Însă legea achiziţiilor publice chiar obligă autorităţile contractante să facă publice înainte de licitaţie valorile estimate ale contractelor, rezultate din studii de fezabilitate, pe care firmele contractoare nu au voie să le depăşească.
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, spune că suma de 10 milioane de euro reprezintă valoarea totală a construcţiei. “Depinde dacă ministerul Finanţelor deschide finanţarea. Nici nu se ştie dacă vor primi toată valoarea. Oricum nu se face la mine acasă. Iar anul acesta nici nu ştiu cât o să primească. Voi suna pe domnul Păunică (directorul de buget-finanţe din Ministerul Educaţiei) să-mi spună suma, care cred că este foarte mică", estimează ministrul Educaţiei.
luni, 3 august 2009
Nemirschi îmbogăţeşte SUA din sărăcia României
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
03 Aug 2009 | Biroul de Investigatii
În nimicnicia lui măzăriană, ministrul Nemirschi de la Mediu şi-a ascuns casa de vacanţă. Un mizilic, pînă la urmă, de maxim o sută de mii de euro. Mai nasol, însă, e că tupeistul dobrogean crescut la Primăria şulfei modist-naziste ascunde un proiect prin care Românica e de acord să plătească zeci de milioane de euro către SUA. Adică, da, către Statele Unite ale Americii. Mai exact, către Lockheed Martin, companie care ar urma să doteze statul nostru cu niscaiva echipamente de prevăzut ploi şi preîntîmpinat inundaţii.
Ei, şi, de ce sîntem fiii ploii la faza asta? Pentru că, în loc să le plătim americanilor zecile de milioane de euro (plus dobînda aferentă, că banii se plătesc dintr-un credit pe care ni-l dau tot americanii), am putea să facem acelaşi proiect pe banii moca ai UE.
Adică ar putea să-l facă ministerul lui Nemirschi, că noi în ţara asta putem doar să plătim taxe şi să nu votăm. De ce nu vrea Nemirschi să ne ţinem pantalonii pe noi, banii la buget şi ţiglele pe casă, în loc să sărăcim ca proştii ca să facă americanii un dil bun? Amănunte, numai în Caţavencul care urmează.
Catavencu.ro
03 Aug 2009 | Biroul de Investigatii
În nimicnicia lui măzăriană, ministrul Nemirschi de la Mediu şi-a ascuns casa de vacanţă. Un mizilic, pînă la urmă, de maxim o sută de mii de euro. Mai nasol, însă, e că tupeistul dobrogean crescut la Primăria şulfei modist-naziste ascunde un proiect prin care Românica e de acord să plătească zeci de milioane de euro către SUA. Adică, da, către Statele Unite ale Americii. Mai exact, către Lockheed Martin, companie care ar urma să doteze statul nostru cu niscaiva echipamente de prevăzut ploi şi preîntîmpinat inundaţii.
Ei, şi, de ce sîntem fiii ploii la faza asta? Pentru că, în loc să le plătim americanilor zecile de milioane de euro (plus dobînda aferentă, că banii se plătesc dintr-un credit pe care ni-l dau tot americanii), am putea să facem acelaşi proiect pe banii moca ai UE.
Adică ar putea să-l facă ministerul lui Nemirschi, că noi în ţara asta putem doar să plătim taxe şi să nu votăm. De ce nu vrea Nemirschi să ne ţinem pantalonii pe noi, banii la buget şi ţiglele pe casă, în loc să sărăcim ca proştii ca să facă americanii un dil bun? Amănunte, numai în Caţavencul care urmează.
Beţie de agenţii
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
02 Aug 2009 Razvan Mihai Vintilescu
Agenţiile guvernamentale sunt cele în care s-a practicat cea mai agresivă politică de angajări şi de măriri salariale. Nu de puţine ori, agenţii şi oficii din cadrul aceluiaşi minister au obiecte de activitate similare.
Conform raportului Băncii Mondiale din 2008, agenţiile de stat din administraţia centrală au aproape 40.000 de angajaţi, iar cele locale depăşesc cifra de 44.000 de salariaţi. Numărul total al acestor agenţii rămâne o enigmă, deoarece nici premierul Emil Boc nu a reuşit să răspundă la întrebările referitoare la acest aspect. Cu toate acestea, ele se află în avangarda instituţiilor bugetare care vor fi decimate în urma concedierilor din perioada următoare.
Un material neoficial realizat la nivelul Ministerului Finanţelor şi prezentat de Cotidianul în luna decembrie a anului trecut avertiza că în ultimii ani a existat o „tendinţă birocratică de creştere prin transformarea birourilor în servicii, a serviciilor în direcţii, a direcţiilor în direcţii generale şi a direcţiilor generale în agenţii/consilii/institute/instituţii, fiecare justificându-şi în mod fals necesitatea de funcţionare (adaptare la normele Uniunii Europene, integrare etc.)“.
Potrivit documentului citat, în agenţii există între 5.000 şi 10.000 de directori, iar personalul excedentar atinge o cotă de până la 40%.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) va reduce, conform agenţiei NewsIn, numărul agenţiilor şi instituţiilor din subordine de la 33 la 13. Restructurarea înseamnă o reducere a personalului cu 20%, după cum a declarat, sâmbătă, ministrul Ilie Sârbu. Măsura a scos însă la iveală o întreagă reţea de agenţii, institute şi laboratoare ce aveau atribuţii asemănătoare, dar funcţionau separat şi cu un număr crescut de angajaţi.
