Romania trebuie salvata!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 16 Sep 2009 | Doru Buscu
Un MiG-spion e doborât şi pilotul sovietic cade în mâna americanilor. La interogatoriu, prizonierul nu scoate o vorbă. După ce-l bat un an degeaba, anchetatorii renunţă şi îi dau drumul. Ivan ajunge la Moscova plin de vânătăi, dar erou. Camarazii sar pe el: „Ei, cum a fost la americani?“. „Mâncarea şi cazarea, ocen haraşo. Da’ învăţaţi, fraţilor, tactică militară, că vă rupe inamicu’ cu bătaia.“ Cam aşa arată, de-a lungul şi de-a latul miilor de bancuri din comunism, autoironia popoarelor din Est.
În spatele Cortinei de Fier, într-o lume decuplată fizic de Occident, la adăpost de rigoare şi competiţie, a crescut un mediu superficial şi autosuficient.
Noi, bulgarii, polonezii, cehii, sârbii, ruşii – dar parcă noi mai mult ca toţi – ne-am complăcut în cultul lenei, al băşcăliei şi al jumătăţilor de măsură. Au rezultat câteva generaţii de proşti care chicotesc. Sunt oameni fără o pregătire decentă, dar cu dorinţa fierbinte de a stagna. Lor le-a venit rândul să conducă şi să fie aleşi ca s-o poată face. Sunt proştii cu ştaif ai României, elita ei politică, oamenii care, asemenea nouă, celor care îi votăm, nu şi-au făcut niciodată temele.
Ca să ajungi om politic e destul să fii fostul chiulangiu al clasei, fiul fostului colonel de Securitate, fostul pupincurist de la ASC şi lista poate continua cu fostul activist de partid până la fostul turnător. Pe scurt, un soi de semi-idiot cu proptele, ferit de examene, protejat de context, pus la adăpost de ameninţarea muncii şi a unei calificări acceptabile. În medie, oamenii ăştia au dus-o mai mult în fente şi învârteli, au ţopăit peste reguli, şi-au păcălit colegii, au dus de nas sistemul şi au convieţuit în pace cu mulţumirea de sine. Sunt un produs al neatenţiei generale, nişte tăntălăi care fac cu ochiul şi care şi-au frecat mereu mâinile crezându-i pe ceilalţi, care au tras în locul lor, fraieri.
Ei au găsit în ultimii douăzeci de ani un nou prilej de a sări peste examene, pentru că în politică nu-ţi cere nimeni să te aşezi la capătul băncii şi să scrii fără fiţuici. Nu-ţi vorbeşte nimeni în ceea ce crezi tu că ar fi limba franceză, nu te întreabă nimeni cât a durat războiul de o sută de ani, nici cum se scrie „mămucă, iacătă-mă-s“ şi nici cu cât s-a terminat meciul Toulouse-Lautrec. În politică, nu-ţi cere nimeni analizele medicale sau judiciare, aşa că tot ce trebuie să dai sunt cei doi bani cu care-ţi preţuieşti semenii.
Eşti unul dintre proştii fără profesie căre năvălesc din comunism asupra viitorului românesc? Eşti unul dintre farsorii împodobiţi cu diplome care n-au găsit o slujbă normală? Eşti una dintre loazele pe care le-au târât prin şcoală epoleţii lu’ tăticu’? Bravo, ai nimerit bine. Aici e locul tău şi acum e vremea ta. E vremea alegerilor fără de sfârşit. Prezintă-te la un microfon nepăzit, vorbeşte ce-ţi trece ţie prin cap şi noi o să te votăm, boule. Ştii la fel de bine ca noi că n-avem de ales.
miercuri, 16 septembrie 2009
15.000.000 USD, comision pentru avioanele F16?
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 16 Sep 2009 | Stefan Candea, Silviu Apostol
Brusc, România nu mai are nici un contract de lobby cu Williams Mullen Strategy! Imediat dupa discuţia noastră cu WMS şi ministerele Apărării şi Economiei, WMS a depus o notă la FARA în care anunţa încheierea contractului de lobby în favoarea Guvernului României. Această notă arată că înţelegerea dintre WMS pe de o parte, Romtehnica şi Ministerul Economiei, pe de altă parte, a funcţionat pînă la sfîrşitul lunii august 2009. Şi asta fără ca Ministerul Economiei să cunoască acest lucru.
Pe site-ul US Department of Justice – Foreign Agents Registration Act, tocmai a apărut un document depus de WMS, care arată faptul că firma de lobby nu mai reprezintă în nici un fel Guvernul României în SUA sau în relaţiile cu ţările membre NATO.
n corespondenţa purtată în data de 10 septembrie cu Academia Caţavencu, Mark Robertson, preşedintele companiei americane, nu a negat nici un moment faptul că statul român are contract de reprezentare cu firma de lobby.
Iată un fragment din această corespondenţă. "Altough the Ministry of Economy has never engaged on the contract, the contract (de lobby – n.r.) is still active due to "supplemental statements" transmitted to the US Department of Justice”, ziceam noi. În română, asta înseamnă: “Chiar dacă Ministerul Economiei nu a pus în practică contractul, el este încă în vigoare datorită unor documente trimise la US Department of Justice (de WMS – n.r.)”. Bun, şi iată şi răspunsul lui Mark Robertson: ”As for FARA registrations (documentele depuse la US Department of Justice – n.r.), 1) you will note no activity or fees were reported. We err on the side of transparency and caution in maintaining the reports and supplements”.
Mai pe româneşte, Robertson nu neagă faptul că este încă în vigoare contractul de lobby cu Guvernul român. Ne atrage, totuşi, atenţia că nu a declarat încasarea unor comisioane sau prestarea unor servicii în baza contractului, dar şi faptul că a depus la FARA documente care atestau valabilitatea contractului din motive de “transparenţă şi precauţie”.
Vă readucem aminte că asta se întîmpla pe 10 septembrie, la o săptămînă şi jumătate după ce dezvăluiam în exclusivitate că România va lua F 16 de la americani. Între timp, însă, WMS a depus la FARA documente prin care arată că, contractul cu Guvernul român s-a încheiat.
O ştire în exclusivitate de acum trei săptămîni din Academia Caţavencu spunea că ai noştri s-au decis, în sfîrşit, să cumpere avioane americane F16. Iar Guvernul român are un contract de lobby cu o firmă americană, căreia i-a promis un comision generos.
Cazacu ne-a umplut de lobby american
Relaţiile dintre firma de lobby Williams Mullen Strategy (WMS) şi Ministerul Economiei (prin Direcţia Generală a Industriei de Apărare şi Probleme Speciale) au început în anul 2005. Între cele două părţi a fost semnat un contract de reprezentare, care a fost înregistrat de WMS la US Department of Justice – Foreign Agents Registration Act (FARA, www.usdoj.gov/criminal/fara). WMS este obligată să declare contractul la această autoritate tocmai pentru că s-a angajat să acţioneze în calitate de reprezentant economico-politic al statului român. Potrivit documentelor depuse de compania americană de lobby, aceasta se angaja să acţioneze în numele Ministerului Economiei în toate ţările NATO şi în SUA pentru a-i facilita oportunităţi de biznis cu armament şi tehnică militară.
Mai clar, WMS este un fel de agent de vînzări, care ar trebui să ne ajute să vindem produsele industriei de armament din România, dar şi să cumpărăm, atunci cînd e cazul, produse şi tehnologie de apărare. La capitolul „Services to be Performed by WMS (servicii prestate de WMS – n.r.)“, litera O, se arăta că americanii urmau să asiste Direcţia Generală a Industriei de Apărare şi Probleme Speciale a Ministerului Economiei la negocierea contractelor de achiziţie de avioane de luptă, parte a programului de înzestrare a Armatei, pe care România s-a angajat să-l realizeze în calitate de ţară membră NATO.
