Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
28 Sep 2009 Cristian Sutu, Adina Stancu, Mihai Boeru
Dimineaţa a fost a pedeliştilor, care au anunţat că-l dau afară pe Nica. Partea a doua a zilei a fost a pesediştilor, care, cu un picior în afara Guvernului, zic că nu vor să cedeze. Miza e una uriaşă: MAI este unul dintre ministerele cele mai importante aflate în structura Guvernului. Importanţa sa este dată în principal de gestiunea acestuia. Practic, instituţia controlează toată structura administrativă a României, din Capitală şi până în ultimul sat. În plus, are un serviciu secret vânat de mai toate partidele politice. Iar peste două luni sunt alegeri prezidenţiale
Comitetul Executiv al PSD a votat luni seară pentru susţinerea ministrului de Interne, Dan Nica, şi pentru demisia în bloc a miniştrilor PSD în cazul în care acesta nu va fi menţinut în funcţie. Ideea fusese anunţată încă dinaintea începerii şedinţei de preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie şi confirmată de preşedintele Mircea Geoană, la final. “Considerăm că decizia primului ministru, Emil Boc, este nefondată şi că argumentele invocate în cadrul Coaliţiei reprezintă pretexte politice, care ascund interesul politic direct al domnului Traian Băsescu. Conform Constiuţiei şi protocolului semnat între PD-L şi PSD demisiile miniştrilor se pot face numai cu acordul părţilor”, a spus Geoană.
Acesta a adăugat că îi va trimite, luni seară, o scrisoare, preşedintelui Traian Băsescu, în care va demonta acuzaţiile la adresa lui Nica. "Responsabilitatea aparţine şefului statului, iar dacă Traian Băsescu acceptă remanierea lui Nica, Coaliţia se rupe", a declarat Geoană, care a precizat că miniştrii PSD sunt solidari cu Nica şi vor demisiona în cazul în care premierul Boc va insista să-l îndepărteze de la şefia Internelor.
Preşedintele de onoare al social-democraţilor, Ion Iliescu, a fost la ferm. Şi chiar i-a luat faţa lui Geoană, la microfoane. “Ceea ce a făcut Boc astăzi este o samavolnicie şi nu poate demite un ministru. Nu poate să-l numească pe Blaga ca interimar. Nu e adevărat, Nica nu este revocat. De cine e revocat? Premierul nu are dreptul să o facă. El poate să facă o propunere de revocare care merge la preşedintele Băsescu. Nu există faptul. Dacă vor persista cu această decizie, toţi miniştrii PSD se retrag din guvern. Să nu se joace cu focul!”, a declarat preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu.
Reacţia PDL a venit imediat. În direct la Realitatea TV, prin vocea secretarului general Vasile Blaga: "Nu cred că premierul nu se va ţine de cuvânt", a spus Blaga, care a negat că Protocolul nu a fost încălcat, pentru că premierul Boc a consultat PSD, că nu se schimbă componenţa politică a Guvernului, cât timp PSD va depune un alt ministru de Interne şi că nu se încalcă Constituţia pentru că aceasta prevede posibilitatea asigurării unui interimat pentru 45 de zile. Blaga a precizat că dacă miniştrii PSD îşi vor da demisiile, acestea vor fi puse în practică în 15 zile, potrivit Legii răspunderii ministeriale, după care pot urma 45 de zile de interimat.
Fostul ministru PSD al Transporturilor, Miron Mitrea, a aruncat şi el o săgeată în direcţia propriului partid: “Eu de dimineaţă mi-aş fi retras miniştrii din Guvern. Îţi întregeşti prestigiul de partid. PSD nu-şi poate permite să stea în poziţia asta de ciucă a bătăilor PDL. Să se i se impună asumarea a două coduri, să i se remanieze un ministru de astăzi de pe astăzi. În acelaşi timp trebuie să remarc că nu ne certăm pe mărirea sau scăderea TVA, pe probleme fundamentale ne certăm pe un amărât de serviciu secret”.
Şi totuşi miza nu e deloc una mică. MAI este mai mult decât poliţie, este cea mai mare structură organizatorică din România. Un mastodont care ajunge la aproape 180.000 de angajaţi, culege şi deţine cele mai multe şi mai sofisticate informaţii. Cine controlează MAI este stăpânul poliţiştilor, al jandarmilor, al frontierelor, dar şi al prefecturilor şi Rezervelor Statului. Deţine pârghiile prin care organizează alegerile, răspunde de ordinea publică, de liniştea cetăţeanului şi de administraţia publică. Cine deţine puterea peste MAI este personaj-cheie. Depinde ce face cu ea.
Pe lângă Poliţie şi Jandarmerie în ograda MAI se află şi Poliţia de frontieră, Inspectoratul Pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), Arhivele Naţionale, Paşapoartele, Migraţia, dar şi Cadastrul şi Rezervele de Stat. Ministrul de Interne este şeful armatei de funcţionari publici din ţară, dar şi mai-marele prefecţilor din cele 42 de judeţe. Astfel, la MAI se strâng date despre întreaga societate, de la preşedinte până la cel din urmă cetăţean. Prin ograda MAI trec astfel atât probleme de siguranţă naţională, dar şi gestionarea programului „Cornul şi Laptele“.
Agentul de poliţie, unul electoral de succes
Ministerul de Interne controlează social toată România, iar în contextul unor alegeri, un şef de post din cea mai mică comună poate deveni un agent electoral de succes.
Prin organizarea sa bicefală, ministerul este cel care organizează alegerile, prin structura sa administrativă, dar le şi păzeşte prin Jandarmerie şi Poliţie. Cea mai râvnită structură a MAI este, de departe, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), pentru informaţiile pe care le culege. În contextul unui proces electoral corect, acest serviciu ar deveni inutil în acest segment. MAI dispune de un mare volum de informaţii, dintre care 50% sunt adunate chiar de angajaţii DGIPI, iar restul provin de la structura administrativă, dar şi de la alte ministere. Toate aceste informaţii sunt sintetizate şi analizate de către DGIPI.
Seiful MAI
MAI este şi o veritabilă sursă de bani, deoarece pe lângă bugetul şi dotările impresionate ale acestei instituţii aici vin şi mari sume de bani din fonduri europene. Aceştia sunt destinaţi atât investiţiilor din administraţia locală, cât şi Direcţiei Schengen. De asemenea, Poliţia Rutieră are rolul de a supraveghea traficul din toate zonele ţării, iar sumele provenite din amenzi sunt foarte mari. Poliţia de Frontieră este „ochiul“ vigilent la graniţă, are atribuţii şi în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, participă la misiuni de capturare a contrabandiştilor, de anihilare a braconajului pe Dunăre, supraveghează migraţia ilegală. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă este o structură suprasolicitată: incendii, dispariţii, prăbuşiri de clădiri, accidente în zone greu accesibile etc.
Printre cele mai solicitante activităţi se numără cele efectuate de Poliţia Judiciară. Procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, a explicat, recent, că 95% din dosare sunt realizate cu ajutorul Poliţiei Judiciare.
marți, 29 septembrie 2009
luni, 28 septembrie 2009
Frauda record: Reteta de insulina pentru 22 de an
Romania trebuie salvata!
Pentru aceasta paguba imensa este banuit doctorul Tiberius Mogos, de la institutul de diabet "N.C. Paulescu".
Procurorii il ancheteaza deja pe doctorul Tiberiu Mogos, dar si pe farmacistii care au decontat cele doua retete fictive la Casa de Sanatate.
"Comisia de evaluare din Ministerul Sanatatii a constatat ca este vorba de suma de 21 de miliarde de lei vechi (aproximativ 500.000 de euro - n.r.), care reprezinta cumulul prescriptiilor din anii 2008 si 2009", a declarat purtatorul de cuvant al ministrului Sanatatii, Mihai Ursa, potrivit Gandul.
Ministerul Sanatati (MS) a descoperit in urma unui control, ca medicul Tiberius Mogos ar fi prescris si retete care ajungeau sa valoreze si 100.000 lei fiecare. Pacientii care primeau aceste retete erau apoi indrumati catre lantul de farmacii "2NA Farm", unde aceastea erau incasate si ulterior decontate la Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti, noteaza Adevarul.
Totodata, MS sustine ca, printre altele, doctorul Mogos a prescris doua retete cu medicamente antidiabetice, a calor valoare cumulata depaseste 200.000 lei. Fiecare reteta includea prescriptii medicale de cate 270 de bucati de stilouri cu insulina, sau tratameul unui diabetic pentru 22 de ani. In mod normal prescriptiile nu se pot face pentru o perioada mai mare de 90 de zile.
