Romania trebuie salvata!
catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Sep 2009 | Roxana Jipa, Silviu Apostol
Fabrică secretă de doctorate pe şest la Universitatea „Valahia“ din Tîrgovişte! Printre beneficiari: europarlamentarul PNL Norica Nicolai, deputatul PD-L Gigel Calcan, un spion de la „Doi şi-un sfert“ arestat în cazul Popoviciu, Ilie Cornel Şerban pre numele său, primarul PD-L al sectorului 6, Cristian Poteraş, nevasta lui Ducu Bertzi (fostă secretar de stat în guvernul PNL), alţi secretari de stat, poliţişti şi agenţi de informaţii. Îndrumătorul lor de doctorat este chiar şeful patalamalelor secrete din România, adică al ORNISS, Marius Petrescu, un dinozaur care cloceşte pe post de trei guvernări încoace.
Fabrica de doctoranzi celebri a directorului ORNISS
Cînd nu învîrte pe degete secrete de stat sau informaţii clasificate de NATO, UE sau orice alt stat cu care România încheie înţelegeri sau tratate ce trebuie protejate, directorul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), Marius Petrescu, coordonează doctorate la Universitatea „Valahia“ din Tîrgovişte.
Dintr-un defect profesional sau nu, Petrescu şi-a ţinut lista de doctoranzi sub cheie. Acest gest total nejustificat nu a fost văzut cu ochi buni, stîrnind o serie de scandaluri în interiorul universităţii. Forţat de împrejurări, Petrescu a fost nevoit să posteze pe site-ul instituţiei preţioasele nume care s-au înscris în cursa pentru un doctorat în management cu domnia sa. Printre aceştia se numără doi foşti şefi de la fosta „Doi ş-un sfert“, Ilie Cornel Şerban şi Gelu Oltean, Norica Nicolai (europarlamentar), edilul sectorului 6, Cristian Poteraş, Bogdan Licu, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Teodora Bertzi (PNL) sau Valentin Calcan (senator PD-L).
Norica Nicolai, traseistă pe centura Harvard-Tîrgovişte
Despre ambiţiile intelectuale ale Noricăi Nicolai aţi mai putut citi în paginile Academiei Caţavencu, cu ocazia unei dezvăluri din CV-ul doamnei senator (pe atunci), care ne sugera că avem de a face cu un doctorand care îşi freacă coatele pe băncile „Harvard University-Kennedy School of Government“. Ei bine, lucrurile nu stăteau chiar aşa: programul de studii la care a participat în Statele Unite nu era doctorat, ci, de fapt, o bursă Kokkalis, destinată persoanelor care se pregătesc pentru funcţii de decizie în ţările din estul Europei. Binefăcătorul Noricăi era Sokrates Kokkalis, acţionarul majoritar al Intracom, beneficiarul unor contracte grase cu statul român.
Prima zvîcnire spre titlul de doctor Norica a avut-o încă în 1991, cînd s-a înscris în programul de doctorat cu tema „Sisteme contemporane de executare a pedepsei“. De atunci, adică de 18 ani, tot „doctorand“ în drept e, titlu din care nu pare să iasă prea curînd. Mai ales pentru că în 2007 s-a înscris la încă un doctorat, în paralel.
Norica şi Petrescu au vulnerabilizat informaţiile secrete ale României
Noua tentativă de a atinge titlul de doctor e supravegheată atent chiar de Marius Petrescu, directorul ORNISS, care îi coordonează lucrarea de doctorat în management la Universitatea „Valahia“. Cei doi au mai lucrat ceva în comun: un amendament la Legea informaţiilor clasificate. Senatoarea a venit cu ideea de a înlocui certificatul ORNISS cu o declaraţie pe proprie răspundere, un soi de angajament de confidenţialitate, prin care demnitarii ar putea avea acces nestingheriţi la secrete de stat. Amendamentul a fost acceptat la momentul respectiv (adică în 2006), în mod surprinzător, şi de directorul ORNISS, Marius Petrescu, care nu a sesizat nici o problemă în asta. Astfel, Parlamentul a desfiinţat certificatele ORNISS şi a dat liber preşedintelui, premierului, miniştrilor şi parlamentarilor la secrete de stat. Administraţia Prezidenţială a formulat o cerere de reexaminare a legii, susţinînd că aceasta dă naştere unor vulnerabilităţi în sistemul protecţiei informaţiilor clasificate şi că nu respectă reglementările NATO şi UE. Cererea a fost respinsă în Camera Deputaţilor (în septembrie 2007).
Spionul 0215 arestat în cazul Popoviciu, coleg cu Norica
Relaţiile dintre dom’ profesor Marius Petrescu şi doctoranzii săi secreţi s-au dezvoltat neaşteptat de bine. Să-l luăm de exemplu pe Cornel Şerban, fostul şef interimar de la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), fosta „Doi şi-un sfert“. Şerbănică e foarte bun prieten cu miliardarul Puiu Popoviciu. În martie, anul acesta, Cornel Şerban a fost reţinut 24 de ore pentru că ar fi încercat să intervină în favoarea lui Popoviciu într-o anchetă a DNA. De altfel, în acelaşi dosar a fost reţinut şi Puiu, tot pentru 24 de ore. Dosarul viza chiar afacerile din Băneasa ale miliardarului. Pe scurt: Puiu Popoviciu a luat ilegal de la stat un teren de 226 ha, care valora vreo trei miliarde de euro. Statul, fraier cum îl ştim, a tăcut mîlc şi Popoviciu şi-a putut ridica pe terenul respectiv un cartier de blocuri (în care şi-a luat apartament fiica cea mare a preşedintelui Traian Băsescu), un mall, un IKEA şi alte mizilicuri foarte profitabile. Legătura dintre Marius Petrescu, Cornel Şerban şi Popoviciu este Nicolae Călinoiu, acţionar la Băneasa Business Technology Park şi la Astor & Co. Potrivit site-ului Astor & Co, printre clienţii acesteia se număra chiar ORNISS. Societatea produce containere de siguranţă, seifuri şi case de bani. Deci studentul lui Petrescu, fost şef la DGIPI, este cercetat de DNA pentru relaţiile cu asociatul celui care are contracte cu ORNISS, condus de acelaşi Petrescu. Păi, vedeţi, dom’le, ce mică e lumea?
Fost şef al Cancelariei „Doi şi-un sfert“, doctorand la Tîrgovişte
În continuare, rămînem tot pe partea de informaţii, că doar asta e specialitatea casei. Un alt doctorand ascuns al directorului ORNISS este Gelu Marin Oltean, adică fix colegul de serviciu secret care l-a lucrat pe Cornel Şerban. Aţi citit într-un articol apărut pe 6 mai 2009 în Academia Caţavencu: Cornel Şerban a fost înregistrat în biroul său de la Ministerul de Interne, în timp ce discuta cu ofiţerul DNA care se ocupa de dosarul lui Puiu Popoviciu, chiar prin intermediul lui Gelu Oltean, şeful Cancelariei DGIPI. După arestarea lui Cornel Şerban, ministrul Nica l-a zburat pe Gelu de la DGIPI, nervos că a produs ditamai scandalul în presă şi, implicit, i-a făcut pe colegii de partid să-i dea peste nas că nu e în stare să-şi strunească mînjii din subordine.
Vicele CSM, doctorat la mega-universitatea "Valahia"
Printre alte perle doctorande ale emeritului profesor îi mai amintim şi pe Dimitrie Bogdan Licu, fost consilier la Cancelaria lui Tăriceanu şi actual vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Vă daţi seama că ditamai vicele CSM a ales tocmai prestigioasa, renumita şi celebra universitate de talie internaţională din Tîrgovişte să facă un doctorat la fără frecvenţă? Şi nu în orice domeniu, ci chiar în cel al managementului. Colecţia de nume de mare impact este completată şi de Cristian Poteraş (doctorand din 2007), primarul pedelist al sectorului 6, care din cînd în cînd îşi rupe din timpul acordat cetăţenilor şi aleargă într-un suflet la Tîrgovişte, să mai înveţe cîte ceva de la maestrul Petrescu. Nu înţelegem de ce nu s-a înscris la "Spiru Haret", că doar era aici, aproape, şi pe acelaşi profil. E bine, totuşi, că la „Valahia“ se întîlnesc doi colegi de partid: Poteraş şi Valentin Gigel Calcan (doctorand din 2008), senator PD-L de Dîmboviţa, fost şef al Consiliului Judeţean Dîmboviţa, pe care l-aţi întîlnit în "Lista candidaţilor pătaţi" publicată de Academia Caţavencu.
Hop şi nevasta lu’ Ducu Bertzi folkistu’
Nu putem să-l uităm, din lista doctoranzilor secreţi, pe Adrian Franz Kalapis, secretarul general al Ministerului Comunicaţiilor, condus de pedelistul Gabriel Sandu, doctorand din 2008. O mai amintim şi pe Theodora Bertzi, membru PNL şi doctorand din 2007 la fără frecvenţă. În anul în care s-a înscris la Universitatea „Valahia“, madam Bertzi era secretar de stat la Ministerul Muncii. Anterior, ea a fost şefă la Oficiul Român pentru Adopţii. Ca să vezi coincidenţă, soţia lui Marius Petrescu, Gabriela Elena Petrescu, este în prezent secretar general al Oficiului pentru Adopţii. Păi, să nu cînţi de jale, ca Ducu folkistu’? Păi, da, simt că fără ea, fără "Valahia", nu pot respira, ce intelectualitatea mea!
