Romania trebuie salvata!
Ministerul Educatiei a avut, din 1990, un sef apolitic, cinci ministri social-democrati si cate doi democrati, liberali si taranisti, cei mai longevivi in functie fiind ministrul demisionar de acum, Ecaterina Andronescu, Liviu Maior si rectorul Universitatii din Cluj, Andrei Marga.
Educatia romaneasca a fost condusa, in ultimii 20 de ani, de 12 ministri
Primul ministru postcomunist al Educatiei, care a condus, timp de jumatate de an, Ministerul Invatamantului de atunci, a fost filosoful apolitic Mihail Sora, acum in varsta de 93 de ani, potrivit NewsIn.
Dupa alegerile din 1990, a fost numit, in guvernul Petre Roman, Gheorghe Stefan, care a administrat ministerul timp de un an si jumatate, numele sau nefiind retinut pentru vreo realizare spectaculoasa.
In timpul guvernului Theodor Stolojan, din perioada 16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992, sefia Ministerului Educatiei a apartinut tot unui ministru social-democrat, Mihail Golu, fost absolvent, in 1958, al Facultatii de Psihologie a Universitatii "M. V. Lomonosov" din Moscova, dupa care a fost repartizat la Facultatea de Psihologie a Universitatii din Bucuresti. In prezent, Golu este profesor la Universitatea Spiru Haret si la Universitatea din Bucuresti.
In urmatorul guvern, cel condus de Nicolae Vacaroiu, in fotoliul de ministru al Invatamantului a venit, tot din randurile social-democratilor, istoricul Liviu Maior, care a ocupat functia intre 1992 si 1996.
Un alt ministru al Educatiei fara rezultate notabile a fost taranistul Virgil Petrescu, care a ocupat aceasta functie timp de un an, in cabinetul Ciorbea. La remanierea guvernamentala din 1997, Petrescu a fost inlocuit cu taranistul Andrei Marga, care a avut cel mai longeviv ministeriat, din decembrie 1997, pana in decembrie 2000. Marga a rezistat la sefia Educatiei in trei guverne - Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu.
Profesor de filosofie si rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, Andrei Marga, a avut un mandat marcat de putine scandaluri, lucru rar pentru educatia romaneasca de dupa 1990.
Dupa Marga a inceput primul mandat al Ecaterinei Andronescu, in timpul caruia s-au facut numeroase schimbari la nivelul examenelor nationale si a programei scolare. Urmarea acestora - la fel de multe controverse, critici si proteste, dar si porecla de Abramburica pentru ministrul demisionar de astazi. In iunie 2003, Andronescu a fost remaniata, in cadrul unei restructurari guvernamentale prin care premierul de atunci, Adrian Nastase, isi propunea o mai buna organizare a institutiilor statului.
Dupa Andronescu a urmat un alt PSD-ist, Alexandru Athanasiu, care a condus ministerul Educatiei timp de un an si jumatate.
In perioada guvernului Tariceanu, 29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008, Educatia a schimbat nu mai putin de patru ministri, respectiv democratii Mircea Miclea si Mihail Hardau, urmati de liberalii Cristian Adomnitei si Anton Anton. Motivele oficiale ale schimbarilor au fost demisia lui Miclea, cauzata de subfinantarea educatiei, restructurarea guvernamentala din martie 2007, in cazul lui Hardau, si demiterea lui Adomnitei, cu doua luni inainte de sfarsitul mandatului, pentru votul acordat controversatei Legii de majorare cu 50% a salariilor cadrelor didactice, la care s-a adaugat si o plimbare cu elicopterul alimentat cu combustibil bugetar. In ceea cel priveste pe Anton Anton, cel mai discret si pasager ministru al Educatiei din ultimii 20 de ani, plecarea a venit dupa alegerile parlamentare de anul trecut.
Aflata, din decembrie 2008, la al doilea mandat, Andronescu a demisionat din functie, joi, alaturi de ceilalti ministri PSD, in semn de protest fata de revocarea din functie a sefului Internelor, Dan Nica.
Dupa cum se observa, Ministerul Educatiei a fost intotdeauna cel sacrificat, un loc de care politicienii au fugit, fapt care a facut intreg sectorul sa aiba de suferit. Tocmai de aceea, acesta este in permanenta in greva.
Publicat: astazi 9am
luni, 5 octombrie 2009
Importatorul de armament Purcărea, legături vechi cu PDL
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
04 Oct 2009 Cristian Vasilcoiu
Artizanul importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu, ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, avea legături vechi cu mediul politic, inclusiv cu PDL. Înainte de ’89, Purcărea a activat la CC al UTC.
Ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, care s-a aflat, alături de Mircea Băsescu, în centrul scandalului legat de importul de armament, este un apropiat al mediului politic. Contrar declaraţiilor sale publice, Cornel Purcărea nu s-a ocupat numai de agricultură, după ce a părăsit Armata, ci a avut şi strânse legături politice. Astfel, contrainformatorul a fost, între anii 2000 şi 2005, consilier al fostului deputat Constantin Tudor. Acesta a avut, la rându-i, un traseu destul de interesant, părăsind oficial scena politică, în 2008, din calitatea de membru al Partidului Democrat Liberal (PDL). Însă înainte parlamentarul Constantin Tudor a trecut pe la Partidul Conservator (PC) şi Partidul Social Democrat (PSD).
Cornel Purcărea, coordonator al firmei Oxo Network Corporation, care a efectuat importul de armament destinat distrugerii la Uzina Mecanică Băbeni, a părăsit Direcţia Generală de Informaţii a Armatei (DGIA) în 1995, după ce a activat cinci ani în cadrul acestei instituţii.
Între 1985 şi 1989, Purcărea a fost instructor responsabil cu pregătirea militară în cadrul Comitetului Central (CC) al Uniunii Tineretului Comunist (UTC).
Contradicţii DGIA-DGIPI
Contrainformatorul Cornel Purcărea avea, aşadar, legături cu Partidul Democrat Liberal (PDL) dinainte de a efectua importul de muniţie ce a fost descărcată, manipulată şi depozitată de către o firmă în care acţionar este şi nepoata preşedintelui, Raluca Băsescu (SC Ice Age). Cornel Purcărea a recunoscut că a purtat negocieri în acest sens cu fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, dar a evitat să precizeze de când îl cunoştea pe acesta. La rându-i, Mircea Băsescu ştia că în containerele descărcate se află muniţie, căci acest lucru reieşea din contractul încheiat între Oxo Network Corporation şi Ice Age încă din 19 decembrie 2008.