Intrebat ce stie despre acest caz, Tiberius Mogos a declarat ca tot ceea ce a aflat in legatura cu subiectul este din presa. "Am inteles ca m-am imbogatit cu jumatate de milion de euro. Acest lucru este absurd. Nu aveam ce sa fac cu insulina prescrisa pe opt luni de zile. Acest medicament se elibereaza gratuit, este tratamentul persoanelor bolnave de diabet, care apartin unui program national de sanatate. Nu o puteam vinde mai departe. Si in plus, daca faceam acest lucru, trebuie sa inteleg ca pacientii mei mureau (....) Cat despre retete eliberate, cele doua, nu vreau sa gasesc o scuza faptul ca lucrez singur, nu am asistent care sa ma ajute. Zilnic, am in jur de 200 de pacienti si e normal sa gresesti. Bun, am gresit eu, dar cei de la farmacie nu trebuiau sa se autosesizeze, mai ales cand o farmacista poate elibera pe o reteta cel mult trei bucati de insulina, pentru trei luni? Cand a vazut 270, nu si-a dat seama ca e ceva in neregula? Pentru o astfel de cantitate, trebuie sa iei insulina cu un maxi taxi", a declarat doctorul, potrivit Gandul.
Intr-o alta declaratie, de data aceasta pentru Adevarul, doctorul Mogos sustine ca acuzatiile care i se aduc sunt "niste aberatii" si ca cel mai "probabil vor" sa-i ia pacientii si sa-i redistribuie altor medici. Doctorul Tiberius Mogos, care nu a fost inca audiat in cadrul anchetei, are circa 350-400 de pacienti saptamanal, in timp ce alti medici au "doar cate 80-90".
Ministrul Sanatatii, Ion Balzac a dispus ca pana la finalul anchetei doctorul Tiberius Mogos sa nu mai poata prescrie retete. Totodata, ministrul a mai cerut inchidera farmaciei si recuperarea pagubei.
„Retetele n-au fost eliberate, n-au ajuns niciodata in farmacie. Este doar un circuit scriptic in farmacie. Verificarile ministerului au aratat ca la farmacia respectiva au fost decontate 9.000 de retete dubioase. Este o problema si cu cei care se ocupa de validarea acestor retete, probabil ca ar fi trebuit sa se sesizeze daca era decontata o reteta de 100.000 de lei“, a declarat Bazac.
Daca este vinovat sau nu doctorul Mogos, ramane de vazut, insa ce este cu mult mai important, e faptul ca inca de la finele lunii iulie, fondurile pentru programul national de diabet zaharat erau insuficiente.
Publicat: astazi 9am.ro
Pentru aceasta paguba imensa este banuit doctorul Tiberius Mogos, de la institutul de diabet "N.C. Paulescu".
Procurorii il ancheteaza deja pe doctorul Tiberiu Mogos, dar si pe farmacistii care au decontat cele doua retete fictive la Casa de Sanatate.
"Comisia de evaluare din Ministerul Sanatatii a constatat ca este vorba de suma de 21 de miliarde de lei vechi (aproximativ 500.000 de euro - n.r.), care reprezinta cumulul prescriptiilor din anii 2008 si 2009", a declarat purtatorul de cuvant al ministrului Sanatatii, Mihai Ursa, potrivit Gandul.
Ministerul Sanatati (MS) a descoperit in urma unui control, ca medicul Tiberius Mogos ar fi prescris si retete care ajungeau sa valoreze si 100.000 lei fiecare. Pacientii care primeau aceste retete erau apoi indrumati catre lantul de farmacii "2NA Farm", unde aceastea erau incasate si ulterior decontate la Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti, noteaza Adevarul.
Totodata, MS sustine ca, printre altele, doctorul Mogos a prescris doua retete cu medicamente antidiabetice, a calor valoare cumulata depaseste 200.000 lei. Fiecare reteta includea prescriptii medicale de cate 270 de bucati de stilouri cu insulina, sau tratameul unui diabetic pentru 22 de ani. In mod normal prescriptiile nu se pot face pentru o perioada mai mare de 90 de zile.
Intrebat ce stie despre acest caz, Tiberius Mogos a declarat ca tot ceea ce a aflat in legatura cu subiectul este din presa. "Am inteles ca m-am imbogatit cu jumatate de milion de euro. Acest lucru este absurd. Nu aveam ce sa fac cu insulina prescrisa pe opt luni de zile. Acest medicament se elibereaza gratuit, este tratamentul persoanelor bolnave de diabet, care apartin unui program national de sanatate. Nu o puteam vinde mai departe. Si in plus, daca faceam acest lucru, trebuie sa inteleg ca pacientii mei mureau (....) Cat despre retete eliberate, cele doua, nu vreau sa gasesc o scuza faptul ca lucrez singur, nu am asistent care sa ma ajute. Zilnic, am in jur de 200 de pacienti si e normal sa gresesti. Bun, am gresit eu, dar cei de la farmacie nu trebuiau sa se autosesizeze, mai ales cand o farmacista poate elibera pe o reteta cel mult trei bucati de insulina, pentru trei luni? Cand a vazut 270, nu si-a dat seama ca e ceva in neregula? Pentru o astfel de cantitate, trebuie sa iei insulina cu un maxi taxi", a declarat doctorul, potrivit Gandul.
Intr-o alta declaratie, de data aceasta pentru Adevarul, doctorul Mogos sustine ca acuzatiile care i se aduc sunt "niste aberatii" si ca cel mai "probabil vor" sa-i ia pacientii si sa-i redistribuie altor medici. Doctorul Tiberius Mogos, care nu a fost inca audiat in cadrul anchetei, are circa 350-400 de pacienti saptamanal, in timp ce alti medici au "doar cate 80-90".
Ministrul Sanatatii, Ion Balzac a dispus ca pana la finalul anchetei doctorul Tiberius Mogos sa nu mai poata prescrie retete. Totodata, ministrul a mai cerut inchidera farmaciei si recuperarea pagubei.
„Retetele n-au fost eliberate, n-au ajuns niciodata in farmacie. Este doar un circuit scriptic in farmacie. Verificarile ministerului au aratat ca la farmacia respectiva au fost decontate 9.000 de retete dubioase. Este o problema si cu cei care se ocupa de validarea acestor retete, probabil ca ar fi trebuit sa se sesizeze daca era decontata o reteta de 100.000 de lei“, a declarat Bazac.
Daca este vinovat sau nu doctorul Mogos, ramane de vazut, insa ce este cu mult mai important, e faptul ca inca de la finele lunii iulie, fondurile pentru programul national de diabet zaharat erau insuficiente.
Publicat: astazi 9am.ro
Cum mascheaza Basescu afacerile cu armament?
Romania trebuie salvata!
Jurnalistul Sorin Rosca Stanescu este de parere ca socanta propunere a presedintelui Traian Basescu privind legalizarea drogurilor si a prostitutiei nu este o manevra electorala, ci o diversiune pentru a ingropa scandalul legat de afacerile cu armament, in care fratii Basescu sunt, de fapt, implicate din decembrie 2008.
Basescu, obsedat de diversiuni
"Exlud categoric ipoteza vehiculata in media, ca presedintele ar urmari voturile consumatorilor de droguri si ale prostituatelor prin propunerea facute recent de legalizare a acestora, in realitate asistam la o diversiune clasica, menita sa ingroape anumite subiecte fierbinti" a afirmat Rosca-Stanescu, intr-o declaratie data Inpolitics.
El a adaugat ca in aceasta perioada exista mai multe teme legate de Traian Basescu, incomode pentru el, precum ar fi criza economica, unde Romania se plaseaza pe ultimul loc in ce priveste eficienta masurilor luate, ori scandalul armelor, care e in plina ancheta la comisia de Aparare a Parlamentului si altele de acelasi calibru.
Astfel, pentru acoperirea acestor teme, seful statului a facut acele propuneri uimitoare si socante, stiind ca ele vor atrage atentia publicului.
"Inca de acum multi ani, cind eram prieten cu Basescu, pot sa va dezvalui ca avea o obsesie pentru diversiuni si analiza permanent modul in care un scandal mediatic putea fi acoperit cu un altul, lansat in mod controlat, deci e un specialist in domeniu", a mai comentat jurnalistul.
Tot Inpolitics dezvaluie faptul ca familia Basescu facea afaceri cu armament inca din decembrie 2008.
Comisia de Aparare a Camerei i-a convocat din nou la audieri, marti, pe sefii serviciilor secrete ale Armatei si Internelor, precum si pe ministrii de Interne si Externe, in lumina unor noi informatii explozive care au fost relevate pe parcursul anchetei din scandalul armelor. Acestea au demosntrat ca implicarea familiei Basescu in afacerea munitiei de la Babeni dateaza de anul trecut si nu de la inceputul acestui an, conform versiunii oficiale sustinute de protagonistii scandalului.