De asemenea, WMS se mai angaja să promoveze imaginea Ministerului Economiei în SUA şi în rîndul oficialilor NATO, dar şi să consulte şi să asiste acelaşi minister la elaborarea unei strategii de privatizare pentru industria de apărare din subordine. Într-un addendum la contract se precizează că WMS urma să ofere consultanţă la privatizarea Avioane Craiova SA şi Romaero. Din partea ministerului semna nemuritorul Aurel Cazacu (da, însuşi cel implicat în scandalul recent cu Mircea Băsescu), iar din partea americanilor preşedintele companiei, Mark Robertson.
Lobby-iştii au semnat un contract şi cu Armata
În paralel, Williams Mullen a semnat acelaşi tip de contract şi cu Compania Naţională Romtehnica. CN Romtehnica funcţionează sub coordonarea Ministerului Apărării şi are atribuţii de comisionar al MAp. Mai precis, compania realizează operaţiuni de import/export de armament şi tehnologie militară, dar se ocupă şi de operaţiuni ce ţin de programul de înzestrare a Armatei. De exemplu, cînd se vor cumpăra avioane F16 pentru ostaşii noştri, Romtehnica se va ocupa pentru MAp de toate operaţiunile de import, de hîrţogăraia aferentă şi de managementul obligaţiilor de offset (investiţii realizate în ţara care cumpără tehnică militară) ale companiei care va furniza F16. Din partea CN Romtehnica a semnat Aurel Nemeş, iar de la ei, acelaşi Mark Robertson. Şi acest contract are o clauză care prevede că WMS va oferi asistenţă la achiziţia de avioane militare.
Comisionul: 15 milioane la jumătate de miliard de dolari
N-am zis nimic de bani pînă acum şi nu vrem deloc să vă înşelăm aşteptările. Deci da, serviciile astea nu sînt moca. Potrivit documentelor de la Foreign Agents Registration Act, WMS ar primi la vînzări intermediate pentru Ministerul Economiei un comision care se calculează astfel: 12% din primele 25 de milioane USD (contractul foloseşte ca monedă dolarul american – n.r.), 10% din următoarele 25 de milioane de USD şi 10% din tot ce depăşeşte 50 de milioane de USD. La cumpărare (de avioane militare, de exemplu), tariful practicat este aşa: 6% din primele 25 de milioane USD, 5% din următoarele 25 de milioane USD, 4% din următoarele 50 şi 3% din tot ce depăşeşte 100 de milioane de dolari. Potrivit unui articol din Evenimentul zilei de săptămîna trecută, este probabil că statul român să cumpere 24 de avioane F16 la mîna a doua şi să plătească pentru fiecare 20,7 milioane. Adică 496,8 milioane de dolari. La atîtă bănet de achiziţie, comisionul WMS ar fi de peste 15 milioane de USD. Spunem „ar fi“ şi nu „este“ sau „va fi“ pentru că de aici încolo începe partea dubioasă a afacerii. Din 2005, la fiecare şase luni, Williams Mullen Strategy depune la FARA – US Department of Justice o declaraţie în care precizează faptul că înţelegerile cu ai noştri sînt valabile în continuare şi că ei reprezintă „Guvernul român“.
În plus, potrivit interviului acordat de Robert Ziscovici (preşedintele pentru Europa al WMS la acel moment) în septembrie 2005 pentru Cotidianul, compania de lobby reprezintă şi interesele Lockheed Martin, adică fix producătoru’ lu’ F16. Cu toate acestea, Mark Robertson, preşedintele WMS, a declarat pentru Academia Caţavencu că nici el, nici compania lui nu sînt implicaţi în negocierile pentru această achiziţie de avioane americane. De asemenea, el mai declară că, scuzaţi, contractul cu autorităţile române nu s-a concretizat niciodată, nefiind semnat nici un fel de contract de achiziţie, dar confirmă că este – contractul deci – încă în vigoare. Asta pentru că WMS se deranjează periodic să declare că încă mai reprezintă statul român în relaţiile cu membrii NATO şi cu SUA. Robertson a fost un amabil şi ne-a mai spus: „Cred că un alt grup, care îl include pe fiul fostului secretar de stat James Baker, este implicat în negocieri (trad. eng. – n.r.)“. Douglas Baker, cel la care face referire Mark Robertson, lucrează pentru Monument Capital Group. Reprezentanţii acestei companii l-au contrazis, totuşi, declarînd pentru Academia Caţavencu că Douglas Baker n-are nici o treabă cu negocierile.
Ministerul Economiei neagă, CSAŢ şi Armata tac
Dacă am ajuns aici, vă întrebaţi, poate, ce zic românii noştri. Păi, Ministerul Economiei zice aşa: „Contractul pe care îl menţionaţi a fost încheiat în anul 2005, în condiţiile guvernării de atunci. Contractul nu a fost prelungit, în acest moment el nemaifiind valabil“. Cu alte cuvinte, ministerul minte sau n-are habar că WMS ţine contractul în vigoare. Aurel Cazacu a declarat, în august 2007, pentru Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, că WMS nu a luat niciodată comision pentru că nu fusese semnat nici un contract pînă atunci. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu zice nimic, că nu s-a obosit să ofere vreun punct de vedere la întrebările trimise de Caţavencu. La fel a procedat şi Ministerul Apărării. Concluzia? E foarte posibil ca după că ne umplem de F16, o companie americană să bată la uşa Guvernului şi să-şi ceară comisionul.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 16 Sep 2009 | Stefan Candea, Silviu Apostol
Brusc, România nu mai are nici un contract de lobby cu Williams Mullen Strategy! Imediat dupa discuţia noastră cu WMS şi ministerele Apărării şi Economiei, WMS a depus o notă la FARA în care anunţa încheierea contractului de lobby în favoarea Guvernului României. Această notă arată că înţelegerea dintre WMS pe de o parte, Romtehnica şi Ministerul Economiei, pe de altă parte, a funcţionat pînă la sfîrşitul lunii august 2009. Şi asta fără ca Ministerul Economiei să cunoască acest lucru.
Pe site-ul US Department of Justice – Foreign Agents Registration Act, tocmai a apărut un document depus de WMS, care arată faptul că firma de lobby nu mai reprezintă în nici un fel Guvernul României în SUA sau în relaţiile cu ţările membre NATO.
n corespondenţa purtată în data de 10 septembrie cu Academia Caţavencu, Mark Robertson, preşedintele companiei americane, nu a negat nici un moment faptul că statul român are contract de reprezentare cu firma de lobby.
Iată un fragment din această corespondenţă. "Altough the Ministry of Economy has never engaged on the contract, the contract (de lobby – n.r.) is still active due to "supplemental statements" transmitted to the US Department of Justice”, ziceam noi. În română, asta înseamnă: “Chiar dacă Ministerul Economiei nu a pus în practică contractul, el este încă în vigoare datorită unor documente trimise la US Department of Justice (de WMS – n.r.)”. Bun, şi iată şi răspunsul lui Mark Robertson: ”As for FARA registrations (documentele depuse la US Department of Justice – n.r.), 1) you will note no activity or fees were reported. We err on the side of transparency and caution in maintaining the reports and supplements”.
