Romania trebuie salvata!
Liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, ca toti consilierii judeteni ai partidului vor merge prin judet in prima zi de scoala si vor imparti si ghiozdane copiilor saraci.
„Si sefa de la Camera Deputatilor, Roberta Anastase, a oferit elevilor peste 10.000 de ghiozdane si nu a patit nimic. Dam ghiozdane, nu e vorba de o campanie electorala, ci de una sociala, pentru ca in momentul de fata sunt foarte multi copii saraci care nu isi permit sa mearga la scoala“, a spus Morega, citat de NewsIn.
El a adaugat ca in ziua deschiderii scolii va fi prezent la scoala din satul Closani, comuna Pades, dar si la cea din Balta, din comuna Runcu.
Morega a mai aratat ca, in total, consilierii judeteni ai PNL vor ajunge la 20 de scoli din Gorj, dar nu vor transmite mesaje politice.
Profesorii le-au transmis ca nu sunt bine veniti
Cu toate ca sindicatele din invatamant le-au transmis politicienilor sa nu se prezinte la nicio festivitate de incepere a anului scolar, acest lucru pare sa le intre pe o ureche si sa le iaasa pe cealalta penelistilor.
„Sugeram tuturor reprezentantilor clasei politice sa nu se prezinte in fata oamenilor scolii, cu prilejul deschiderii anului scolar, pentru a le vinde din nou iluzii prin luarile de cuvant. In locul cuvantarilor sterile, politicienii pot sa foloseasca constructiv acest timp liber, ca sa analizeze cu responsabilitate legile pentru care Guvernul isi angajeaza“, a declarat Liviu Marian Pop, secretarul general al FSLI.
Publicat: astazi 9am.ro
Autor: A.G.
vineri, 11 septembrie 2009
joi, 10 septembrie 2009
Primarul Craiovei Antonie Solomon dă 1,6 milioane de euro pe iluminatul festiv şi arhitectural
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
09 Sep 2009 Dan Coste
Primăria Craiova a atribuit încă un contract pentru „Achiziţie cu montaj echipamente pentru realizarea iluminatului arhitectural a unor obiective din Parcul Nicolae Romanescu”, în valoare de 1,56 milioane de lei, SC 3 I AUTOMATIZĂRI şi TELECOMUNICAŢII din Craiova, singura înscrisă la licitaţie.
În urmă cu o lună a mai achiziţionat beculeţe, ţurţuri, iepuraşi şi oameni de zăpadă pentru sărbătorile de iarnă şi pentru cele de Paşte, în valoare de peste 5 milioane de lei, tot de la singura ofertantă, SC MK Illumination, din Hunedoara. Valoarea totală a cheltuielilor pe becuri şi de beculeţe de până acum se ridică la 1.610.000 de euro, inclusiv TVA.
Licitaţii cu dedicaţie
Societăţile comerciale care au obţinut contractele de iluminat cu Primăria Craiova par a fi alese cu grijă de edilul-şef al oraşului. SC 3 I AUTOMATIZ~RI şi TELECOMUNICAŢII este o firmă care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri mai mică decât contractul atribuit de primăria lui Antonie Solomon.
Fiind şi singurul ofertant, înseamnă că afacerea este o mană cerească pentru asociaţii respectivi, care vor avea de iluminat poarta principală de acces în Parcul Romanescu, podul suspendat, foişorul şi Casa Bibescu. În acest mod, primăria consideră că obiectivele reprezentative ale parcului vor fi mai bine scoase în evidenţă şi mai îndrăgite atât de localnici, cât şi de turişti.
Cealaltă fericită câştigătoare a contractului de 5.236.000 de lei, respectiv MK Illumination SRL, din Hunedoara, are un capital social de doar 200 de lei şi numai trei angajaţi. În esenţă, se va implica în iluminatul festiv de sărbătorile de Crăciun, de Revelion şi la Paştele viitor. Referitor la cheltuielile efectuate în scopul înfrumuseţării oraşului, primarul Antonie Solomon consideră că acestea nu sunt mari deloc, de vreme ce Craiova va deveni cel mai frumos oraş din ţară, rivalizând chiar cu Roma sau cu Barcelona.
În acelaşi an de criză pe care îl traversăm cu greu, edilul Craiovei a mai încheiat un contract, în valoare de 13,6 milioane de lei, pentru realizarea monumentului „Asta-i muzica ce-mi place” (scuzaţi cacofonia).
Lucrarea a fost atribuită artistului Mircea Corneliu Spătaru, va avea o înălţime de 10,5 metri, conţinând patru turnuleţe şi un impozant soclu de bronz.
Altă cheltuială majoră în care Antonie Solomon s-a implicat este alocarea a 10 milioane de euro pentru construirea unui Aqua Land în Parcul Lunca Jiului, după ce a mai plătit alte 11 milioane de euro pentru fântânile cântătoare din centrul oraşului.
Anul trecut, Primăria Craiova s-a evidenţiat prin irosirea a 1,4 milioane de euro pe un „plan de reducere a zgomotului ambiental” şi peste 4 milioane de euro cheltuiţi pe înlocuirea bordurilor, înainte ca acestea să se fi degradat.
Cotidianul.ro
09 Sep 2009 Dan Coste
Primăria Craiova a atribuit încă un contract pentru „Achiziţie cu montaj echipamente pentru realizarea iluminatului arhitectural a unor obiective din Parcul Nicolae Romanescu”, în valoare de 1,56 milioane de lei, SC 3 I AUTOMATIZĂRI şi TELECOMUNICAŢII din Craiova, singura înscrisă la licitaţie.
În urmă cu o lună a mai achiziţionat beculeţe, ţurţuri, iepuraşi şi oameni de zăpadă pentru sărbătorile de iarnă şi pentru cele de Paşte, în valoare de peste 5 milioane de lei, tot de la singura ofertantă, SC MK Illumination, din Hunedoara. Valoarea totală a cheltuielilor pe becuri şi de beculeţe de până acum se ridică la 1.610.000 de euro, inclusiv TVA.
Licitaţii cu dedicaţie
Societăţile comerciale care au obţinut contractele de iluminat cu Primăria Craiova par a fi alese cu grijă de edilul-şef al oraşului. SC 3 I AUTOMATIZ~RI şi TELECOMUNICAŢII este o firmă care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri mai mică decât contractul atribuit de primăria lui Antonie Solomon.
Fiind şi singurul ofertant, înseamnă că afacerea este o mană cerească pentru asociaţii respectivi, care vor avea de iluminat poarta principală de acces în Parcul Romanescu, podul suspendat, foişorul şi Casa Bibescu. În acest mod, primăria consideră că obiectivele reprezentative ale parcului vor fi mai bine scoase în evidenţă şi mai îndrăgite atât de localnici, cât şi de turişti.
Cealaltă fericită câştigătoare a contractului de 5.236.000 de lei, respectiv MK Illumination SRL, din Hunedoara, are un capital social de doar 200 de lei şi numai trei angajaţi. În esenţă, se va implica în iluminatul festiv de sărbătorile de Crăciun, de Revelion şi la Paştele viitor. Referitor la cheltuielile efectuate în scopul înfrumuseţării oraşului, primarul Antonie Solomon consideră că acestea nu sunt mari deloc, de vreme ce Craiova va deveni cel mai frumos oraş din ţară, rivalizând chiar cu Roma sau cu Barcelona.