Publicat: astazi 9am
Comisia de Apărare a Camerei i-a convocat din nou la audieri, marți, pe șefii serviciilor secrete ale Armatei și Internelor, precum și pe miniștrii de Interne și Externe, în lumina unor noi informații explozive care au fost relevate pe parcursul anchetei din scandalul armelor. Acestea demonstrează că implicarea familiei Băsescu în afacerea muniției de la Băbeni datează de anul trecut și nu de la începutul acestui an, conform versiunii oficiale susținute de protagoniștii scandalului. (B.T.I.)
Incheierea afacerii a fost "mutata" cu o luna
Potrivit informațiilor intrate în posesia Inpolitics, în cadrul audierilor derulate pînă acum de comisia de Apărare a apărut mai multe elemente spectaculoase. Unul dintre acestea, poate cel mai important, e faptul că înțelegerea dintre firma Oxo Network Corporation, aparținînd lui Cornel Purcărea și firma Ice Age, a copiilor lui Mircea Băsescu nu a fost încheiată în ziua de 19 ianuarie, a.c., așa cum a susținut Purcărea, ci mult mai devreme. Firma Ice Age care o avea drept acționar important pe fiica lui Mircea Băsescu, Raluca, reamintim, a prestat pentru Oxo serviciul de depozitare a muniției aduse cu vaporul din Taiwan, pe 14 ianuarie a.c. și descărcată pe 16 ianuarie pentru a fi delaborată la Băbeni. Purcărea spune că a contactat firma nepoatei președintelui abia după descărcare și a încheiat contractul de depozitare pe data de 19 ianuarie, adică trei zile după descărcare, timp în care containerele fuseseră păzite de firma de pază a lui Tiberiu Urdăreanu. Numa că, așa cum spuneam, în cadrul audierilor, comisia de Apărare a primit documente care atestă că respectivul contract dintre Oxo și Ice Age fusese încheiat încă de pe data de 19 decembrie 2008, cu trei zile înainte de investirea guvernului Boc. Lucru care aruncă într-o nouă lumină declarațiile oficiale de pînă acum, ale celor implicați și duce spre o nouă audiere a șefilor serviciilor secrete din Armată- Gheorge Savu - și Interne - Gelu Drăjneanu -, precum și a ministrului de Externe Cristian Diaconescu - în subordinea căruia se află Agenţia Naţională pentru Controlul Exporturilor( ANCEX) - și a ministrului de Interne, Dan Nica. O altă nelămurire deja exprimată a membrilor comisiei este faptul că ANCEX a autorizat firma OXO să facă operațiuni de import de produse militare la aproape o luna dupa ce vaporul a ajuns în portul Constanța. De asemenea, s-a aflat la audieri că, pe timpul staționării containerelor în port, niciun serviciu de informații nu a verificat conținutul acestora.
(Bogdan Tiberiu Iacob)
Inpolitics.ro
Jurnalistul Sorin Rosca Stanescu este de parere ca socanta propunere a presedintelui Traian Basescu privind legalizarea drogurilor si a prostitutiei nu este o manevra electorala, ci o diversiune pentru a ingropa scandalul legat de afacerile cu armament, in care fratii Basescu sunt, de fapt, implicate din decembrie 2008.
Basescu, obsedat de diversiuni
"Exlud categoric ipoteza vehiculata in media, ca presedintele ar urmari voturile consumatorilor de droguri si ale prostituatelor prin propunerea facute recent de legalizare a acestora, in realitate asistam la o diversiune clasica, menita sa ingroape anumite subiecte fierbinti" a afirmat Rosca-Stanescu, intr-o declaratie data Inpolitics.
El a adaugat ca in aceasta perioada exista mai multe teme legate de Traian Basescu, incomode pentru el, precum ar fi criza economica, unde Romania se plaseaza pe ultimul loc in ce priveste eficienta masurilor luate, ori scandalul armelor, care e in plina ancheta la comisia de Aparare a Parlamentului si altele de acelasi calibru.
Astfel, pentru acoperirea acestor teme, seful statului a facut acele propuneri uimitoare si socante, stiind ca ele vor atrage atentia publicului.
"Inca de acum multi ani, cind eram prieten cu Basescu, pot sa va dezvalui ca avea o obsesie pentru diversiuni si analiza permanent modul in care un scandal mediatic putea fi acoperit cu un altul, lansat in mod controlat, deci e un specialist in domeniu", a mai comentat jurnalistul.
Tot Inpolitics dezvaluie faptul ca familia Basescu facea afaceri cu armament inca din decembrie 2008.
Comisia de Aparare a Camerei i-a convocat din nou la audieri, marti, pe sefii serviciilor secrete ale Armatei si Internelor, precum si pe ministrii de Interne si Externe, in lumina unor noi informatii explozive care au fost relevate pe parcursul anchetei din scandalul armelor. Acestea au demosntrat ca implicarea familiei Basescu in afacerea munitiei de la Babeni dateaza de anul trecut si nu de la inceputul acestui an, conform versiunii oficiale sustinute de protagonistii scandalului.
Publicat: astazi 9am
Comisia de Apărare a Camerei i-a convocat din nou la audieri, marți, pe șefii serviciilor secrete ale Armatei și Internelor, precum și pe miniștrii de Interne și Externe, în lumina unor noi informații explozive care au fost relevate pe parcursul anchetei din scandalul armelor. Acestea demonstrează că implicarea familiei Băsescu în afacerea muniției de la Băbeni datează de anul trecut și nu de la începutul acestui an, conform versiunii oficiale susținute de protagoniștii scandalului. (B.T.I.)
Incheierea afacerii a fost "mutata" cu o luna
Potrivit informațiilor intrate în posesia Inpolitics, în cadrul audierilor derulate pînă acum de comisia de Apărare a apărut mai multe elemente spectaculoase. Unul dintre acestea, poate cel mai important, e faptul că înțelegerea dintre firma Oxo Network Corporation, aparținînd lui Cornel Purcărea și firma Ice Age, a copiilor lui Mircea Băsescu nu a fost încheiată în ziua de 19 ianuarie, a.c., așa cum a susținut Purcărea, ci mult mai devreme. Firma Ice Age care o avea drept acționar important pe fiica lui Mircea Băsescu, Raluca, reamintim, a prestat pentru Oxo serviciul de depozitare a muniției aduse cu vaporul din Taiwan, pe 14 ianuarie a.c. și descărcată pe 16 ianuarie pentru a fi delaborată la Băbeni. Purcărea spune că a contactat firma nepoatei președintelui abia după descărcare și a încheiat contractul de depozitare pe data de 19 ianuarie, adică trei zile după descărcare, timp în care containerele fuseseră păzite de firma de pază a lui Tiberiu Urdăreanu. Numa că, așa cum spuneam, în cadrul audierilor, comisia de Apărare a primit documente care atestă că respectivul contract dintre Oxo și Ice Age fusese încheiat încă de pe data de 19 decembrie 2008, cu trei zile înainte de investirea guvernului Boc. Lucru care aruncă într-o nouă lumină declarațiile oficiale de pînă acum, ale celor implicați și duce spre o nouă audiere a șefilor serviciilor secrete din Armată- Gheorge Savu - și Interne - Gelu Drăjneanu -, precum și a ministrului de Externe Cristian Diaconescu - în subordinea căruia se află Agenţia Naţională pentru Controlul Exporturilor( ANCEX) - și a ministrului de Interne, Dan Nica. O altă nelămurire deja exprimată a membrilor comisiei este faptul că ANCEX a autorizat firma OXO să facă operațiuni de import de produse militare la aproape o luna dupa ce vaporul a ajuns în portul Constanța. De asemenea, s-a aflat la audieri că, pe timpul staționării containerelor în port, niciun serviciu de informații nu a verificat conținutul acestora.
(Bogdan Tiberiu Iacob)
Inpolitics.ro
vineri, 25 septembrie 2009
Reteaua «Insulina» functiona perfect de 13 ani
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
♦ Procurorii de la Parchetul General vor audia sute de presupusi diabetici pe numele carora au fost eliberate retete suspecte de catre medicii din reteaua “Insulina”. Ziarul Gardianul a descoperit insa si un caz din 1996, in care a fost implicat acelasi medic, Tiberiu Mogos, aflat acum in centrul investigatiilor. Acesta prescria pacientei Niculina N. o cantitate de sute de ori mai mare de insulina decat doza admisa. Astfel, prescrierile excesive de insulina nu au fost sanctionate in ultimii 13 ani.
