Romania trebuie salvata!
catavecu.ro
10 Sep 2009 | Biroul de Investigatii
Primăria Capitalei a publicat astăzi dimineaţă un anunţ de atribuire pentru lucrări suplimentare la Pasajul Obor. Deloc suprinzător, contractul a ajuns să coste cu aproape 50% mai mult decît iniţial, ajungînd de la 41,734 milioane RON la 62,338 milioane RON. Între timp, cineva şi-a dat seama de gafă şi oamenii lui Oprescu au sărit cu un comunicat de presă în care să explice tîmpenia. Pe scurt: nu e vorba de un act adiţional de lucrări care vor avea loc de-aici încolo, ci de unul încheiat pentru lucrări care au avut loc anul trecut, în mandatul lui Adriean Videanu. Teoretic, au dreptate.
Lucrările la Pasajul Obor s-au terminat anul trecut, deci PMB n-ar mai avea de ce să deschidă un alt şantier acum. Practic, după cum v-aţi obişnuit deja, Primăria Capitalei e în stare de orice năzbîtie. Cumva, gafa asta ar părea că s-a încheiat cu happy-end. Ei, bine nu, căci rămîne totuşi problema actului adiţional. În mai 2007, contractul pentru “Îmbunătăţiri condiţii de circulaţie Pasaj Obor” a fost atribuit asocierii Tehnologica Radion&Metroul SAΔ ACM '93. Tehnologica a firma aia de construcţii care a reparat un drum în Capitală la preţ de km de autostradă construit de la 0. Lucrările contractate în 2007 valorau 41,734 milioane de RON. Vă mai amintiţi probabil că îmbunătăţirile astea n-au durat prea mult, ba chiar dimpotrivă, astfel că Videanu a reuşit să mai participe şi el la o inagurare înainte să plece de la Primărie.
Astăzi am aflat cît a costat de fapt toată distracţia: cu aproape 50% în plus faţă de contractul iniţial. Asta pentru că valoare actului adiţional publicat astăzi de PMB este de 20,604 milioane de RON. Există şi un şpil la toată povestea asta: 50% din valoarea iniţială a contractului înseamnă 20,867 milioane RON. Dacă actul adiţional ar fi trecut cu un singur leu de sumă asta, atunci PMB ar fi trebuit să facă o altă licitaţie (potrivit OUG 34/2006, care reglementează achiziţiile publice), în loc să-i îngroape p-ăştia în bani suplimentari primiţi prin atribuire directă.
Deci, Videanu a dat adiţionalul, astfel încît să fie cu numai 262.180 mii de RON sub valoarea obligatorie pentru organizarea unei alte licitaţii. Asta n-a transmis Oprescu în comunicatul de presă. Ah, şi cînd ne-aducem aminte cum mai dădea cu vorbe goale în coruptul de Videanu. Ce vremuri, dom'le. Ei, da' lăsaţi, că vin acuşica prezidenţialele şi ne mai distrăm încă o dată cu Sorin Oprescu.
vineri, 11 septembrie 2009
Fabrica secretă de doctorate funcţionează ilegal
Romania trebuie salvata!
catavencu.ro
10 Sep 2009 | Biroul de Investigatii
Ca să nu mai rămînă repetenţi şi anul ăsta în cercul lor de prieteni, Norica, Poteraş, Calcan, alţi politicieni şi nişte miliţieni s-au înscris la doctorat. La o universitate de mare prestigiu provincial, nu departe de Bucureşti. Că stimabilii care se vor ‘telectuali s-au ascuns ca nişte şobolani (a nu se confunda cu şoarecii de bibliotecă, că nu e deloc cazul), să nu-i afle lumea, nu ar fi neapărat cel mai rău. Nasol cu adevărat e că îndrumătorul de doctorat al şobolanilor, Marius Petrescu (director al ORNISS), se ocupă de doctoratele a 30 de persoane. Ceea ce e cam de rahat, în condiţiile în care legea permite cel mult 15: “Fiecare instituţie care organizează studii universitare de doctorat este autorizată să stabilească prin reglament propriu numărul maxim de doctoranzi pe care îi poate îndruma un conducător de doctorat, dar acesta nu poate fi mai mare de 15 doctoranzi” (Hotărîrea de Guvern 567 din 2005, care reglementează studiile de doctorat din România).
Cum ar veni, securistoidul ăsta de Petrescu dă doctorate în regim vrac, la tot cartierul de politicoizi cu tupeu şi la miliţienii din subteranele patriei, că aşa vrea muşchiul lui.