Mai pe româneşte, Robertson nu neagă faptul că este încă în vigoare contractul de lobby cu Guvernul român. Ne atrage, totuşi, atenţia că nu a declarat încasarea unor comisioane sau prestarea unor servicii în baza contractului, dar şi faptul că a depus la FARA documente care atestau valabilitatea contractului din motive de “transparenţă şi precauţie”.
Vă readucem aminte că asta se întîmpla pe 10 septembrie, la o săptămînă şi jumătate după ce dezvăluiam în exclusivitate că România va lua F 16 de la americani. Între timp, însă, WMS a depus la FARA documente prin care arată că, contractul cu Guvernul român s-a încheiat.
O ştire în exclusivitate de acum trei săptămîni din Academia Caţavencu spunea că ai noştri s-au decis, în sfîrşit, să cumpere avioane americane F16. Iar Guvernul român are un contract de lobby cu o firmă americană, căreia i-a promis un comision generos.
Cazacu ne-a umplut de lobby american
Relaţiile dintre firma de lobby Williams Mullen Strategy (WMS) şi Ministerul Economiei (prin Direcţia Generală a Industriei de Apărare şi Probleme Speciale) au început în anul 2005. Între cele două părţi a fost semnat un contract de reprezentare, care a fost înregistrat de WMS la US Department of Justice – Foreign Agents Registration Act (FARA, www.usdoj.gov/criminal/fara). WMS este obligată să declare contractul la această autoritate tocmai pentru că s-a angajat să acţioneze în calitate de reprezentant economico-politic al statului român. Potrivit documentelor depuse de compania americană de lobby, aceasta se angaja să acţioneze în numele Ministerului Economiei în toate ţările NATO şi în SUA pentru a-i facilita oportunităţi de biznis cu armament şi tehnică militară.
Mai clar, WMS este un fel de agent de vînzări, care ar trebui să ne ajute să vindem produsele industriei de armament din România, dar şi să cumpărăm, atunci cînd e cazul, produse şi tehnologie de apărare. La capitolul „Services to be Performed by WMS (servicii prestate de WMS – n.r.)“, litera O, se arăta că americanii urmau să asiste Direcţia Generală a Industriei de Apărare şi Probleme Speciale a Ministerului Economiei la negocierea contractelor de achiziţie de avioane de luptă, parte a programului de înzestrare a Armatei, pe care România s-a angajat să-l realizeze în calitate de ţară membră NATO.
De asemenea, WMS se mai angaja să promoveze imaginea Ministerului Economiei în SUA şi în rîndul oficialilor NATO, dar şi să consulte şi să asiste acelaşi minister la elaborarea unei strategii de privatizare pentru industria de apărare din subordine. Într-un addendum la contract se precizează că WMS urma să ofere consultanţă la privatizarea Avioane Craiova SA şi Romaero. Din partea ministerului semna nemuritorul Aurel Cazacu (da, însuşi cel implicat în scandalul recent cu Mircea Băsescu), iar din partea americanilor preşedintele companiei, Mark Robertson.
Lobby-iştii au semnat un contract şi cu Armata
În paralel, Williams Mullen a semnat acelaşi tip de contract şi cu Compania Naţională Romtehnica. CN Romtehnica funcţionează sub coordonarea Ministerului Apărării şi are atribuţii de comisionar al MAp. Mai precis, compania realizează operaţiuni de import/export de armament şi tehnologie militară, dar se ocupă şi de operaţiuni ce ţin de programul de înzestrare a Armatei. De exemplu, cînd se vor cumpăra avioane F16 pentru ostaşii noştri, Romtehnica se va ocupa pentru MAp de toate operaţiunile de import, de hîrţogăraia aferentă şi de managementul obligaţiilor de offset (investiţii realizate în ţara care cumpără tehnică militară) ale companiei care va furniza F16. Din partea CN Romtehnica a semnat Aurel Nemeş, iar de la ei, acelaşi Mark Robertson. Şi acest contract are o clauză care prevede că WMS va oferi asistenţă la achiziţia de avioane militare.
Comisionul: 15 milioane la jumătate de miliard de dolari
N-am zis nimic de bani pînă acum şi nu vrem deloc să vă înşelăm aşteptările. Deci da, serviciile astea nu sînt moca. Potrivit documentelor de la Foreign Agents Registration Act, WMS ar primi la vînzări intermediate pentru Ministerul Economiei un comision care se calculează astfel: 12% din primele 25 de milioane USD (contractul foloseşte ca monedă dolarul american – n.r.), 10% din următoarele 25 de milioane de USD şi 10% din tot ce depăşeşte 50 de milioane de USD. La cumpărare (de avioane militare, de exemplu), tariful practicat este aşa: 6% din primele 25 de milioane USD, 5% din următoarele 25 de milioane USD, 4% din următoarele 50 şi 3% din tot ce depăşeşte 100 de milioane de dolari. Potrivit unui articol din Evenimentul zilei de săptămîna trecută, este probabil că statul român să cumpere 24 de avioane F16 la mîna a doua şi să plătească pentru fiecare 20,7 milioane. Adică 496,8 milioane de dolari. La atîtă bănet de achiziţie, comisionul WMS ar fi de peste 15 milioane de USD. Spunem „ar fi“ şi nu „este“ sau „va fi“ pentru că de aici încolo începe partea dubioasă a afacerii. Din 2005, la fiecare şase luni, Williams Mullen Strategy depune la FARA – US Department of Justice o declaraţie în care precizează faptul că înţelegerile cu ai noştri sînt valabile în continuare şi că ei reprezintă „Guvernul român“.
În plus, potrivit interviului acordat de Robert Ziscovici (preşedintele pentru Europa al WMS la acel moment) în septembrie 2005 pentru Cotidianul, compania de lobby reprezintă şi interesele Lockheed Martin, adică fix producătoru’ lu’ F16. Cu toate acestea, Mark Robertson, preşedintele WMS, a declarat pentru Academia Caţavencu că nici el, nici compania lui nu sînt implicaţi în negocierile pentru această achiziţie de avioane americane. De asemenea, el mai declară că, scuzaţi, contractul cu autorităţile române nu s-a concretizat niciodată, nefiind semnat nici un fel de contract de achiziţie, dar confirmă că este – contractul deci – încă în vigoare. Asta pentru că WMS se deranjează periodic să declare că încă mai reprezintă statul român în relaţiile cu membrii NATO şi cu SUA. Robertson a fost un amabil şi ne-a mai spus: „Cred că un alt grup, care îl include pe fiul fostului secretar de stat James Baker, este implicat în negocieri (trad. eng. – n.r.)“. Douglas Baker, cel la care face referire Mark Robertson, lucrează pentru Monument Capital Group. Reprezentanţii acestei companii l-au contrazis, totuşi, declarînd pentru Academia Caţavencu că Douglas Baker n-are nici o treabă cu negocierile.