Audierile declanşate ulterior în cadrul Comisiei de apărare, menite să facă lumină în acest scandal, au scos la iveală situaţii şi mai şocante. Şefii serviciilor de informaţii s-au încurcat în declaraţii în faţa Comisiei de apărare în încercarea de a minimaliza scandalul iscat pe marginea importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu. Şeful DGIA, generalul Gheorghe Savu, şi generalul (r) Gelu Drăjneanu, care a demisionat recent din fruntea DGIPI, s-au contrazis atât pe ei înşişi, cât şi între ei în încercarea de a salva aparenţele. Astfel, aceştia au declarat iniţial că nu au avut nici o legătură cu importul de armament, pentru a reveni ulterior şi a arăta ba că au ştiut din „interceptări telefonice“, ba că verificările pe care le-au efectuat au avut „scăpări“.
Istoria afacerii
Cornel Purcărea a înfiinţat Oxo Network Corporation în noiembrie 2008. Imediat a încheiat un contract de delaborare a 1.884 de tone de muniţie veche cu Maxam Bulgaria. Muniţia provenea din Asia, iar compania Maxam fusese contractată de o companie afiliată, Explomo Technical Services, din Singapore. Cu afacerea încheiată, dar fără a deţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare importului de armament, Oxo Network Corporation a apelat, la rându-i, la o societate comercială deja agreată de autorităţile române, SC Mirsand SRL Braşov. Paralel, Oxo a întreprins diligenţele necesare obţinerii documentaţiei necesare, dar a contractat şi firme care să se ocupe de descărcarea, depozitarea, transportul şi distrugerea muniţiei în România. Printre acestea, firma Ice Age, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica fratelui preşedintelui României, Mircea Băsescu, cu care Cornel Purcărea a şi tratat personal pentru descărcarea şi depozitarea muniţiei.
Cornel Purcărea, reprezentant Oxo Network:
"Da, am fost consilier al dlui deputat Tudor Constantin. Dar vreau să vă întreb şi eu, are vreo relevanţă pentru speţă chestiunea asta?! Bine că nu sunt întrebat dacă şi de ce am câine! Ce contează dacă în noiembrie, decembrie sau ianuarie l-am cunoscut pe dl Mircea Băsescu?! Era singurul operator activ din zonă. Bine că nu sunt întrebat ce haine purtam fiecare când ne-am cunoscut. Trebuie să dau socoteală cuiva, când, unde şi pe cine cunosc!?
Cotidianul.ro
04 Oct 2009 Cristian Vasilcoiu
Artizanul importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu, ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, avea legături vechi cu mediul politic, inclusiv cu PDL. Înainte de ’89, Purcărea a activat la CC al UTC.
Ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, care s-a aflat, alături de Mircea Băsescu, în centrul scandalului legat de importul de armament, este un apropiat al mediului politic. Contrar declaraţiilor sale publice, Cornel Purcărea nu s-a ocupat numai de agricultură, după ce a părăsit Armata, ci a avut şi strânse legături politice. Astfel, contrainformatorul a fost, între anii 2000 şi 2005, consilier al fostului deputat Constantin Tudor. Acesta a avut, la rându-i, un traseu destul de interesant, părăsind oficial scena politică, în 2008, din calitatea de membru al Partidului Democrat Liberal (PDL). Însă înainte parlamentarul Constantin Tudor a trecut pe la Partidul Conservator (PC) şi Partidul Social Democrat (PSD).
Cornel Purcărea, coordonator al firmei Oxo Network Corporation, care a efectuat importul de armament destinat distrugerii la Uzina Mecanică Băbeni, a părăsit Direcţia Generală de Informaţii a Armatei (DGIA) în 1995, după ce a activat cinci ani în cadrul acestei instituţii.
Între 1985 şi 1989, Purcărea a fost instructor responsabil cu pregătirea militară în cadrul Comitetului Central (CC) al Uniunii Tineretului Comunist (UTC).
Contradicţii DGIA-DGIPI
Contrainformatorul Cornel Purcărea avea, aşadar, legături cu Partidul Democrat Liberal (PDL) dinainte de a efectua importul de muniţie ce a fost descărcată, manipulată şi depozitată de către o firmă în care acţionar este şi nepoata preşedintelui, Raluca Băsescu (SC Ice Age). Cornel Purcărea a recunoscut că a purtat negocieri în acest sens cu fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, dar a evitat să precizeze de când îl cunoştea pe acesta. La rându-i, Mircea Băsescu ştia că în containerele descărcate se află muniţie, căci acest lucru reieşea din contractul încheiat între Oxo Network Corporation şi Ice Age încă din 19 decembrie 2008.
Audierile declanşate ulterior în cadrul Comisiei de apărare, menite să facă lumină în acest scandal, au scos la iveală situaţii şi mai şocante. Şefii serviciilor de informaţii s-au încurcat în declaraţii în faţa Comisiei de apărare în încercarea de a minimaliza scandalul iscat pe marginea importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu. Şeful DGIA, generalul Gheorghe Savu, şi generalul (r) Gelu Drăjneanu, care a demisionat recent din fruntea DGIPI, s-au contrazis atât pe ei înşişi, cât şi între ei în încercarea de a salva aparenţele. Astfel, aceştia au declarat iniţial că nu au avut nici o legătură cu importul de armament, pentru a reveni ulterior şi a arăta ba că au ştiut din „interceptări telefonice“, ba că verificările pe care le-au efectuat au avut „scăpări“.
Istoria afacerii
Cornel Purcărea a înfiinţat Oxo Network Corporation în noiembrie 2008. Imediat a încheiat un contract de delaborare a 1.884 de tone de muniţie veche cu Maxam Bulgaria. Muniţia provenea din Asia, iar compania Maxam fusese contractată de o companie afiliată, Explomo Technical Services, din Singapore. Cu afacerea încheiată, dar fără a deţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare importului de armament, Oxo Network Corporation a apelat, la rându-i, la o societate comercială deja agreată de autorităţile române, SC Mirsand SRL Braşov. Paralel, Oxo a întreprins diligenţele necesare obţinerii documentaţiei necesare, dar a contractat şi firme care să se ocupe de descărcarea, depozitarea, transportul şi distrugerea muniţiei în România. Printre acestea, firma Ice Age, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica fratelui preşedintelui României, Mircea Băsescu, cu care Cornel Purcărea a şi tratat personal pentru descărcarea şi depozitarea muniţiei.
Cornel Purcărea, reprezentant Oxo Network:
"Da, am fost consilier al dlui deputat Tudor Constantin. Dar vreau să vă întreb şi eu, are vreo relevanţă pentru speţă chestiunea asta?! Bine că nu sunt întrebat dacă şi de ce am câine! Ce contează dacă în noiembrie, decembrie sau ianuarie l-am cunoscut pe dl Mircea Băsescu?! Era singurul operator activ din zonă. Bine că nu sunt întrebat ce haine purtam fiecare când ne-am cunoscut. Trebuie să dau socoteală cuiva, când, unde şi pe cine cunosc!?