Întrebat în chestiune, rectorul Universităţii “Valahia” din Tîrgovişte, Ion Cucui, ne-a declarat că lista doctoranzilor e provizorie şi că se va face redistribuirea. Conform informaţiilor publicate pe site-ul universităţii, însă, aflăm că oamenii s-au înscris la şcoala doctorală în perioada 2007 – 2008, ceea ce înseamnă că lista tot e provizorie de peste un an. Deci Cucui ne abureşte.
Tot de la rectorul Cucui aflăm că profesorul Petrescu este în universitate de 4-5 ani, însă fără să fi desfăşurat vreodată activitate plină, el avînd “funcţie mare la Guvern”. Dar are un “post rezervat”, pe care universitatea nu-l poate scoate la concurs.
Mai bine de nişte declaraţii vesele să rîdem
Am stat de vorbă cu cîţiva dintre doctoranzii lui Marius Petrescu. Ce să spunem? Orice profesor ar fi mîndru de ei. De exemplu, primarul Marius Poteraşa venit la Universitatea “Valahia” în calitate de prieten vechi al lui Petrescu. “Întîmplarea face să-l cunosc din copilărie (pe Marius Petrescu – n.r.)”, a zis primarul Sectorului 6. Tema doctoratului său este legată de admistraţia publică locală, domnia sa fiind un om care doreşte să schimbe cadrul legislativ învechit ce împărte Capitala în sectoare. L-am mai întrebat pe domnu' Poteraş dacă ar fi ales doctoratul la “Valahia” în cazul în care Petrescu, prietenul din copilărie, n-ar fi fost acolo. “Probabil că nu”, ne-a răspuns el.
Am mai discutat şi cu senatorul PD-L de Dîmboviţa Valentin Gigel Calcan. Acesta ne-a declarat că a ales să facă un doctorat la “Valahia” pentru că a vrut să înveţe şi îi place managementul. Oau! Cine s-ar fi aşteptat la asta? A ales Universitatea din Tîrgovişte pentru că profesorii de la “Spiru Haret” (da, există Spiru şi în Dîmboviţa) “sînt mai slăbuţi”. Pe de altă parte, omul mai cunoştea un profesor-doi prin universitate, fiind fost membru al Senatului “Valahiei”. L-am întrebat dacă are timp şi de doctorat şi de Parlamentul României. “Uneori am lipsit, alteori m-am dus, ştiţi cum e”, s-a confesat Calcan. Am atins, însă, un punct sensibil cînd l-am întrebat de tema doctoratului. “E o treabă privată a mea. Nu cred că este important pentru opinia publică ce fac eu acolo”, ne-a mai spus Gigel Calcan.
Teodora Bertzi, fost secretar de stat din partea PNL, ne-a mărturisit că nu a ales “neapărat universitatea, ci pe cel care conducea doctoratul”. Adică pe Marius Petrescu, distins domn pe care îl cunoştea de foarte multă vreme, la fel ca şi pe soţia sa. A ales să facă un doctorat pentru că: “Eu cred că este normal la vîrsta mea după atîta experienţă cîtă am. Nu l-am făcut pentru bani sau pentru altceva, îl fac pentru mine”. În plus, “domnul Opriş, rectorul, este membrul nostru, preşedintele filialei Dîmboviţa”. Chestia asta era puţin cam în ceaţă pentru doamna Bertzi, căci i-am spus că numele rectorului este Ion Cucui, iar dumneaei a spus că Opriş ar fi prorector sau decan, în situaţia asta. Oricum, aţi înţeles ideea, colegul de partid al doctorandei are o funcţie de conducere la “Valahia”.
catavencu.ro
10 Sep 2009 | Biroul de Investigatii
Ca să nu mai rămînă repetenţi şi anul ăsta în cercul lor de prieteni, Norica, Poteraş, Calcan, alţi politicieni şi nişte miliţieni s-au înscris la doctorat. La o universitate de mare prestigiu provincial, nu departe de Bucureşti. Că stimabilii care se vor ‘telectuali s-au ascuns ca nişte şobolani (a nu se confunda cu şoarecii de bibliotecă, că nu e deloc cazul), să nu-i afle lumea, nu ar fi neapărat cel mai rău. Nasol cu adevărat e că îndrumătorul de doctorat al şobolanilor, Marius Petrescu (director al ORNISS), se ocupă de doctoratele a 30 de persoane. Ceea ce e cam de rahat, în condiţiile în care legea permite cel mult 15: “Fiecare instituţie care organizează studii universitare de doctorat este autorizată să stabilească prin reglament propriu numărul maxim de doctoranzi pe care îi poate îndruma un conducător de doctorat, dar acesta nu poate fi mai mare de 15 doctoranzi” (Hotărîrea de Guvern 567 din 2005, care reglementează studiile de doctorat din România).