♦ Legatura intre cele doua cazuri poate fi gasita de procurori in privinta firmei furnizoare si eventual a reprezentantilor acesteia. In deceniul trecut, Mogos a preferat produsele Novo Nordisk, pe care le prescria unei paciente al carei discernamant era contestat de unii dintre colegii sai, socati ca, sub pretextul rezistentei la insulina, medicul ii recomanda doze mamut. Acum, toate retetele investigate au fost decontate de aceeasi farmacie si ar putea duce la acelasi distribuitor.
♦ Mogos a disparut de la institut, intrand in concediu de odihna imediat dupa ce “Gardianul” a inceput sa prezinte faptele sale. Medicul figureaza in topul prescriptorilor de trei ani, cu retete de peste un milion de euro anual. Comisia Ministerului Sanatatii analizeaza masurile in ceea ce priveste lipsa de implicare a celor care trebuiau sa previna astfel de fraude, respectiv functionarii Casei de Asigurari Bucuresti. Ministerul are informatii ca reteaua “Insulina” actioneaza si in Iasi sau Cluj, unde se vor extinde cercetarile.
Schema fraudei, potrivit raportului inaintat de Ministerul Sanatatii Parchetului, este simpla: medicii prescriu insulina produsa de o anumita firma unor pacienti inexistenti sau in cantitati mai mari decat este necesar, retetele ajung la o farmacie cu care reteaua are o intelegere, iar Asigurarile platesc pentru o marfa care nu a fost livrata pacientilor. Ministerul Sanatatii are informatii ca “Reteaua insulina” actioneaza si in Iasi sau Cluj. Dr. Tiberiu Mogos nu a mai dat pe la locul de munca de cateva zile. Atat asistenta sefa de pe etajul la care acesta are cabinetul, cat si conducerea Institutului “Paulescu” ne-au confirmat ca medicul a facut de mult timp cerere de concediu de odihna pentru a asista la un congres european de diabet, dar concediul incepe de astazi. Cu alte cuvinte, medicul a lipsit aceste ultime zile nemotivat.
Conducerea Institutului “Paulescu” pastreaza tacerea in legatura cu cele doua scandaluri numite de presa “Reteaua Insulina”, motivand ca lasa justitia sa-si faca treaba. In perioada 1996-1997, acelasi Tiberiu Mogos, care in prezent este anchetat de catre Parchet, prescrisese unei paciente – Niculina N. - cantitati enorme de insulina, mult peste necesarul oricarui bolnav de diabet. Este imposibil ca pacienta sa-si fi putut injectat toata insulina prescrisa de Mogos si sa supravietuiasca.
Atat directorul medical al Institutului National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice “N. C. Paulescu”, dr. Alina Nicolau, cat si purtatorul de cuvant al spitalului au refuzat sa ofere amanunte despre acest caz, motivand ca este vorba despre un dosar solutionat si inchis. Numai ca exista o informatie care poate redeschide acest dosar si care leaga cele doua fapte ale medicului Tiberius Mogos. Este posibil ca insulina prescrisa de Mogos sa apartina, in ambele cazuri, firmei Novo Novordisk. Reprezentantii firmei nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informatia pana in acest moment. Dar, daca lucrurile stau asa, cele doua dosare se pot conexa, mai ales daca reprezentantii firmelor beneficiare sunt aceiasi. Sistemul ar putea functiona de mai mult de 13 ani.
CASMB i-a desfacut contractul lui Mogos
Intr-un comunicat al Institutului “Paulescu” se arata ca la inceputul acestei luni Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti a efectuat o actiune de control. Vinovat se pare ca a fost gasit numai medicul Tiberius Mogos, pentru care CASMB a decis excluderea din contract pentru serviciile medicale efectuate in cabinetele de specialitate de diabet, nutritie si boli metabolice din ambulatoriul integrat al spitalului. Cu toate acestea, pana acum CASMB nu a facut verificare, desi detine sisteme informatice care faciliteaza verificarea acestor retete. Mogos este in topul prescriptorilor de cel putin trei ani, având anual retete de peste un milion de euro, fara ca autoritatile sa se sesizeze pentru acest fapt. Acesta ar fi prescris doua retete cu medicamente antidiabetice, fiecare in valoare de circa 110.000 de lei, in conditiile in care tratamentul cu antidiabetice costa in medie 1.195 de lei pentru un pacient pe an, iar prescrierile nu se fac pe o perioada mai mare de 90 de zile. De asemenea, medicul ar fi prescris lunar doze de 90 de zile de medicatie specifica acelorasi pacienti. In afara de includerea lui in top, autoritatile nu au facut nici un demers legat de aceste prescrieri, ceea ce ar putea duce la un singur rezultat: Mogos este “curat ca lacrima”. In majoritatea cazurilor, retetele prescrise de medicul din Bucuresti au fost eliberate de aceeasi farmacie pentru care CASMB a reziliat contractul. Numai ca ar trebui verificat si daca produsele farmaceutice apartin aceluiasi producator. In plus, Mogos nu poate fi singurul vinovat, intrucat statistica indica un management defectuos al acestor programe inca de anul trecut, dar nimeni nu s-a preocupat sa verifice de ce, la o crestere a bugetului cu aproape 30 la suta, numarul pacientilor a crescut cu numai 3 procente.
Cercetarile se extind la Cluj si la Iasi
Ministerul Sanatatii a inaintat Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) o sesizare, insotita de documente doveditoare pentru continuarea investigatiilor, care indica o frauda cu o valoare preliminara de peste 21 miliarde de lei, comisa de un prezumtiv “grup organizat”. Ministrul va extinde ancheta la Iasi si Cluj, unde exista informatii ca numarul prescrierilor este foarte mare, iar valoarea retetelor, extrem de mare.
(Florin Pupaza)
Sute de presupusi diabetici vor fi audiati de procurori
Plângerea ministrului sanatatii, Ion Bazac, impotriva a ceea ce presa a numit afacerea “Insulina” a fost depusa la registratura Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie pe 18 septembrie 2009, au precizat, pentru “Gardianul”, surse judiciare. Lucrarea a primit numar de inregistrare si a fost repartizata, spre competenta solutionare, Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica. Aceleasi surse au mai precizat ca plângerea a fost formulata si impotriva medicului Tiberius Mogos, angajat al Institutului de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice Paulescu, din Capitala, fata de care procurorii desfasoara in acest moment cercetari sub aspectul savârsirii infractiunii de abuz in serviciu. Lucrarea a primit numar de dosar penal pe data de 21 septembrie. Imediat, procurorii au demarat cercetari specifice, inaintând in prealabil catre Institutul National de Evidenta a Persoanelor (INEP), din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, o cerere la care au atasat o lista de persoane fizice, care urmeaza sa fie identificate si audiate in calitate de martori.
Retete eliberate pe perioade de 15 ani
Anchetatorii au facut verificari la sediul unei farmacii din zona Pietei Universitatii, din Capitala, de unde au ridicat mai multe borderouri ale retetelor eliberate pentru persoanele afectate de diabet si care au primit tratament prescris de catre medicul Tiberiu Mogos.
“In acest sens, incercam sa stabilim daca o serie de astfel de retete au fost eliberate unor pacienti fictivi. Vom identifica, cu ajutorul colegilor de la INEP, identitatea acestor pacienti, urmând a fi audiati. Ei vor trebui sa prezinte documentele medicale care sa ateste, pe de o parte, ca sufera de diabet si, pe de alta parte, ca au fost tratati la Institutul «Paulescu», de unde au primit tratament medicamentos pe reteta”, au precizat sursele citate. Suspiciunea Ministerului Sanatatii, care a fost insusita si de catre procurorii anchetatori care instrumenteaza, in prezent, acest dosar, pleaca si de la anumite retete eliberate pe perioade exagerat de mari in favoarea unor pacienti cu o vârsta extrem de avansata. Spre exemplu, o astfel de reteta a fost eliberata pe o perioada de 15 ani pentru un pacient care astazi are vârsta de 83 de ani, mai precizeaza sursele judiciare citate mai sus.
(Ion Alexandru)
Gardianul.ro
♦ Procurorii de la Parchetul General vor audia sute de presupusi diabetici pe numele carora au fost eliberate retete suspecte de catre medicii din reteaua “Insulina”. Ziarul Gardianul a descoperit insa si un caz din 1996, in care a fost implicat acelasi medic, Tiberiu Mogos, aflat acum in centrul investigatiilor. Acesta prescria pacientei Niculina N. o cantitate de sute de ori mai mare de insulina decat doza admisa. Astfel, prescrierile excesive de insulina nu au fost sanctionate in ultimii 13 ani.