Şeful ORNISS, securistoid din naştere
Marius Petrescu e la conducerea ORNISS încă dinaintea înfiinţării instituţiei, în 2002. Asta pentru că el a ocupat iniţial şi funcţia de director al Autorităţii Naţionale de Securitate, cea care a fost înlocuită cu ORNISS în 2002. Conform informaţiilor vehiculate în presă, cariera în serviciile de informaţii a lui Petrescu a început înainte de Revoluţie: ar fi fost ofiţer SIE sub acoperire, şef al Direcţiei S din DIE, care a intrat după Revoluţie în subordinea SIE. Cu toate astea, ofiţerul de Securitate a primit verde de la CNSAS pentru a intra la şefia ORNISS. De asemenea, Petrescu a mai fost directorul Agenţiei Naţionale de Control al Exporturilor Strategice şi a Interzicerii Armelor Chimice (ANCESIAC), ocazie cu care a împărţit un dosar la Secţia Parchetelor Militare a Parchetului General împreună cu Shimon Naor, contrabandistul de arme, pentru firmele căruia Petrescu scotea licenţe ANCESIAC. Pentru că ORNISS a stat încă de la înfiinţare în subordinea prim-ministrului, Petrescu a fost un apropiat al lui Adrian Năstase, apoi al lui Tăriceanu, iar acum s-a făcut mic şi a intrat şi sub aripa lui Boc.
"Valahia", scandal cu diplome false
La începutul acestui an, Universitatea „Valahia“ din Tîrgovişte a fost implicată într-un scandal al diplomelor false alături de alte şapte universităţi din ţară. În reţeaua de traficanţi de diplome erau implicaţi profesori universitari, care încasau cîte 3.500 de euro pentru fiecare diplomă falsă. Scandalul a rămas, însă, fără urmări penale, Corpul de Control al Ministerului Educaţiei negăsind dovezi concludente privind eliberarea de diplome false.
miercuri, 9 septembrie 2009
Robert Negoita, cel mai bogat pesedist, datornicul numarul unu la Fisc
Romania trebuie salvata!
7.000 de romani care au facut tranzactii imobiliare fara sa achite TVA in perioada 2006-2008 au de platit aproximativ 670 milioane de euro la buget. In top conduce deputatul Robert Negoita.
Cea mai mare datorie a unui roman catre stat prin neplata TVA pe tranzactii imobiliare o are deputatul PSD Robert Negoita, unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari din zona Bucuresti-Ilfov. Acesta are de achitat nu mai putin de 9,5 milioane de euro. Potrivit cotidianului Gandul, Negoita a vandut intre anii 2006 si 2008, 753 de case noi pe persoana fizica, dar nu a platit TVA. [Bonus de criza: Fratii Negoita ofera o masina la cumpararea unui apartament]
In situatia lui Negoita mai sunt alti 7.000 de romani care fac afaceri cu terenuri construibile si case noi.
Saracul deputat bogat
Potrivit declaratiei sale de avere, care are 72 de pagini si este publicata pe site-ul Camerei Deputatilor, averea lui Rober Negoita (cel mai bogat parlamentar din PSD) se invarte in jurul sumei de 300 de milioane de euro (in banci), acesta avand 1603 de case si 57 de terenuri. [1.603 case, 72 de pagini, 1 deputat]
Cu toate astea, Negoita refuza de trei ani sa isi plateasca datoriile catre ANAF si pretinde ca acestea sunt "razbunari in stil basescian". [Negoita, politicianul care a vandut in ultimul an peste 500 de apartamente si are 40 de milioane de euro datorii]
Mai mult, deputatul PSD sustine ca nu stie nimic despre datoria sa catre Fisc. Contactat de Gandul, Negoita s-a aratat socat de veste, spunand ca nu stie nimic despre asa ceva. "Cei de la ANAF abereaza, pe mine nu m-a informat nimeni despre o asemenea verificare", spune deputatul social-democrat.
Vezi aici declaratia de avere a deputatului Robert Negoita
Publicat: astazi 9am.ro
7.000 de romani care au facut tranzactii imobiliare fara sa achite TVA in perioada 2006-2008 au de platit aproximativ 670 milioane de euro la buget. In top conduce deputatul Robert Negoita.
Cea mai mare datorie a unui roman catre stat prin neplata TVA pe tranzactii imobiliare o are deputatul PSD Robert Negoita, unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari din zona Bucuresti-Ilfov. Acesta are de achitat nu mai putin de 9,5 milioane de euro. Potrivit cotidianului Gandul, Negoita a vandut intre anii 2006 si 2008, 753 de case noi pe persoana fizica, dar nu a platit TVA. [Bonus de criza: Fratii Negoita ofera o masina la cumpararea unui apartament]
In situatia lui Negoita mai sunt alti 7.000 de romani care fac afaceri cu terenuri construibile si case noi.
Saracul deputat bogat
Potrivit declaratiei sale de avere, care are 72 de pagini si este publicata pe site-ul Camerei Deputatilor, averea lui Rober Negoita (cel mai bogat parlamentar din PSD) se invarte in jurul sumei de 300 de milioane de euro (in banci), acesta avand 1603 de case si 57 de terenuri. [1.603 case, 72 de pagini, 1 deputat]
Cu toate astea, Negoita refuza de trei ani sa isi plateasca datoriile catre ANAF si pretinde ca acestea sunt "razbunari in stil basescian". [Negoita, politicianul care a vandut in ultimul an peste 500 de apartamente si are 40 de milioane de euro datorii]
Mai mult, deputatul PSD sustine ca nu stie nimic despre datoria sa catre Fisc. Contactat de Gandul, Negoita s-a aratat socat de veste, spunand ca nu stie nimic despre asa ceva. "Cei de la ANAF abereaza, pe mine nu m-a informat nimeni despre o asemenea verificare", spune deputatul social-democrat.
Vezi aici declaratia de avere a deputatului Robert Negoita
Publicat: astazi 9am.ro
marți, 8 septembrie 2009
Incep presiunile Frantei asupra PSD. Mihnea Berindei, audiat de procurori, la Paris, in afacerea «Imprimeria»
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Istoricul Mihnea Berindei a declarat ca a fost audiat la sfârsitul lunii iunie în cadrul unei anchete a politiei judiciare privind o serie de contracte încheiate de Imprimeria Nationala din Franta în mai multe tari, printre care si România, cerându-i-se discretie pentru bunul mers al investigatiei. Berindei asigura ca nu a servit “drept intermediar în nici o operatie oculta”.
Prezentat de ziarul Le Parisien ca posibil „intermediar suspect” în scandalul Imprimeriei Nationale Franceze, istoricul român Mihnea Berindei, cercetator la CNRS (Centrul National pentru Cercetare Stiintifica din Franta) care lucra la Institutul pentru Stiinte Sociale, a declarat la RFI România ca singura lui contributie a fost punerea în legatura a Imprimeriei Nationale Franceze cu Guvernul de la Bucuresti, în anul 2002. El spune ca nu a participat la negocieri si ca ignora continutul contractului.
Imprimeria Nationala Franceza este suspectata ca ar fi implicata într-o afacere de coruptie internationala, în cazul a patru contracte pe care le-ar fi încheiat în ultimii ani cu România, Georgia, Siria si Senegal. Le Parisien scria ca ceva mai mult de 300.000 de euro “ar fi fost deturnati de intermediari” în cazul unui contract încheiat în 2004 în România de Imprimeria Nationala Franceza, vizata în prezent de o ancheta judiciara în urma suspiciunilor ca ar fi implicata într-un scandal international de coruptie. “Am fost audiat la sfârsitul lui iunie în cadrul unei anchete a politiei judiciare privind o serie de contracte încheiate de Imprimeria Nationala din Franta în mai multe tari, printre care si România. Mi s-a cerut o discretie totala privind bunul mers al anchetei. Dat fiind ca anumite scurgeri de informatii din dosar, accidentale sau dorite, au fost folosite într-un articol din Le Parisien, în care se insinueaza o participare a mea mai importanta decât cea reala, informatie rastalmacita de o anumita presa din România într-un mod tendentios si iresponsabil, as spune, ma simt obligat sa fac precizari”, a spus Berindei la postul de radio. Mihnea Berindei explica pe larg cum s-au desfasurat lucrurile. “În 2002, un reprezentant al Imprimeriei Nationale Franceze m-a solicitat ca sa facilitez stabilirea unor contacte cu guvernul român pentru prezentarea unui proiect privind informatizarea colectarii impozitelor, în primul rând la nivelul întreprinderilor, proiectul E-Tax. Am transmis informatia cabinetului primului-ministru si am organizat primele contacte. Acesta a fost în esenta rolul meu în aceasta problema”, puncteaza acesta.