Cum ar veni, securistoidul ăsta de Petrescu dă doctorate în regim vrac, la tot cartierul de politicoizi cu tupeu şi la miliţienii din subteranele patriei, că aşa vrea muşchiul lui.
Întrebat în chestiune, rectorul Universităţii “Valahia” din Tîrgovişte, Ion Cucui, ne-a declarat că lista doctoranzilor e provizorie şi că se va face redistribuirea. Conform informaţiilor publicate pe site-ul universităţii, însă, aflăm că oamenii s-au înscris la şcoala doctorală în perioada 2007 – 2008, ceea ce înseamnă că lista tot e provizorie de peste un an. Deci Cucui ne abureşte.
Tot de la rectorul Cucui aflăm că profesorul Petrescu este în universitate de 4-5 ani, însă fără să fi desfăşurat vreodată activitate plină, el avînd “funcţie mare la Guvern”. Dar are un “post rezervat”, pe care universitatea nu-l poate scoate la concurs.
Mai bine de nişte declaraţii vesele să rîdem
Am stat de vorbă cu cîţiva dintre doctoranzii lui Marius Petrescu. Ce să spunem? Orice profesor ar fi mîndru de ei. De exemplu, primarul Marius Poteraşa venit la Universitatea “Valahia” în calitate de prieten vechi al lui Petrescu. “Întîmplarea face să-l cunosc din copilărie (pe Marius Petrescu – n.r.)”, a zis primarul Sectorului 6. Tema doctoratului său este legată de admistraţia publică locală, domnia sa fiind un om care doreşte să schimbe cadrul legislativ învechit ce împărte Capitala în sectoare. L-am mai întrebat pe domnu' Poteraş dacă ar fi ales doctoratul la “Valahia” în cazul în care Petrescu, prietenul din copilărie, n-ar fi fost acolo. “Probabil că nu”, ne-a răspuns el.
Am mai discutat şi cu senatorul PD-L de Dîmboviţa Valentin Gigel Calcan. Acesta ne-a declarat că a ales să facă un doctorat la “Valahia” pentru că a vrut să înveţe şi îi place managementul. Oau! Cine s-ar fi aşteptat la asta? A ales Universitatea din Tîrgovişte pentru că profesorii de la “Spiru Haret” (da, există Spiru şi în Dîmboviţa) “sînt mai slăbuţi”. Pe de altă parte, omul mai cunoştea un profesor-doi prin universitate, fiind fost membru al Senatului “Valahiei”. L-am întrebat dacă are timp şi de doctorat şi de Parlamentul României. “Uneori am lipsit, alteori m-am dus, ştiţi cum e”, s-a confesat Calcan. Am atins, însă, un punct sensibil cînd l-am întrebat de tema doctoratului. “E o treabă privată a mea. Nu cred că este important pentru opinia publică ce fac eu acolo”, ne-a mai spus Gigel Calcan.
Teodora Bertzi, fost secretar de stat din partea PNL, ne-a mărturisit că nu a ales “neapărat universitatea, ci pe cel care conducea doctoratul”. Adică pe Marius Petrescu, distins domn pe care îl cunoştea de foarte multă vreme, la fel ca şi pe soţia sa. A ales să facă un doctorat pentru că: “Eu cred că este normal la vîrsta mea după atîta experienţă cîtă am. Nu l-am făcut pentru bani sau pentru altceva, îl fac pentru mine”. În plus, “domnul Opriş, rectorul, este membrul nostru, preşedintele filialei Dîmboviţa”. Chestia asta era puţin cam în ceaţă pentru doamna Bertzi, căci i-am spus că numele rectorului este Ion Cucui, iar dumneaei a spus că Opriş ar fi prorector sau decan, în situaţia asta. Oricum, aţi înţeles ideea, colegul de partid al doctorandei are o funcţie de conducere la “Valahia”.
Seminte, am seminte ieftine!
Romania trebuie salvata!
Uite asa se mai prosteste omul inca un pic.
Chiar mai tine asta?
Daca da!. atunci suntem o pleava si ne-o meritam.
Uite asa se mai prosteste omul inca un pic.
Chiar mai tine asta?
Daca da!. atunci suntem o pleava si ne-o meritam.
PNL iese la impartit ghiozdane electorale
Romania trebuie salvata!
Liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, ca toti consilierii judeteni ai partidului vor merge prin judet in prima zi de scoala si vor imparti si ghiozdane copiilor saraci.
„Si sefa de la Camera Deputatilor, Roberta Anastase, a oferit elevilor peste 10.000 de ghiozdane si nu a patit nimic. Dam ghiozdane, nu e vorba de o campanie electorala, ci de una sociala, pentru ca in momentul de fata sunt foarte multi copii saraci care nu isi permit sa mearga la scoala“, a spus Morega, citat de NewsIn.