♦ Legatura intre cele doua cazuri poate fi gasita de procurori in privinta firmei furnizoare si eventual a reprezentantilor acesteia. In deceniul trecut, Mogos a preferat produsele Novo Nordisk, pe care le prescria unei paciente al carei discernamant era contestat de unii dintre colegii sai, socati ca, sub pretextul rezistentei la insulina, medicul ii recomanda doze mamut. Acum, toate retetele investigate au fost decontate de aceeasi farmacie si ar putea duce la acelasi distribuitor.
♦ Mogos a disparut de la institut, intrand in concediu de odihna imediat dupa ce “Gardianul” a inceput sa prezinte faptele sale. Medicul figureaza in topul prescriptorilor de trei ani, cu retete de peste un milion de euro anual. Comisia Ministerului Sanatatii analizeaza masurile in ceea ce priveste lipsa de implicare a celor care trebuiau sa previna astfel de fraude, respectiv functionarii Casei de Asigurari Bucuresti. Ministerul are informatii ca reteaua “Insulina” actioneaza si in Iasi sau Cluj, unde se vor extinde cercetarile.
Schema fraudei, potrivit raportului inaintat de Ministerul Sanatatii Parchetului, este simpla: medicii prescriu insulina produsa de o anumita firma unor pacienti inexistenti sau in cantitati mai mari decat este necesar, retetele ajung la o farmacie cu care reteaua are o intelegere, iar Asigurarile platesc pentru o marfa care nu a fost livrata pacientilor. Ministerul Sanatatii are informatii ca “Reteaua insulina” actioneaza si in Iasi sau Cluj. Dr. Tiberiu Mogos nu a mai dat pe la locul de munca de cateva zile. Atat asistenta sefa de pe etajul la care acesta are cabinetul, cat si conducerea Institutului “Paulescu” ne-au confirmat ca medicul a facut de mult timp cerere de concediu de odihna pentru a asista la un congres european de diabet, dar concediul incepe de astazi. Cu alte cuvinte, medicul a lipsit aceste ultime zile nemotivat.
Conducerea Institutului “Paulescu” pastreaza tacerea in legatura cu cele doua scandaluri numite de presa “Reteaua Insulina”, motivand ca lasa justitia sa-si faca treaba. In perioada 1996-1997, acelasi Tiberiu Mogos, care in prezent este anchetat de catre Parchet, prescrisese unei paciente – Niculina N. - cantitati enorme de insulina, mult peste necesarul oricarui bolnav de diabet. Este imposibil ca pacienta sa-si fi putut injectat toata insulina prescrisa de Mogos si sa supravietuiasca.
Atat directorul medical al Institutului National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice “N. C. Paulescu”, dr. Alina Nicolau, cat si purtatorul de cuvant al spitalului au refuzat sa ofere amanunte despre acest caz, motivand ca este vorba despre un dosar solutionat si inchis. Numai ca exista o informatie care poate redeschide acest dosar si care leaga cele doua fapte ale medicului Tiberius Mogos. Este posibil ca insulina prescrisa de Mogos sa apartina, in ambele cazuri, firmei Novo Novordisk. Reprezentantii firmei nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informatia pana in acest moment. Dar, daca lucrurile stau asa, cele doua dosare se pot conexa, mai ales daca reprezentantii firmelor beneficiare sunt aceiasi. Sistemul ar putea functiona de mai mult de 13 ani.
CASMB i-a desfacut contractul lui Mogos
Intr-un comunicat al Institutului “Paulescu” se arata ca la inceputul acestei luni Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti a efectuat o actiune de control. Vinovat se pare ca a fost gasit numai medicul Tiberius Mogos, pentru care CASMB a decis excluderea din contract pentru serviciile medicale efectuate in cabinetele de specialitate de diabet, nutritie si boli metabolice din ambulatoriul integrat al spitalului. Cu toate acestea, pana acum CASMB nu a facut verificare, desi detine sisteme informatice care faciliteaza verificarea acestor retete. Mogos este in topul prescriptorilor de cel putin trei ani, având anual retete de peste un milion de euro, fara ca autoritatile sa se sesizeze pentru acest fapt. Acesta ar fi prescris doua retete cu medicamente antidiabetice, fiecare in valoare de circa 110.000 de lei, in conditiile in care tratamentul cu antidiabetice costa in medie 1.195 de lei pentru un pacient pe an, iar prescrierile nu se fac pe o perioada mai mare de 90 de zile. De asemenea, medicul ar fi prescris lunar doze de 90 de zile de medicatie specifica acelorasi pacienti. In afara de includerea lui in top, autoritatile nu au facut nici un demers legat de aceste prescrieri, ceea ce ar putea duce la un singur rezultat: Mogos este “curat ca lacrima”. In majoritatea cazurilor, retetele prescrise de medicul din Bucuresti au fost eliberate de aceeasi farmacie pentru care CASMB a reziliat contractul. Numai ca ar trebui verificat si daca produsele farmaceutice apartin aceluiasi producator. In plus, Mogos nu poate fi singurul vinovat, intrucat statistica indica un management defectuos al acestor programe inca de anul trecut, dar nimeni nu s-a preocupat sa verifice de ce, la o crestere a bugetului cu aproape 30 la suta, numarul pacientilor a crescut cu numai 3 procente.
Cercetarile se extind la Cluj si la Iasi
Ministerul Sanatatii a inaintat Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) o sesizare, insotita de documente doveditoare pentru continuarea investigatiilor, care indica o frauda cu o valoare preliminara de peste 21 miliarde de lei, comisa de un prezumtiv “grup organizat”. Ministrul va extinde ancheta la Iasi si Cluj, unde exista informatii ca numarul prescrierilor este foarte mare, iar valoarea retetelor, extrem de mare.
(Florin Pupaza)
Sute de presupusi diabetici vor fi audiati de procurori
Plângerea ministrului sanatatii, Ion Bazac, impotriva a ceea ce presa a numit afacerea “Insulina” a fost depusa la registratura Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie pe 18 septembrie 2009, au precizat, pentru “Gardianul”, surse judiciare. Lucrarea a primit numar de inregistrare si a fost repartizata, spre competenta solutionare, Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica. Aceleasi surse au mai precizat ca plângerea a fost formulata si impotriva medicului Tiberius Mogos, angajat al Institutului de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice Paulescu, din Capitala, fata de care procurorii desfasoara in acest moment cercetari sub aspectul savârsirii infractiunii de abuz in serviciu. Lucrarea a primit numar de dosar penal pe data de 21 septembrie. Imediat, procurorii au demarat cercetari specifice, inaintând in prealabil catre Institutul National de Evidenta a Persoanelor (INEP), din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, o cerere la care au atasat o lista de persoane fizice, care urmeaza sa fie identificate si audiate in calitate de martori.
Retete eliberate pe perioade de 15 ani
Anchetatorii au facut verificari la sediul unei farmacii din zona Pietei Universitatii, din Capitala, de unde au ridicat mai multe borderouri ale retetelor eliberate pentru persoanele afectate de diabet si care au primit tratament prescris de catre medicul Tiberiu Mogos.
“In acest sens, incercam sa stabilim daca o serie de astfel de retete au fost eliberate unor pacienti fictivi. Vom identifica, cu ajutorul colegilor de la INEP, identitatea acestor pacienti, urmând a fi audiati. Ei vor trebui sa prezinte documentele medicale care sa ateste, pe de o parte, ca sufera de diabet si, pe de alta parte, ca au fost tratati la Institutul «Paulescu», de unde au primit tratament medicamentos pe reteta”, au precizat sursele citate. Suspiciunea Ministerului Sanatatii, care a fost insusita si de catre procurorii anchetatori care instrumenteaza, in prezent, acest dosar, pleaca si de la anumite retete eliberate pe perioade exagerat de mari in favoarea unor pacienti cu o vârsta extrem de avansata. Spre exemplu, o astfel de reteta a fost eliberata pe o perioada de 15 ani pentru un pacient care astazi are vârsta de 83 de ani, mai precizeaza sursele judiciare citate mai sus.
(Ion Alexandru)
Mafia taximetriştilor de la Băneasa
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 23 Sep 2009
Alexandru Varzaru
O haită de taximetrişti aşteaptă. Pasagerii coborîţi din avioane dau buzna ca oile. Sînt ori străini care nu ştiu nivelul preţurilor din România, ori români care vor să se dea mari pentru că au venit în România din Spania sau Italia, ori sînt fraieri pur şi simplu. Oraşul e lîngă ei. Un taxi normal i-ar duce oriunde cu puţin peste 10-15 lei noi. Dar asta nu mai contează la Aeroportul Băneasa, pentru că în scurt timp urmează jaful.