“As mai dori sa precizez ceva: Imprimeria Nationala Franceza e o institutie de stat, sub tutela Ministerului de Finante. Ministrul de finante de atunci a sprijinit proiectul E-Tax si s-a adresat în acest sens omologului sau român. Proiectul corespundea, de asemenea, unei cereri a UE, privind reforma finantelor, introducerea unei mai mari transparente si eficiente în colectarea impozitelor. Nu am avut nici un motiv sa ma îndoiesc de corectitudinea acestui proiect”, a adaugat el. Istoricul respinge ferm ideea ca ar fi intermediat semnarea contractului. “Nu am participat la nici o discutie de fond, la nici o negociere sau la semnarea contractului. Ignor continutul acestuia. Nu am nici o calificare juridica sau tehnica care sa justifice participarea mea la tratative si nimeni nu m-a solicitat în acest sens. Un responsabil al Imprimeriei Nationale Franceze mi-a cerut în mai multe rânduri sa aflu daca proiectul respectiv se afla pe agenda de prioritati a guvernului român. Nu am primit nici o remuneratie din partea Imprimeriei Nationale Franceze, nu am servit drept intermediar în nicio operatie oculta. Am furnizat toate aceste explicatii în cadrul audierii din iunie si nu fac obiectul nici unei urmariri juridice sau cercetari penale din partea justitiei franceze”, a subliniat Mihnea Berindei.
Le Parisien: Comisioanele pentru contractul din România ar fi de 300.000 de euro
Presa franceza a scris la începutul lunii septembrie ca, în ceea ce priveste România, contractul, semnat în 2004, se refera la producerea de documente fiscale si are o valoare initiala de 20 de milioane de euro. “Potrivit unei surse apropiate dosarului, putin mai mult de 300.000 de euro ar fi fost deturnati de intermediari”, scria Le Parisien. Banii ar fi fost transferati de trei intermediari prin intermediul unei societati elvetiene. În afara de directorul general al Imprimeriei Nationale, Loïc de la Cochetière, justitia este interesata de rolul jucat de Pascal Pluchard, patronul societatii elvetiene Wed, banuita ca ar fi servit la transferarea comisioanelor ilegale cu ocazia contractului încheiat cu România, scrie Le Parisien. Pe de alta parte, ancheta vizeaza alte patru persoane, prezentate de acuzare drept “eventuali intermediari suspecti”, printre care si Mihnea Berindei, Julien Turczynski, un avocat de drept comercial din Paris, al carui cabinet s-a ocupat de contractul încheiat cu România, si Bruno Guez, un consultant deja implicat într-un alt scandal de coruptie din Franta, cazul Elf. Toti trei au fost audiati de anchetatori, iar domiciliile si birourile lor au fost perchezitionate, potrivit Le Parisien. În afara de cei trei, a patra persoana vizata de perchezitii este Patrick Wajsman, fost editorialist la Le Figaro, fondator al revistei Politique internationale. Acesta din urma ar fi intervenit în dosarul care priveste contractul din Georgia. În Georgia, contractul încheiat de Imprimeria Nationala franceza se refera la tiparirea de pasapoarte si are o valoare de 1,4 milioane de euro. În ceea ce priveste contractele cu Siria si Senegal, acestea ar fi mai modeste, dar s-ar referi tot la tiparirea de pasapoarte. De fiecare data, contractele ar fi fost obtinute de Imprimeria Nationala dupa ce ar fi dat mita, precizeaza publicatia franceza. Nici unul dintre cei patru nu a fost deocamdata plasat în arest preventiv si nici nu a fost pus sub acuzare.
Nicoleta Livezeanu
Gardianul.ro
Istoricul Mihnea Berindei a declarat ca a fost audiat la sfârsitul lunii iunie în cadrul unei anchete a politiei judiciare privind o serie de contracte încheiate de Imprimeria Nationala din Franta în mai multe tari, printre care si România, cerându-i-se discretie pentru bunul mers al investigatiei. Berindei asigura ca nu a servit “drept intermediar în nici o operatie oculta”.
Prezentat de ziarul Le Parisien ca posibil „intermediar suspect” în scandalul Imprimeriei Nationale Franceze, istoricul român Mihnea Berindei, cercetator la CNRS (Centrul National pentru Cercetare Stiintifica din Franta) care lucra la Institutul pentru Stiinte Sociale, a declarat la RFI România ca singura lui contributie a fost punerea în legatura a Imprimeriei Nationale Franceze cu Guvernul de la Bucuresti, în anul 2002. El spune ca nu a participat la negocieri si ca ignora continutul contractului.
Imprimeria Nationala Franceza este suspectata ca ar fi implicata într-o afacere de coruptie internationala, în cazul a patru contracte pe care le-ar fi încheiat în ultimii ani cu România, Georgia, Siria si Senegal. Le Parisien scria ca ceva mai mult de 300.000 de euro “ar fi fost deturnati de intermediari” în cazul unui contract încheiat în 2004 în România de Imprimeria Nationala Franceza, vizata în prezent de o ancheta judiciara în urma suspiciunilor ca ar fi implicata într-un scandal international de coruptie. “Am fost audiat la sfârsitul lui iunie în cadrul unei anchete a politiei judiciare privind o serie de contracte încheiate de Imprimeria Nationala din Franta în mai multe tari, printre care si România. Mi s-a cerut o discretie totala privind bunul mers al anchetei. Dat fiind ca anumite scurgeri de informatii din dosar, accidentale sau dorite, au fost folosite într-un articol din Le Parisien, în care se insinueaza o participare a mea mai importanta decât cea reala, informatie rastalmacita de o anumita presa din România într-un mod tendentios si iresponsabil, as spune, ma simt obligat sa fac precizari”, a spus Berindei la postul de radio. Mihnea Berindei explica pe larg cum s-au desfasurat lucrurile. “În 2002, un reprezentant al Imprimeriei Nationale Franceze m-a solicitat ca sa facilitez stabilirea unor contacte cu guvernul român pentru prezentarea unui proiect privind informatizarea colectarii impozitelor, în primul rând la nivelul întreprinderilor, proiectul E-Tax. Am transmis informatia cabinetului primului-ministru si am organizat primele contacte. Acesta a fost în esenta rolul meu în aceasta problema”, puncteaza acesta.
“As mai dori sa precizez ceva: Imprimeria Nationala Franceza e o institutie de stat, sub tutela Ministerului de Finante. Ministrul de finante de atunci a sprijinit proiectul E-Tax si s-a adresat în acest sens omologului sau român. Proiectul corespundea, de asemenea, unei cereri a UE, privind reforma finantelor, introducerea unei mai mari transparente si eficiente în colectarea impozitelor. Nu am avut nici un motiv sa ma îndoiesc de corectitudinea acestui proiect”, a adaugat el. Istoricul respinge ferm ideea ca ar fi intermediat semnarea contractului. “Nu am participat la nici o discutie de fond, la nici o negociere sau la semnarea contractului. Ignor continutul acestuia. Nu am nici o calificare juridica sau tehnica care sa justifice participarea mea la tratative si nimeni nu m-a solicitat în acest sens. Un responsabil al Imprimeriei Nationale Franceze mi-a cerut în mai multe rânduri sa aflu daca proiectul respectiv se afla pe agenda de prioritati a guvernului român. Nu am primit nici o remuneratie din partea Imprimeriei Nationale Franceze, nu am servit drept intermediar în nicio operatie oculta. Am furnizat toate aceste explicatii în cadrul audierii din iunie si nu fac obiectul nici unei urmariri juridice sau cercetari penale din partea justitiei franceze”, a subliniat Mihnea Berindei.
Le Parisien: Comisioanele pentru contractul din România ar fi de 300.000 de euro
Presa franceza a scris la începutul lunii septembrie ca, în ceea ce priveste România, contractul, semnat în 2004, se refera la producerea de documente fiscale si are o valoare initiala de 20 de milioane de euro. “Potrivit unei surse apropiate dosarului, putin mai mult de 300.000 de euro ar fi fost deturnati de intermediari”, scria Le Parisien. Banii ar fi fost transferati de trei intermediari prin intermediul unei societati elvetiene. În afara de directorul general al Imprimeriei Nationale, Loïc de la Cochetière, justitia este interesata de rolul jucat de Pascal Pluchard, patronul societatii elvetiene Wed, banuita ca ar fi servit la transferarea comisioanelor ilegale cu ocazia contractului încheiat cu România, scrie Le Parisien. Pe de alta parte, ancheta vizeaza alte patru persoane, prezentate de acuzare drept “eventuali intermediari suspecti”, printre care si Mihnea Berindei, Julien Turczynski, un avocat de drept comercial din Paris, al carui cabinet s-a ocupat de contractul încheiat cu România, si Bruno Guez, un consultant deja implicat într-un alt scandal de coruptie din Franta, cazul Elf. Toti trei au fost audiati de anchetatori, iar domiciliile si birourile lor au fost perchezitionate, potrivit Le Parisien. În afara de cei trei, a patra persoana vizata de perchezitii este Patrick Wajsman, fost editorialist la Le Figaro, fondator al revistei Politique internationale. Acesta din urma ar fi intervenit în dosarul care priveste contractul din Georgia. În Georgia, contractul încheiat de Imprimeria Nationala franceza se refera la tiparirea de pasapoarte si are o valoare de 1,4 milioane de euro. În ceea ce priveste contractele cu Siria si Senegal, acestea ar fi mai modeste, dar s-ar referi tot la tiparirea de pasapoarte. De fiecare data, contractele ar fi fost obtinute de Imprimeria Nationala dupa ce ar fi dat mita, precizeaza publicatia franceza. Nici unul dintre cei patru nu a fost deocamdata plasat în arest preventiv si nici nu a fost pus sub acuzare.