Probă românească în procesul intentat BAE Systems: Şpagă pentru fregate
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
04 Oct 2009 Adrian Popa
Cel mai mare producător de armament din Europa va fi trimis în justiţie de autorităţile britanice, sub acuzaţia că a dat repetat mită oficialilor anumitor state, printre care şi România, pentru a câştiga contracte.
BAE Systems, cel mai mare producător şi contractor de tehnică militară din Europa, va fi chemat în justiţie de Biroul pentru Fraude Grave din Marea Britanie (Serious Fraud Office - SFO) pentru dare de mită unor oficiali din România, Cehia, Africa de Sud şi din Tanzania, în cazul unor contracte încheiate cu aceste state în ultimele două decenii, transmite publicaţia „The Economist“. În România, ancheta vizează vânzarea a două fregate de război, evaluate la circa 122 de milioane de euro, contract în care BAE este suspectat de mituirea unui oficial român cu circa 7,6 milioane de euro. În România, Direcţia Naţională Anticorupţie a clasat pe 15 iunie dosarul fregatelor, rezervându-şi dreptul de a redeschide investigaţia.
Potrivit SFO, compania britanică a mai închiriat avioane de luptă în Cehia, şi aici plătind comisioane anumitor oficiali.
Mai mult, pentru vânzarea unui radar militar către Tanzania, BAE a plătit un comision de 12 milioane de dolari, reprezentând 30% din valoarea contractului, iar pentru un contract cu Africa de Sud, în valoare de 1,5 miliarde de lire sterline (1,63 miliarde de euro), a plătit mai multe comisioane secrete, estimate la 160 de milioane de lire sterline (174 de milioane de euro). BAE a negat toate aceste acuzaţii, însă a admis că în dobândirea anumitor contracte nu a dat tocmai dovadă de etică.
Aceasta este cea mai mare investigaţie de fraudă din istoria Marii Britanii în care este implicată o corporaţie. SFO a propus companiei BAE să pledeze vinovată în proces pentru a scăpa cu o amendă mai mică. Dacă este găsită vinovată, BAE riscă o amendă maximă de peste un miliard de euro. Problemele corporaţiei britanice nu se termină aici. Departamentul de Justiţie al SUA a început propria investigaţie împotriva BAE, suspectată că, prin mitele sale, le fură contractele companiilor de armament rivale, mai ales celor americane. BAE Systems are peste 106.000 de angajaţi şi a avut anul trecut un profit de 1,85 miliarde de euro.
Fregatele, magnet de scandaluri
Ministerul Apărării (MAp) va cheltui peste un milion de lei, fără licitaţie, pentru repararea fregatei Regina Maria, avariată în timpul unui exerciţiu înainte de Ziua Marinei. Conform anunţului publicat pe site-ul www.e-licitatie.ro, procedura de licitaţie a fost „negociere fără anunţ de participare“. Motivul invocat de MAp pentru acordarea contractului fără licitaţie publică a fost o „situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă“. Mai mult, potrivit MAp, lucrările pot fi executate, din motive tehnice, doar de către şantierul din Constanţa. Situaţia de urgenţă este de fapt necesitatea ca nava să fie gata până la exerciţiul NATO Active Endeavour, programat la sfârşitul lunii octombrie.
Cotidianul.ro
04 Oct 2009 Adrian Popa
Cel mai mare producător de armament din Europa va fi trimis în justiţie de autorităţile britanice, sub acuzaţia că a dat repetat mită oficialilor anumitor state, printre care şi România, pentru a câştiga contracte.
BAE Systems, cel mai mare producător şi contractor de tehnică militară din Europa, va fi chemat în justiţie de Biroul pentru Fraude Grave din Marea Britanie (Serious Fraud Office - SFO) pentru dare de mită unor oficiali din România, Cehia, Africa de Sud şi din Tanzania, în cazul unor contracte încheiate cu aceste state în ultimele două decenii, transmite publicaţia „The Economist“. În România, ancheta vizează vânzarea a două fregate de război, evaluate la circa 122 de milioane de euro, contract în care BAE este suspectat de mituirea unui oficial român cu circa 7,6 milioane de euro. În România, Direcţia Naţională Anticorupţie a clasat pe 15 iunie dosarul fregatelor, rezervându-şi dreptul de a redeschide investigaţia.
Potrivit SFO, compania britanică a mai închiriat avioane de luptă în Cehia, şi aici plătind comisioane anumitor oficiali.
Mai mult, pentru vânzarea unui radar militar către Tanzania, BAE a plătit un comision de 12 milioane de dolari, reprezentând 30% din valoarea contractului, iar pentru un contract cu Africa de Sud, în valoare de 1,5 miliarde de lire sterline (1,63 miliarde de euro), a plătit mai multe comisioane secrete, estimate la 160 de milioane de lire sterline (174 de milioane de euro). BAE a negat toate aceste acuzaţii, însă a admis că în dobândirea anumitor contracte nu a dat tocmai dovadă de etică.
Aceasta este cea mai mare investigaţie de fraudă din istoria Marii Britanii în care este implicată o corporaţie. SFO a propus companiei BAE să pledeze vinovată în proces pentru a scăpa cu o amendă mai mică. Dacă este găsită vinovată, BAE riscă o amendă maximă de peste un miliard de euro. Problemele corporaţiei britanice nu se termină aici. Departamentul de Justiţie al SUA a început propria investigaţie împotriva BAE, suspectată că, prin mitele sale, le fură contractele companiilor de armament rivale, mai ales celor americane. BAE Systems are peste 106.000 de angajaţi şi a avut anul trecut un profit de 1,85 miliarde de euro.
Fregatele, magnet de scandaluri
Ministerul Apărării (MAp) va cheltui peste un milion de lei, fără licitaţie, pentru repararea fregatei Regina Maria, avariată în timpul unui exerciţiu înainte de Ziua Marinei. Conform anunţului publicat pe site-ul www.e-licitatie.ro, procedura de licitaţie a fost „negociere fără anunţ de participare“. Motivul invocat de MAp pentru acordarea contractului fără licitaţie publică a fost o „situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă“. Mai mult, potrivit MAp, lucrările pot fi executate, din motive tehnice, doar de către şantierul din Constanţa. Situaţia de urgenţă este de fapt necesitatea ca nava să fie gata până la exerciţiul NATO Active Endeavour, programat la sfârşitul lunii octombrie.
vineri, 2 octombrie 2009
Afacerea muniţia „explodează“ în Comisia de Apărare
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
01 Oct 2009 Cristian Vasilcoiu
Scandalul iscat pe marginea importului de muniţie în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu l-a determinat pe şeful DGIA, generalul Gheorghe Savu, să admită, într-un final, că au existat „scăpări“ în verificări. Şeful DGIPI, Gelu Drăjneanu, a dezvăluit, la rându-i, în cadrul Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, că importul a ieşit la iveală în urma unor interceptări telefonice conexe. Vicepreşedintele Comisiei de Apărare, George Scutaru, susţine că Mircea Băsescu ştia despre muniţie încă din decembrie 2008.