Acum o săptămînă, cînd am venit cu propriile bagaje, 15 taximetrişti din ăştia mi-au explicat cu multă bunăvoinţă că se lucrează la pasaj şi că taxiurile trebuie să ajungă la pasajul Ikea, acolo să întoarcă, să stea în aglomeraţie, „Deci nu!“.
Toţi recomandau traseul prin Pipera şi voiau ori 500.000, ori 600.000, ori 400.000 de lei, dar în nici un caz cu aparat. Mulţi erau de la firmele mari din Bucureşti şi, tocmai din această cauză, le-am cerut să mi se pună aparatul. Nu voiau cu aparat.
Cînd am ajuns iar luni pe la Băneasa, ca să văd cum o mai duc băieţii, ultimul avion venise la ora patru. Doi taximetrişti stau în poartă la Plecări şi discută plictisiţi.
– Următorul vine la cinci şi zece.
– Ăla bun e la şase.
Un şir lung de taxiuri aşteaptă la intrarea în aeroport. Jumătate din şoferi au, şi nu exagerez, mutre de asasini. Acum două săptămîni, cînd am plecat din ţară, venisem la Băneasa, dimineaţa, cu 16 lei. Mă abordează un tip cu Taxi Stass. Şase sute de mii.
– Mulţumesc mult, dar nu, mi se pare prea mult.
– Dar cît vrei?
– 200.000.
– Ha, ha, ha!
Sînt multe taxiuri care afişează 3,5 lei pe kilometru. Cînd treci pe lîngă ele, taximetriştii sar şi deschid deja portbagajul, ca şi cum ai fi făcut deja afacerea cu ei. Preţuri? 50. 60. 50. 40. 80. Motivul? Că trebuie să ocolească pe la Ikea şi apoi trebuie să stea bară la bară. Sub ochii mei şi ai lor, maşinile care cică merg bară la bară merg destul de repede. Le arăt. „Şi ce dacă?“ Atunci le bag treaba cu 200.000 de lei vechi.
Toţi par şocaţi. Se blochează. Se uită de parcă i-aş fi înjurat de mamă.
Iată un taxi Mondial, despre care ştiam că e o firmă ok. Omul iese din maşină, mă întreabă unde merg, dă să deschidă portbagajul.
– Dar cît?
– 60 de lei.
Mă îndrept spre următorul, un băiat de la Pelican care e ultimul din rîndul de asasini. Îl întreb cît ia. Ia cît scrie. Pune şi aparatul? Da. Cît cere pe cursă? Păi, cît ia aparatul. Tipul de la Mondial e în spate şi deodată intervine, nemulţumit:
– Pelicane, nu vrei să-ţi dau eu două sute de mii să pleci de aici?! Să ne laşi şi pe noi să lucrăm.
Tipul de la Mondial are indicativul 309.
Un alt taximetrist de treabă îmi explică că, exact acum o săptămînă, un tînăr din Bacău a luat o cursă cu unul din nenorociţi pînă la Gara de Nord, unde i-a fost cerută suma de 180 de euro pe care a trebuit să o plătească, fiindcă şoferul chemase doi colegi şi urma să-l ia la omor. Taximetristul de treabă l-a luat apoi de la Gara de Nord şi l-a dus apoi pînă la Bacău, tot cu 180 de euro.
Domnul Titi de la Arsenal Taxi mă abordează în timp ce negociam cu altul.
– 200 e bine?
Iniţial cred că e vorba de 200.000 de lei vechi. Îmi mai încerc norocul cu primul, dar tipul de la Arsenal Taxi insistă.
– Hai cu 150!
Îl părăsesc pe primul şi cer amănunte. 200.000 de lei vechi par de vis. 150 sînt deja minune dumnezeiască.
– Deci 150.000? îl întreb.
– Nu. 150.
– Adică un milion şi jumătate?
– Da.
– Cîîîît? Păi, toţi cei de pe partea aia îmi cer 5-600.000.
– Aşa vă cer la început, da’ să vezi cît se face cînd ajungi. Da’ cît vreţi?
– 20 de lei.
Omul se întoarce şi o zbugheşte. Pierduse timpul cu mine.
Ultimul din listă, un bătrînel gîjîit, de la Taxi Stass, care stătea şi data trecută pe colţul lui, într-o Dacia Nova. Bătrîn şi nesimţit. Cere 300.000.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 23 Sep 2009
Alexandru Varzaru
O haită de taximetrişti aşteaptă. Pasagerii coborîţi din avioane dau buzna ca oile. Sînt ori străini care nu ştiu nivelul preţurilor din România, ori români care vor să se dea mari pentru că au venit în România din Spania sau Italia, ori sînt fraieri pur şi simplu. Oraşul e lîngă ei. Un taxi normal i-ar duce oriunde cu puţin peste 10-15 lei noi. Dar asta nu mai contează la Aeroportul Băneasa, pentru că în scurt timp urmează jaful.
Acum o săptămînă, cînd am venit cu propriile bagaje, 15 taximetrişti din ăştia mi-au explicat cu multă bunăvoinţă că se lucrează la pasaj şi că taxiurile trebuie să ajungă la pasajul Ikea, acolo să întoarcă, să stea în aglomeraţie, „Deci nu!“.
Toţi recomandau traseul prin Pipera şi voiau ori 500.000, ori 600.000, ori 400.000 de lei, dar în nici un caz cu aparat. Mulţi erau de la firmele mari din Bucureşti şi, tocmai din această cauză, le-am cerut să mi se pună aparatul. Nu voiau cu aparat.
Cînd am ajuns iar luni pe la Băneasa, ca să văd cum o mai duc băieţii, ultimul avion venise la ora patru. Doi taximetrişti stau în poartă la Plecări şi discută plictisiţi.
– Următorul vine la cinci şi zece.
– Ăla bun e la şase.
Un şir lung de taxiuri aşteaptă la intrarea în aeroport. Jumătate din şoferi au, şi nu exagerez, mutre de asasini. Acum două săptămîni, cînd am plecat din ţară, venisem la Băneasa, dimineaţa, cu 16 lei. Mă abordează un tip cu Taxi Stass. Şase sute de mii.
– Mulţumesc mult, dar nu, mi se pare prea mult.
– Dar cît vrei?
– 200.000.
– Ha, ha, ha!
Sînt multe taxiuri care afişează 3,5 lei pe kilometru. Cînd treci pe lîngă ele, taximetriştii sar şi deschid deja portbagajul, ca şi cum ai fi făcut deja afacerea cu ei. Preţuri? 50. 60. 50. 40. 80. Motivul? Că trebuie să ocolească pe la Ikea şi apoi trebuie să stea bară la bară. Sub ochii mei şi ai lor, maşinile care cică merg bară la bară merg destul de repede. Le arăt. „Şi ce dacă?“ Atunci le bag treaba cu 200.000 de lei vechi.
Toţi par şocaţi. Se blochează. Se uită de parcă i-aş fi înjurat de mamă.
Iată un taxi Mondial, despre care ştiam că e o firmă ok. Omul iese din maşină, mă întreabă unde merg, dă să deschidă portbagajul.
– Dar cît?
– 60 de lei.
Mă îndrept spre următorul, un băiat de la Pelican care e ultimul din rîndul de asasini. Îl întreb cît ia. Ia cît scrie. Pune şi aparatul? Da. Cît cere pe cursă? Păi, cît ia aparatul. Tipul de la Mondial e în spate şi deodată intervine, nemulţumit:
– Pelicane, nu vrei să-ţi dau eu două sute de mii să pleci de aici?! Să ne laşi şi pe noi să lucrăm.
Tipul de la Mondial are indicativul 309.
Un alt taximetrist de treabă îmi explică că, exact acum o săptămînă, un tînăr din Bacău a luat o cursă cu unul din nenorociţi pînă la Gara de Nord, unde i-a fost cerută suma de 180 de euro pe care a trebuit să o plătească, fiindcă şoferul chemase doi colegi şi urma să-l ia la omor. Taximetristul de treabă l-a luat apoi de la Gara de Nord şi l-a dus apoi pînă la Bacău, tot cu 180 de euro.
Domnul Titi de la Arsenal Taxi mă abordează în timp ce negociam cu altul.
– 200 e bine?
Iniţial cred că e vorba de 200.000 de lei vechi. Îmi mai încerc norocul cu primul, dar tipul de la Arsenal Taxi insistă.
– Hai cu 150!
Îl părăsesc pe primul şi cer amănunte. 200.000 de lei vechi par de vis. 150 sînt deja minune dumnezeiască.
– Deci 150.000? îl întreb.