În acelaşi an de criză pe care îl traversăm cu greu, edilul Craiovei a mai încheiat un contract, în valoare de 13,6 milioane de lei, pentru realizarea monumentului „Asta-i muzica ce-mi place” (scuzaţi cacofonia).
Lucrarea a fost atribuită artistului Mircea Corneliu Spătaru, va avea o înălţime de 10,5 metri, conţinând patru turnuleţe şi un impozant soclu de bronz.
Altă cheltuială majoră în care Antonie Solomon s-a implicat este alocarea a 10 milioane de euro pentru construirea unui Aqua Land în Parcul Lunca Jiului, după ce a mai plătit alte 11 milioane de euro pentru fântânile cântătoare din centrul oraşului.
Anul trecut, Primăria Craiova s-a evidenţiat prin irosirea a 1,4 milioane de euro pe un „plan de reducere a zgomotului ambiental” şi peste 4 milioane de euro cheltuiţi pe înlocuirea bordurilor, înainte ca acestea să se fi degradat.
România, campioană europeană la biruri, cu 113 plăţi făcute de IMM-uri către stat anual
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
09 Sep 2009 Adrian Popa
IMM-urile din România trebuie să facă într-un an 113 plăţi de taxe către stat, fapt care ne face campioni europeni în domeniu.
România a pierdut în acest an zece poziţii în clasamentul mondial privind uşurinţa de a face afaceri, coborând până pe locul 55 din 183 de state analizate, reiese din raportul „Doing Business 2010: Reforming through difficult times“, întocmit de Banca Mondială (BM). Exceptând anumiţi indicatori, precum numărul de plăţi făcute de o firmă aferente taxelor datorate statului, ocupăm o poziţie medie. În faţa noastră se află Bulgaria, care ocupă locul 44. În spatele nostru se află alte state membre ale UE, precum Luxemburg (locul 64), Polonia (72), Cehia (74), Italia (78) şi Grecia (109). Pe primul loc în clasamentul BM se află Singapore, iar pe ultimul, Republica Centrafricană.
Principalele motive care au dus la retrogradarea noastră sunt câteva prevederi legislative adoptate de actualul guvern, care îngreunează mersul afacerilor.
„România a crescut costul pentru procedurile de insolvenţă, cerând ca 1,5% din totalul recuperat cu fiecare asemenea procedură să fie transferat către un fond care rambursează cheltuielile administratorilor insolvenţei, când debitorii nu au active. De asemenea, au crescut costurile pentru autorizaţiile de construcţie ca urmare a introducerii unei taxe noi de 0,5% din valoarea proiectului. În plus, taxele pe forţa de muncă au sporit. Timpul pentru înregistrarea proprietăţii a fost redus prin introducerea unor proceduri noi în registrul proprietăţii şi cadastru“, se arată în raportul băncii.
Majoritatea indicatorilor arată un mediu de afaceri nici prea complicat, dar nici prea simplu faţă de media europeană. În România o firmă trebuie să facă anual 113 plăţi către stat, reprezentând taxe, lucru cu care pierde 204 ore. În Suedia, o firmă similară face pe an doar două plăţi la stat.
Românii trebuie să îndeplinească şase proceduri pentru a începe o afacere, la fel de multe precum italienii, olandezii, polonezii sau britanicii. La acest capitol, cele mai puţine etape, în cadrul UE, trebuie parcurse în Belgia, Finlanda sau în Suedia (3), iar cele mai multe în Grecia (15). O afacere poate fi pornită în România în 10 zile, la fel ca în Olanda sau în Italia, potrivit raportului BM. În Belgia şi în Ungaria e nevoie de doar 4 zile, în timp ce în Spania sunt necesare 47 de zile.
Totodată, în România trebuie parcurse 17 etape pentru primirea unei autorizaţii de construcţie, la fel de multe ca şi în Lituania. Cele mai puţine proceduri sunt necesare în Danemarca (6), iar cele mai multe, în Cehia (36). Astfel, în ţara noastră, o firmă are nevoie de 243 de zile pentru a primi o asemenea autorizaţie, comparativ cu 38 de zile în Finlanda, respectiv 677 de zile în Cipru.
Pentru înregistrarea unei proprietăţi sunt necesare 8 proceduri. Cele mai puţine sunt cerute în Lituania (2), iar cele mai multe, în Grecia (11). Unui antreprenor din România îi sunt necesare 48 de zile ca să înregistreze o proprietate, faţă de 3 zile în Lituania, respectiv 391 de zile în Slovenia. Costul pentru înregistrarea unei proprietăţi este de 1,3% din valoarea acesteia. În Slovacia se plăteşte doar 0,1% din valoarea proprietăţii, în timp ce acest cost se ridică la 12,7% în Belgia.
Stăm bine
Doar şase proceduri pentru începerea unei afaceri
Zece zile sunt necesare pentru demararea acesteia
1,3% cost de înregistrare a unei proprietăţi
Suntem codaşi
113 plăţi făcute către stat de o IMM
202 ore necesare pentru plata acestora (59 de ore minimum în Luxemburg, 606 ore maximum în Bulgaria)
5 documente cerute pentru a face expor
Cotidianul.ro
09 Sep 2009 Adrian Popa
IMM-urile din România trebuie să facă într-un an 113 plăţi de taxe către stat, fapt care ne face campioni europeni în domeniu.
România a pierdut în acest an zece poziţii în clasamentul mondial privind uşurinţa de a face afaceri, coborând până pe locul 55 din 183 de state analizate, reiese din raportul „Doing Business 2010: Reforming through difficult times“, întocmit de Banca Mondială (BM). Exceptând anumiţi indicatori, precum numărul de plăţi făcute de o firmă aferente taxelor datorate statului, ocupăm o poziţie medie. În faţa noastră se află Bulgaria, care ocupă locul 44. În spatele nostru se află alte state membre ale UE, precum Luxemburg (locul 64), Polonia (72), Cehia (74), Italia (78) şi Grecia (109). Pe primul loc în clasamentul BM se află Singapore, iar pe ultimul, Republica Centrafricană.
Principalele motive care au dus la retrogradarea noastră sunt câteva prevederi legislative adoptate de actualul guvern, care îngreunează mersul afacerilor.
„România a crescut costul pentru procedurile de insolvenţă, cerând ca 1,5% din totalul recuperat cu fiecare asemenea procedură să fie transferat către un fond care rambursează cheltuielile administratorilor insolvenţei, când debitorii nu au active. De asemenea, au crescut costurile pentru autorizaţiile de construcţie ca urmare a introducerii unei taxe noi de 0,5% din valoarea proiectului. În plus, taxele pe forţa de muncă au sporit. Timpul pentru înregistrarea proprietăţii a fost redus prin introducerea unor proceduri noi în registrul proprietăţii şi cadastru“, se arată în raportul băncii.
Majoritatea indicatorilor arată un mediu de afaceri nici prea complicat, dar nici prea simplu faţă de media europeană. În România o firmă trebuie să facă anual 113 plăţi către stat, reprezentând taxe, lucru cu care pierde 204 ore. În Suedia, o firmă similară face pe an doar două plăţi la stat.