Nicoleta Livezeanu
Razboi politic pe serviciile de informatii
Romania trebuie salvata!
08-09-2009
Gardianul.ro
Se prefigureaza un adevarat razboi dus intre cele doua partide aflate la guvernare pentru subordonarea serviciilor de informatii. Scandalul legat de declaratiile liderului PSD Bucuresti, Marian Vanghelie, referitoare la arhiva serviciului secret al Ministerului de Interne a incins spiritele atât in rândurile partenerilor de guvernare, cât si in propriul partid. De altfel, lupta politica vizeaza, cu doar doua luni inainte de alegerile prezidentiale, si un alt serviciu special, respectiv Serviciul de Protectie si Paza, care a devenit, la rândul sau, tinta unor atacuri din partea liderilor social-democrati. Pe de alta parte, atacurile vin si din partea PD-L, având drept tinta Directia Generala de Informatii si Protectie Interna. Lucrurile s-au inflamat, odata cu vehicularea unor ipoteze referitoare la anumite scurgeri de informatii venite pe linia Serviciului Român de Informatii, fapt ce a determinat SRI sa dezminta prin intermediul unui comunicat de presa.
Primul oficial care s-a inflamat in legatura cu afirmatiile lui Marian Vanghelie a fost chiar colegul sau de partid, Dan Nica. Ministrul de interne a declarat, ieri, ca DGIPI nu a facut nimic in afara legii de când el este ministru. Nica a adaugat ca arhiva DGIPI nu s-a mutat, asa cum sustine colegul sau de partid.
Vanghelie, a declarat, la sfârsitul saptamânii trecute, la Scoala de vara a tinerilor PSD, ca are informatii despre Mircea Basescu de la SRI, si nu de la „Doi si un sfert“, asa cum sugera, cu o zi inainte, ministrul Elena Udrea. „Datele despre fratele lui Traian Basescu nu au venit de la Doi si un sfert, au venit de la SRI. Si o sa o dezamagesc pe Elena Udrea, ca datele au venit de la butoanele lui Traian Basescu, de acolo au venit datele. (...) Au arestat un sef de la Doi si un sfert, si nu l-a pus Marian Vanghelie, din pacate, saracu’. Deci, l-au arestat cum nu s-a întâmplat nicaieri în Europa asa ceva. Poate ca o sa mai aresteze înca doi, înca trei. Eu le urez succes si le propun sa faca si cu mine daca au curaj ceva, dar le spun un singur lucru: eu nu stiu daca voi ajunge vreodata mare“, a mai sustinut liderul PSD Bucuresti.
Social-democratul a mai afirmat, cu acelasi prilej, faptul ca DGIPI a fost mutata. Ieri, Vanghelie a precizat ca aceasta „este într-un fel, în anumite locuri, banuiesc, tocmai acolo unde a reusit sa fie pastrata pâna acuma si sa nu fie data pe piata ca presedintele sa suporte consecintele“. „Deci banuiesc ca e pe mâini bune, la asta am vrut sa ma refer“, a mai aratat liderul PSD. Acesta a precizat ca a facut aceste afirmatii pentru a o ajuta pe Elena Udrea, care „este dezinformata si ea tot îi da drept înainte, nu asta e problema“. „Sau cred eu ca transmitea un mesaj cu manta, nu stiu, ramâne sa vedem ce vrea sa ne transmita mai departe. Daca ramâne varianta a doua sau etapa a doua care vrea sa mi-o spuna, ma mai gândesc si eu ce-mi aduc aminte“, a mai comentat Vanghelie. Tot ieri, Marian Vanghelie a revenit si asupra afirmatiei potrivit careia a obtinut unele informatii de la SRI.
Marul discordiei, arhivele DGIPI
Reamintim ca, imediat dupa declansarea scandalului DGIPI – Puiu Popoviciu, in urma caruia au fost retinuti Cornel Serban, fost director al serviciului, omul de afaceri Gabriel Popoviciu si un alt ofiter din cadrul DGA, “Gardianul” a prezentat in exclusivitate informatia potrivit careia DNA a incercat sa puna mâna pe arhiva “Doi s‘un sfert”.
Procurorii au deschis o lucrare separata de dosarul privindu-l pe Cornel Serban, in care vizau verificarea a peste 300 de actiuni ale DGIPI derulate in perioada 2006-2009. Aceasta actiune se putea identifica, practic, cu o preluare a arhivelor serviciului secret al Ministerului de Interne. La vremea respectiva, Dan Nica a stopat aceasta tentativa, raspunzând DNA ca informatiile solicitate vizeaza aspecte care tin de siguranta nationala si nu pot fi instrainate fara un aviz al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. La sfârsitul lunii martie, procurorii au descins la sediul DGIPI si au solicitat registrul de inregistrari de telefoane si pe cel de listinguri cerute de la SRI. S-a opus Virgil Ardelean, si procurorii au plecat doar cu hârtiile legate de listingurile pe care le-ar fi cerut consulul Tiberiu Dinu. Trei zile mai târziu, a urmat o noua perchezitie si au fost ridicate ambele registre. Pe 30 martie, procurorii au venit cu o noua hârtie, având alt numar decât cel al dosarului “Baneasa Investment”, si au cerut acte din perioada 2006-2009. Perioada vizata este foarte interesanta. In 2006, pâna pe 5 aprilie 2007, ministru de interne era Vasile Blaga, iar sef al DGIPI era Virgil Ardelean. Au urmat apoi Cristian David si Petre Albu. Gabriel Oprea si Liviu Dragnea au stat foarte putin pe functii. Cererea DNA din 30 martie nu a fost onorata, Nica spunând ca are nevoie de acordul CSAT. O zi mai târziu, presedintele Traian Basescu a venit la Ministerul de Interne pentru o discutie caracterizata drept mini-CSAT, iar procurorii nu au mai revenit cu cererea.
Urmeaza SPP si STS
Razboiul pentru subordonarea politica a serviciilor secrete nu se opreste aici. Viorel Hrebenciuc a afirmat, in cadrul unei discutii televizate, ca SPP si STS fac politie politica la ordinul lui Traian Basescu. „Am constatat ca pe parcursul activitatii din aceasta vara cel putin cei din cadrul SPP fac politie politica. S-a constituit la nivelul dlui general Alexandru Burian o sectiune care se ocupa de acest lucru, care nu face decât sa urmareasca membrii PSD in teritoriu si mai ales presedintele si vicepresedintii PSD“, a precizat Hrebenciuc. Acesta a adaugat chiar ca PSD vrea sa modifice legile de functionare a SPP si STS astfel incât sefii acestora sa fie numiti de Parlament, si nu de presedinte. Ideea a fost peluata din zbor de Marian Vanghelie, care a adaugat ca inregistrarile ilegale ale discutiilor din Comisia Udrea au fost facute de SPP. De fapt, surse parlamentare afirma ca in spatele acestor dispute s-ar afla un plan mai vechi al PSD, de inregimentare a celor doua servicii in cadrul Guvernului. Presedintele PSD, Mircea Geoana, a afirmat, in cadrul unei intâlniri cu membrii diplomatiei, ca va propune ca din componenta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sa faca parte si fostii sefi de stat sau premieri, alaturi de cei aflati la putere. In viziunea sa, ar trebui facuta o „regândire institutionala“ la nivelul CSAT pentru a permite extinderea acestei institutii si catre cei care, prin experienta acumulata in structurile cele mai inalte ale statului, pot contribui la luarea deciziilor legate de siguranta nationala. In realitate, aceasta modificare a CSAT ar fi urmarit acumularea de voturi necesare trecerii STS si SPP in subordinea Guvernului. Reamintim ca, in 2007, parlamentarii PSD au mai initiat un astfel de demers care ar fi avut drept scop subordonarea SPP in cadrul Ministerului de Interne si a STS in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor.
Sefii serviciilor, convocati la audieri in parlament
Ministrul apararii, Mihai Stanisoara, precum si secretarul de stat Aurel Lascu si seful DGIA, Gheorghe Savu, sunt asteptati, azi dimineata, de comisiile de aparare din Parlament pentru audieri, în cursul amiezii acolo fiind asteptati si sefii DGIPI, SPP si STS. Ministrul si ceilalti oficiali MApN vor fi întrebati de parlamentarii din comisiile de aparare în legatura cu procesul de delaborare a munitiilor în general si în legatura cu cantitatile de munitii delaborate. De asemenea, oficialii MApN vor fi întrebati despre programele de înzestrare care sunt înca neafectate de modificarea bugetului ministerului. Pe de alta parte, începând de la ora 13.30, la comisiile reunite de aparare sunt asteptati sefii DGIPI Ionel Georgescu, SPP Lucian Pahontu si STS, Marcel Opris. Potrivit lui George Scutaru, vicepresedintele Comisiei de aparare din Camera Deputatilor, cei trei sefi ai SPP, STS si DGIPI „vor fi întrebati, în linii mari, în legatura cu subiecte precum acuzatiile lui Viorel Hrebenciuc de politie politica, interceptarile de la Comisia Udrea si cazul Babeni“.