Astfel, deşi în subordinea MAPDR exista Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, mai funcţiona paralel şi Oficiul Naţional al Denumirii de Origine pentru Vinuri. Acum, cele două vor fuziona într-o singură entitate, numită Oficiul Naţional al Viticulturii şi Produselor Vitivinicole. În mod similar, patru laboratoare pentru controlul calităţii vinului (două cu personalitate juridică, de la Blaj şi Odobeşti, şi filialele fără personalitate juridică, de la Craiova şi Basarabi) vor fi reorganizate şi vor trece direct în subordinea Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii Vinului de la Valea Călugărească, instituţie aflată sub controlul MAPDR.
Un alt exemplu de eficientizare a activităţii din minister este absorbirea de către Autoritatea Naţională pentru Resurse Vegetale a nu mai puţin de şapte agenţii: Agenţia Naţională Fitosanitară, Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor, Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară, Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale, Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, precum şi Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava.
În urma acestor comasări, ministrul Sârbu estimează că va rezulta o reducere de 20% a numărului de salariaţi. „Proiectul de act normativ privind restructurarea Ministerului Agriculturii a fost finalizat de aproape două luni, l-am prezentat de două ori în Guvern, dar încă nu a fost aprobat“, a mai precizat el.
Agenţii fără număr
Camera Deputaţilor are un Institut Român pentru Drepturile Omului, iar Senatul nu s-a lăsat mai prejos şi a înfiinţat un Institut al Revoluţiei din decembrie 1989. Cam de aceleaşi probleme se mai ocupă Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. În domeniul învăţământului întâlnim Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar. Mai există Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social.
Cotidianul.ro
02 Aug 2009 Razvan Mihai Vintilescu
Agenţiile guvernamentale sunt cele în care s-a practicat cea mai agresivă politică de angajări şi de măriri salariale. Nu de puţine ori, agenţii şi oficii din cadrul aceluiaşi minister au obiecte de activitate similare.
Conform raportului Băncii Mondiale din 2008, agenţiile de stat din administraţia centrală au aproape 40.000 de angajaţi, iar cele locale depăşesc cifra de 44.000 de salariaţi. Numărul total al acestor agenţii rămâne o enigmă, deoarece nici premierul Emil Boc nu a reuşit să răspundă la întrebările referitoare la acest aspect. Cu toate acestea, ele se află în avangarda instituţiilor bugetare care vor fi decimate în urma concedierilor din perioada următoare.
Un material neoficial realizat la nivelul Ministerului Finanţelor şi prezentat de Cotidianul în luna decembrie a anului trecut avertiza că în ultimii ani a existat o „tendinţă birocratică de creştere prin transformarea birourilor în servicii, a serviciilor în direcţii, a direcţiilor în direcţii generale şi a direcţiilor generale în agenţii/consilii/institute/instituţii, fiecare justificându-şi în mod fals necesitatea de funcţionare (adaptare la normele Uniunii Europene, integrare etc.)“.
Potrivit documentului citat, în agenţii există între 5.000 şi 10.000 de directori, iar personalul excedentar atinge o cotă de până la 40%.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) va reduce, conform agenţiei NewsIn, numărul agenţiilor şi instituţiilor din subordine de la 33 la 13. Restructurarea înseamnă o reducere a personalului cu 20%, după cum a declarat, sâmbătă, ministrul Ilie Sârbu. Măsura a scos însă la iveală o întreagă reţea de agenţii, institute şi laboratoare ce aveau atribuţii asemănătoare, dar funcţionau separat şi cu un număr crescut de angajaţi.
Astfel, deşi în subordinea MAPDR exista Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, mai funcţiona paralel şi Oficiul Naţional al Denumirii de Origine pentru Vinuri. Acum, cele două vor fuziona într-o singură entitate, numită Oficiul Naţional al Viticulturii şi Produselor Vitivinicole. În mod similar, patru laboratoare pentru controlul calităţii vinului (două cu personalitate juridică, de la Blaj şi Odobeşti, şi filialele fără personalitate juridică, de la Craiova şi Basarabi) vor fi reorganizate şi vor trece direct în subordinea Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii Vinului de la Valea Călugărească, instituţie aflată sub controlul MAPDR.
Un alt exemplu de eficientizare a activităţii din minister este absorbirea de către Autoritatea Naţională pentru Resurse Vegetale a nu mai puţin de şapte agenţii: Agenţia Naţională Fitosanitară, Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor, Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară, Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale, Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, precum şi Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava.
În urma acestor comasări, ministrul Sârbu estimează că va rezulta o reducere de 20% a numărului de salariaţi. „Proiectul de act normativ privind restructurarea Ministerului Agriculturii a fost finalizat de aproape două luni, l-am prezentat de două ori în Guvern, dar încă nu a fost aprobat“, a mai precizat el.
Agenţii fără număr
Camera Deputaţilor are un Institut Român pentru Drepturile Omului, iar Senatul nu s-a lăsat mai prejos şi a înfiinţat un Institut al Revoluţiei din decembrie 1989. Cam de aceleaşi probleme se mai ocupă Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. În domeniul învăţământului întâlnim Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar. Mai există Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)