Ministerul Economiei neagă, CSAŢ şi Armata tac
Dacă am ajuns aici, vă întrebaţi, poate, ce zic românii noştri. Păi, Ministerul Economiei zice aşa: „Contractul pe care îl menţionaţi a fost încheiat în anul 2005, în condiţiile guvernării de atunci. Contractul nu a fost prelungit, în acest moment el nemaifiind valabil“. Cu alte cuvinte, ministerul minte sau n-are habar că WMS ţine contractul în vigoare. Aurel Cazacu a declarat, în august 2007, pentru Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, că WMS nu a luat niciodată comision pentru că nu fusese semnat nici un contract pînă atunci. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu zice nimic, că nu s-a obosit să ofere vreun punct de vedere la întrebările trimise de Caţavencu. La fel a procedat şi Ministerul Apărării. Concluzia? E foarte posibil ca după că ne umplem de F16, o companie americană să bată la uşa Guvernului şi să-şi ceară comisionul.
marți, 15 septembrie 2009
Inca nu e 22 noiembrie! Loteria nu a acordat marele premiu nici la tragerea aniversara
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
15-09-2009
Aproape insesizabil pentru marele public, Compania Nationala Loteria Româna aniverseaza in aceasta luna 103 ani de activitate. Conducerea companiei a sarbatorit prin organizarea unei Trageri Speciale la jocul 6 din 49. Premiul pus in joc la categoria I depaseste suma de 3,6 milioane de euro, insa el nu a mai fost câstigat din 7 iunie 2009, adica din exact duminica alegerilor pentru Parlamentul European. Mai mult decât atât, numarul extragerilor necâstigatoare s-a dublat, intrucât Loteria organizeaza extrageri la 6/49 de doua ori pe saptamâna - joia si duminica. Cum intâmplarea face ca penultimul mare premiu pus in joc sa fi fost acordat in 2008, in apropierea alegerilor pentru Parlamentul României, “Gardianul” preconizeaza ca cele sase numere norocoase vor fi ghicite peste fix 20 de extrageri, adica pe 22 noiembrie, in duminica alegerilor prezidentiale.
Statistica ultimelor acordari ale marilor premii puse in joc de catre Loteria Româna la jocul “6 din 49” arata ca ne indreptam cu pasi siguri catre o noua situatie demna de Cartea Recordurilor. Marele premiu pus in joc duminica 13 septembrie 2009 s-a reportat din nou, pentru a douazeci si cincea oara, impatimitii acestui joc nemaivazând in buzunare milioanele de euro tocmai din duminica alegerilor europarlamentare, care au avut loc pe data de 7 iunie. Atunci, cele aproximativ 470 de miliarde de lei vechi au ajuns la o agentie din Galati, aceeasi unde, de alegerile generale din 2008, s-a câstigat premiul cel mare. Dupa europarlamentare, mai exact incepând cu data de 2 iulie 2009, Compania Nationala Loteria Româna a decis sa extinda jocul Loto 6/49, organizând doua extrageri pe saptamâna, una joia, iar cealalta duminica. Tot de doua ori pe saptamâna are loc, incepând cu 2 iulie, si extragerea numarului Noroc. Strategii Loteriei au vazut, probabil, ca saptamânile care urmau a se scurge intre data alegerilor europarlamentare si cele prezidentiale (prezumate a se desfasura undeva la sfârsitul lunii noiembrie) erau in numar de 14. Prin organizarea extragerilor si in zilele de joi, Compania Nationala Loteria Româna a mai câstigat inca 11 extrageri, numarul total al acestora ajungând la 25 pâna pe data de 13 septembrie, când a avut loc ultima extragere. Premiul acumulat la categoria I se ridica, in prezent, la 15.426,775,48 RON, ceea ce inseamna putin peste 3,6 milioane de euro. Cum, insa, pâna in duminica de 22 noiembrie mai sunt 20 de extrageri, premiul are toate sansele sa prinda consistenta necesara atragerii atentiei nu numai impatimitilor acestui joc, cât si a celorlalte categorii ale populatiei.
6,7 milioane de euro - cåstig de Prezidentiale
In aceeasi maniera statistica, se poate observa fara prea multa bataie de cap ca media câstigurilor reportate la categoria I la fiecare extragere duminicala variaza in jurul sumei de 1 milion RON, care se adauga premiului deja acumulat. Sumele reportate cu ocazia extragerilor de joi sunt in medie de aproximativ 250.000 RON. Se prezuma, astfel, ca pâna in duminica alegerilor pentru Palatul Cotroceni, Loteria va organiza zece extrageri joia si zece duminica, fara a mai pune la socoteala eventualele si probabile suplimentari ale câstigului la categoria I. Asadar, se vor acumula câstiguri de cel putin 2,5 milioane RON in urma extragerilor de joi si cel putin 10 milioane RON in urma extragerilor duminicale, insumând astfel 12,5 milioane RON care se vor adauga reportului rezultat duminica 13 septembrie, in valoare de 15,5 milioane RON. Totalul ar atinge, in aceste conditii, suma de 28 milioane RON, adica aproximativ 6,7 milioane de euro. Mult mai “slab” decât cel de la europarlamentare, când premiul pus in joc si atribuit s-a ridicat la 10,9 milioane de euro.
Coincidenta galateana, demna de «Guinness Book»
Ultimul câstigator al marelui premiu la Loto 6/49, de duminica 7 iunie, adica de alegerile europarlamentare, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, lucreaza în cadrul unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor, persoana respectiva cerând însa superiorilor sai discretie si solicitând ca numele sau sa nu fie dezvaluit. “Este vorba despre un lucrator al unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor. Stiu ca informatia este destul de vaga, dar omul doreste discretie si este si normal sa fie asa. Are 50 de ani si este necasatorit. Mai multe nu va pot declara, persoana nu vrea sa îsi faca identitatea cunoscuta”, a declarat, in luna iulie, pentru Mediafax, Viorel Zaharia, comandantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati. Dupa sapte luni, marele premiu la Loto 6 din 49 a fost câstigat fix pe 7 iunie, in duminica alegerilor europarlamentare. Aproximativ 470 miliarde de lei au intrat in contul unui pompier care a jucat un bilet pentru care a platit 15,7 lei. Numerele au fost jucate la o agentie din municipiul Galati, coincidenta fiind aceea ca la aceasta agentie s-a câstigat si marele premiu din data de 9 noiembrie 2008. Atât premiul de duminica 7 iunie 2009, cât si cel din data de 9 noiembrie 2008 au fost atribuite de Loteria Româna in preajma alegerilor. Premiul de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni cu trei saptamâni inaintea alegerilor parlamentare. Unul dintre acestia a jucat la agentia 17-010 Galati. In conditiile in care, intre alegerile parlamentare de anul trecut si cele europarlamentare de pe 7 iunie, marele premiu la categoria I la jocul Loto 6 din 49 nu a mai fost câstigat, de europarlamentare, cu doua ore inaintea inchiderii urnelor, s-au extras cele sase numere jucate pe un bilet inregistrat exact la aceeasi agentie, 17-010. Numerele jucate si câstigate de respectivul angajat al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati au fost 15, 44, 19, 07, 37 si 30. Ele au fost notate pe o varianta simpla a unui bilet inregistrat la Agentia nr. 17.010 din Galati. Marele premiu, la categoria I, nu s-a mai câstigat inca dinaintea alegerilor parlamentare din toamna anului trecut. Atunci, premiul atinsese valoarea de 5 milioane de euro si a fost câstigat de doua persoane din… Galati. Astfel, hazardul a facut ca doua mari câstiguri consecutive sa fie câstigate cu bilete jucate la aceeasi agentie. Marele premiu in valoare de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni. Unul dintre acestia a jucat la agentia… 17.010, iar al doilea, la agentia 17.032. Potrivit Companiei Nationale Loteria Româna SA, care a comunicat aceste informatii la vremea respectiva, pe primul bilet s-au jucat doua variante simple (adica doua variante a câte sase numere – dintre care una a fost cea câstigatoare), pentru care fericitul posesor a platit suma de 8,9 lei. Pe al doilea bilet s-a jucat o singura varianta simpla si câstigatoare, la care se adauga un numar la jocul Noroc, pentru care posesorul a platit suma de 6,9 lei. Fiecare dintre cei doi jucatori a câstigat, in acest fel, câte 2,5 milioane de euro, la care se adauga mai multe câstiguri la categoriile a II-a (cinci numere din sase) si a III-a (patru numere din sase). Cei doi galateni au devenit milionari in euro cu trei saptamâni inaintea alegerilor pentru Parlamentul României, care au avut loc pe data de 30 noiembrie 2008.