El a adaugat ca in ziua deschiderii scolii va fi prezent la scoala din satul Closani, comuna Pades, dar si la cea din Balta, din comuna Runcu.
Morega a mai aratat ca, in total, consilierii judeteni ai PNL vor ajunge la 20 de scoli din Gorj, dar nu vor transmite mesaje politice.
Profesorii le-au transmis ca nu sunt bine veniti
Cu toate ca sindicatele din invatamant le-au transmis politicienilor sa nu se prezinte la nicio festivitate de incepere a anului scolar, acest lucru pare sa le intre pe o ureche si sa le iaasa pe cealalta penelistilor.
„Sugeram tuturor reprezentantilor clasei politice sa nu se prezinte in fata oamenilor scolii, cu prilejul deschiderii anului scolar, pentru a le vinde din nou iluzii prin luarile de cuvant. In locul cuvantarilor sterile, politicienii pot sa foloseasca constructiv acest timp liber, ca sa analizeze cu responsabilitate legile pentru care Guvernul isi angajeaza“, a declarat Liviu Marian Pop, secretarul general al FSLI.
Publicat: astazi 9am.ro
Autor: A.G.
Liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, ca toti consilierii judeteni ai partidului vor merge prin judet in prima zi de scoala si vor imparti si ghiozdane copiilor saraci.
„Si sefa de la Camera Deputatilor, Roberta Anastase, a oferit elevilor peste 10.000 de ghiozdane si nu a patit nimic. Dam ghiozdane, nu e vorba de o campanie electorala, ci de una sociala, pentru ca in momentul de fata sunt foarte multi copii saraci care nu isi permit sa mearga la scoala“, a spus Morega, citat de NewsIn.
El a adaugat ca in ziua deschiderii scolii va fi prezent la scoala din satul Closani, comuna Pades, dar si la cea din Balta, din comuna Runcu.
Morega a mai aratat ca, in total, consilierii judeteni ai PNL vor ajunge la 20 de scoli din Gorj, dar nu vor transmite mesaje politice.
Profesorii le-au transmis ca nu sunt bine veniti
Cu toate ca sindicatele din invatamant le-au transmis politicienilor sa nu se prezinte la nicio festivitate de incepere a anului scolar, acest lucru pare sa le intre pe o ureche si sa le iaasa pe cealalta penelistilor.
„Sugeram tuturor reprezentantilor clasei politice sa nu se prezinte in fata oamenilor scolii, cu prilejul deschiderii anului scolar, pentru a le vinde din nou iluzii prin luarile de cuvant. In locul cuvantarilor sterile, politicienii pot sa foloseasca constructiv acest timp liber, ca sa analizeze cu responsabilitate legile pentru care Guvernul isi angajeaza“, a declarat Liviu Marian Pop, secretarul general al FSLI.
Publicat: astazi 9am.ro
Autor: A.G.
joi, 10 septembrie 2009
Primarul Craiovei Antonie Solomon dă 1,6 milioane de euro pe iluminatul festiv şi arhitectural
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
09 Sep 2009 Dan Coste
Primăria Craiova a atribuit încă un contract pentru „Achiziţie cu montaj echipamente pentru realizarea iluminatului arhitectural a unor obiective din Parcul Nicolae Romanescu”, în valoare de 1,56 milioane de lei, SC 3 I AUTOMATIZĂRI şi TELECOMUNICAŢII din Craiova, singura înscrisă la licitaţie.
În urmă cu o lună a mai achiziţionat beculeţe, ţurţuri, iepuraşi şi oameni de zăpadă pentru sărbătorile de iarnă şi pentru cele de Paşte, în valoare de peste 5 milioane de lei, tot de la singura ofertantă, SC MK Illumination, din Hunedoara. Valoarea totală a cheltuielilor pe becuri şi de beculeţe de până acum se ridică la 1.610.000 de euro, inclusiv TVA.
Licitaţii cu dedicaţie
Societăţile comerciale care au obţinut contractele de iluminat cu Primăria Craiova par a fi alese cu grijă de edilul-şef al oraşului. SC 3 I AUTOMATIZ~RI şi TELECOMUNICAŢII este o firmă care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri mai mică decât contractul atribuit de primăria lui Antonie Solomon.
Fiind şi singurul ofertant, înseamnă că afacerea este o mană cerească pentru asociaţii respectivi, care vor avea de iluminat poarta principală de acces în Parcul Romanescu, podul suspendat, foişorul şi Casa Bibescu. În acest mod, primăria consideră că obiectivele reprezentative ale parcului vor fi mai bine scoase în evidenţă şi mai îndrăgite atât de localnici, cât şi de turişti.