– Nu. 150.
– Adică un milion şi jumătate?
– Da.
– Cîîîît? Păi, toţi cei de pe partea aia îmi cer 5-600.000.
– Aşa vă cer la început, da’ să vezi cît se face cînd ajungi. Da’ cît vreţi?
– 20 de lei.
Omul se întoarce şi o zbugheşte. Pierduse timpul cu mine.
Ultimul din listă, un bătrînel gîjîit, de la Taxi Stass, care stătea şi data trecută pe colţul lui, într-o Dacia Nova. Bătrîn şi nesimţit. Cere 300.000.
Medicul Oprescu vrea să transforme zece dispensare în afaceri imobiliare
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 23 Sep 2009
Biroul de Investigatii
Medicul primar al Capitalei, aspirant la postul de preşedinte al tuturor românilor, continuă să-i îmbolnăvească pe bucureşteni. Adică să respecte mai mult jurămîntul lui Ipocrit decît pe cel al lui Hipocrate. După ce a ologit spaţii verzi din Bucureşti cu turnuri gigantice după planuri ilegale, Oprescu se pregăteşte acum să ologească şi oamenii. Cărora vrea să le ia zece centre medicale din sectorul 1. Operaţiunea de capturare combină tehnici speciale: mersul pe burtă pe sub nasul (aflat şi aşa la altitudini joase) al Guvernului şi săritura cu prăjina peste capul Ministerului Sănătăţii.
Un primar de zece
Primarul Oprescu a propus spre aprobare pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General din 25 septembrie un proiect de hotărîre „privind trecerea unor spaţii cu destinaţie medicală din administrarea Consiliului Local al Sector 1 în administrarea CGMB şi trecerea spaţiilor din domeniul public al Municipiului Bucureşti în domeniul privat al Municipiului Bucureşti“.
n anexa aferentă am găsit zece centre medicale aflate în zone cu mare potenţial imobiliar: Centrul Medical Batiştei, Dispensarul Băneasa, Dispensarul Herăstrău, Centrul Medical Calea Plevnei, Dispensarul Bucureşti-Tîrgovişte, Laboratorul de Sănătate Mintală (str. Dionisie Lupu), Dispensarul Bucureştii Noi, Diham (Schitu Măgureanu), Clăbucet (Ion Mihalache) şi Dispensarul Medical Duca (bdul I.G. Duca). Care e efectul acestei hotărîri şi cum îi servesc pe tavă lui Oprescu roadele ei? În primul rînd, mutarea cabinetelor de la sectorul 1 la Consiliul General îi aduce mai aproape prada. Iar scoaterea acestora din proprietatea publică a Municipiului Bucureşti echivalează cu scoaterea interdicţiilor de concesionare sau de vînzare care planau asupra acestor zece centre medicale, considerate a fi de utilitate publică.
Din expunerea de motive semnată de primarul Oprescu, care ar trebui să ne lămurească şi pe noi de ce riscăm să rămînem fără centre medicale, reiese un singur motiv: pentru că primarul poate.
Oprescu se vrea mai tare ca Boc
Centrele medicale de care s-a făcut vorbire mai sus au fost trecute în 2002, prin hotărîre de guvern, din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii în domeniul public al municipiului Bucureşti şi în administrarea consiliilor locale. Deci, acum, Oprescu vrea să desfacă prin hotărîre de consiliu general ce a legat o hotărîre de guvern. Ceea ce e ilegal.
Mai mult: pentru că aceste centre medicale sînt considerate a fi de interes local, terenurile şi clădirile în care ele îşi desfăşoară activitatea nu îşi pot schimba destinaţia şi nu pot fi înstrăinate fără acordul Ministerului Sănătăţii. În documentaţia ataşată proiectului de hotărîre, pe care Oprescu a supus-o dezbaterii Consiliului General de vinerea asta, nu apare, însă, nici urmă de acord de la MS. În schimb, nu lipsesc avizele favorabile de la Comisia Juridică şi Comisia de Sănătate şi Protecţie Socială a CGMB şi de la Direcţia de Achiziţii Concesionări Contracte a PMB (toate subordonate primarului, desigur).
Nu numai imoral, ci şi neconstituţional
Tot din proiectul de hotărîre al lui Oprescu ne facem o idee şi despre scopul mutării centrelor medicale din domeniul public în domeniul privat. Primarul invocă Ordonanţa de Guvern 68/2008 prin care s-a aprobat vînzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale şi ne dezvăluie, astfel, marea oportunitate a afacerii. Şi anume, fireşte, vînzarea lor. Cam cît de legală e vînzarea acestor spaţii vă poate spune chiar Curtea Constituţională, care a desfiinţat, în iulie 2005, o ordonanţă de guvern identică cu cea din 2008. Cele două acte au chiar acelaşi titlu, iar conţinutul diferă extrem de puţin, ideea de bază fiind aceeaşi. Curtea Constituţională constată că ordonanţa din 2005 aduce atingere dispoziţiilor din Constituţie care fac referire la garantarea dreptului de proprietate şi a celui la ocrotirea sănătăţii. Amintind că, prin Constituţie, se stabileşte „obligaţia statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice, ceea ce implică şi crearea de condiţii care să asigure prestarea de servicii medicale, inclusiv sub aspectul asigurării bazei materiale necesare“. Să mori tu, bă, pacientule?
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 23 Sep 2009
Biroul de Investigatii
Medicul primar al Capitalei, aspirant la postul de preşedinte al tuturor românilor, continuă să-i îmbolnăvească pe bucureşteni. Adică să respecte mai mult jurămîntul lui Ipocrit decît pe cel al lui Hipocrate. După ce a ologit spaţii verzi din Bucureşti cu turnuri gigantice după planuri ilegale, Oprescu se pregăteşte acum să ologească şi oamenii. Cărora vrea să le ia zece centre medicale din sectorul 1. Operaţiunea de capturare combină tehnici speciale: mersul pe burtă pe sub nasul (aflat şi aşa la altitudini joase) al Guvernului şi săritura cu prăjina peste capul Ministerului Sănătăţii.
Un primar de zece
Primarul Oprescu a propus spre aprobare pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General din 25 septembrie un proiect de hotărîre „privind trecerea unor spaţii cu destinaţie medicală din administrarea Consiliului Local al Sector 1 în administrarea CGMB şi trecerea spaţiilor din domeniul public al Municipiului Bucureşti în domeniul privat al Municipiului Bucureşti“.
n anexa aferentă am găsit zece centre medicale aflate în zone cu mare potenţial imobiliar: Centrul Medical Batiştei, Dispensarul Băneasa, Dispensarul Herăstrău, Centrul Medical Calea Plevnei, Dispensarul Bucureşti-Tîrgovişte, Laboratorul de Sănătate Mintală (str. Dionisie Lupu), Dispensarul Bucureştii Noi, Diham (Schitu Măgureanu), Clăbucet (Ion Mihalache) şi Dispensarul Medical Duca (bdul I.G. Duca). Care e efectul acestei hotărîri şi cum îi servesc pe tavă lui Oprescu roadele ei? În primul rînd, mutarea cabinetelor de la sectorul 1 la Consiliul General îi aduce mai aproape prada. Iar scoaterea acestora din proprietatea publică a Municipiului Bucureşti echivalează cu scoaterea interdicţiilor de concesionare sau de vînzare care planau asupra acestor zece centre medicale, considerate a fi de utilitate publică.
Din expunerea de motive semnată de primarul Oprescu, care ar trebui să ne lămurească şi pe noi de ce riscăm să rămînem fără centre medicale, reiese un singur motiv: pentru că primarul poate.
Oprescu se vrea mai tare ca Boc
Centrele medicale de care s-a făcut vorbire mai sus au fost trecute în 2002, prin hotărîre de guvern, din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii în domeniul public al municipiului Bucureşti şi în administrarea consiliilor locale. Deci, acum, Oprescu vrea să desfacă prin hotărîre de consiliu general ce a legat o hotărîre de guvern. Ceea ce e ilegal.
Mai mult: pentru că aceste centre medicale sînt considerate a fi de interes local, terenurile şi clădirile în care ele îşi desfăşoară activitatea nu îşi pot schimba destinaţia şi nu pot fi înstrăinate fără acordul Ministerului Sănătăţii. În documentaţia ataşată proiectului de hotărîre, pe care Oprescu a supus-o dezbaterii Consiliului General de vinerea asta, nu apare, însă, nici urmă de acord de la MS. În schimb, nu lipsesc avizele favorabile de la Comisia Juridică şi Comisia de Sănătate şi Protecţie Socială a CGMB şi de la Direcţia de Achiziţii Concesionări Contracte a PMB (toate subordonate primarului, desigur).