Câstiguiri si câstigatori controversati
De-a lungul timpului, cei care au revendicat marele câstig la Loto 6/49 au si ridicat multe semne de intrebare cu privire la destinatia banilor câstigati la Loterie. Unul dintre cei mai controversati jucatori la Loto este Stelian Ogica (foto), care a facut obiectul unui dosar penal de inselaciune, pentru ca a sustinut ca a detinut un bilet câstigator la categoria I la Loto, ce i-ar fi adus un câstig de aproape un milion de dolari. El a declarat ca biletul câstigator i-ar fi fost furat, iar hotul ar fi chiar SPP-istul Constantin Murariu, cel care a venit sa-si ridice premiul de la Loteria Româna. Ogica a fost arestat in februarie 2001 pentru inselaciune, el fiind suspectat ca si-a inscenat jaful a carui victima sustinea ca a fost. Despre SPP-ist nu se mai stie nimic. In toamna anului 2007, seful Serviciului Tehnic al Politiei Comunitare din Calarasi, Cristian Gabriel Constantin, de 24 de ani, a câstigat marele premiu la Loto 6/49, in valoare de 10,5 milioane de euro. Câstigatorul celui mai mare pot pus in joc de Loteria Româna se numeste Ali Aslan si este patronul unei fabrici de faina si al unei fabrici de pâine care isi desfasoara activitatea in Capitala. El a câstigat 12 milioane de euro.
Joi, Loteria pune de o Tombola speciala
Premiul de peste 3,6 milioane de euro la categoria I a jocului Loto 6/49 nu a fost câstigat si va fi reportat pentru extragerea de joi, 17 septembrie. Numerele extrase duminica sunt 43, 1, 33, 44, 34 si 31, iar numarul “noroc” - 7797362. La categoria I reportul este de peste 15 milioane de lei (peste 3,6 milioane de euro). La categoria a II-a sunt opt variante câstigatoare, fiecare în valoare de peste 82.554 de lei, iar la categoria a III-a sunt 496 de variante, a câte 1.846 de lei. Loteria Româna aniverseaza în luna septembrie 103 ani de activitate. Pentru aceasta tragere speciala, Loteria Româna a suplimentat fondul de câstiguri al categoriei I cu suma de 200.000 de lei. De suplimentari importante au beneficiat si fondurile de câstiguri ale categoriilor a II-a si a III-a: câte 150.000 de lei pentru fiecare din cele doua categorii. Joi, 17 septembrie, Loteria Româna organizeaza Tombola Aniversara. Pentru aceasta tombola, Compania Nationala Loteria Româna pune in joc 10 câstiguri cu valoarea unitara de 75.000 lei fiecare (din care un autoturism in valoare de aproximativ 56.700 lei, cu TVA inclus, plus numerar).
Ion Alexandru
Gardianul.ro
15-09-2009
Aproape insesizabil pentru marele public, Compania Nationala Loteria Româna aniverseaza in aceasta luna 103 ani de activitate. Conducerea companiei a sarbatorit prin organizarea unei Trageri Speciale la jocul 6 din 49. Premiul pus in joc la categoria I depaseste suma de 3,6 milioane de euro, insa el nu a mai fost câstigat din 7 iunie 2009, adica din exact duminica alegerilor pentru Parlamentul European. Mai mult decât atât, numarul extragerilor necâstigatoare s-a dublat, intrucât Loteria organizeaza extrageri la 6/49 de doua ori pe saptamâna - joia si duminica. Cum intâmplarea face ca penultimul mare premiu pus in joc sa fi fost acordat in 2008, in apropierea alegerilor pentru Parlamentul României, “Gardianul” preconizeaza ca cele sase numere norocoase vor fi ghicite peste fix 20 de extrageri, adica pe 22 noiembrie, in duminica alegerilor prezidentiale.
Statistica ultimelor acordari ale marilor premii puse in joc de catre Loteria Româna la jocul “6 din 49” arata ca ne indreptam cu pasi siguri catre o noua situatie demna de Cartea Recordurilor. Marele premiu pus in joc duminica 13 septembrie 2009 s-a reportat din nou, pentru a douazeci si cincea oara, impatimitii acestui joc nemaivazând in buzunare milioanele de euro tocmai din duminica alegerilor europarlamentare, care au avut loc pe data de 7 iunie. Atunci, cele aproximativ 470 de miliarde de lei vechi au ajuns la o agentie din Galati, aceeasi unde, de alegerile generale din 2008, s-a câstigat premiul cel mare. Dupa europarlamentare, mai exact incepând cu data de 2 iulie 2009, Compania Nationala Loteria Româna a decis sa extinda jocul Loto 6/49, organizând doua extrageri pe saptamâna, una joia, iar cealalta duminica. Tot de doua ori pe saptamâna are loc, incepând cu 2 iulie, si extragerea numarului Noroc. Strategii Loteriei au vazut, probabil, ca saptamânile care urmau a se scurge intre data alegerilor europarlamentare si cele prezidentiale (prezumate a se desfasura undeva la sfârsitul lunii noiembrie) erau in numar de 14. Prin organizarea extragerilor si in zilele de joi, Compania Nationala Loteria Româna a mai câstigat inca 11 extrageri, numarul total al acestora ajungând la 25 pâna pe data de 13 septembrie, când a avut loc ultima extragere. Premiul acumulat la categoria I se ridica, in prezent, la 15.426,775,48 RON, ceea ce inseamna putin peste 3,6 milioane de euro. Cum, insa, pâna in duminica de 22 noiembrie mai sunt 20 de extrageri, premiul are toate sansele sa prinda consistenta necesara atragerii atentiei nu numai impatimitilor acestui joc, cât si a celorlalte categorii ale populatiei.
6,7 milioane de euro - cåstig de Prezidentiale
In aceeasi maniera statistica, se poate observa fara prea multa bataie de cap ca media câstigurilor reportate la categoria I la fiecare extragere duminicala variaza in jurul sumei de 1 milion RON, care se adauga premiului deja acumulat. Sumele reportate cu ocazia extragerilor de joi sunt in medie de aproximativ 250.000 RON. Se prezuma, astfel, ca pâna in duminica alegerilor pentru Palatul Cotroceni, Loteria va organiza zece extrageri joia si zece duminica, fara a mai pune la socoteala eventualele si probabile suplimentari ale câstigului la categoria I. Asadar, se vor acumula câstiguri de cel putin 2,5 milioane RON in urma extragerilor de joi si cel putin 10 milioane RON in urma extragerilor duminicale, insumând astfel 12,5 milioane RON care se vor adauga reportului rezultat duminica 13 septembrie, in valoare de 15,5 milioane RON. Totalul ar atinge, in aceste conditii, suma de 28 milioane RON, adica aproximativ 6,7 milioane de euro. Mult mai “slab” decât cel de la europarlamentare, când premiul pus in joc si atribuit s-a ridicat la 10,9 milioane de euro.