Audierile din Comisia de Apărare, pe marginea importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu, scot la iveală culisele unei afaceri ce a devenit incomodă pentru mai toate instituţiile cu atribuţii de siguranţă naţională şi serviciile de informaţii din România. Şefii acestora s-au contrazis atât pe ei înşişi, cât şi între ei, dezvăluind detalii şi mai şocante ale afacerii, în încercările de a oferi explicaţii membrilor Comisiei de Apărare.
Legăturile teroriste,o scăpare?
Şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA), generalul Gheorghe Savu, este unul dintre oficialii ale căror declaraţii din faţa Comisiei de Apărare sunt şocante.
Generalul Savu s-a văzut nevoit să admită, la ultimele audieri, că „într-adevăr a fost o scăpare“, referindu-se la verificările pe care DGIA le-a efectuat cu privire la importatorul armamentului, „Oxo Network Corporation“.
Gheorghe Savu a declarat că DGIA nu a avut cunoştinţă despre faptul că ofiţerul de contrainformaţii în rezervă Cornel Purcărea, care controlează „Oxo Network“, ar fi fost partener de afaceri, în trecut, cu cetăţeanul libanez Bakri Imad Abdul Reda.
Generalul Savu a mai susţinut în faţa comisiei că DGIA nu ştia nici despre informările Interpol Belgia, referitoare la suspectarea lui Bakri de finanţarea unor grupări teroriste. Interpol România a primit, totuşi, din Belgia informaţiile referitoare la Bakri, pe care le-a direcţionat către SIE, SRI şi DGIPI. În acest context, Gheorghe Savu a precizat că DGIA a efectuat verificări cu privire la „Oxo Network Corporation“ în perioada 15 ianuarie - 3 februarie, soldate cu „o scăpare“.
Dacă DGIA ar fi avut cunoştinţă de sesizarea Interpol, verificările referitoare la „Oxo Network Corporation“ ar fi fost mult mai ample, a admis Gheorghe Savu. Toate acestea în condiţiile în care şeful DGIA declarase la primele audieri că instituţia pe care o reprezintă nu a ştiut nimic despre importul de armament efectuat de „Oxo Network Corporation“ şi destinat distrugerii la Uzina Mecanică Băbeni.
DGIPI intercepta telefoanele unor angajaţi ai UM Băbeni
Şi şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) a MAI, Gelu Drăjneanu, a declarat, iniţial, în faţa Comisiei de Apărare, că instituţia pe care o conduce nu a ştiut despre importul de armament. Drăjneanu a precizat că, totuşi, ar fi aflat în urma unei adrese a Serviciului Român de Informaţii (SRI), datată 9 februarie, pe care ar fi redirecţionat-o, pe 18 februarie, către Parchetul General.
Şeful DGIPI a revenit asupra declaraţiilor la următoarea rundă de audieri din cadrul Comisiei de Apărare, când a făcut noi dezvăluiri. Astfel, Gelu Drăjneanu a precizat că a avut primele informaţii referitoare la importul de armament pe la jumătatea lunii ianuarie, în urma interceptării unor convorbiri telefonice. Concret, Drăjneanu a dezvăluit că DGIPI a solicitat cinci mandate de interceptare a convorbirilor telefonice ale unor angajaţi ai UM Băbeni, la sfârşitul lunii noiembrie 2008. Asta ca urmare a descoperirii, în depozitele societăţii, aproximativ 20 de tone de trinitrotoluen (dintr-un transport de 272 tone) care figurau a fi deja distruse.
Potrivit unor surse din cadrul serviciilor, câţiva angajaţi ai UM Băbeni încercau să vândă cele aproximativ 20 de tone TNT căutând clienţi în străinătate. Interceptările efectuate în această cauză până la mijlocul lunii ianuarie 2009 au dus la descoperirea de informaţii referitoare şi la importul efectuat de „Oxo Network Corporation“. Toate datele au fost înaintate Parchetului. Culmea, ministrul Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, a declarat că a aflat despre importul de armament din aceeaşi adresă a SRI, şi nu de la DGIPI.
Avize, autorizaţii şi licenţe „la foc automat“
Rapiditatea cu care „Oxo Network Corporation“ a obţinut avizele şi licenţele necesare importului de armament surprinde, de asemenea. Astfel, firma înfiinţată în noiembrie 2008 a depus documentaţia necesară la Agenţia Naţională de Control a Exporturilor (ANCEX) pe 9 februarie 2009. Oficiul de Control al Importurilor de Produse Speciale (OCIEPS), din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, şi-a dat avizul în ziua următoare, 10 februarie. Asta pentru ca, pe 11 februarie, ANCEX să autorizeze „Oxo Network Corporation“, iar pe 12 să-i acorde şi licenţa globală.
Până a obţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare, „Oxo Network“ a apelat la o firmă intermediară, care poseda deja documentaţia, pentru a putea demara importul de armament. Coincidenţă, firma în cauză, „Mirsand“ SRL Braşov, a rămas fără autorizaţie ANCEX în aceeaşi zi în care „Oxo Network Corporation“ o primea. Unicul acţionar şi administrator al „Mirsand“ SRL Braşov este un oarecare Costică Rusen Negru, născut în localitatea brăileană Pitulaţi. În trecut, acesta a încercat să omologheze un focos de proximitate, dar şi unul electronic, pentru bomba explozivă de calibru 120 mm. Costică Rusen Negru a evitat un dialog cu ziariştii Cotidianul.
Actele contrazic declaraţiile lui Purcărea
Declaraţiile publice ale ofiţerului rezervist de contrainformaţii Purcărea nu coincid nici ele cu datele din acte. Concret, Cornel Purcărea a declarat public că fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, i-ar fi fost la îndemână, în zona liberă din Portul Constanţa Agigea-Sud, atunci când el căuta societăţi comerciale care să descarce şi să depoziteze muniţia de pe vas. În realitate, contractul de depozitare a containerelor, dintre firma „Oxo“, controlată de Purcărea, şi societatea „Ice Age“, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica lui Mircea şi nepoata preşedintelui României, este datat 19 decembrie 2008. Aşadar cu mult înainte ca vaporul ce transporta containerele cu armament să ajungă în portul românesc. Contractele încheiate cu celelalte firme, pentru paza şi transportul containerelor de armament, sunt datate tot în decembrie 2008, şi nu ianuarie sau februarie 2009.
„Mircea Băsescu a ştiut că în containere există muniţie“
Vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, George Scutaru, confirmă că în urma audierilor au ieşit la iveală o serie de neconcordanţe, dar precizează că „nu pot face declaraţii pe marginea acestora, până la redactarea raportului final“. Preşedintele Comisiei de Apărare, deputatul Costică Canacheu, a declarat după ultimele audienţe că urmează să se finalizeze raportul fără a se mai efectua alte audieri.