Cealaltă fericită câştigătoare a contractului de 5.236.000 de lei, respectiv MK Illumination SRL, din Hunedoara, are un capital social de doar 200 de lei şi numai trei angajaţi. În esenţă, se va implica în iluminatul festiv de sărbătorile de Crăciun, de Revelion şi la Paştele viitor. Referitor la cheltuielile efectuate în scopul înfrumuseţării oraşului, primarul Antonie Solomon consideră că acestea nu sunt mari deloc, de vreme ce Craiova va deveni cel mai frumos oraş din ţară, rivalizând chiar cu Roma sau cu Barcelona.
În acelaşi an de criză pe care îl traversăm cu greu, edilul Craiovei a mai încheiat un contract, în valoare de 13,6 milioane de lei, pentru realizarea monumentului „Asta-i muzica ce-mi place” (scuzaţi cacofonia).
Lucrarea a fost atribuită artistului Mircea Corneliu Spătaru, va avea o înălţime de 10,5 metri, conţinând patru turnuleţe şi un impozant soclu de bronz.
Altă cheltuială majoră în care Antonie Solomon s-a implicat este alocarea a 10 milioane de euro pentru construirea unui Aqua Land în Parcul Lunca Jiului, după ce a mai plătit alte 11 milioane de euro pentru fântânile cântătoare din centrul oraşului.
Anul trecut, Primăria Craiova s-a evidenţiat prin irosirea a 1,4 milioane de euro pe un „plan de reducere a zgomotului ambiental” şi peste 4 milioane de euro cheltuiţi pe înlocuirea bordurilor, înainte ca acestea să se fi degradat.
Cotidianul.ro
09 Sep 2009 Dan Coste
Primăria Craiova a atribuit încă un contract pentru „Achiziţie cu montaj echipamente pentru realizarea iluminatului arhitectural a unor obiective din Parcul Nicolae Romanescu”, în valoare de 1,56 milioane de lei, SC 3 I AUTOMATIZĂRI şi TELECOMUNICAŢII din Craiova, singura înscrisă la licitaţie.
În urmă cu o lună a mai achiziţionat beculeţe, ţurţuri, iepuraşi şi oameni de zăpadă pentru sărbătorile de iarnă şi pentru cele de Paşte, în valoare de peste 5 milioane de lei, tot de la singura ofertantă, SC MK Illumination, din Hunedoara. Valoarea totală a cheltuielilor pe becuri şi de beculeţe de până acum se ridică la 1.610.000 de euro, inclusiv TVA.
Licitaţii cu dedicaţie
Societăţile comerciale care au obţinut contractele de iluminat cu Primăria Craiova par a fi alese cu grijă de edilul-şef al oraşului. SC 3 I AUTOMATIZ~RI şi TELECOMUNICAŢII este o firmă care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri mai mică decât contractul atribuit de primăria lui Antonie Solomon.
Fiind şi singurul ofertant, înseamnă că afacerea este o mană cerească pentru asociaţii respectivi, care vor avea de iluminat poarta principală de acces în Parcul Romanescu, podul suspendat, foişorul şi Casa Bibescu. În acest mod, primăria consideră că obiectivele reprezentative ale parcului vor fi mai bine scoase în evidenţă şi mai îndrăgite atât de localnici, cât şi de turişti.
Cealaltă fericită câştigătoare a contractului de 5.236.000 de lei, respectiv MK Illumination SRL, din Hunedoara, are un capital social de doar 200 de lei şi numai trei angajaţi. În esenţă, se va implica în iluminatul festiv de sărbătorile de Crăciun, de Revelion şi la Paştele viitor. Referitor la cheltuielile efectuate în scopul înfrumuseţării oraşului, primarul Antonie Solomon consideră că acestea nu sunt mari deloc, de vreme ce Craiova va deveni cel mai frumos oraş din ţară, rivalizând chiar cu Roma sau cu Barcelona.
În acelaşi an de criză pe care îl traversăm cu greu, edilul Craiovei a mai încheiat un contract, în valoare de 13,6 milioane de lei, pentru realizarea monumentului „Asta-i muzica ce-mi place” (scuzaţi cacofonia).
Lucrarea a fost atribuită artistului Mircea Corneliu Spătaru, va avea o înălţime de 10,5 metri, conţinând patru turnuleţe şi un impozant soclu de bronz.
Altă cheltuială majoră în care Antonie Solomon s-a implicat este alocarea a 10 milioane de euro pentru construirea unui Aqua Land în Parcul Lunca Jiului, după ce a mai plătit alte 11 milioane de euro pentru fântânile cântătoare din centrul oraşului.