Ion Alexandru
08-09-2009
Gardianul.ro
Se prefigureaza un adevarat razboi dus intre cele doua partide aflate la guvernare pentru subordonarea serviciilor de informatii. Scandalul legat de declaratiile liderului PSD Bucuresti, Marian Vanghelie, referitoare la arhiva serviciului secret al Ministerului de Interne a incins spiritele atât in rândurile partenerilor de guvernare, cât si in propriul partid. De altfel, lupta politica vizeaza, cu doar doua luni inainte de alegerile prezidentiale, si un alt serviciu special, respectiv Serviciul de Protectie si Paza, care a devenit, la rândul sau, tinta unor atacuri din partea liderilor social-democrati. Pe de alta parte, atacurile vin si din partea PD-L, având drept tinta Directia Generala de Informatii si Protectie Interna. Lucrurile s-au inflamat, odata cu vehicularea unor ipoteze referitoare la anumite scurgeri de informatii venite pe linia Serviciului Român de Informatii, fapt ce a determinat SRI sa dezminta prin intermediul unui comunicat de presa.
Primul oficial care s-a inflamat in legatura cu afirmatiile lui Marian Vanghelie a fost chiar colegul sau de partid, Dan Nica. Ministrul de interne a declarat, ieri, ca DGIPI nu a facut nimic in afara legii de când el este ministru. Nica a adaugat ca arhiva DGIPI nu s-a mutat, asa cum sustine colegul sau de partid.
Vanghelie, a declarat, la sfârsitul saptamânii trecute, la Scoala de vara a tinerilor PSD, ca are informatii despre Mircea Basescu de la SRI, si nu de la „Doi si un sfert“, asa cum sugera, cu o zi inainte, ministrul Elena Udrea. „Datele despre fratele lui Traian Basescu nu au venit de la Doi si un sfert, au venit de la SRI. Si o sa o dezamagesc pe Elena Udrea, ca datele au venit de la butoanele lui Traian Basescu, de acolo au venit datele. (...) Au arestat un sef de la Doi si un sfert, si nu l-a pus Marian Vanghelie, din pacate, saracu’. Deci, l-au arestat cum nu s-a întâmplat nicaieri în Europa asa ceva. Poate ca o sa mai aresteze înca doi, înca trei. Eu le urez succes si le propun sa faca si cu mine daca au curaj ceva, dar le spun un singur lucru: eu nu stiu daca voi ajunge vreodata mare“, a mai sustinut liderul PSD Bucuresti.
Social-democratul a mai afirmat, cu acelasi prilej, faptul ca DGIPI a fost mutata. Ieri, Vanghelie a precizat ca aceasta „este într-un fel, în anumite locuri, banuiesc, tocmai acolo unde a reusit sa fie pastrata pâna acuma si sa nu fie data pe piata ca presedintele sa suporte consecintele“. „Deci banuiesc ca e pe mâini bune, la asta am vrut sa ma refer“, a mai aratat liderul PSD. Acesta a precizat ca a facut aceste afirmatii pentru a o ajuta pe Elena Udrea, care „este dezinformata si ea tot îi da drept înainte, nu asta e problema“. „Sau cred eu ca transmitea un mesaj cu manta, nu stiu, ramâne sa vedem ce vrea sa ne transmita mai departe. Daca ramâne varianta a doua sau etapa a doua care vrea sa mi-o spuna, ma mai gândesc si eu ce-mi aduc aminte“, a mai comentat Vanghelie. Tot ieri, Marian Vanghelie a revenit si asupra afirmatiei potrivit careia a obtinut unele informatii de la SRI.
Marul discordiei, arhivele DGIPI
Reamintim ca, imediat dupa declansarea scandalului DGIPI – Puiu Popoviciu, in urma caruia au fost retinuti Cornel Serban, fost director al serviciului, omul de afaceri Gabriel Popoviciu si un alt ofiter din cadrul DGA, “Gardianul” a prezentat in exclusivitate informatia potrivit careia DNA a incercat sa puna mâna pe arhiva “Doi s‘un sfert”.
Procurorii au deschis o lucrare separata de dosarul privindu-l pe Cornel Serban, in care vizau verificarea a peste 300 de actiuni ale DGIPI derulate in perioada 2006-2009. Aceasta actiune se putea identifica, practic, cu o preluare a arhivelor serviciului secret al Ministerului de Interne. La vremea respectiva, Dan Nica a stopat aceasta tentativa, raspunzând DNA ca informatiile solicitate vizeaza aspecte care tin de siguranta nationala si nu pot fi instrainate fara un aviz al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. La sfârsitul lunii martie, procurorii au descins la sediul DGIPI si au solicitat registrul de inregistrari de telefoane si pe cel de listinguri cerute de la SRI. S-a opus Virgil Ardelean, si procurorii au plecat doar cu hârtiile legate de listingurile pe care le-ar fi cerut consulul Tiberiu Dinu. Trei zile mai târziu, a urmat o noua perchezitie si au fost ridicate ambele registre. Pe 30 martie, procurorii au venit cu o noua hârtie, având alt numar decât cel al dosarului “Baneasa Investment”, si au cerut acte din perioada 2006-2009. Perioada vizata este foarte interesanta. In 2006, pâna pe 5 aprilie 2007, ministru de interne era Vasile Blaga, iar sef al DGIPI era Virgil Ardelean. Au urmat apoi Cristian David si Petre Albu. Gabriel Oprea si Liviu Dragnea au stat foarte putin pe functii. Cererea DNA din 30 martie nu a fost onorata, Nica spunând ca are nevoie de acordul CSAT. O zi mai târziu, presedintele Traian Basescu a venit la Ministerul de Interne pentru o discutie caracterizata drept mini-CSAT, iar procurorii nu au mai revenit cu cererea.
Urmeaza SPP si STS
Razboiul pentru subordonarea politica a serviciilor secrete nu se opreste aici. Viorel Hrebenciuc a afirmat, in cadrul unei discutii televizate, ca SPP si STS fac politie politica la ordinul lui Traian Basescu. „Am constatat ca pe parcursul activitatii din aceasta vara cel putin cei din cadrul SPP fac politie politica. S-a constituit la nivelul dlui general Alexandru Burian o sectiune care se ocupa de acest lucru, care nu face decât sa urmareasca membrii PSD in teritoriu si mai ales presedintele si vicepresedintii PSD“, a precizat Hrebenciuc. Acesta a adaugat chiar ca PSD vrea sa modifice legile de functionare a SPP si STS astfel incât sefii acestora sa fie numiti de Parlament, si nu de presedinte. Ideea a fost peluata din zbor de Marian Vanghelie, care a adaugat ca inregistrarile ilegale ale discutiilor din Comisia Udrea au fost facute de SPP. De fapt, surse parlamentare afirma ca in spatele acestor dispute s-ar afla un plan mai vechi al PSD, de inregimentare a celor doua servicii in cadrul Guvernului. Presedintele PSD, Mircea Geoana, a afirmat, in cadrul unei intâlniri cu membrii diplomatiei, ca va propune ca din componenta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sa faca parte si fostii sefi de stat sau premieri, alaturi de cei aflati la putere. In viziunea sa, ar trebui facuta o „regândire institutionala“ la nivelul CSAT pentru a permite extinderea acestei institutii si catre cei care, prin experienta acumulata in structurile cele mai inalte ale statului, pot contribui la luarea deciziilor legate de siguranta nationala. In realitate, aceasta modificare a CSAT ar fi urmarit acumularea de voturi necesare trecerii STS si SPP in subordinea Guvernului. Reamintim ca, in 2007, parlamentarii PSD au mai initiat un astfel de demers care ar fi avut drept scop subordonarea SPP in cadrul Ministerului de Interne si a STS in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor.
Sefii serviciilor, convocati la audieri in parlament
Ministrul apararii, Mihai Stanisoara, precum si secretarul de stat Aurel Lascu si seful DGIA, Gheorghe Savu, sunt asteptati, azi dimineata, de comisiile de aparare din Parlament pentru audieri, în cursul amiezii acolo fiind asteptati si sefii DGIPI, SPP si STS. Ministrul si ceilalti oficiali MApN vor fi întrebati de parlamentarii din comisiile de aparare în legatura cu procesul de delaborare a munitiilor în general si în legatura cu cantitatile de munitii delaborate. De asemenea, oficialii MApN vor fi întrebati despre programele de înzestrare care sunt înca neafectate de modificarea bugetului ministerului. Pe de alta parte, începând de la ora 13.30, la comisiile reunite de aparare sunt asteptati sefii DGIPI Ionel Georgescu, SPP Lucian Pahontu si STS, Marcel Opris. Potrivit lui George Scutaru, vicepresedintele Comisiei de aparare din Camera Deputatilor, cei trei sefi ai SPP, STS si DGIPI „vor fi întrebati, în linii mari, în legatura cu subiecte precum acuzatiile lui Viorel Hrebenciuc de politie politica, interceptarile de la Comisia Udrea si cazul Babeni“.