Românii trebuie să îndeplinească şase proceduri pentru a începe o afacere, la fel de multe precum italienii, olandezii, polonezii sau britanicii. La acest capitol, cele mai puţine etape, în cadrul UE, trebuie parcurse în Belgia, Finlanda sau în Suedia (3), iar cele mai multe în Grecia (15). O afacere poate fi pornită în România în 10 zile, la fel ca în Olanda sau în Italia, potrivit raportului BM. În Belgia şi în Ungaria e nevoie de doar 4 zile, în timp ce în Spania sunt necesare 47 de zile.
Totodată, în România trebuie parcurse 17 etape pentru primirea unei autorizaţii de construcţie, la fel de multe ca şi în Lituania. Cele mai puţine proceduri sunt necesare în Danemarca (6), iar cele mai multe, în Cehia (36). Astfel, în ţara noastră, o firmă are nevoie de 243 de zile pentru a primi o asemenea autorizaţie, comparativ cu 38 de zile în Finlanda, respectiv 677 de zile în Cipru.
Pentru înregistrarea unei proprietăţi sunt necesare 8 proceduri. Cele mai puţine sunt cerute în Lituania (2), iar cele mai multe, în Grecia (11). Unui antreprenor din România îi sunt necesare 48 de zile ca să înregistreze o proprietate, faţă de 3 zile în Lituania, respectiv 391 de zile în Slovenia. Costul pentru înregistrarea unei proprietăţi este de 1,3% din valoarea acesteia. În Slovacia se plăteşte doar 0,1% din valoarea proprietăţii, în timp ce acest cost se ridică la 12,7% în Belgia.
Stăm bine
Doar şase proceduri pentru începerea unei afaceri
Zece zile sunt necesare pentru demararea acesteia
1,3% cost de înregistrare a unei proprietăţi
Suntem codaşi
113 plăţi făcute către stat de o IMM
202 ore necesare pentru plata acestora (59 de ore minimum în Luxemburg, 606 ore maximum în Bulgaria)
5 documente cerute pentru a face expor
Ilie Sârbu şi-a dat iar cu tesla. Şi i-a plăcut
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Sep 2009 | Alexandru Cristorian
Principiul înjumătăţirii testiculare l-a ghidat pe ministrul Sârbu atît în viaţa personală, cît şi în cea profesională. Despre episodul vînătorii după care Sârbu a început să vorbească mai subţire nu insistăm, e ştiut. Dar vă vom povesti despre împărţirea patrimoniului instituţiei care se ocupa cu activităţile de îmbunătăţiri funciare. Pe care Sârbu a divizat-o uite aşa: partea de administrare a canalelor de irigaţii a intrat în patrimoniul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), iar tot ce a însemnat utilaje şi bunuri imobile ce se ocupau de activitatea de îmbunătăţiri funciare a fost trecut la Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF).
Ambele aflate în subordinea Ministerului Agriculturii. De prin 2005, SNIF a fost supusă unui permanent proces de jaf ce prevestea un exemplar faliment anul acesta. La care nu s-a ajuns încă, deşi societatea a fost la un pas de insolvenţă acum cîteva luni. În noul mandat al lui Sârbu, jaful a continuat. Spre exemplu, de la SNIF Constanţa au dispărut o serie întreagă de utilaje şi instalaţii. Unele instalaţii au fost împrumutate, fără vreun contract, după care n-au mai fost returnate. În alt caz, în baza unui contract de prestări servicii, societatea contractantă, Danyluck Comunication SRL, n-a mai aşteptat ca angajaţii SNIF să meargă cu utilajele să execute lucrarea. Ci a mers şi a luat pur şi simplu utilajele – o ditamai draglina.
Şi dusă a fost cu ea cu tot. Normal, cei de la SNIF au făcut o plîngere către Parchetul de pe lîngă Judecătoria Tulcea. Desigur, cercetările continuă. Ei bine, după ce acum aproximativ o lună solicitarea conducerii SNIF de a se intra în procedură de insolvenţă n-a reuşit din cauza sindicaliştilor, ministrul Ilie Sârbu a găsit, în sfîrşit, o modalitate de a scăpa de grija societăţii. Odată cu marea restructurare a agenţiilor guvernamentale, SNIF a fost trecut de la minister la AVAS, care va avea grijă să privatizeze societatea. Sau, mă rog, ce a mai rămas din ea. Important este că, prin trecerea ei la AVAS, Sârbu a dat şi bine la imagine, realizînd o mare reducere de personal şi, mai important, a scăpat de o grijă. Mai exact, de grija comisiei parlamentare de anchetă, care a ajuns în repetate rînduri la concluzii preliminare ce au indicat un jaf orchestrat în cadrul SNIF. Problemă pe care ministrul tocmai a eliminat-o, doar v-am zis de la început că principiul înjumătăţirii testiculare e farul lui conducător.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Sep 2009 | Alexandru Cristorian
Principiul înjumătăţirii testiculare l-a ghidat pe ministrul Sârbu atît în viaţa personală, cît şi în cea profesională. Despre episodul vînătorii după care Sârbu a început să vorbească mai subţire nu insistăm, e ştiut. Dar vă vom povesti despre împărţirea patrimoniului instituţiei care se ocupa cu activităţile de îmbunătăţiri funciare. Pe care Sârbu a divizat-o uite aşa: partea de administrare a canalelor de irigaţii a intrat în patrimoniul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), iar tot ce a însemnat utilaje şi bunuri imobile ce se ocupau de activitatea de îmbunătăţiri funciare a fost trecut la Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF).
Ambele aflate în subordinea Ministerului Agriculturii. De prin 2005, SNIF a fost supusă unui permanent proces de jaf ce prevestea un exemplar faliment anul acesta. La care nu s-a ajuns încă, deşi societatea a fost la un pas de insolvenţă acum cîteva luni. În noul mandat al lui Sârbu, jaful a continuat. Spre exemplu, de la SNIF Constanţa au dispărut o serie întreagă de utilaje şi instalaţii. Unele instalaţii au fost împrumutate, fără vreun contract, după care n-au mai fost returnate. În alt caz, în baza unui contract de prestări servicii, societatea contractantă, Danyluck Comunication SRL, n-a mai aşteptat ca angajaţii SNIF să meargă cu utilajele să execute lucrarea. Ci a mers şi a luat pur şi simplu utilajele – o ditamai draglina.