Vicepreşedintele Scutaru consideră însă că raportul nu poate fi redactat înainte de a fi audiaţi Cornel Purcărea, rezervistul de contrainformaţii care controlează „Oxo Network Corporation“, dar şi Sorin Roşca Stănescu, jurnalistul care a descoperit afacerea. Scutaru precizează că aceasta este opinia mai multor deputaţi din Comisie.
George Scutaru face totuşi o dezvăluire-şoc, referitoare la fratele preşedintelui României: „Domnul Mircea Băsescu a ştiut încă din luna decembrie că în acele containere exista muniţie. Potrivit contractului încheiat la data de 19 decembrie 2008, între compania controlată de dl Cornel Purcărea şi societatea în care domnişoara Raluca Băsescu este acţionar, la capitolul obligaţiile părţilor se prevede foarte clar că beneficiarul se obligă să-i ofere prestatorului lista cu artificierii autorizaţi să manipuleze containerele“.
Cum a ajuns un ofiţer (r) de contrainformaţii la fratele preşedintelui
Societatea „Oxo Network Corporation“, controlată de ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, este înfiinţată în noiembrie 2008. Imediat încheie un contract de delaborare a 1.884 tone de muniţie veche, cu „Maxam“ Bulgaria. Muniţia provenea din Asia, iar compania „Maxam“ fusese contractată de o companie afiliată, „Explomo Technical Services“, din Singapore.
Cu afacerea încheiată, dar fără a deţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare importului de armament, „Oxo Network Corporation“ apelează, la rându-i, la o societate comercială deja agreată de autorităţile române, SC „Mirsand“ SRL Braşov. Paralel, „Oxo“ întreprinde diligenţele necesare obţinerii documentaţiei necesare, dar contractează şi firme care să se ocupe de descărcarea, depozitarea, transportul şi distrugerea muniţiei în România. Între acestea, firma „Ice Age“, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica fratelui preşedintelui României, Mircea Băsescu, cu care Cornel Purcărea a şi tratat personal pentru descărcarea şi depozitarea m
Cotidianul.ro
01 Oct 2009 Cristian Vasilcoiu
Scandalul iscat pe marginea importului de muniţie în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu l-a determinat pe şeful DGIA, generalul Gheorghe Savu, să admită, într-un final, că au existat „scăpări“ în verificări. Şeful DGIPI, Gelu Drăjneanu, a dezvăluit, la rându-i, în cadrul Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, că importul a ieşit la iveală în urma unor interceptări telefonice conexe. Vicepreşedintele Comisiei de Apărare, George Scutaru, susţine că Mircea Băsescu ştia despre muniţie încă din decembrie 2008.
Audierile din Comisia de Apărare, pe marginea importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu, scot la iveală culisele unei afaceri ce a devenit incomodă pentru mai toate instituţiile cu atribuţii de siguranţă naţională şi serviciile de informaţii din România. Şefii acestora s-au contrazis atât pe ei înşişi, cât şi între ei, dezvăluind detalii şi mai şocante ale afacerii, în încercările de a oferi explicaţii membrilor Comisiei de Apărare.
Legăturile teroriste,o scăpare?
Şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA), generalul Gheorghe Savu, este unul dintre oficialii ale căror declaraţii din faţa Comisiei de Apărare sunt şocante.
Generalul Savu s-a văzut nevoit să admită, la ultimele audieri, că „într-adevăr a fost o scăpare“, referindu-se la verificările pe care DGIA le-a efectuat cu privire la importatorul armamentului, „Oxo Network Corporation“.
Gheorghe Savu a declarat că DGIA nu a avut cunoştinţă despre faptul că ofiţerul de contrainformaţii în rezervă Cornel Purcărea, care controlează „Oxo Network“, ar fi fost partener de afaceri, în trecut, cu cetăţeanul libanez Bakri Imad Abdul Reda.
Generalul Savu a mai susţinut în faţa comisiei că DGIA nu ştia nici despre informările Interpol Belgia, referitoare la suspectarea lui Bakri de finanţarea unor grupări teroriste. Interpol România a primit, totuşi, din Belgia informaţiile referitoare la Bakri, pe care le-a direcţionat către SIE, SRI şi DGIPI. În acest context, Gheorghe Savu a precizat că DGIA a efectuat verificări cu privire la „Oxo Network Corporation“ în perioada 15 ianuarie - 3 februarie, soldate cu „o scăpare“.
Dacă DGIA ar fi avut cunoştinţă de sesizarea Interpol, verificările referitoare la „Oxo Network Corporation“ ar fi fost mult mai ample, a admis Gheorghe Savu. Toate acestea în condiţiile în care şeful DGIA declarase la primele audieri că instituţia pe care o reprezintă nu a ştiut nimic despre importul de armament efectuat de „Oxo Network Corporation“ şi destinat distrugerii la Uzina Mecanică Băbeni.
DGIPI intercepta telefoanele unor angajaţi ai UM Băbeni
Şi şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) a MAI, Gelu Drăjneanu, a declarat, iniţial, în faţa Comisiei de Apărare, că instituţia pe care o conduce nu a ştiut despre importul de armament. Drăjneanu a precizat că, totuşi, ar fi aflat în urma unei adrese a Serviciului Român de Informaţii (SRI), datată 9 februarie, pe care ar fi redirecţionat-o, pe 18 februarie, către Parchetul General.
Şeful DGIPI a revenit asupra declaraţiilor la următoarea rundă de audieri din cadrul Comisiei de Apărare, când a făcut noi dezvăluiri. Astfel, Gelu Drăjneanu a precizat că a avut primele informaţii referitoare la importul de armament pe la jumătatea lunii ianuarie, în urma interceptării unor convorbiri telefonice. Concret, Drăjneanu a dezvăluit că DGIPI a solicitat cinci mandate de interceptare a convorbirilor telefonice ale unor angajaţi ai UM Băbeni, la sfârşitul lunii noiembrie 2008. Asta ca urmare a descoperirii, în depozitele societăţii, aproximativ 20 de tone de trinitrotoluen (dintr-un transport de 272 tone) care figurau a fi deja distruse.
Potrivit unor surse din cadrul serviciilor, câţiva angajaţi ai UM Băbeni încercau să vândă cele aproximativ 20 de tone TNT căutând clienţi în străinătate. Interceptările efectuate în această cauză până la mijlocul lunii ianuarie 2009 au dus la descoperirea de informaţii referitoare şi la importul efectuat de „Oxo Network Corporation“. Toate datele au fost înaintate Parchetului. Culmea, ministrul Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, a declarat că a aflat despre importul de armament din aceeaşi adresă a SRI, şi nu de la DGIPI.