Coincidenta galateana, demna de «Guinness Book»
Ultimul câstigator al marelui premiu la Loto 6/49, de duminica 7 iunie, adica de alegerile europarlamentare, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, lucreaza în cadrul unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor, persoana respectiva cerând însa superiorilor sai discretie si solicitând ca numele sau sa nu fie dezvaluit. “Este vorba despre un lucrator al unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor. Stiu ca informatia este destul de vaga, dar omul doreste discretie si este si normal sa fie asa. Are 50 de ani si este necasatorit. Mai multe nu va pot declara, persoana nu vrea sa îsi faca identitatea cunoscuta”, a declarat, in luna iulie, pentru Mediafax, Viorel Zaharia, comandantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati. Dupa sapte luni, marele premiu la Loto 6 din 49 a fost câstigat fix pe 7 iunie, in duminica alegerilor europarlamentare. Aproximativ 470 miliarde de lei au intrat in contul unui pompier care a jucat un bilet pentru care a platit 15,7 lei. Numerele au fost jucate la o agentie din municipiul Galati, coincidenta fiind aceea ca la aceasta agentie s-a câstigat si marele premiu din data de 9 noiembrie 2008. Atât premiul de duminica 7 iunie 2009, cât si cel din data de 9 noiembrie 2008 au fost atribuite de Loteria Româna in preajma alegerilor. Premiul de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni cu trei saptamâni inaintea alegerilor parlamentare. Unul dintre acestia a jucat la agentia 17-010 Galati. In conditiile in care, intre alegerile parlamentare de anul trecut si cele europarlamentare de pe 7 iunie, marele premiu la categoria I la jocul Loto 6 din 49 nu a mai fost câstigat, de europarlamentare, cu doua ore inaintea inchiderii urnelor, s-au extras cele sase numere jucate pe un bilet inregistrat exact la aceeasi agentie, 17-010. Numerele jucate si câstigate de respectivul angajat al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati au fost 15, 44, 19, 07, 37 si 30. Ele au fost notate pe o varianta simpla a unui bilet inregistrat la Agentia nr. 17.010 din Galati. Marele premiu, la categoria I, nu s-a mai câstigat inca dinaintea alegerilor parlamentare din toamna anului trecut. Atunci, premiul atinsese valoarea de 5 milioane de euro si a fost câstigat de doua persoane din… Galati. Astfel, hazardul a facut ca doua mari câstiguri consecutive sa fie câstigate cu bilete jucate la aceeasi agentie. Marele premiu in valoare de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni. Unul dintre acestia a jucat la agentia… 17.010, iar al doilea, la agentia 17.032. Potrivit Companiei Nationale Loteria Româna SA, care a comunicat aceste informatii la vremea respectiva, pe primul bilet s-au jucat doua variante simple (adica doua variante a câte sase numere – dintre care una a fost cea câstigatoare), pentru care fericitul posesor a platit suma de 8,9 lei. Pe al doilea bilet s-a jucat o singura varianta simpla si câstigatoare, la care se adauga un numar la jocul Noroc, pentru care posesorul a platit suma de 6,9 lei. Fiecare dintre cei doi jucatori a câstigat, in acest fel, câte 2,5 milioane de euro, la care se adauga mai multe câstiguri la categoriile a II-a (cinci numere din sase) si a III-a (patru numere din sase). Cei doi galateni au devenit milionari in euro cu trei saptamâni inaintea alegerilor pentru Parlamentul României, care au avut loc pe data de 30 noiembrie 2008.
Câstiguiri si câstigatori controversati
De-a lungul timpului, cei care au revendicat marele câstig la Loto 6/49 au si ridicat multe semne de intrebare cu privire la destinatia banilor câstigati la Loterie. Unul dintre cei mai controversati jucatori la Loto este Stelian Ogica (foto), care a facut obiectul unui dosar penal de inselaciune, pentru ca a sustinut ca a detinut un bilet câstigator la categoria I la Loto, ce i-ar fi adus un câstig de aproape un milion de dolari. El a declarat ca biletul câstigator i-ar fi fost furat, iar hotul ar fi chiar SPP-istul Constantin Murariu, cel care a venit sa-si ridice premiul de la Loteria Româna. Ogica a fost arestat in februarie 2001 pentru inselaciune, el fiind suspectat ca si-a inscenat jaful a carui victima sustinea ca a fost. Despre SPP-ist nu se mai stie nimic. In toamna anului 2007, seful Serviciului Tehnic al Politiei Comunitare din Calarasi, Cristian Gabriel Constantin, de 24 de ani, a câstigat marele premiu la Loto 6/49, in valoare de 10,5 milioane de euro. Câstigatorul celui mai mare pot pus in joc de Loteria Româna se numeste Ali Aslan si este patronul unei fabrici de faina si al unei fabrici de pâine care isi desfasoara activitatea in Capitala. El a câstigat 12 milioane de euro.
Joi, Loteria pune de o Tombola speciala
Premiul de peste 3,6 milioane de euro la categoria I a jocului Loto 6/49 nu a fost câstigat si va fi reportat pentru extragerea de joi, 17 septembrie. Numerele extrase duminica sunt 43, 1, 33, 44, 34 si 31, iar numarul “noroc” - 7797362. La categoria I reportul este de peste 15 milioane de lei (peste 3,6 milioane de euro). La categoria a II-a sunt opt variante câstigatoare, fiecare în valoare de peste 82.554 de lei, iar la categoria a III-a sunt 496 de variante, a câte 1.846 de lei. Loteria Româna aniverseaza în luna septembrie 103 ani de activitate. Pentru aceasta tragere speciala, Loteria Româna a suplimentat fondul de câstiguri al categoriei I cu suma de 200.000 de lei. De suplimentari importante au beneficiat si fondurile de câstiguri ale categoriilor a II-a si a III-a: câte 150.000 de lei pentru fiecare din cele doua categorii. Joi, 17 septembrie, Loteria Româna organizeaza Tombola Aniversara. Pentru aceasta tombola, Compania Nationala Loteria Româna pune in joc 10 câstiguri cu valoarea unitara de 75.000 lei fiecare (din care un autoturism in valoare de aproximativ 56.700 lei, cu TVA inclus, plus numerar).
Ion Alexandru
Politicienii si-au luat o zi libera – au treaba la deschiderile scolare
Romania trebuie salvata!
Politicienii si-au amanat toate activitatile din Senat si Camera Deputatilor pentru a participa la deschiderea anului scolar, desi sindicalistii i-au avertizat ca nu sunt doriti la nicio festivitate.
Cu toate ca asumarea raspunderii de catre Guvern este la doar o zi distanta – toata politica romaneasca a luat o pauza. Atat Coalitia, care se confrunta cu probleme interne de functionare, cat si opozitia care inca nu s-a decis in privinta depunerii motiunii de cenzura, cu totii se afla prin teritoriu, alaturi de elevii care incep astazi prima zi de scola.
Ce planuri „electoralo-scolare” au politicienii pentru astazi
Ministrul Ecaterina Andronescu se afla la deschiderea anului scolar de la Dambovita. Cu toate ca legea educatie e „in plop”, ministrul zambeste elevilor si se plmba prin scoli, spre surprinderea acestora, fara Miclea langa ea, cel alaturi de care trebuie sa stabileasca principalele puncte ale legii.
In ceea ce priveste opozitia, penelistii sunt impartiti prin toata tara si isi executa „datoria” fata de elevi foarte discret. Singurii a caror actiuni au fost facute publice au fost membrii PNL Gorj care au anuntat inca de saptamana viitoare ca vor iesi la impartit ghiozdane elevilor care incep astazi scoala.
Stadiul in care se afla "Scoala Romaneasca" pe 14 Septembrie
Desi se anunta ca foarte multe scoli sunt fara aprobare sau sunt inca in renovari, aceste lucruri nu au oprit-o pe Andronescu sa dea unda verde inceperii anului scolar, ba chiar mai mult a si mers la festivitati.