Anul trecut, Primăria Craiova s-a evidenţiat prin irosirea a 1,4 milioane de euro pe un „plan de reducere a zgomotului ambiental” şi peste 4 milioane de euro cheltuiţi pe înlocuirea bordurilor, înainte ca acestea să se fi degradat.
România, campioană europeană la biruri, cu 113 plăţi făcute de IMM-uri către stat anual
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
09 Sep 2009 Adrian Popa
IMM-urile din România trebuie să facă într-un an 113 plăţi de taxe către stat, fapt care ne face campioni europeni în domeniu.
România a pierdut în acest an zece poziţii în clasamentul mondial privind uşurinţa de a face afaceri, coborând până pe locul 55 din 183 de state analizate, reiese din raportul „Doing Business 2010: Reforming through difficult times“, întocmit de Banca Mondială (BM). Exceptând anumiţi indicatori, precum numărul de plăţi făcute de o firmă aferente taxelor datorate statului, ocupăm o poziţie medie. În faţa noastră se află Bulgaria, care ocupă locul 44. În spatele nostru se află alte state membre ale UE, precum Luxemburg (locul 64), Polonia (72), Cehia (74), Italia (78) şi Grecia (109). Pe primul loc în clasamentul BM se află Singapore, iar pe ultimul, Republica Centrafricană.
Principalele motive care au dus la retrogradarea noastră sunt câteva prevederi legislative adoptate de actualul guvern, care îngreunează mersul afacerilor.
„România a crescut costul pentru procedurile de insolvenţă, cerând ca 1,5% din totalul recuperat cu fiecare asemenea procedură să fie transferat către un fond care rambursează cheltuielile administratorilor insolvenţei, când debitorii nu au active. De asemenea, au crescut costurile pentru autorizaţiile de construcţie ca urmare a introducerii unei taxe noi de 0,5% din valoarea proiectului. În plus, taxele pe forţa de muncă au sporit. Timpul pentru înregistrarea proprietăţii a fost redus prin introducerea unor proceduri noi în registrul proprietăţii şi cadastru“, se arată în raportul băncii.
Majoritatea indicatorilor arată un mediu de afaceri nici prea complicat, dar nici prea simplu faţă de media europeană. În România o firmă trebuie să facă anual 113 plăţi către stat, reprezentând taxe, lucru cu care pierde 204 ore. În Suedia, o firmă similară face pe an doar două plăţi la stat.
Românii trebuie să îndeplinească şase proceduri pentru a începe o afacere, la fel de multe precum italienii, olandezii, polonezii sau britanicii. La acest capitol, cele mai puţine etape, în cadrul UE, trebuie parcurse în Belgia, Finlanda sau în Suedia (3), iar cele mai multe în Grecia (15). O afacere poate fi pornită în România în 10 zile, la fel ca în Olanda sau în Italia, potrivit raportului BM. În Belgia şi în Ungaria e nevoie de doar 4 zile, în timp ce în Spania sunt necesare 47 de zile.
Totodată, în România trebuie parcurse 17 etape pentru primirea unei autorizaţii de construcţie, la fel de multe ca şi în Lituania. Cele mai puţine proceduri sunt necesare în Danemarca (6), iar cele mai multe, în Cehia (36). Astfel, în ţara noastră, o firmă are nevoie de 243 de zile pentru a primi o asemenea autorizaţie, comparativ cu 38 de zile în Finlanda, respectiv 677 de zile în Cipru.
Pentru înregistrarea unei proprietăţi sunt necesare 8 proceduri. Cele mai puţine sunt cerute în Lituania (2), iar cele mai multe, în Grecia (11). Unui antreprenor din România îi sunt necesare 48 de zile ca să înregistreze o proprietate, faţă de 3 zile în Lituania, respectiv 391 de zile în Slovenia. Costul pentru înregistrarea unei proprietăţi este de 1,3% din valoarea acesteia. În Slovacia se plăteşte doar 0,1% din valoarea proprietăţii, în timp ce acest cost se ridică la 12,7% în Belgia.
Stăm bine
Doar şase proceduri pentru începerea unei afaceri
Zece zile sunt necesare pentru demararea acesteia
1,3% cost de înregistrare a unei proprietăţi
Suntem codaşi
113 plăţi făcute către stat de o IMM
202 ore necesare pentru plata acestora (59 de ore minimum în Luxemburg, 606 ore maximum în Bulgaria)
5 documente cerute pentru a face expor
Cotidianul.ro
09 Sep 2009 Adrian Popa
IMM-urile din România trebuie să facă într-un an 113 plăţi de taxe către stat, fapt care ne face campioni europeni în domeniu.