Nu numai imoral, ci şi neconstituţional
Tot din proiectul de hotărîre al lui Oprescu ne facem o idee şi despre scopul mutării centrelor medicale din domeniul public în domeniul privat. Primarul invocă Ordonanţa de Guvern 68/2008 prin care s-a aprobat vînzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale şi ne dezvăluie, astfel, marea oportunitate a afacerii. Şi anume, fireşte, vînzarea lor. Cam cît de legală e vînzarea acestor spaţii vă poate spune chiar Curtea Constituţională, care a desfiinţat, în iulie 2005, o ordonanţă de guvern identică cu cea din 2008. Cele două acte au chiar acelaşi titlu, iar conţinutul diferă extrem de puţin, ideea de bază fiind aceeaşi. Curtea Constituţională constată că ordonanţa din 2005 aduce atingere dispoziţiilor din Constituţie care fac referire la garantarea dreptului de proprietate şi a celui la ocrotirea sănătăţii. Amintind că, prin Constituţie, se stabileşte „obligaţia statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice, ceea ce implică şi crearea de condiţii care să asigure prestarea de servicii medicale, inclusiv sub aspectul asigurării bazei materiale necesare“. Să mori tu, bă, pacientule?
AEP a aflat în fine de scrutinul de la toamnă: Soft fără licitaţie pentru alegeri
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
24 Sep 2009 Dan Duca
Guvernul a autorizat Autoritatea Electorală să cumpere un nou soft pentru prezidenţialele din toamnă. Nu o va face prin licitaţie, pe motiv că nu mai este timp pentru aşa ceva. Reprezentanţii societăţii civile atacă vehement demersurile AEP
Autoritatea Electorală Permanentă a aflat ca de obicei prea târziu că în toamna acestui an vor fi organizate alegeri prezidenţiale şi în consecinţă nu va mai organiza o licitaţie pentru achiziţionarea unui nou soft pentru centralizarea voturilor. Procesul de cumpărare se va realiza prin negociere fără publicarea unui anunţ de participare, AEP fiind autorizată miercuri de Guvern, urmând să publice anunţuri în presă pentru a transparentiza procesul de achiziţie, au declarat surse din Autoritate, citate de NewsIn. Decizia a fost luată de Guvern miercuri deoarece Autoritatea nu s-ar fi încadrat în calendarul de achiziţie prin licitaţie deschisă, procedură care ar fi presupus aproximativ 60 de zile până la semnarea contractului, depăşind astfel data alegerilor din 22 noiembrie, au explicat pentru NewsIn sursele citate.
În cazul negocierii, procedura de achiziţie s-ar reduce la 30 de zile, iar AEP va face „transparentă“ achiziţia prin anunţuri în mai multe publicaţii şi pe site-ul instituţiei, au mai spus sursele din AEP.
Iniţiativa de a cumpăra un nou soft pentru prezidenţiale, ca de altfel şi modul în care se va face aceasta sunt contestate vehement de Institutul pentru Politici Publice. „Eu sunt dezgustat de politicienii care se isterizează pentru sutele de mii de euro pe care i-a cheltuit Monica Iacob-Ridzi şi nu sunt interesaţi de sutele de mii de euro pe care le dă Autoritatea Electorală Permanentă pe tot felul de softuri. Softul există şi este absolut identic cu cel folosit în trecut. Aici cumpărăm acelaşi lucru. Cumpărăm ceva deja scris. Efortul este zero, mai dăm câteva sute de mii de euro pe un CD scris. Mi-e scârbă de politicienii care înghit ceea ce le spune domnul Marian Muhuleţ, de politicienii care acceptă să fie fraieriţi când li se spune că softul s-a învechit. Premierul «nu ştia» că sunt alegeri acum cinci ani. Domnul Muhuleţ peste vară nu a făcut nimic. Trebuia să-l aştepte pe premier în fiecare zi şi să-i spună că trebuie să luăm un soft - admiţând că trebuie cumpărăm unul - şi trebuie să facem licitaţie. Nu discutăm de lucruri complicate, vă asigur“, susţine directorul executiv al Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru. Reprezentanţii Autorităţii nu au putut fi contactaţi joi pentru o reacţie.
Nu este pentru prima oară când achiziţionarea unui soft pentru alegeri de către AEP se lasă cu scandal. În toamna anului trecut, firma TeamNet Internaţional a anunţat că renunţă la contractul cu AEP pentru livrarea programului de centralizare a voturilor la uninominale pentru că i se aduceau prejudicii de imagine. În cele din urmă, firma - parte din grupul Asesoft, controlată de omul de afaceri Sorin Ghiţă - şi-a îndeplinit contractul. La europarlamentare, IPP a acuzat faptul că AEP vrea să plătească un milion de euro pentru un nou soft, în cele din urmă acesta a fost însă achiziţionat de la Siveco contra sumei de 340.000 de euro. Pe lângă acest soft, AEP a mai cumpărat la europarlamentare un alt soft pentru depistarea votului multiplu.
Cotidianul.ro
24 Sep 2009 Dan Duca
Guvernul a autorizat Autoritatea Electorală să cumpere un nou soft pentru prezidenţialele din toamnă. Nu o va face prin licitaţie, pe motiv că nu mai este timp pentru aşa ceva. Reprezentanţii societăţii civile atacă vehement demersurile AEP
Autoritatea Electorală Permanentă a aflat ca de obicei prea târziu că în toamna acestui an vor fi organizate alegeri prezidenţiale şi în consecinţă nu va mai organiza o licitaţie pentru achiziţionarea unui nou soft pentru centralizarea voturilor. Procesul de cumpărare se va realiza prin negociere fără publicarea unui anunţ de participare, AEP fiind autorizată miercuri de Guvern, urmând să publice anunţuri în presă pentru a transparentiza procesul de achiziţie, au declarat surse din Autoritate, citate de NewsIn. Decizia a fost luată de Guvern miercuri deoarece Autoritatea nu s-ar fi încadrat în calendarul de achiziţie prin licitaţie deschisă, procedură care ar fi presupus aproximativ 60 de zile până la semnarea contractului, depăşind astfel data alegerilor din 22 noiembrie, au explicat pentru NewsIn sursele citate.
În cazul negocierii, procedura de achiziţie s-ar reduce la 30 de zile, iar AEP va face „transparentă“ achiziţia prin anunţuri în mai multe publicaţii şi pe site-ul instituţiei, au mai spus sursele din AEP.
Iniţiativa de a cumpăra un nou soft pentru prezidenţiale, ca de altfel şi modul în care se va face aceasta sunt contestate vehement de Institutul pentru Politici Publice. „Eu sunt dezgustat de politicienii care se isterizează pentru sutele de mii de euro pe care i-a cheltuit Monica Iacob-Ridzi şi nu sunt interesaţi de sutele de mii de euro pe care le dă Autoritatea Electorală Permanentă pe tot felul de softuri. Softul există şi este absolut identic cu cel folosit în trecut. Aici cumpărăm acelaşi lucru. Cumpărăm ceva deja scris. Efortul este zero, mai dăm câteva sute de mii de euro pe un CD scris. Mi-e scârbă de politicienii care înghit ceea ce le spune domnul Marian Muhuleţ, de politicienii care acceptă să fie fraieriţi când li se spune că softul s-a învechit. Premierul «nu ştia» că sunt alegeri acum cinci ani. Domnul Muhuleţ peste vară nu a făcut nimic. Trebuia să-l aştepte pe premier în fiecare zi şi să-i spună că trebuie să luăm un soft - admiţând că trebuie cumpărăm unul - şi trebuie să facem licitaţie. Nu discutăm de lucruri complicate, vă asigur“, susţine directorul executiv al Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru. Reprezentanţii Autorităţii nu au putut fi contactaţi joi pentru o reacţie.
Nu este pentru prima oară când achiziţionarea unui soft pentru alegeri de către AEP se lasă cu scandal. În toamna anului trecut, firma TeamNet Internaţional a anunţat că renunţă la contractul cu AEP pentru livrarea programului de centralizare a voturilor la uninominale pentru că i se aduceau prejudicii de imagine. În cele din urmă, firma - parte din grupul Asesoft, controlată de omul de afaceri Sorin Ghiţă - şi-a îndeplinit contractul. La europarlamentare, IPP a acuzat faptul că AEP vrea să plătească un milion de euro pentru un nou soft, în cele din urmă acesta a fost însă achiziţionat de la Siveco contra sumei de 340.000 de euro. Pe lângă acest soft, AEP a mai cumpărat la europarlamentare un alt soft pentru depistarea votului multiplu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)