Despre stadiul in care se afla unitatile de invatamant la inceput de an scolar, puteti citi aici
Citit si Noul Cod al educatiei
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
Politicienii si-au amanat toate activitatile din Senat si Camera Deputatilor pentru a participa la deschiderea anului scolar, desi sindicalistii i-au avertizat ca nu sunt doriti la nicio festivitate.
Cu toate ca asumarea raspunderii de catre Guvern este la doar o zi distanta – toata politica romaneasca a luat o pauza. Atat Coalitia, care se confrunta cu probleme interne de functionare, cat si opozitia care inca nu s-a decis in privinta depunerii motiunii de cenzura, cu totii se afla prin teritoriu, alaturi de elevii care incep astazi prima zi de scola.
Ce planuri „electoralo-scolare” au politicienii pentru astazi
Ministrul Ecaterina Andronescu se afla la deschiderea anului scolar de la Dambovita. Cu toate ca legea educatie e „in plop”, ministrul zambeste elevilor si se plmba prin scoli, spre surprinderea acestora, fara Miclea langa ea, cel alaturi de care trebuie sa stabileasca principalele puncte ale legii.
In ceea ce priveste opozitia, penelistii sunt impartiti prin toata tara si isi executa „datoria” fata de elevi foarte discret. Singurii a caror actiuni au fost facute publice au fost membrii PNL Gorj care au anuntat inca de saptamana viitoare ca vor iesi la impartit ghiozdane elevilor care incep astazi scoala.
Stadiul in care se afla "Scoala Romaneasca" pe 14 Septembrie
Desi se anunta ca foarte multe scoli sunt fara aprobare sau sunt inca in renovari, aceste lucruri nu au oprit-o pe Andronescu sa dea unda verde inceperii anului scolar, ba chiar mai mult a si mers la festivitati.
Despre stadiul in care se afla unitatile de invatamant la inceput de an scolar, puteti citi aici
Citit si Noul Cod al educatiei
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
luni, 14 septembrie 2009
Parlamentul este gol, pentru că politicienii au treabă la deschiderea anului şcolar
Astazi, ora 06:44
Realitatea.net
Deschiderea anului şcolar dă peste cap programul de lucru al politicienilor. Parlamentul este astăzi pustiu. Aleşii au stabilit să lucreze în teritoriu. Mai exact să meargă la ceremoniile de început de an şcolar în colegiile în care şi-au câştigat mandatul.
Aşa că şi Senatul şi Camera Deputaţilor vor relua abia marţi activitatea. Politicienii şi-au suspendat şi şedinţele de partid de la sediile centrale. Nici PSD şi nici PDL nu vor avea astăzi obişnuitele şedinţe de luni ale conducerilor centrale. În plus, nu se va ţine nici şedinţa Coaliţiei de guvernare.
Liberalii fac însă notă discordantă. Biroul Politic Central al PNL se reuneşte la ora 10 la sediul central, iar la 14.00, la parlament, sunt convocaţi la şedinţă senatorii şi deputaţii PNL. Subiectul zilei la liberali va fi angajarea răspunderii guvernului. Liderii PNL discută despre o eventuală moţiune de cenzură pe care ar putea să o iniţieze cu ocazia acestei proceduri parlamentare.
Realitatea.net
Deschiderea anului şcolar dă peste cap programul de lucru al politicienilor. Parlamentul este astăzi pustiu. Aleşii au stabilit să lucreze în teritoriu. Mai exact să meargă la ceremoniile de început de an şcolar în colegiile în care şi-au câştigat mandatul.
Aşa că şi Senatul şi Camera Deputaţilor vor relua abia marţi activitatea. Politicienii şi-au suspendat şi şedinţele de partid de la sediile centrale. Nici PSD şi nici PDL nu vor avea astăzi obişnuitele şedinţe de luni ale conducerilor centrale. În plus, nu se va ţine nici şedinţa Coaliţiei de guvernare.
Liberalii fac însă notă discordantă. Biroul Politic Central al PNL se reuneşte la ora 10 la sediul central, iar la 14.00, la parlament, sunt convocaţi la şedinţă senatorii şi deputaţii PNL. Subiectul zilei la liberali va fi angajarea răspunderii guvernului. Liderii PNL discută despre o eventuală moţiune de cenzură pe care ar putea să o iniţieze cu ocazia acestei proceduri parlamentare.
Avion cu motor, faci contractele în zbor (sau F16 vs. Grippen vs. Eurofighter vs. F18)
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
10 Sep 2009
Românul a fost mai mereu fascinat de cerul înstelat de deasupra lui şi mai puţin de legea morală din el, atîta cîtă lege morală o fi zăcînd acolo. Răzeşul nostru, aflat la manşa unei vaci pe care o păştea pe marginea şoselei, desena cu privirea pe cer ecuaţii de portanţă, printre avioanele care deranjau văzduhul cu reacţia lor.
Aşa se face că scandalul despre achiziţia avioanelor militare de 50 de miliarde de euro încinge sensibilitatea noastră. Grav afectată, oricum, încă de acum cîteva săptămîni, cînd am anunţat în exclusivitate că România urmează să cumpere F16 la mîna a doua de la unchiu' Sam.
Acum, cînd şi alţii de prin presă au descoperit că s-a inventat periuţa de dinţi, roata şi avionul cu reacţie, un colectiv de ingineri, piloţi, pictori de avioane şi designeri ai Academiei Caţavencu s-a gîndit să formuleze un punct de vedere semi-oficial.
Deci, noi zicem că nu e bine. Nu e bine să le cumpărăm. Puteam să rugăm nişte ţigani, hoţi de maşini, să le fure. Pe urmă le înmatriculam pe naşpa, mai venea o oglindă, un ştergător şi le făceam ca noi. Dar pentru că aşa nu se poate atunci trebuie să le marcăm ălora un purcoi de bani.
Nouă F16 nu ne place. E vechi. Toată lumea va spune că şi-a dovedit fiabilitatea în atîtea războaie pe care le-a cîştigat. Păi, atunci să luăm Spitfire-ul că e şi mai vechi şi a dat şi mai multe bătălii! Pe urmă mai este vrăjeală cum că în mai toate conflictele de după al doilea război mondial a cam bătut avioanele ruseşti ale adversarilor. Le-a bătut – mai ales în războaiele arabo-israeliene, dar problema nu se pune aşa. Cînd tu SUA te baţi cu ţări, vai mama lor, ca Irakul sau Coreea, care au ce-i drept nişte avioane ruseşti dar nu de ultimă generaţie, parcă nu mai e relevantă comparaţia. Saddam avea într-adevăr nişte avioane ruseşti, dar unele de la începutul anilor '70. În timp ce americanii, în '91, aveau avioane de la începutul anilor '90, sau chiar de la începutul anilor 2000.
Pe urmă, cum spuneam, contează şi raportul de forţe. SUA caftea nişte ţări mici. E normal ca o coaliţie planetară, care ataca Irakul cu mii de de avioane într-o zi, să-şi dovedească superioritatea faţă de cele două avioane fără benzină şi fără rovinietă ale lui Saddam. Dacă URSS ar fi atacat, în anii războiului rece, Burkina Faso, echipată, să spunem, cu avioane americane, sînt convins că ar fi învins ruşii. Dar asta nu ar fi dovedit superioritatea avioanelor ruseşti. Israelul le-a sunat apa în cap arabilor pe cîmpurile de bătaie (în mare parte cu tehnică americană) dar acolo se ciocneau şi nişte bugete destul de diferite. Fondurile Israelului pentru pasta de dinţi şi crema de ghete a răcanilor sînt mai mari decît banii băgaţi de Egipt sau Siria în toată flotila de avioane, tancuri şi tărgi de cărat morţii.