România a pierdut în acest an zece poziţii în clasamentul mondial privind uşurinţa de a face afaceri, coborând până pe locul 55 din 183 de state analizate, reiese din raportul „Doing Business 2010: Reforming through difficult times“, întocmit de Banca Mondială (BM). Exceptând anumiţi indicatori, precum numărul de plăţi făcute de o firmă aferente taxelor datorate statului, ocupăm o poziţie medie. În faţa noastră se află Bulgaria, care ocupă locul 44. În spatele nostru se află alte state membre ale UE, precum Luxemburg (locul 64), Polonia (72), Cehia (74), Italia (78) şi Grecia (109). Pe primul loc în clasamentul BM se află Singapore, iar pe ultimul, Republica Centrafricană.
Principalele motive care au dus la retrogradarea noastră sunt câteva prevederi legislative adoptate de actualul guvern, care îngreunează mersul afacerilor.
„România a crescut costul pentru procedurile de insolvenţă, cerând ca 1,5% din totalul recuperat cu fiecare asemenea procedură să fie transferat către un fond care rambursează cheltuielile administratorilor insolvenţei, când debitorii nu au active. De asemenea, au crescut costurile pentru autorizaţiile de construcţie ca urmare a introducerii unei taxe noi de 0,5% din valoarea proiectului. În plus, taxele pe forţa de muncă au sporit. Timpul pentru înregistrarea proprietăţii a fost redus prin introducerea unor proceduri noi în registrul proprietăţii şi cadastru“, se arată în raportul băncii.
Majoritatea indicatorilor arată un mediu de afaceri nici prea complicat, dar nici prea simplu faţă de media europeană. În România o firmă trebuie să facă anual 113 plăţi către stat, reprezentând taxe, lucru cu care pierde 204 ore. În Suedia, o firmă similară face pe an doar două plăţi la stat.
Românii trebuie să îndeplinească şase proceduri pentru a începe o afacere, la fel de multe precum italienii, olandezii, polonezii sau britanicii. La acest capitol, cele mai puţine etape, în cadrul UE, trebuie parcurse în Belgia, Finlanda sau în Suedia (3), iar cele mai multe în Grecia (15). O afacere poate fi pornită în România în 10 zile, la fel ca în Olanda sau în Italia, potrivit raportului BM. În Belgia şi în Ungaria e nevoie de doar 4 zile, în timp ce în Spania sunt necesare 47 de zile.
Totodată, în România trebuie parcurse 17 etape pentru primirea unei autorizaţii de construcţie, la fel de multe ca şi în Lituania. Cele mai puţine proceduri sunt necesare în Danemarca (6), iar cele mai multe, în Cehia (36). Astfel, în ţara noastră, o firmă are nevoie de 243 de zile pentru a primi o asemenea autorizaţie, comparativ cu 38 de zile în Finlanda, respectiv 677 de zile în Cipru.
Pentru înregistrarea unei proprietăţi sunt necesare 8 proceduri. Cele mai puţine sunt cerute în Lituania (2), iar cele mai multe, în Grecia (11). Unui antreprenor din România îi sunt necesare 48 de zile ca să înregistreze o proprietate, faţă de 3 zile în Lituania, respectiv 391 de zile în Slovenia. Costul pentru înregistrarea unei proprietăţi este de 1,3% din valoarea acesteia. În Slovacia se plăteşte doar 0,1% din valoarea proprietăţii, în timp ce acest cost se ridică la 12,7% în Belgia.
Stăm bine
Doar şase proceduri pentru începerea unei afaceri
Zece zile sunt necesare pentru demararea acesteia
1,3% cost de înregistrare a unei proprietăţi
Suntem codaşi
113 plăţi făcute către stat de o IMM
202 ore necesare pentru plata acestora (59 de ore minimum în Luxemburg, 606 ore maximum în Bulgaria)
5 documente cerute pentru a face expor
Ilie Sârbu şi-a dat iar cu tesla. Şi i-a plăcut
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Sep 2009 | Alexandru Cristorian
Principiul înjumătăţirii testiculare l-a ghidat pe ministrul Sârbu atît în viaţa personală, cît şi în cea profesională. Despre episodul vînătorii după care Sârbu a început să vorbească mai subţire nu insistăm, e ştiut. Dar vă vom povesti despre împărţirea patrimoniului instituţiei care se ocupa cu activităţile de îmbunătăţiri funciare. Pe care Sârbu a divizat-o uite aşa: partea de administrare a canalelor de irigaţii a intrat în patrimoniul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), iar tot ce a însemnat utilaje şi bunuri imobile ce se ocupau de activitatea de îmbunătăţiri funciare a fost trecut la Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF).