Şi dusă a fost cu ea cu tot. Normal, cei de la SNIF au făcut o plîngere către Parchetul de pe lîngă Judecătoria Tulcea. Desigur, cercetările continuă. Ei bine, după ce acum aproximativ o lună solicitarea conducerii SNIF de a se intra în procedură de insolvenţă n-a reuşit din cauza sindicaliştilor, ministrul Ilie Sârbu a găsit, în sfîrşit, o modalitate de a scăpa de grija societăţii. Odată cu marea restructurare a agenţiilor guvernamentale, SNIF a fost trecut de la minister la AVAS, care va avea grijă să privatizeze societatea. Sau, mă rog, ce a mai rămas din ea. Important este că, prin trecerea ei la AVAS, Sârbu a dat şi bine la imagine, realizînd o mare reducere de personal şi, mai important, a scăpat de o grijă. Mai exact, de grija comisiei parlamentare de anchetă, care a ajuns în repetate rînduri la concluzii preliminare ce au indicat un jaf orchestrat în cadrul SNIF. Problemă pe care ministrul tocmai a eliminat-o, doar v-am zis de la început că principiul înjumătăţirii testiculare e farul lui conducător.
miercuri, 9 septembrie 2009
Spovedanie inutila la Parlament in scandalul traficului de armament si al politiei politice din serviciile secrete
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Razboiul pentru subordonarea serviciilor secrete dintre partidele aflate la guvernare s-a mutat in Parlament. Ieri, Comisia parlamentara de aparare s-a transformat in loc de pelerinaj al celor mai importanti oameni care au atributii in domeniul securitatii nationale. Parlamentarii din cadrul Comisiei au vrut sa clarifice aspectele sensibile in urma declansarii scandalurilor iscate de afacerile cu armament in care este implicat fratele presedintelui tarii, Mircea Basescu, dar si de declaratiile politicienilor referitoare la implicarea serviciilor secrete in viitoarea campaniei electorala pentru prezidentiale, prin activitati specifice de politie politica.
Din partea Ministerului Apararii au participat la audierile Comisiei de Aparare ministrul apararii, Mihai Stanisoara, precum si secretarul de stat Aurel Lascu si seful DGIA, Gheorghe Savu. In cursul amiezii au prezentat rapoarte si clarificari si sefii DGIPI, SPP si STS. Reprezentantii MApN au fost astfel interpelati de parlamentari în legatura cu cantitatile de munitii delaborate, dar si despre programele de înzestrare care sunt înca neafectate de modificarea bugetului ministerului. Dupa interventia sefilor Ministerului Apararii, au fost audiati incepand cu orele pranzului de catre comisiile reunite de aparare si sefii DGIPI, Ionel Georgescu, SPP, Lucian Pahontu, si STS, Marcel Opris. Vicepresedintele Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor, George Scutaru, anuntase ieri ca cei trei sefi ai SPP, STS si DGIPUI au avut de clarificat subiecte precum acuzatiile lui Viorel Hrebenciuc despre politia politica facuta de serviciile secrete, despre interceptarile de la Comisia Udrea, dar si de oferit amanunte despre cazul traficului de armament.
MAN a autorizat firma Oxo pentru importul de arme
Ministerul Apararii Nationale a avizat firma Oxo pentru obtinerea licentei de import a explozibililor, a declarat, dupa audierile de la Comisia de aparare, ministrul apararii, Mihai Stanisoara, care a adaugat ca audierile în cazul transportului de armament vor fi extinse în cadrul Ministerului Internelor si al Ministerului Economiei. „Cazul Babeni nu are legatura cu MApN, singura competenta exercitata de minister a fost de a aviza compania care a realizat importul în vederea obtinerii licentei de import a munitiei“, a spus Stanisoara. In schimb, presedintele Comisiei de Aparare din Senat, Teodor Melescanu, a declarat, la finalul audierii ministrului Stanisoara, ca acesta a explicat „foarte clar“ ca are competente doar în ce priveste delaborarea munitiilor care îi apartin, astfel ca audierile vor fi extinse la Ministerul de Interne si Ministerul Economiei. „Ministerul Apararii ne-a spus foarte clar ca, în ceea ce-i priveste, competenta lor se refera doar la delaborarea munitiilor care apartin ministerului, si nu a celor care sunt aduse de alte companii, de alte societati care urmeaza un regim privat“, a spus senatorul liberal, la finalul audierilor la care au fost prezenti ministrul apararii, Mihai Stanisoara, seful Departamentului pentru Armamente, Ioan Lascu, si seful Directiei Generale de Informatii a Apararii, Gheorghe Savu. Melescanu a aratat ca, în aceste conditii, Comisia a tras concluzia ca audierile trebuie extinse si catre alte ministere si structuri. „Una dintre concluzii este ca ar trebui, pe de o parte, sa extindem audierile noastre probabil si la Ministerul Administratiei si Internelor, DGIPI si la Ministerul Economiei - cel care coordoneaza compania Romarm si alte companii care se ocupa de productie speciala, pentru ca se pare ca lucrurile nu sunt sub un control asa cum ar trebui sa fie“, a spus presedintele Comisiei de Aparare din Senat.
SRI stia de vapoarele cu armament
Cel care a pus public punctul de „i” a fost seful Serviciului Roman de Informatii, George Maior, care a declarat dupa audiere ca nu exista nici un fel de legatura între transportul de munitie, la care facea referire jurnalistul Sorin Rosca Stanescu, implicând numele fratelui presedintelui, si aspecte legate de terorism. „În ceea ce priveste situatia legata de acest transport special, suntem autoritate nationala în domeniul prevenirii terorismului, suntem abilitati prin lege la acest lucru, suntem parte a unei comunitati de informatii mai largi în planul UE si în planul NATO legat de aceste aspecte foarte importante legate de siguranta nationala. Si am putut arata Comisiei ca am avut o cunoastere adânca, mai mult decât s-a prezentat în presa, în legatura cu toate aspectele semnalate legate de conexiunea, sau ceea ce s-a numit conexiunea, între acest transport si zone ale terorismului, demonstrând ca nu exista nici un fel de legatura între acest transport si aspecte legate de terorism“, a spus George Maior.
Partea legata de terorism a fost documentata de serviciu în adâncime si în cooperare cu alte servicii si a fost solutionata informativ cu multa vreme înainte, neavând, repet, nici o legatura cu acest aspect al transportului de munitie“, a subliniat directorul SRI.
Jurnalistul Sorin Rosca Stanescu scrisese, pe 24 august, pe blogul personal, ca fratele presedintelui României ar fi participat la o operatiune ultrasecreta de trafic international cu mari cantitati de explozibil, cu cinci vapoare sosite din Thailanda care au fost ancorate în portul Constanta. Incarcatura cu explozibil ar fi ajuns la Uzina Mecanica Babeni, unde, în loc sa fie distrusa, ar fi fost reambalata. Mircea Basescu a negat, în repetate rânduri, ca are vreo implicatie în activitati teroriste.
SPP neaga acuzatiile de politie politica
In legatura cu suspiciunile asupra apartenentei SPP a inregistrarilor neoficiale din Comisia „Udrea“, seful SPP a precizat ca institutia pe care o conduce nu are decât o singura atributie în Parlament, controlul antiterorist, iar de comunicatiile din sali se ocupa directiile specializate ale legistativului.
De asemenea, seful Serviciului de Protectie si Paza, Lucian Pahontu, a negat ieri public, dupa audierile din comisiile de aparare, acuzatiile de politie politica aduse de Viorel Hrebenciuc, spunând ca ofiterii SPP nu îi urmaresc pe liderii PSD din teritoriu pentru a-i lucra informativ la ordinele presedintelui Traian Basescu. Pahontu a afirmat ca ofiterii SPP nu întocmesc rapoarte despre demnitarii pe care îi pazesc si ca nici un beneficiar al Serviciului nu a sesizat vreo neregula în activitatea institutiei. „Nu raspundem acuzatiilor unui om politic, pentru ca suntem o institutie militara“, a afirmat Pahontu, care a precizat ca nu vede rostul unei anchete interne privind aceste acuze.