Pe urmă mai este argumentul politic. Tu, ţară mică, vrei în NATO şi UE. Trebuie să marci banul ca să iei nişte vechituri de la americani sau englezi. Asta-i viaţa! Golănii ale istoriei pe care nu ai decît să le înghiţi. Numai că în interiorul golăniilor geostrategice mai mari se ascund nişte golănii mai mici, pe care poţi măcar spera să le eviţi. Adică eu iau de la americani – că doar n-o să iau un Suhoi – dar să iau şi eu ce au americanii mai bun. De-asta spun că m-aş băga mai degrabă la un F18, făcut de Boeing. Lockheed Martin, fiind o companie axată doar pe apărare, sînt mai învăţaţi să prindă uşor contracte cu statul. (Asta presupunînd că am avea şi varianta de a lua unele noi şi nu revopsite). Mai uşor decît Boeing. Lockheed sînt, ca să zic aşa, mai pesedişti decît Boeing. Şi pe urmă F18 e şi mai nou. Iar dacă vine vorba de testare, în războaie reale, a prins şi ăsta două Irakuri, un Afganistan şi alte îmbrînceli mai mici.
Cea mai bună variantă mi s-a părut mereu F35. E drept că livrarea trebuie să înceapă undeva prin 2010-2011. Ne aşezăm şi noi la rînd şi poate prin 2018 ne ia şi nouă cineva comanda, iar din 2020 primim cîte unul la trei luni. Putem eventual să marcăm ceva din bani de acum. Ţări precum Italia sau Turcia (ca să nu mai zic de NATO-işti mai pursînge) au cotizat din timp cu bani pentru dezvoltarea proiectului. Mai stăm deci, vreo 10-15 ani şi luăm ceva mai ca lumea. Adică ultimul tip. Mai ales că ei spun că ăsta e gîndit să aibă şi costuri de întreţinere mai mici. Să sperăm că în aceşti 10 ani vom face faţă şi cu MIG-urile unui război.
Catavencu.ro
10 Sep 2009
Românul a fost mai mereu fascinat de cerul înstelat de deasupra lui şi mai puţin de legea morală din el, atîta cîtă lege morală o fi zăcînd acolo. Răzeşul nostru, aflat la manşa unei vaci pe care o păştea pe marginea şoselei, desena cu privirea pe cer ecuaţii de portanţă, printre avioanele care deranjau văzduhul cu reacţia lor.
Aşa se face că scandalul despre achiziţia avioanelor militare de 50 de miliarde de euro încinge sensibilitatea noastră. Grav afectată, oricum, încă de acum cîteva săptămîni, cînd am anunţat în exclusivitate că România urmează să cumpere F16 la mîna a doua de la unchiu' Sam.
Acum, cînd şi alţii de prin presă au descoperit că s-a inventat periuţa de dinţi, roata şi avionul cu reacţie, un colectiv de ingineri, piloţi, pictori de avioane şi designeri ai Academiei Caţavencu s-a gîndit să formuleze un punct de vedere semi-oficial.
Deci, noi zicem că nu e bine. Nu e bine să le cumpărăm. Puteam să rugăm nişte ţigani, hoţi de maşini, să le fure. Pe urmă le înmatriculam pe naşpa, mai venea o oglindă, un ştergător şi le făceam ca noi. Dar pentru că aşa nu se poate atunci trebuie să le marcăm ălora un purcoi de bani.
Nouă F16 nu ne place. E vechi. Toată lumea va spune că şi-a dovedit fiabilitatea în atîtea războaie pe care le-a cîştigat. Păi, atunci să luăm Spitfire-ul că e şi mai vechi şi a dat şi mai multe bătălii! Pe urmă mai este vrăjeală cum că în mai toate conflictele de după al doilea război mondial a cam bătut avioanele ruseşti ale adversarilor. Le-a bătut – mai ales în războaiele arabo-israeliene, dar problema nu se pune aşa. Cînd tu SUA te baţi cu ţări, vai mama lor, ca Irakul sau Coreea, care au ce-i drept nişte avioane ruseşti dar nu de ultimă generaţie, parcă nu mai e relevantă comparaţia. Saddam avea într-adevăr nişte avioane ruseşti, dar unele de la începutul anilor '70. În timp ce americanii, în '91, aveau avioane de la începutul anilor '90, sau chiar de la începutul anilor 2000.
Pe urmă, cum spuneam, contează şi raportul de forţe. SUA caftea nişte ţări mici. E normal ca o coaliţie planetară, care ataca Irakul cu mii de de avioane într-o zi, să-şi dovedească superioritatea faţă de cele două avioane fără benzină şi fără rovinietă ale lui Saddam. Dacă URSS ar fi atacat, în anii războiului rece, Burkina Faso, echipată, să spunem, cu avioane americane, sînt convins că ar fi învins ruşii. Dar asta nu ar fi dovedit superioritatea avioanelor ruseşti. Israelul le-a sunat apa în cap arabilor pe cîmpurile de bătaie (în mare parte cu tehnică americană) dar acolo se ciocneau şi nişte bugete destul de diferite. Fondurile Israelului pentru pasta de dinţi şi crema de ghete a răcanilor sînt mai mari decît banii băgaţi de Egipt sau Siria în toată flotila de avioane, tancuri şi tărgi de cărat morţii.
Pe urmă mai este argumentul politic. Tu, ţară mică, vrei în NATO şi UE. Trebuie să marci banul ca să iei nişte vechituri de la americani sau englezi. Asta-i viaţa! Golănii ale istoriei pe care nu ai decît să le înghiţi. Numai că în interiorul golăniilor geostrategice mai mari se ascund nişte golănii mai mici, pe care poţi măcar spera să le eviţi. Adică eu iau de la americani – că doar n-o să iau un Suhoi – dar să iau şi eu ce au americanii mai bun. De-asta spun că m-aş băga mai degrabă la un F18, făcut de Boeing. Lockheed Martin, fiind o companie axată doar pe apărare, sînt mai învăţaţi să prindă uşor contracte cu statul. (Asta presupunînd că am avea şi varianta de a lua unele noi şi nu revopsite). Mai uşor decît Boeing. Lockheed sînt, ca să zic aşa, mai pesedişti decît Boeing. Şi pe urmă F18 e şi mai nou. Iar dacă vine vorba de testare, în războaie reale, a prins şi ăsta două Irakuri, un Afganistan şi alte îmbrînceli mai mici.
Cea mai bună variantă mi s-a părut mereu F35. E drept că livrarea trebuie să înceapă undeva prin 2010-2011. Ne aşezăm şi noi la rînd şi poate prin 2018 ne ia şi nouă cineva comanda, iar din 2020 primim cîte unul la trei luni. Putem eventual să marcăm ceva din bani de acum. Ţări precum Italia sau Turcia (ca să nu mai zic de NATO-işti mai pursînge) au cotizat din timp cu bani pentru dezvoltarea proiectului. Mai stăm deci, vreo 10-15 ani şi luăm ceva mai ca lumea. Adică ultimul tip. Mai ales că ei spun că ăsta e gîndit să aibă şi costuri de întreţinere mai mici. Să sperăm că în aceşti 10 ani vom face faţă şi cu MIG-urile unui război.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)