Ion Alexandru
Oamenii lui Nemirschi dau vina pe firma care a primit 500.000 de euro
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Florina Andronache
♦ Comisia de ancheta in cazul “Nemirschi” a reluat ieri, dupa o luna de pauza, audierile privind legalitatea atribuirii fara licitatie, de catre Ministerul Mediului, a unui contract de 500.000 de euro firmei ARS Advertising, informatie dezvaluita de ziarul nostru. Sub tirul intrebarilor, administratorul firmei care a primit contractul de promovare a POS Mediu a spus ca nu-si aminteste daca a primit de la Ministerul Mediului o invitatie verbala sau scrisa pentru a veni la negocieri. Cu toate acestea, a primit dintr-un condei contractul de 500.000 euro.
♦ Totodata, administratorul ARS Advertising a evitat sa spuna care au fost sarcinile pe care firma le-a indeplinit prin contract. El a precizat, insa, ca partea de difuzare de publicitate, de care s-a ocupat firma Best Advertising, a fost una de furnizare servicii, si nu subcontractare, cum a dezvaluit un raport al Garzii Financiare. Marian Strachinescu, directorul Best Advertising, a justificat implicarea firmei in acest contract prin aceea ca avea de trei ani o intelegere cu ARS in privinta difuzarii de publicitate.
♦ Deputatii l-au audiat si pe fostul director al Directiei de implementare a fondurilor europene din Ministerul Mediului, Silviu Stoica, care a declarat ca firma ARS Advertising nu a anuntat autoritatile de implicarea unui subcontractor in promovarea POS Mediu. In schimb, reprezentantii Autoritatii pentru Reglementarea Achizitiilor Publice a aratat ca ministrul mediului, Nicolae Nemirschi, ar fi trebuit sa ia deja masurile ce se impun, avand in vedere ca s-a descoperit existenta subcontractorului.
Reprezentantii Best Advertising au recunoscut ieri, la audierile comisiei parlamentare de ancheta “Nemirschi”, ca au, de trei ani, o relatie de colaborare cu ARS Advertising pe contractele de difuzare de publicitate. “De 3 ani nu mai participam la acest tip de licitatii, pentru ca suntem furnizor media pentru ARS Advertising. Nu aveam de ce sa le facem concurenta. Banii ajung tot la noi”, a precizat Marian Strachinescu, director general al Best Advertising, la intrebarile deputatilor referitoare la faptul ca firma sa nu a fost interesata de licitatia privind promovarea POS Mediu.
El a adaugat ca majoritatea contractelor primite de la ARS Advertising erau incheiate cu institutii ale statului. Totodata, Strachinescu a negat ca ar fi subcontractori in cazul contractelor din 2008 si 2009 de promovare a POS Mediu, subliniind ca n-a avut nici o obligatie in raport cu Ministerul Mediului. “Am fost negociatori si intermediari pentru Ars Advertising”, a subliniat Strachinescu.
“Toate obligatiile au fost indeplinite de ARS Advertising. (...) Sunt 14 obligatii, iar un singur punct, cel referitor la difuzare, a fost indeplinit de Best Advertising”, a declarat Gabriel Stefanescu, administratorul ARS Advertising.
O afacere care nu putea fi ratata
In ciuda insistentelor deputatilor, Stefanescu nu a precizat public care au fost sarcinile pe care le-a indeplinit firma in contract. In schimb, a rezumat pe scurt modul in care a primit contractul, precizand ca nu-si mai aminteste daca solicitarea de continuare a contractului cu Ministerul Mediului in 2009 a venit verbal sau in scris. “Am participat la procedura de licitatie, am depus garantia, am castigat si ne-am asigurat ca s-a derulat campania pana la capat. Acum, campania este incheiata si asteptam banii”, a spus seful ARS Advertising.
Pe de alta parte, Marian Strachinescu, managerul Best Advertising, a spus ca nu a primit inca banii pentru serviciile de difuzare media, dar ca grosul acestora a mers catre presa. Desi initial a refuzat sa faca publica “matricea castigului firmei”, acesta a adaugat ca va face o lista privind modul in care au fost distribuite sumele. “Va spun in scris exact cati bani s-au dus la tv, radio, presa scrisa si cati au ramas la noi”, a replicat Strachinescu, dupa ce presedintele comisiei “Nemirschi”, Mircea Dusa, l-a atentionat ca are obligatia sa puna la dispozitie toate documentele necesare anchetei parlamentare.
UCVAP: „Este si alba, si neagra“
Comisia Nemirschi i-a pus ieri fata in fata pe reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice si pe cei ai Unitatii pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice din Ministerul Finantelor, care au avut pozitii diferite cu privire la contractul de 500.000 de euro, atribuit de Ministerul Mediului, fara licitatie, firmei ARS Advertising. UCVAP a declarat ca rapoartele lor sunt corecte si au fost intocmite fara presiuni politice. “Noi am verificat la un moment cand nu existau aceste presiuni si ne-am permis luxul de a fi impartiali”, a spus in fata comisiei Bogdan Olaru, directorul general adjunct al UCVAP, moment in care s-a ales din partea unui deputat cu porecla de “avocatul diavolului”.
Olaru a precizat ca, in raportul ANRMAP, Ministerul Mediului este sanctionat pe motiv ca nu a respectat procedurile si a încalcat art.122 lit. b si c din Ordonanta 34/2006, în timp ce, în toata procedura de negociere, Ministerul Mediului face referire la art. 122 lit.i“.
Ulterior, dupa interventiile deputatului Sulfina Barbu, reprezentantul UCVAP a spus, ezitant, ca, din punct de vedere profesional, considera ca în cazul acesta situatia poate fi calificata „si alba, si neagra“.
“Este o problema a UCVAP faptul ca nu si-au exprimat mai clar punctul de vedere si a lasat autoritatea contractanta sa-si asume raspunderea”, a declarat anterior Cristina Traila, presedintele ANRMAP, subliniind ca obligatia lor, dupa control, era sa aplice sanctiuni in functie de neregulile gasite in urma controlului. Institutia a concluzionat ca ministerul a atribuit contractele de promovare a POS Mediu cu incalcarea legii si a aplicat amenzi dure.
ANRMAP: Ministerul a atacat amenzile
Seful ANRMAP a aratat si ca Ministerul Mediului a luat atitudine impotriva amenzilor date de institutie. “Ministerul a atacat un singur proces-verbal. Din aceasta atitudine, înteleg ca singura problema e cuantumul amenzii, si nu încalcarea pe fond a ordonantei privind achizitiile publice”, a spus Traila.
Totodata, aceasta a aratat ca ministerul condus de Nicolae Nemirschi ar fi trebuit sa ia atitudine fata de existenta unui subcontractor, fapt interzis de lege. “In urma controlului nostru, nu rezulta ca ARS Advertising a subcontractat serviciile. Ulterior, din documentele care ne-au fost furnizate, s-a vazut acest lucru. Evident, in propunerea tehnica, ofertantul trebuia sa mentioneze acest lucru, iar autoritatea contractanta era obligata sa solicite existenta lor. Ministerul Mediului ar fi trebuit sa ia masurile care se impun”, a spus sefa ANRMAP.
In schimb, fostul director general al Autoritatii de Management a POS Mediu, Silviu Stoica, a precizat ca ministerul nu a cerut informatii firmei ARS Advertising legate de subcontractare. „Este obligatia contractorului sa faca acest lucru si, atât timp cât nu au facut acest lucru, noi nu aveam cum sa stim ca au subcontractat“, a spus Stoica.
Concurenta verifica piata publicitatii media
Presedintele Consiliului Concurentei a declarat ieri deputatilor ca sunt pe cale sa demareze un control cu privire la posibile intelegeri pe piata publicitatii media intre firmele ARS Advertising, ART Advertising si Best Advertising. “Ne intereseaza posibilele intelegeri intre firme, nu ce fac autoritatile contractante. Am primit in cursul lunii trecute o sesizare si am rugat ANRMAP sa ne transmita datele lor, iar in functie de acele informatii vom face analiza”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
Gardianul.ro
Florina Andronache
♦ Comisia de ancheta in cazul “Nemirschi” a reluat ieri, dupa o luna de pauza, audierile privind legalitatea atribuirii fara licitatie, de catre Ministerul Mediului, a unui contract de 500.000 de euro firmei ARS Advertising, informatie dezvaluita de ziarul nostru. Sub tirul intrebarilor, administratorul firmei care a primit contractul de promovare a POS Mediu a spus ca nu-si aminteste daca a primit de la Ministerul Mediului o invitatie verbala sau scrisa pentru a veni la negocieri. Cu toate acestea, a primit dintr-un condei contractul de 500.000 euro.