Boc se baga peste Interne in scandalul „Doi si-un sfert”
Premierul Emil Boc a declarat ca a cerut rapoarte cu privire la declaratiile pe care le-a facut presedintele PSD Bucuresti, Marian Vanghelie, cu privire la activitatea si arhiva serviciului secret al Ministerului de Interne, DGIPI. „Declaratiile facute sunt foarte grave. Nu o sa spun mai multe lucruri în acest moment decât ca am cerut rapoarte exprese de la cei abilitati si autorizati cu privire la ceea ce s-a declarat. Declaratiile sunt grave din perspectiva implicarii statului prin serviciile structurale pe care le are, mai ales cum este cel de la Ministerul Internelor, în bucatarii politice interne“, a declarat Boc. Premierul a spus ca a discutat „institutional“ si cu ministrul internelor, Dan Nica, pe aceasta tema, dupa ce presedintele PSD Bucuresti, Marian Vanghelie, a declarat la Scoala de Vara a tinerilor PSD ca are informatii despre Mircea Basescu si traficul de armament de la SRI, nu de la „Doi si un sfert“.
Gabriel Burlacu
Gardianul.ro
Razboiul pentru subordonarea serviciilor secrete dintre partidele aflate la guvernare s-a mutat in Parlament. Ieri, Comisia parlamentara de aparare s-a transformat in loc de pelerinaj al celor mai importanti oameni care au atributii in domeniul securitatii nationale. Parlamentarii din cadrul Comisiei au vrut sa clarifice aspectele sensibile in urma declansarii scandalurilor iscate de afacerile cu armament in care este implicat fratele presedintelui tarii, Mircea Basescu, dar si de declaratiile politicienilor referitoare la implicarea serviciilor secrete in viitoarea campaniei electorala pentru prezidentiale, prin activitati specifice de politie politica.
Din partea Ministerului Apararii au participat la audierile Comisiei de Aparare ministrul apararii, Mihai Stanisoara, precum si secretarul de stat Aurel Lascu si seful DGIA, Gheorghe Savu. In cursul amiezii au prezentat rapoarte si clarificari si sefii DGIPI, SPP si STS. Reprezentantii MApN au fost astfel interpelati de parlamentari în legatura cu cantitatile de munitii delaborate, dar si despre programele de înzestrare care sunt înca neafectate de modificarea bugetului ministerului. Dupa interventia sefilor Ministerului Apararii, au fost audiati incepand cu orele pranzului de catre comisiile reunite de aparare si sefii DGIPI, Ionel Georgescu, SPP, Lucian Pahontu, si STS, Marcel Opris. Vicepresedintele Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor, George Scutaru, anuntase ieri ca cei trei sefi ai SPP, STS si DGIPUI au avut de clarificat subiecte precum acuzatiile lui Viorel Hrebenciuc despre politia politica facuta de serviciile secrete, despre interceptarile de la Comisia Udrea, dar si de oferit amanunte despre cazul traficului de armament.
MAN a autorizat firma Oxo pentru importul de arme
Ministerul Apararii Nationale a avizat firma Oxo pentru obtinerea licentei de import a explozibililor, a declarat, dupa audierile de la Comisia de aparare, ministrul apararii, Mihai Stanisoara, care a adaugat ca audierile în cazul transportului de armament vor fi extinse în cadrul Ministerului Internelor si al Ministerului Economiei. „Cazul Babeni nu are legatura cu MApN, singura competenta exercitata de minister a fost de a aviza compania care a realizat importul în vederea obtinerii licentei de import a munitiei“, a spus Stanisoara. In schimb, presedintele Comisiei de Aparare din Senat, Teodor Melescanu, a declarat, la finalul audierii ministrului Stanisoara, ca acesta a explicat „foarte clar“ ca are competente doar în ce priveste delaborarea munitiilor care îi apartin, astfel ca audierile vor fi extinse la Ministerul de Interne si Ministerul Economiei. „Ministerul Apararii ne-a spus foarte clar ca, în ceea ce-i priveste, competenta lor se refera doar la delaborarea munitiilor care apartin ministerului, si nu a celor care sunt aduse de alte companii, de alte societati care urmeaza un regim privat“, a spus senatorul liberal, la finalul audierilor la care au fost prezenti ministrul apararii, Mihai Stanisoara, seful Departamentului pentru Armamente, Ioan Lascu, si seful Directiei Generale de Informatii a Apararii, Gheorghe Savu. Melescanu a aratat ca, în aceste conditii, Comisia a tras concluzia ca audierile trebuie extinse si catre alte ministere si structuri. „Una dintre concluzii este ca ar trebui, pe de o parte, sa extindem audierile noastre probabil si la Ministerul Administratiei si Internelor, DGIPI si la Ministerul Economiei - cel care coordoneaza compania Romarm si alte companii care se ocupa de productie speciala, pentru ca se pare ca lucrurile nu sunt sub un control asa cum ar trebui sa fie“, a spus presedintele Comisiei de Aparare din Senat.
SRI stia de vapoarele cu armament
Cel care a pus public punctul de „i” a fost seful Serviciului Roman de Informatii, George Maior, care a declarat dupa audiere ca nu exista nici un fel de legatura între transportul de munitie, la care facea referire jurnalistul Sorin Rosca Stanescu, implicând numele fratelui presedintelui, si aspecte legate de terorism. „În ceea ce priveste situatia legata de acest transport special, suntem autoritate nationala în domeniul prevenirii terorismului, suntem abilitati prin lege la acest lucru, suntem parte a unei comunitati de informatii mai largi în planul UE si în planul NATO legat de aceste aspecte foarte importante legate de siguranta nationala. Si am putut arata Comisiei ca am avut o cunoastere adânca, mai mult decât s-a prezentat în presa, în legatura cu toate aspectele semnalate legate de conexiunea, sau ceea ce s-a numit conexiunea, între acest transport si zone ale terorismului, demonstrând ca nu exista nici un fel de legatura între acest transport si aspecte legate de terorism“, a spus George Maior.
Partea legata de terorism a fost documentata de serviciu în adâncime si în cooperare cu alte servicii si a fost solutionata informativ cu multa vreme înainte, neavând, repet, nici o legatura cu acest aspect al transportului de munitie“, a subliniat directorul SRI.
Jurnalistul Sorin Rosca Stanescu scrisese, pe 24 august, pe blogul personal, ca fratele presedintelui României ar fi participat la o operatiune ultrasecreta de trafic international cu mari cantitati de explozibil, cu cinci vapoare sosite din Thailanda care au fost ancorate în portul Constanta. Incarcatura cu explozibil ar fi ajuns la Uzina Mecanica Babeni, unde, în loc sa fie distrusa, ar fi fost reambalata. Mircea Basescu a negat, în repetate rânduri, ca are vreo implicatie în activitati teroriste.
SPP neaga acuzatiile de politie politica
In legatura cu suspiciunile asupra apartenentei SPP a inregistrarilor neoficiale din Comisia „Udrea“, seful SPP a precizat ca institutia pe care o conduce nu are decât o singura atributie în Parlament, controlul antiterorist, iar de comunicatiile din sali se ocupa directiile specializate ale legistativului.