Avize, autorizaţii şi licenţe „la foc automat“
Rapiditatea cu care „Oxo Network Corporation“ a obţinut avizele şi licenţele necesare importului de armament surprinde, de asemenea. Astfel, firma înfiinţată în noiembrie 2008 a depus documentaţia necesară la Agenţia Naţională de Control a Exporturilor (ANCEX) pe 9 februarie 2009. Oficiul de Control al Importurilor de Produse Speciale (OCIEPS), din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, şi-a dat avizul în ziua următoare, 10 februarie. Asta pentru ca, pe 11 februarie, ANCEX să autorizeze „Oxo Network Corporation“, iar pe 12 să-i acorde şi licenţa globală.
Până a obţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare, „Oxo Network“ a apelat la o firmă intermediară, care poseda deja documentaţia, pentru a putea demara importul de armament. Coincidenţă, firma în cauză, „Mirsand“ SRL Braşov, a rămas fără autorizaţie ANCEX în aceeaşi zi în care „Oxo Network Corporation“ o primea. Unicul acţionar şi administrator al „Mirsand“ SRL Braşov este un oarecare Costică Rusen Negru, născut în localitatea brăileană Pitulaţi. În trecut, acesta a încercat să omologheze un focos de proximitate, dar şi unul electronic, pentru bomba explozivă de calibru 120 mm. Costică Rusen Negru a evitat un dialog cu ziariştii Cotidianul.
Actele contrazic declaraţiile lui Purcărea
Declaraţiile publice ale ofiţerului rezervist de contrainformaţii Purcărea nu coincid nici ele cu datele din acte. Concret, Cornel Purcărea a declarat public că fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, i-ar fi fost la îndemână, în zona liberă din Portul Constanţa Agigea-Sud, atunci când el căuta societăţi comerciale care să descarce şi să depoziteze muniţia de pe vas. În realitate, contractul de depozitare a containerelor, dintre firma „Oxo“, controlată de Purcărea, şi societatea „Ice Age“, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica lui Mircea şi nepoata preşedintelui României, este datat 19 decembrie 2008. Aşadar cu mult înainte ca vaporul ce transporta containerele cu armament să ajungă în portul românesc. Contractele încheiate cu celelalte firme, pentru paza şi transportul containerelor de armament, sunt datate tot în decembrie 2008, şi nu ianuarie sau februarie 2009.
„Mircea Băsescu a ştiut că în containere există muniţie“
Vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, George Scutaru, confirmă că în urma audierilor au ieşit la iveală o serie de neconcordanţe, dar precizează că „nu pot face declaraţii pe marginea acestora, până la redactarea raportului final“. Preşedintele Comisiei de Apărare, deputatul Costică Canacheu, a declarat după ultimele audienţe că urmează să se finalizeze raportul fără a se mai efectua alte audieri.
Vicepreşedintele Scutaru consideră însă că raportul nu poate fi redactat înainte de a fi audiaţi Cornel Purcărea, rezervistul de contrainformaţii care controlează „Oxo Network Corporation“, dar şi Sorin Roşca Stănescu, jurnalistul care a descoperit afacerea. Scutaru precizează că aceasta este opinia mai multor deputaţi din Comisie.
George Scutaru face totuşi o dezvăluire-şoc, referitoare la fratele preşedintelui României: „Domnul Mircea Băsescu a ştiut încă din luna decembrie că în acele containere exista muniţie. Potrivit contractului încheiat la data de 19 decembrie 2008, între compania controlată de dl Cornel Purcărea şi societatea în care domnişoara Raluca Băsescu este acţionar, la capitolul obligaţiile părţilor se prevede foarte clar că beneficiarul se obligă să-i ofere prestatorului lista cu artificierii autorizaţi să manipuleze containerele“.
Cum a ajuns un ofiţer (r) de contrainformaţii la fratele preşedintelui
Societatea „Oxo Network Corporation“, controlată de ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, este înfiinţată în noiembrie 2008. Imediat încheie un contract de delaborare a 1.884 tone de muniţie veche, cu „Maxam“ Bulgaria. Muniţia provenea din Asia, iar compania „Maxam“ fusese contractată de o companie afiliată, „Explomo Technical Services“, din Singapore.
Cu afacerea încheiată, dar fără a deţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare importului de armament, „Oxo Network Corporation“ apelează, la rându-i, la o societate comercială deja agreată de autorităţile române, SC „Mirsand“ SRL Braşov. Paralel, „Oxo“ întreprinde diligenţele necesare obţinerii documentaţiei necesare, dar contractează şi firme care să se ocupe de descărcarea, depozitarea, transportul şi distrugerea muniţiei în România. Între acestea, firma „Ice Age“, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica fratelui preşedintelui României, Mircea Băsescu, cu care Cornel Purcărea a şi tratat personal pentru descărcarea şi depozitarea m
joi, 1 octombrie 2009
Daca asa arata securitatea atunci, acum cum arata?
Romania trebuie salvata!
Cu toate mecanismele astea moderne, cred ca nu mai scapa nimeni de urmaritorii astia.
Asa ca aveti grija ce vorbiti pe net, la telefon si chiar in casa ta.
Mai ales cei care fac politica.
Cu toate mecanismele astea moderne, cred ca nu mai scapa nimeni de urmaritorii astia.
Asa ca aveti grija ce vorbiti pe net, la telefon si chiar in casa ta.
Mai ales cei care fac politica.
Generalul-torţionar Nicolae Pleşiţă a plecat la Nicolae Ceauşescu
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
30 Sep 2009 Adina Stancu
Dosarul “Pleşiţă-Carlos” are o vechime egală cu cea a dosarului Revoluţiei: 19 ani, fără nici o finalitate
Generalul Nicolae Pleşiţă, fostul şef al Direcţiei de Informaţi Externe (DIE) din timpul regimului Ceauşescu, a decedat, luni seară, la vârsta de 80 de ani. Pleşiţă şi-a petrecut ultimele trei luni într-un sanatoriu al SRI. El va fi înmormântat la Curtea de Argeş.
Păcatele generalului, atentatele lui Carlos Şacalul
În august 1977, Pleşiţă a condus, împreună cu generalul Emil Macri, reprimarea minerilor grevişti din Valea Jiului, fiind recompensat ulterior cu gradul de general-locotenent.
În anii ’80, dictatorul Nicolae Ceauşescu i-a comandat şapte atentate temutului terorist cunoscut în lume drept Carlos Şacalul, prin intermediul generalului Pleşiţă, ajuns între timp şeful DIE.
Securitatea a virat în conturile lui Carlos mai multe milioane de dolari. Unul dintre atentate îl viza şi pe fostul şef al Securităţii, Mihai Pacepa, care defectase şi se ascundea în Statele Unite ale Americii din anul 1978.
Primele cercetări care vizau complicitatea şi colaborarea dintre generalul Pleşiţă şi Carlos au început după 1990, la ordinul fostului adjunct al procurorului general de la acea vreme, Gheorghe Diaconescu. Ancheta a fost demarată în urma unui raport al ex-colonelului de Securitate Sergiu Nica, care povestea cum a intermediat legătura dintre generalii Vlad, Pleşiţă şi Tudor Postelnicu şi teroristul Carlos, pe care l-a contactat la Praga.