♦ Totodata, administratorul ARS Advertising a evitat sa spuna care au fost sarcinile pe care firma le-a indeplinit prin contract. El a precizat, insa, ca partea de difuzare de publicitate, de care s-a ocupat firma Best Advertising, a fost una de furnizare servicii, si nu subcontractare, cum a dezvaluit un raport al Garzii Financiare. Marian Strachinescu, directorul Best Advertising, a justificat implicarea firmei in acest contract prin aceea ca avea de trei ani o intelegere cu ARS in privinta difuzarii de publicitate.
♦ Deputatii l-au audiat si pe fostul director al Directiei de implementare a fondurilor europene din Ministerul Mediului, Silviu Stoica, care a declarat ca firma ARS Advertising nu a anuntat autoritatile de implicarea unui subcontractor in promovarea POS Mediu. In schimb, reprezentantii Autoritatii pentru Reglementarea Achizitiilor Publice a aratat ca ministrul mediului, Nicolae Nemirschi, ar fi trebuit sa ia deja masurile ce se impun, avand in vedere ca s-a descoperit existenta subcontractorului.
Reprezentantii Best Advertising au recunoscut ieri, la audierile comisiei parlamentare de ancheta “Nemirschi”, ca au, de trei ani, o relatie de colaborare cu ARS Advertising pe contractele de difuzare de publicitate. “De 3 ani nu mai participam la acest tip de licitatii, pentru ca suntem furnizor media pentru ARS Advertising. Nu aveam de ce sa le facem concurenta. Banii ajung tot la noi”, a precizat Marian Strachinescu, director general al Best Advertising, la intrebarile deputatilor referitoare la faptul ca firma sa nu a fost interesata de licitatia privind promovarea POS Mediu.
El a adaugat ca majoritatea contractelor primite de la ARS Advertising erau incheiate cu institutii ale statului. Totodata, Strachinescu a negat ca ar fi subcontractori in cazul contractelor din 2008 si 2009 de promovare a POS Mediu, subliniind ca n-a avut nici o obligatie in raport cu Ministerul Mediului. “Am fost negociatori si intermediari pentru Ars Advertising”, a subliniat Strachinescu.
“Toate obligatiile au fost indeplinite de ARS Advertising. (...) Sunt 14 obligatii, iar un singur punct, cel referitor la difuzare, a fost indeplinit de Best Advertising”, a declarat Gabriel Stefanescu, administratorul ARS Advertising.
O afacere care nu putea fi ratata
In ciuda insistentelor deputatilor, Stefanescu nu a precizat public care au fost sarcinile pe care le-a indeplinit firma in contract. In schimb, a rezumat pe scurt modul in care a primit contractul, precizand ca nu-si mai aminteste daca solicitarea de continuare a contractului cu Ministerul Mediului in 2009 a venit verbal sau in scris. “Am participat la procedura de licitatie, am depus garantia, am castigat si ne-am asigurat ca s-a derulat campania pana la capat. Acum, campania este incheiata si asteptam banii”, a spus seful ARS Advertising.
Pe de alta parte, Marian Strachinescu, managerul Best Advertising, a spus ca nu a primit inca banii pentru serviciile de difuzare media, dar ca grosul acestora a mers catre presa. Desi initial a refuzat sa faca publica “matricea castigului firmei”, acesta a adaugat ca va face o lista privind modul in care au fost distribuite sumele. “Va spun in scris exact cati bani s-au dus la tv, radio, presa scrisa si cati au ramas la noi”, a replicat Strachinescu, dupa ce presedintele comisiei “Nemirschi”, Mircea Dusa, l-a atentionat ca are obligatia sa puna la dispozitie toate documentele necesare anchetei parlamentare.
UCVAP: „Este si alba, si neagra“
Comisia Nemirschi i-a pus ieri fata in fata pe reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice si pe cei ai Unitatii pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice din Ministerul Finantelor, care au avut pozitii diferite cu privire la contractul de 500.000 de euro, atribuit de Ministerul Mediului, fara licitatie, firmei ARS Advertising. UCVAP a declarat ca rapoartele lor sunt corecte si au fost intocmite fara presiuni politice. “Noi am verificat la un moment cand nu existau aceste presiuni si ne-am permis luxul de a fi impartiali”, a spus in fata comisiei Bogdan Olaru, directorul general adjunct al UCVAP, moment in care s-a ales din partea unui deputat cu porecla de “avocatul diavolului”.
Olaru a precizat ca, in raportul ANRMAP, Ministerul Mediului este sanctionat pe motiv ca nu a respectat procedurile si a încalcat art.122 lit. b si c din Ordonanta 34/2006, în timp ce, în toata procedura de negociere, Ministerul Mediului face referire la art. 122 lit.i“.
Ulterior, dupa interventiile deputatului Sulfina Barbu, reprezentantul UCVAP a spus, ezitant, ca, din punct de vedere profesional, considera ca în cazul acesta situatia poate fi calificata „si alba, si neagra“.
“Este o problema a UCVAP faptul ca nu si-au exprimat mai clar punctul de vedere si a lasat autoritatea contractanta sa-si asume raspunderea”, a declarat anterior Cristina Traila, presedintele ANRMAP, subliniind ca obligatia lor, dupa control, era sa aplice sanctiuni in functie de neregulile gasite in urma controlului. Institutia a concluzionat ca ministerul a atribuit contractele de promovare a POS Mediu cu incalcarea legii si a aplicat amenzi dure.
ANRMAP: Ministerul a atacat amenzile
Seful ANRMAP a aratat si ca Ministerul Mediului a luat atitudine impotriva amenzilor date de institutie. “Ministerul a atacat un singur proces-verbal. Din aceasta atitudine, înteleg ca singura problema e cuantumul amenzii, si nu încalcarea pe fond a ordonantei privind achizitiile publice”, a spus Traila.
Totodata, aceasta a aratat ca ministerul condus de Nicolae Nemirschi ar fi trebuit sa ia atitudine fata de existenta unui subcontractor, fapt interzis de lege. “In urma controlului nostru, nu rezulta ca ARS Advertising a subcontractat serviciile. Ulterior, din documentele care ne-au fost furnizate, s-a vazut acest lucru. Evident, in propunerea tehnica, ofertantul trebuia sa mentioneze acest lucru, iar autoritatea contractanta era obligata sa solicite existenta lor. Ministerul Mediului ar fi trebuit sa ia masurile care se impun”, a spus sefa ANRMAP.
In schimb, fostul director general al Autoritatii de Management a POS Mediu, Silviu Stoica, a precizat ca ministerul nu a cerut informatii firmei ARS Advertising legate de subcontractare. „Este obligatia contractorului sa faca acest lucru si, atât timp cât nu au facut acest lucru, noi nu aveam cum sa stim ca au subcontractat“, a spus Stoica.
Concurenta verifica piata publicitatii media
Presedintele Consiliului Concurentei a declarat ieri deputatilor ca sunt pe cale sa demareze un control cu privire la posibile intelegeri pe piata publicitatii media intre firmele ARS Advertising, ART Advertising si Best Advertising. “Ne intereseaza posibilele intelegeri intre firme, nu ce fac autoritatile contractante. Am primit in cursul lunii trecute o sesizare si am rugat ANRMAP sa ne transmita datele lor, iar in functie de acele informatii vom face analiza”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
Cum si-a luat Patapievici masina din banii statului
Romania trebuie salvata!
9am.ro
Dosarul Udrea se ingroasa si, mai nou, il implica si pe H.R. Patapievici alaturi de care Elena Udrea se presupune ca ar fii aruncat 45.000 de euro pe o reclama in prestigiosul cotidian francez Le Figaro, dar nu in zadar, ci pentru un autoturism.
In numarul din 15-22 iunie a “Le Figaro”, in Figaroscop a aparut un supliment de 12 pagini dedicat Romaniei.
Potrivit jurnalistului Andrei Badin, acest supliment nu a fost “dedicate” Romaniei, ci platit de ICR, condus de Patapievici si de ministerul Turismului, care ar fii dat ba 30.000, ba 45.000 de euro pentru publicarea lui.
Cu ce s-a ales Romania? - o masina pentru Patapievici
Cel mai interesant lucru in acest supliment de 12 pagini publicat pe banii statului in Le Figaro este o pagina dedicate in totalitate unei reclame Volvo - despre care nu se stie cat a plati sa apara in publicatia franceza, insa se stie ca presedintele ICR, Horia Roman Patapievici, a primit recent din partea Volvo un automobil S60 in folosin?a gratuita, la fel ca si Andrei Plesu si acesta emmbru ICR.
Automobilul nu este trecut in declaratie de avere a presedintelui ICR, ceea ce constituie o infractiune.
Cititi mai mult pe badin.ro
Publicat: astazi 9am.ro
9am.ro
Dosarul Udrea se ingroasa si, mai nou, il implica si pe H.R. Patapievici alaturi de care Elena Udrea se presupune ca ar fii aruncat 45.000 de euro pe o reclama in prestigiosul cotidian francez Le Figaro, dar nu in zadar, ci pentru un autoturism.
In numarul din 15-22 iunie a “Le Figaro”, in Figaroscop a aparut un supliment de 12 pagini dedicat Romaniei.