Ambele aflate în subordinea Ministerului Agriculturii. De prin 2005, SNIF a fost supusă unui permanent proces de jaf ce prevestea un exemplar faliment anul acesta. La care nu s-a ajuns încă, deşi societatea a fost la un pas de insolvenţă acum cîteva luni. În noul mandat al lui Sârbu, jaful a continuat. Spre exemplu, de la SNIF Constanţa au dispărut o serie întreagă de utilaje şi instalaţii. Unele instalaţii au fost împrumutate, fără vreun contract, după care n-au mai fost returnate. În alt caz, în baza unui contract de prestări servicii, societatea contractantă, Danyluck Comunication SRL, n-a mai aşteptat ca angajaţii SNIF să meargă cu utilajele să execute lucrarea. Ci a mers şi a luat pur şi simplu utilajele – o ditamai draglina.
Şi dusă a fost cu ea cu tot. Normal, cei de la SNIF au făcut o plîngere către Parchetul de pe lîngă Judecătoria Tulcea. Desigur, cercetările continuă. Ei bine, după ce acum aproximativ o lună solicitarea conducerii SNIF de a se intra în procedură de insolvenţă n-a reuşit din cauza sindicaliştilor, ministrul Ilie Sârbu a găsit, în sfîrşit, o modalitate de a scăpa de grija societăţii. Odată cu marea restructurare a agenţiilor guvernamentale, SNIF a fost trecut de la minister la AVAS, care va avea grijă să privatizeze societatea. Sau, mă rog, ce a mai rămas din ea. Important este că, prin trecerea ei la AVAS, Sârbu a dat şi bine la imagine, realizînd o mare reducere de personal şi, mai important, a scăpat de o grijă. Mai exact, de grija comisiei parlamentare de anchetă, care a ajuns în repetate rînduri la concluzii preliminare ce au indicat un jaf orchestrat în cadrul SNIF. Problemă pe care ministrul tocmai a eliminat-o, doar v-am zis de la început că principiul înjumătăţirii testiculare e farul lui conducător.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Sep 2009 | Alexandru Cristorian
Principiul înjumătăţirii testiculare l-a ghidat pe ministrul Sârbu atît în viaţa personală, cît şi în cea profesională. Despre episodul vînătorii după care Sârbu a început să vorbească mai subţire nu insistăm, e ştiut. Dar vă vom povesti despre împărţirea patrimoniului instituţiei care se ocupa cu activităţile de îmbunătăţiri funciare. Pe care Sârbu a divizat-o uite aşa: partea de administrare a canalelor de irigaţii a intrat în patrimoniul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), iar tot ce a însemnat utilaje şi bunuri imobile ce se ocupau de activitatea de îmbunătăţiri funciare a fost trecut la Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF).
Ambele aflate în subordinea Ministerului Agriculturii. De prin 2005, SNIF a fost supusă unui permanent proces de jaf ce prevestea un exemplar faliment anul acesta. La care nu s-a ajuns încă, deşi societatea a fost la un pas de insolvenţă acum cîteva luni. În noul mandat al lui Sârbu, jaful a continuat. Spre exemplu, de la SNIF Constanţa au dispărut o serie întreagă de utilaje şi instalaţii. Unele instalaţii au fost împrumutate, fără vreun contract, după care n-au mai fost returnate. În alt caz, în baza unui contract de prestări servicii, societatea contractantă, Danyluck Comunication SRL, n-a mai aşteptat ca angajaţii SNIF să meargă cu utilajele să execute lucrarea. Ci a mers şi a luat pur şi simplu utilajele – o ditamai draglina.
Şi dusă a fost cu ea cu tot. Normal, cei de la SNIF au făcut o plîngere către Parchetul de pe lîngă Judecătoria Tulcea. Desigur, cercetările continuă. Ei bine, după ce acum aproximativ o lună solicitarea conducerii SNIF de a se intra în procedură de insolvenţă n-a reuşit din cauza sindicaliştilor, ministrul Ilie Sârbu a găsit, în sfîrşit, o modalitate de a scăpa de grija societăţii. Odată cu marea restructurare a agenţiilor guvernamentale, SNIF a fost trecut de la minister la AVAS, care va avea grijă să privatizeze societatea. Sau, mă rog, ce a mai rămas din ea. Important este că, prin trecerea ei la AVAS, Sârbu a dat şi bine la imagine, realizînd o mare reducere de personal şi, mai important, a scăpat de o grijă. Mai exact, de grija comisiei parlamentare de anchetă, care a ajuns în repetate rînduri la concluzii preliminare ce au indicat un jaf orchestrat în cadrul SNIF. Problemă pe care ministrul tocmai a eliminat-o, doar v-am zis de la început că principiul înjumătăţirii testiculare e farul lui conducător.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)