Cu ajutorul lui Carlos, Securitatea din România a încercat să scape de mai mulţi disidenţi. Atentatul de la postul de radio Europa Liberă din München a eşuat, întrucât bomba a distrus birourile secţiei cehe şi nu pe cele ale secţiei române.
Există documente care atestă că acest atentat s-a făcut sub comanda şi cu complicitatea generalilor de la Bucureşti, printre care şi Pleşiţă, iar ţinta a fost redactorul-şef al secţiei române, Emil Georgescu. Câteva luni mai târziu, acesta a fost înjunghiat mortal, în urma acţiunii “Haiducu” a Securităţii.
Alte atentate coordonate de generalul Pleşiţă prin mâna teroristului Carlos au fost cele care i-au vizat pe foştii ofiţeri de Securitate care fugiseră din ţară Ion Ştefan şi Gheorghe Mandache, pe fostul ministrul de Interne Nicolae Penescu şi pe scriitorul Paul Goma. La unele emisiuni televizate în ultimii şase ani, generalul Pleşiţă nu s-a sfiit să povestească fără jenă cum l-a tras de barbă pe Goma şi l-a schinghiuit în beciurile Securităţii. Niciodată nu i-a părut rău de aceste acţiuni, totdeauna a regretat comunismul şi atrocităţile lui. Spre deosebire de alţi generali, precum Victor Stănculescu sau Mihai Chiţac, Pleşiţă a scăpat de judecata pământeană.
19 ani de anchetă fără soluţie
Dosarul “Pleşiţă-Carlos” are o vechime egală cu cea a dosarului Revoluţiei. După ce procurorii Secţiei Parchetelor Militare au început urmărirea penală împotriva lui Pleşiţă, Postelnicu şi Carlos, dosarul a fost declinat, la sfârşitul lui 2008, la Secţia de urmărire din cadrul Parchetului General. Pleşiţă a fost audiat ultima oară în iunie 2005. Au fost făcute o serie de demersuri, comisii rogatorii în Franţa, unde a fost încarcerat pe viaţă teroristul Carlos, dar şi în Germania şi în Elveţia. Dosarul nu a fost finalizat, iar Parchetul Înaltei Curţi a declarat, ieri, că urmărirea lui Pleşiţă încetează de drept având în vedere moartea acestuia.
Miercuri, corpul generalului Nicolae Pleşiţă a fost depus la capela bisericii din cartierul Capul Dealului din Curtea de Argeş, localitatea natală unde se retrăsese după 1990.
Cotidianul.ro
30 Sep 2009 Adina Stancu
Dosarul “Pleşiţă-Carlos” are o vechime egală cu cea a dosarului Revoluţiei: 19 ani, fără nici o finalitate
Generalul Nicolae Pleşiţă, fostul şef al Direcţiei de Informaţi Externe (DIE) din timpul regimului Ceauşescu, a decedat, luni seară, la vârsta de 80 de ani. Pleşiţă şi-a petrecut ultimele trei luni într-un sanatoriu al SRI. El va fi înmormântat la Curtea de Argeş.
Păcatele generalului, atentatele lui Carlos Şacalul
În august 1977, Pleşiţă a condus, împreună cu generalul Emil Macri, reprimarea minerilor grevişti din Valea Jiului, fiind recompensat ulterior cu gradul de general-locotenent.
În anii ’80, dictatorul Nicolae Ceauşescu i-a comandat şapte atentate temutului terorist cunoscut în lume drept Carlos Şacalul, prin intermediul generalului Pleşiţă, ajuns între timp şeful DIE.
Securitatea a virat în conturile lui Carlos mai multe milioane de dolari. Unul dintre atentate îl viza şi pe fostul şef al Securităţii, Mihai Pacepa, care defectase şi se ascundea în Statele Unite ale Americii din anul 1978.
Primele cercetări care vizau complicitatea şi colaborarea dintre generalul Pleşiţă şi Carlos au început după 1990, la ordinul fostului adjunct al procurorului general de la acea vreme, Gheorghe Diaconescu. Ancheta a fost demarată în urma unui raport al ex-colonelului de Securitate Sergiu Nica, care povestea cum a intermediat legătura dintre generalii Vlad, Pleşiţă şi Tudor Postelnicu şi teroristul Carlos, pe care l-a contactat la Praga.
Cu ajutorul lui Carlos, Securitatea din România a încercat să scape de mai mulţi disidenţi. Atentatul de la postul de radio Europa Liberă din München a eşuat, întrucât bomba a distrus birourile secţiei cehe şi nu pe cele ale secţiei române.
Există documente care atestă că acest atentat s-a făcut sub comanda şi cu complicitatea generalilor de la Bucureşti, printre care şi Pleşiţă, iar ţinta a fost redactorul-şef al secţiei române, Emil Georgescu. Câteva luni mai târziu, acesta a fost înjunghiat mortal, în urma acţiunii “Haiducu” a Securităţii.
Alte atentate coordonate de generalul Pleşiţă prin mâna teroristului Carlos au fost cele care i-au vizat pe foştii ofiţeri de Securitate care fugiseră din ţară Ion Ştefan şi Gheorghe Mandache, pe fostul ministrul de Interne Nicolae Penescu şi pe scriitorul Paul Goma. La unele emisiuni televizate în ultimii şase ani, generalul Pleşiţă nu s-a sfiit să povestească fără jenă cum l-a tras de barbă pe Goma şi l-a schinghiuit în beciurile Securităţii. Niciodată nu i-a părut rău de aceste acţiuni, totdeauna a regretat comunismul şi atrocităţile lui. Spre deosebire de alţi generali, precum Victor Stănculescu sau Mihai Chiţac, Pleşiţă a scăpat de judecata pământeană.
19 ani de anchetă fără soluţie
Dosarul “Pleşiţă-Carlos” are o vechime egală cu cea a dosarului Revoluţiei. După ce procurorii Secţiei Parchetelor Militare au început urmărirea penală împotriva lui Pleşiţă, Postelnicu şi Carlos, dosarul a fost declinat, la sfârşitul lui 2008, la Secţia de urmărire din cadrul Parchetului General. Pleşiţă a fost audiat ultima oară în iunie 2005. Au fost făcute o serie de demersuri, comisii rogatorii în Franţa, unde a fost încarcerat pe viaţă teroristul Carlos, dar şi în Germania şi în Elveţia. Dosarul nu a fost finalizat, iar Parchetul Înaltei Curţi a declarat, ieri, că urmărirea lui Pleşiţă încetează de drept având în vedere moartea acestuia.