Potrivit jurnalistului Andrei Badin, acest supliment nu a fost “dedicate” Romaniei, ci platit de ICR, condus de Patapievici si de ministerul Turismului, care ar fii dat ba 30.000, ba 45.000 de euro pentru publicarea lui.
Cu ce s-a ales Romania? - o masina pentru Patapievici
Cel mai interesant lucru in acest supliment de 12 pagini publicat pe banii statului in Le Figaro este o pagina dedicate in totalitate unei reclame Volvo - despre care nu se stie cat a plati sa apara in publicatia franceza, insa se stie ca presedintele ICR, Horia Roman Patapievici, a primit recent din partea Volvo un automobil S60 in folosin?a gratuita, la fel ca si Andrei Plesu si acesta emmbru ICR.
Automobilul nu este trecut in declaratie de avere a presedintelui ICR, ceea ce constituie o infractiune.
Cititi mai mult pe badin.ro
Publicat: astazi 9am.ro
La autostrada Bechtel se lucrează din greu. Doar la televizor
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
07 Sep 2009 Adrian Popa, Doru Cireasa
Anunţat încă de anul trecut, reportajul despre autostrada Transilvania, construită de compania americană, a apărut în sfârşit în emisiunea „Industrial Junkie“
Discovery Channel a difuzat luna trecută, în cadrul emisiunii „Industrial Junkie“ („Nebun după tehnologie“), un reportaj despre construcţia de şosele din Europa, condimentat cu imagini şi exemplificări de pe celebra autostradă Transilvania, contractată de americanii de la Bechtel. Realizatorul materialului vorbeşte despre „cel mai mare proiect de drumuri din UE“ care se desfăşoară în inima „misteriosului ţinut al Transilvaniei“.
Pentru impresionarea spectatorilor, imaginile cu căruţe conduse de localnici îmbrăcaţi sărăcăcios, care traversează uliţele cu aspect modest, alternează cu imagini de pe şantierul dominat de utilaje masive inscripţionate cu colante ale firmei americane. Clipul aduce un plus de imagine proiectului şi constructorului american, care de la debutul proiectului în 2004 nu a predat statului român nici un kilometru de autostradă, dar care a încasat în schimb aproape 800 de milioane de euro de la începutul lucrărilor.
Pe majoritatea utilajelor care apar în prim-planurile documentarului apar colante cu logoul firmei americane, iar într-unul chiar e scris clar numele acesteia.
Vizionarea singurului extras din emisiune, disponibil pe Internet la adresa
http://industrialjunkie-nl.discoverychannel.co.uk/aflevering.html , arată că gazda acesteia, Jonny Smith, evită să pronunţe numele firmei americane.
Solicitaţi să pună la dispoziţie documentarul, oficiali ai Bechtel România au precizat că îl au, dar că Discovery Channel le-ar fi interzis înstrăinarea acestuia.
Planurile unui astfel de reportaj durează din luna februarie 2009. Reprezentanţii Bechtel spuneau atunci că nu au dat bani pentru a apărea în reportajul respectiv şi că cei de la Discovery erau cei interesaţi. „Doreau să afle cum se face asfaltul şi cum se pune pe şosea“, au declarat cei de la Bechtel. Iniţial, documentarul urma să apară în seria „Mega Builders“. Această serie a inclus însă lucrări cu adevărat monumentale, precum turnul Burj Dubai din Arabia Saudită sau autostrada M30 din Spania, care cuprinde nu mai puţin de 50 de kilometri de tuneluri, la a cărei construcţie s-au folosit cele mai mari utilaje de săpat din lume.
Spre deosebire de aceste proiecte, oficiali ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România au caracterizat anterior proiectul autostrăzii ca fiind „învechit“ din punctul de vedere al soluţiilor tehnice folosite. Spre exemplu, sutele de pile masive din beton, îngropate la zeci de metri în pământ şi plătite cu bani grei de stat, s-ar fi putut înlocui cu structuri elastice, suple şi mai ieftine. Spre exemplu, viaductul Millau din Franţa, şi el subiect al unui documentar Discovery Channel din seria „Extreme Engineering“, nu foloseşte cu mult mai mult beton decât cel de la Suplacu de Barcău, construit de Bechtel.
Deşi e mai lung cu 600 de metri, viaductul francez se sprijină doar pe şapte piloni, unii dintre aceştia înalţi aproape cât Empire State Building.
Banii, daţi de Discovery
„Serialul «Nebun după tehnologie» a fost filmat în diverse regiuni din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, iar pentru acest episod, echipa de producţie a căutat un proiect de autostradă major, care să ilustreze procesul industrial de construcţie a drumurilor. De altfel, fiecare episod prezintă un anumit proces industrial, zonele fiind alese cu acest scop. Echipa de producţie este cea care selectează locurile pentru filmări, astfel încât să fie întrunite anumite condiţii practice şi editoriale cum ar fi: accesul echipei de filmare la zona respectivă, cerinţele programului de filmare, interesul telespectatorului pentru subiectul respectiv etc. Producţia acestui episod a fost finanţată în totalitate de către Discovery“, spune Lisa Weinbrenn, director de dezvoltare-producţie în cadrul Discovery Networks.
Cotidianul.ro
07 Sep 2009 Adrian Popa, Doru Cireasa
Anunţat încă de anul trecut, reportajul despre autostrada Transilvania, construită de compania americană, a apărut în sfârşit în emisiunea „Industrial Junkie“
Discovery Channel a difuzat luna trecută, în cadrul emisiunii „Industrial Junkie“ („Nebun după tehnologie“), un reportaj despre construcţia de şosele din Europa, condimentat cu imagini şi exemplificări de pe celebra autostradă Transilvania, contractată de americanii de la Bechtel. Realizatorul materialului vorbeşte despre „cel mai mare proiect de drumuri din UE“ care se desfăşoară în inima „misteriosului ţinut al Transilvaniei“.
Pentru impresionarea spectatorilor, imaginile cu căruţe conduse de localnici îmbrăcaţi sărăcăcios, care traversează uliţele cu aspect modest, alternează cu imagini de pe şantierul dominat de utilaje masive inscripţionate cu colante ale firmei americane. Clipul aduce un plus de imagine proiectului şi constructorului american, care de la debutul proiectului în 2004 nu a predat statului român nici un kilometru de autostradă, dar care a încasat în schimb aproape 800 de milioane de euro de la începutul lucrărilor.
Pe majoritatea utilajelor care apar în prim-planurile documentarului apar colante cu logoul firmei americane, iar într-unul chiar e scris clar numele acesteia.
Vizionarea singurului extras din emisiune, disponibil pe Internet la adresa
http://industrialjunkie-nl.discoverychannel.co.uk/aflevering.html , arată că gazda acesteia, Jonny Smith, evită să pronunţe numele firmei americane.
Solicitaţi să pună la dispoziţie documentarul, oficiali ai Bechtel România au precizat că îl au, dar că Discovery Channel le-ar fi interzis înstrăinarea acestuia.
Planurile unui astfel de reportaj durează din luna februarie 2009. Reprezentanţii Bechtel spuneau atunci că nu au dat bani pentru a apărea în reportajul respectiv şi că cei de la Discovery erau cei interesaţi. „Doreau să afle cum se face asfaltul şi cum se pune pe şosea“, au declarat cei de la Bechtel. Iniţial, documentarul urma să apară în seria „Mega Builders“. Această serie a inclus însă lucrări cu adevărat monumentale, precum turnul Burj Dubai din Arabia Saudită sau autostrada M30 din Spania, care cuprinde nu mai puţin de 50 de kilometri de tuneluri, la a cărei construcţie s-au folosit cele mai mari utilaje de săpat din lume.
Spre deosebire de aceste proiecte, oficiali ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România au caracterizat anterior proiectul autostrăzii ca fiind „învechit“ din punctul de vedere al soluţiilor tehnice folosite. Spre exemplu, sutele de pile masive din beton, îngropate la zeci de metri în pământ şi plătite cu bani grei de stat, s-ar fi putut înlocui cu structuri elastice, suple şi mai ieftine. Spre exemplu, viaductul Millau din Franţa, şi el subiect al unui documentar Discovery Channel din seria „Extreme Engineering“, nu foloseşte cu mult mai mult beton decât cel de la Suplacu de Barcău, construit de Bechtel.
Deşi e mai lung cu 600 de metri, viaductul francez se sprijină doar pe şapte piloni, unii dintre aceştia înalţi aproape cât Empire State Building.
Banii, daţi de Discovery
„Serialul «Nebun după tehnologie» a fost filmat în diverse regiuni din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, iar pentru acest episod, echipa de producţie a căutat un proiect de autostradă major, care să ilustreze procesul industrial de construcţie a drumurilor. De altfel, fiecare episod prezintă un anumit proces industrial, zonele fiind alese cu acest scop. Echipa de producţie este cea care selectează locurile pentru filmări, astfel încât să fie întrunite anumite condiţii practice şi editoriale cum ar fi: accesul echipei de filmare la zona respectivă, cerinţele programului de filmare, interesul telespectatorului pentru subiectul respectiv etc. Producţia acestui episod a fost finanţată în totalitate de către Discovery“, spune Lisa Weinbrenn, director de dezvoltare-producţie în cadrul Discovery Networks.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)