De asemenea, seful Serviciului de Protectie si Paza, Lucian Pahontu, a negat ieri public, dupa audierile din comisiile de aparare, acuzatiile de politie politica aduse de Viorel Hrebenciuc, spunând ca ofiterii SPP nu îi urmaresc pe liderii PSD din teritoriu pentru a-i lucra informativ la ordinele presedintelui Traian Basescu. Pahontu a afirmat ca ofiterii SPP nu întocmesc rapoarte despre demnitarii pe care îi pazesc si ca nici un beneficiar al Serviciului nu a sesizat vreo neregula în activitatea institutiei. „Nu raspundem acuzatiilor unui om politic, pentru ca suntem o institutie militara“, a afirmat Pahontu, care a precizat ca nu vede rostul unei anchete interne privind aceste acuze.
Boc se baga peste Interne in scandalul „Doi si-un sfert”
Premierul Emil Boc a declarat ca a cerut rapoarte cu privire la declaratiile pe care le-a facut presedintele PSD Bucuresti, Marian Vanghelie, cu privire la activitatea si arhiva serviciului secret al Ministerului de Interne, DGIPI. „Declaratiile facute sunt foarte grave. Nu o sa spun mai multe lucruri în acest moment decât ca am cerut rapoarte exprese de la cei abilitati si autorizati cu privire la ceea ce s-a declarat. Declaratiile sunt grave din perspectiva implicarii statului prin serviciile structurale pe care le are, mai ales cum este cel de la Ministerul Internelor, în bucatarii politice interne“, a declarat Boc. Premierul a spus ca a discutat „institutional“ si cu ministrul internelor, Dan Nica, pe aceasta tema, dupa ce presedintele PSD Bucuresti, Marian Vanghelie, a declarat la Scoala de Vara a tinerilor PSD ca are informatii despre Mircea Basescu si traficul de armament de la SRI, nu de la „Doi si un sfert“.
Gabriel Burlacu
Membru al Corpului de Control al premierului, prins cu declaraţia de avere în neregulă
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
08 Sep 2009 Cristian Vasilcoiu
Printre persoanele care au primit „încrederea personală“ a premierului Emil Boc, pentru a fi numite în cadrul Corpului de Control al Primului-Ministru, se numără şi Linda Liana Mărgineanu, fost acuzat în dosarul „Banca Albina“. Mai mult, declaraţiile de avere şi interese ale Lindei Mărgineanu sunt pline de neconcordanţe şi omisiuni. În spatele acestora se ascunde o încrengătură de firme şi litigii în care Linda Mărgineanu are interese directe.
Membru al Corpului de Control al Primului-Ministru, Linda Liana Mărgineanu (fostă Ghiţă, fostă Duţă) are numeroase neconcordanţe şi omisiuni în declaraţiile de avere şi interese. Asta deşi ambele au fost completate în aceeaşi zi, în primăvara acestui an, atunci când ea a fost numită în funcţie. Concret, Linda Mărgineanu precizează în declaraţia de avere că deţine 100% din Teo Beauty Center SRL, iar în declaraţia de interese că ar deţine doar 50% din acţiunile aceleiaşi societăţi comerciale.
Neconcordanţele în cauză nu sunt singurele chestiuni care ridică semne de întrebare asupra declaraţiilor de avere şi interese ale Lindei Mărgineanu: un alt aspect interesant sunt omisiunile.
Astfel, Mărgineanu „uită“ să precizeze că deţine 39 de acţiuni la SC Primcom SA Bucureşti, fapt ce reiese din lista acţionarilor societăţii. Totodată, Mărgineanu nu menţionează nici participaţiunile pe care le deţine la SC Textila Sinmatex SA, prin intermediul SC Phoenix Serv SRL. Potrivit Registrului Comerţului, ea deţine 95% din SC Phoenix Serv, care are, la rându-i, 85% din Textila Sinmatex.
Omisiunile menţionate devin şi mai interesante în condiţiile în care între Textila Sinmatex şi Primcom SA Bucureşti există un litigiu, deoarece conducerea celei din urmă societăţi a reziliat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil care aparţinea celeilalte firme în cauză. Şi mai interesant este faptul că, în calitate de acţionar, dar şi consilier juridic în cadrul Textila Sinmatex, Linda Mărgineanu reprezintă societatea în litigiul cu Primcom SA Bucureşti, unde deţine, de asemenea, participaţiuni.
Fost acuzat în dosarul „Banca Albina“
Nu numai declaraţiile de avere şi interese ale Lindei Mărgineanu ridică semne de întrebare, ci şi trecutul său controversat. Linda Liana Ghiţă (la vremea respectivă) a fost acuzată în celebrul dosar „Banca Albina“. Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată a fost acuzaţia adusă împotriva ei de către ofiţerii Serviciului Poliţiei Economico-Financiare. Ba chiar aceştia au dispus începerea urmăririi penale împotriva Lindei Ghiţă, acum Mărgineanu, care era consilier juridic şi membru al Comitetului de Credit şi Risc din cadrul Centralei Băncii Albina SA.
Acest element nu pare să-l fi împiedicat pe Emil Boc să-i acorde încrederea sa Lindei Mărgineanu, atunci când aceasta a fost numită în cadrul Corpului de Control al Primului-Ministru. Sunt de notorietate declaraţiile şefului Executivului din acest an, conform cărora toţi membrii Corpului de Control trebuie să se bucure de încrederea sa pentru a rămâne sau a fi numiţi în funcţie.
„Îşi aminteşte vag!“
Linda Liana Mărgineanu a intrat în concediu de odihnă atunci când jurnaliştii Cotidianul au încercat să obţină un punct de vedere. Şeful Corpului de Control al Primului-Ministru, secretarul de stat Sorin Alăzăroaie, a înaintat totuşi către Cotidianul un răspuns scris, în care, între altele, precizează: „Dna Mărgineanu, la data completării declaraţiilor, nu ştia că are calitatea de acţionar la SC Primcom SA. Este adevărat că, urmare a întrebărilor dvs., îşi aminteşte vag (...)“. Cât despre acţiunile Textila Sinmatex, secretarul de stat Alăzăroaie accentuează faptul că Linda Mărgineanu nu le deţine „personal“. Într-adevăr, ea le-a mascat prin intermediul societăţii comerciale Phoenix Serv. Neconcordanţele privind acţiunile Teo Beauty Center SRL sunt puse de şeful Lindei Mărgineanu pe seama soţului acesteia, deşi ea nu a făcut menţiuni clare în acest sens în declaraţiile completate. Alăzăroaie conchide: „Conducerea Corpului de Control nu a avut cunoştinţă despre faptul că dânsa a fost urmărită penal în dosarul «Banca Albina»“ şi motivează că, oricum, „în 1998 s-a dispus să fie scoasă de sub urmărirea penală“.
Cotidianul.ro
08 Sep 2009 Cristian Vasilcoiu
Printre persoanele care au primit „încrederea personală“ a premierului Emil Boc, pentru a fi numite în cadrul Corpului de Control al Primului-Ministru, se numără şi Linda Liana Mărgineanu, fost acuzat în dosarul „Banca Albina“. Mai mult, declaraţiile de avere şi interese ale Lindei Mărgineanu sunt pline de neconcordanţe şi omisiuni. În spatele acestora se ascunde o încrengătură de firme şi litigii în care Linda Mărgineanu are interese directe.
Membru al Corpului de Control al Primului-Ministru, Linda Liana Mărgineanu (fostă Ghiţă, fostă Duţă) are numeroase neconcordanţe şi omisiuni în declaraţiile de avere şi interese. Asta deşi ambele au fost completate în aceeaşi zi, în primăvara acestui an, atunci când ea a fost numită în funcţie. Concret, Linda Mărgineanu precizează în declaraţia de avere că deţine 100% din Teo Beauty Center SRL, iar în declaraţia de interese că ar deţine doar 50% din acţiunile aceleiaşi societăţi comerciale.
Neconcordanţele în cauză nu sunt singurele chestiuni care ridică semne de întrebare asupra declaraţiilor de avere şi interese ale Lindei Mărgineanu: un alt aspect interesant sunt omisiunile.
Astfel, Mărgineanu „uită“ să precizeze că deţine 39 de acţiuni la SC Primcom SA Bucureşti, fapt ce reiese din lista acţionarilor societăţii. Totodată, Mărgineanu nu menţionează nici participaţiunile pe care le deţine la SC Textila Sinmatex SA, prin intermediul SC Phoenix Serv SRL. Potrivit Registrului Comerţului, ea deţine 95% din SC Phoenix Serv, care are, la rându-i, 85% din Textila Sinmatex.
Omisiunile menţionate devin şi mai interesante în condiţiile în care între Textila Sinmatex şi Primcom SA Bucureşti există un litigiu, deoarece conducerea celei din urmă societăţi a reziliat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil care aparţinea celeilalte firme în cauză. Şi mai interesant este faptul că, în calitate de acţionar, dar şi consilier juridic în cadrul Textila Sinmatex, Linda Mărgineanu reprezintă societatea în litigiul cu Primcom SA Bucureşti, unde deţine, de asemenea, participaţiuni.
Fost acuzat în dosarul „Banca Albina“
Nu numai declaraţiile de avere şi interese ale Lindei Mărgineanu ridică semne de întrebare, ci şi trecutul său controversat. Linda Liana Ghiţă (la vremea respectivă) a fost acuzată în celebrul dosar „Banca Albina“. Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată a fost acuzaţia adusă împotriva ei de către ofiţerii Serviciului Poliţiei Economico-Financiare. Ba chiar aceştia au dispus începerea urmăririi penale împotriva Lindei Ghiţă, acum Mărgineanu, care era consilier juridic şi membru al Comitetului de Credit şi Risc din cadrul Centralei Băncii Albina SA.
Acest element nu pare să-l fi împiedicat pe Emil Boc să-i acorde încrederea sa Lindei Mărgineanu, atunci când aceasta a fost numită în cadrul Corpului de Control al Primului-Ministru. Sunt de notorietate declaraţiile şefului Executivului din acest an, conform cărora toţi membrii Corpului de Control trebuie să se bucure de încrederea sa pentru a rămâne sau a fi numiţi în funcţie.
„Îşi aminteşte vag!“
Linda Liana Mărgineanu a intrat în concediu de odihnă atunci când jurnaliştii Cotidianul au încercat să obţină un punct de vedere. Şeful Corpului de Control al Primului-Ministru, secretarul de stat Sorin Alăzăroaie, a înaintat totuşi către Cotidianul un răspuns scris, în care, între altele, precizează: „Dna Mărgineanu, la data completării declaraţiilor, nu ştia că are calitatea de acţionar la SC Primcom SA. Este adevărat că, urmare a întrebărilor dvs., îşi aminteşte vag (...)“. Cât despre acţiunile Textila Sinmatex, secretarul de stat Alăzăroaie accentuează faptul că Linda Mărgineanu nu le deţine „personal“. Într-adevăr, ea le-a mascat prin intermediul societăţii comerciale Phoenix Serv. Neconcordanţele privind acţiunile Teo Beauty Center SRL sunt puse de şeful Lindei Mărgineanu pe seama soţului acesteia, deşi ea nu a făcut menţiuni clare în acest sens în declaraţiile completate. Alăzăroaie conchide: „Conducerea Corpului de Control nu a avut cunoştinţă despre faptul că dânsa a fost urmărită penal în dosarul «Banca Albina»“ şi motivează că, oricum, „în 1998 s-a dispus să fie scoasă de sub urmărirea penală“.
Covrigii din cozile cîinilor vagabonzi fac milioane de euro
Romania trebuie salvata!
Academia Catavencu
08 Sep 2009 | Alexandru Cristorian
Cîinele este cel mai bun prieten al omului. Chestiune pe care bipezii o ştiu mai bine decît patrupedele, mai ales de cînd cele din urmă s-au transformat într-o sursă constantă de venit. Activitatea de ecarisaj, pentru care autorităţile locale sparg bugetu-n două, nu este verificată de nimeni. Pentru că cei care ar trebui să verifice fie n-au chef, fie n-au timp. Exemple mai mult sau mai puţin macabre, mai jos.
Armonizarea legilor nu a adus armonie cîinilor
O primă încercare de rezolvare a problemei cîinilor fără stăpîn a apărut în 2001. Atunci, prin Ordonanţa de Urgenţă 155, s-a dat liber la măcelul tuturor cîinilor fără stăpîn, găsiţi pe domeniul public şi nerevendicaţi. Sau, mă rog, la eutanasierea lor, asta cînd timpul şi condiţiile o permiteau, pentru că banii erau alocaţi pentru numărul de cîini omorîţi şi nu pentru număul de doze ori seringi folosite la eutanasiere. În 2004 a apărut legea 205 privind protecţia animalelor, modificată în 2008. Atunci, România a fost nevoită să se alinieze normelor UE. Unde, surprinzător pentru unii, cîinii au nu doar datoria să-şi apere stăpînul, dar sînt şi ei protejaţi prin lege
Chiar şi cei fără stăpîn, care, odată cu armonizarea legii la standardele UE, nu mai pot fi eutanasiaţi decît în cazul în care, odată colectaţi de pe străzi şi duşi în centre special amenajate, se constată că suferă de o boală incurabilă. Altfel, în limita spaţiilor din adăposturi, ei trebuie ţinuţi acolo, în vederea adopţiei, ori eliberaţi, nu înainte de a fi identificaţi, marcaţi şi sterilizaţi. Astfel pot fi urmărite şi cheltuielile pe care autorităţile publice le efectuează cu fiecare patruped în parte.
Autorităţile competente nu au nici o competenţă
Începînd cu 2007, odată cu intrarea în UE, în fiecare primărie trebuiau înfiinţate o comisie şi un serviciu care să se ocupe de activitatea de ecarisaj. Printre altele, serviciul are şi obligaţia de a transmite lunar toate detale, de la număr de cîini fără stăpîn prinşi, marcaţi, îngrijiţi, deparazitaţi, vaccinaţi sau eutanasiaţi şi pînă la numărul celor eliberaţi, către Direcţiile Sanitar Veterinare, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Acesta din urmă are obligaţia de a monitoriza respectarea legii. ANSVSA nu ştie, însă, în acest moment mai nimic despre serviciile municipale de ecarisaj. Ne-am prins de faza asta după ce un întreg "serviciu de specialitate" a muncit timp de mai bine de o lună pentru a răspunde la solicitarea noastră prin care am vrut să aflăm: cîte administraţii locale au un astfel de serviciu de ecarisaj: cîte au făcut raportări către direcţiile sanitar veterinare; numărul de cîini prinşi, marcaţi, eliberaţi sau eutanasiaţi. Iar tot ce a putut ANSVSA să ne răspundă e că de la începutul anului au făcut 21 de controale şi au dat o amendă. Şi, ca bonus, ne-au mai trimis şi nişte informaţii pe care nu le-m cerut şi fără vreo relevanţă cu întrebările noastre.
Din bucata mea de pîine, m-am făcut c-am prins un cîine
Pentru că, aşa cum am arătat mai sus, nimeni nu verifică sau întreabă macar ce şi dacă se face, primăriile sparg banul public pe activităţi de ecarisaj după cum vrea muşchiul lor. Spre exemplu, în ultimii cinci ani, în Bucureşti s-au cheltuit vreo zece milioane de euroi pentru cîinii vagabonzi. Iar la modul în care s-au înmulţit şi populează străzile, se pare că aceştia au fost chiar mulţumiţi de modul în care autorităţile s-au ocupat de ei. Într-un alt oraş din ţară, la Brăila, autorităţile locale au cheltuit pentru activitatea serviciului de ecarisaj 1.500.000 de lei, rezultatul fiind 15 cîini prinşi şi ţinuţi într-un adăpost. Adică 100.000 de lei pentru fiecare cîine, aşa, cît un salariu anual de parlamentar. La Braşov, în 2008, au fost prinşi 5.760 de cîini din care 5.672 au fost eutanasiaţi. Cum ar veni, toţi cei eutanasiaţi aveau boli incurabile, altfel eutanasierea lor ar fi ilegală. Totul a costat peste 1,2 milioane lei. Iar exemplele pot continua. Şi vor continua, pe site-ul www.catavencu.ro, unde vă vom prezenta săptămînal cazuri în care autorităţile nu doar au spart căruţe de bani, dar în care cîinii care au săcapt de eutanasiere sînt omorîţi prin bătaie sau înfometare.
Academia Catavencu
08 Sep 2009 | Alexandru Cristorian
Cîinele este cel mai bun prieten al omului. Chestiune pe care bipezii o ştiu mai bine decît patrupedele, mai ales de cînd cele din urmă s-au transformat într-o sursă constantă de venit. Activitatea de ecarisaj, pentru care autorităţile locale sparg bugetu-n două, nu este verificată de nimeni. Pentru că cei care ar trebui să verifice fie n-au chef, fie n-au timp. Exemple mai mult sau mai puţin macabre, mai jos.
Armonizarea legilor nu a adus armonie cîinilor
O primă încercare de rezolvare a problemei cîinilor fără stăpîn a apărut în 2001. Atunci, prin Ordonanţa de Urgenţă 155, s-a dat liber la măcelul tuturor cîinilor fără stăpîn, găsiţi pe domeniul public şi nerevendicaţi. Sau, mă rog, la eutanasierea lor, asta cînd timpul şi condiţiile o permiteau, pentru că banii erau alocaţi pentru numărul de cîini omorîţi şi nu pentru număul de doze ori seringi folosite la eutanasiere. În 2004 a apărut legea 205 privind protecţia animalelor, modificată în 2008. Atunci, România a fost nevoită să se alinieze normelor UE. Unde, surprinzător pentru unii, cîinii au nu doar datoria să-şi apere stăpînul, dar sînt şi ei protejaţi prin lege
Chiar şi cei fără stăpîn, care, odată cu armonizarea legii la standardele UE, nu mai pot fi eutanasiaţi decît în cazul în care, odată colectaţi de pe străzi şi duşi în centre special amenajate, se constată că suferă de o boală incurabilă. Altfel, în limita spaţiilor din adăposturi, ei trebuie ţinuţi acolo, în vederea adopţiei, ori eliberaţi, nu înainte de a fi identificaţi, marcaţi şi sterilizaţi. Astfel pot fi urmărite şi cheltuielile pe care autorităţile publice le efectuează cu fiecare patruped în parte.
Autorităţile competente nu au nici o competenţă
Începînd cu 2007, odată cu intrarea în UE, în fiecare primărie trebuiau înfiinţate o comisie şi un serviciu care să se ocupe de activitatea de ecarisaj. Printre altele, serviciul are şi obligaţia de a transmite lunar toate detale, de la număr de cîini fără stăpîn prinşi, marcaţi, îngrijiţi, deparazitaţi, vaccinaţi sau eutanasiaţi şi pînă la numărul celor eliberaţi, către Direcţiile Sanitar Veterinare, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Acesta din urmă are obligaţia de a monitoriza respectarea legii. ANSVSA nu ştie, însă, în acest moment mai nimic despre serviciile municipale de ecarisaj. Ne-am prins de faza asta după ce un întreg "serviciu de specialitate" a muncit timp de mai bine de o lună pentru a răspunde la solicitarea noastră prin care am vrut să aflăm: cîte administraţii locale au un astfel de serviciu de ecarisaj: cîte au făcut raportări către direcţiile sanitar veterinare; numărul de cîini prinşi, marcaţi, eliberaţi sau eutanasiaţi. Iar tot ce a putut ANSVSA să ne răspundă e că de la începutul anului au făcut 21 de controale şi au dat o amendă. Şi, ca bonus, ne-au mai trimis şi nişte informaţii pe care nu le-m cerut şi fără vreo relevanţă cu întrebările noastre.
Din bucata mea de pîine, m-am făcut c-am prins un cîine
Pentru că, aşa cum am arătat mai sus, nimeni nu verifică sau întreabă macar ce şi dacă se face, primăriile sparg banul public pe activităţi de ecarisaj după cum vrea muşchiul lor. Spre exemplu, în ultimii cinci ani, în Bucureşti s-au cheltuit vreo zece milioane de euroi pentru cîinii vagabonzi. Iar la modul în care s-au înmulţit şi populează străzile, se pare că aceştia au fost chiar mulţumiţi de modul în care autorităţile s-au ocupat de ei. Într-un alt oraş din ţară, la Brăila, autorităţile locale au cheltuit pentru activitatea serviciului de ecarisaj 1.500.000 de lei, rezultatul fiind 15 cîini prinşi şi ţinuţi într-un adăpost. Adică 100.000 de lei pentru fiecare cîine, aşa, cît un salariu anual de parlamentar. La Braşov, în 2008, au fost prinşi 5.760 de cîini din care 5.672 au fost eutanasiaţi. Cum ar veni, toţi cei eutanasiaţi aveau boli incurabile, altfel eutanasierea lor ar fi ilegală. Totul a costat peste 1,2 milioane lei. Iar exemplele pot continua. Şi vor continua, pe site-ul www.catavencu.ro, unde vă vom prezenta săptămînal cazuri în care autorităţile nu doar au spart căruţe de bani, dar în care cîinii care au săcapt de eutanasiere sînt omorîţi prin bătaie sau înfometare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)