Miercuri, corpul generalului Nicolae Pleşiţă a fost depus la capela bisericii din cartierul Capul Dealului din Curtea de Argeş, localitatea natală unde se retrăsese după 1990.
miercuri, 30 septembrie 2009
Coincidenta? Elena Udrea si Monica Ridzi, salvate de scandalul din Coalitie
Romania trebuie salvata!
Gardianul
Scandalul izbucnit in coalitie a deturnat atentia de la subiectele “fierbinti” din ograda PD-L. Rapoartele comisiilor Udrea si Ridzi asteapta, din varii motive, sa fie supuse votului plenului Camerei Deputatilor.
Raportul comisiei de ancheta a ministrului turismului Elena Udrea a fost scos la inceputul acestei saptamåni de pe ordinea de zi a plenului prin bunavointa presedintei acestui for, democrat-liberala Roberta Anastase. Aceeasi soarta a avut-o, ieri, si Raportul Comisiei juridice, care solicita plenului inceperea urmaririi penale pentru delapidare pentru fostul ministru al tineretului Monica Iacob Ridzi.
Rapoartele Comisiei de ancheta Udrea si al Comisiei juridice in cazul Ridzi asteapta prin sertarele Camerei Deputatilor sa fie supuse votului plenului, implicit sa li se dea o finalitate. Raportul comisiei parlamentare de ancheta în cazul Udrea a fost amanat de pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor, de Roberta Anastase din “motive procedurale”. Prin documentul in cauza se solicita începerea urmaririi penale pentru ministrul turismului pentru mai multe infractiuni, printre care cea de abuz în serviciu si pentru încalcarea unor prevederi din legea raspunderii ministeriale. De asemenea, deputatii din aceasta comisie de ancheta au solicitat plenului Camerei Deputatilor sa ceara revocarea din functie a ministrului turismului, Elena Udrea. Fata de decizia Robertei Anastase, presedintele Consiliului National al PSD, Adrian Nastase, a facut un comentariu pe blogul personal, in care insinueaza ca adevarata miza a scandalului din coalitie ar fi legat de acelasi Raport. “(..) am aflat ca pe ordinea de zi a Biroului Permanent al Camerei Deputatilor ar fi trebuit sa se afle luni raportul Comisiei Udrea si scrisoarea transmisa in numele acesteia. In realitate, sedinta a venit si a trecut fara ca aceste subiecte sa fie discutate. De ce? Pentru ca raportul se afla inca la Roberta. Intr-un sertar al biroului sau, ori poate chiar deschis, rasfirat pe masa ei de lucru, sub lumina unei veioze puternice, care dezvaluie fara mila fiecare detaliu. Iar fara vointa sa si, mai ales, fara semnatura sa, raportul nu poate fi inscris pe ordinea de zi pentru ca, dupa 15 zile, sa poata fi dezbatut in plen”, scrie Adrian Nastase. El continua ironic: “Se vede treaba ca Roberta inca il mai studiaza. Nu e rau deloc: filosofii romani spuneau ca exista mai multi oameni innobilati de studiu decat de natura. Si, in orice caz, oricat de talentati si invatati am fi, studiul ne ajuta sa ne luminam si sa devenim si mai intelepti. Dar nu ma pot opri sa-i adresez Robertei – impreuna cu voi, sunt convins – un indemn sincer: Roberta,
nu-ti fie teama, semneaza! Ai tot sprijinul nostru! Suntem alaturi de tine!”. Liderul PSD isi incheie postarea pe blog cu o insinuare:”Acum intelegeti mai bine adevarata miza a gestului de mare curaj al gloriosului om politic Emil Boc?”
Ridzi, acuzata de delapidare de Comisia juridica
Raportul Comisiei juridice în care se cere avizarea cercetarii penale pentru delapidare în cazul fostului ministru al tineretului Monica Iacob Ridzi a fost scos ieri de pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor, tot din motive procedurale. “Raportul Comisiei juridice a fost trecut în Biroul Permanent pe pozitia a treia pe ordinea de zi a plenului, dar raportul nu a venit, si nici proiectul de hotarâre, asa ca amân acest punct de pe ordinea de azi”, a precizat, în plen, presedintele de sedinta, Daniela Popa. Deputatii din Comisia juridica s-au reunit, ieri dimineata, în sedinta, pentru a finaliza raportul, în timp ce, în paralel, avea loc sedinta de plen a Camerei Deputatilor. Comisia juridica nu a reusit sa prezinte raportul sau pe tema fostului ministru al tineretului în timp util pentru a fi luat în discutie în plenul Camerei. Comisia insa a avizat acest raport prin care propune procedura de începere a urmaririi penale pentru delapidare în cazul fostului ministru al tineretului si sportului Monica Iacob Ridzi. Comisia a mai avizat negativ cercetarea acesteia pentru abuz în serviciu - fapta pe care o ancheteaza Directia Nationala Anticoruptie (DNA). Desi a fost invitata la audieri, fostul ministru PDL Monica Iacob Ridzi nu a fost prezenta la lucrarile comisiei. Ulterior, Monica Iacob Ridzi a declarat ca îi pare rau ca plenul nu a luat în discutie raportul Comisiei de ancheta, mentionând ca împreuna cu avocatii cauta solutii împotriva juristilor de la Camera, care, în opinia sa, ar trebui sanctionati.
“Îmi pare rau ca s-a amânat. Trebuia în mod normal sa discutam chiar astazi. Nu vad de ce a fost amânata discutia de astazi, dar pe fond nu asta e problema si, legat de votul din Comisia juridica, am ramas cu un gust amar. Acum doua luni de zile, eu personal am solicitat colegilor sa voteze pentru a se ridica imunitatea în cazul meu, tocmai pentru ca nu m-am ascuns ca alti parlamentari din PSD si PNL”, a sustinut Ridzi.
Vrea sa-i dea in judecata si pe deputatii juristi
Întrebata de ce nu a venit la Comisia juridica, Ridzi a mentionat ca a depus un punct de vedere în scris, din care puteau sa-si formeze o opinie. "Eu am facut o plângere penala împotriva tuturor parlamentarilor PNL si PSD din Comisia de ancheta. Am sesizat conducerea Camerei Deputatilor si Comisia juridica, pentru a fi sanctionati acei parlamentari care au savârsit un abuz. Ma voi consulta cu avocatii mei, sa vad cum voi proceda cu deputatii juristi din cadrul Comisiei juridice, care au facut un abuz votând practic pentru începerea urmaririi penale pentru delapidare, lucru care nu se justifica, se stie foarte clar ca nu am semnat ordonantele de plata”, a spus Ridzi.
Cornelia Draghici
Gardianul
Scandalul izbucnit in coalitie a deturnat atentia de la subiectele “fierbinti” din ograda PD-L. Rapoartele comisiilor Udrea si Ridzi asteapta, din varii motive, sa fie supuse votului plenului Camerei Deputatilor.
Raportul comisiei de ancheta a ministrului turismului Elena Udrea a fost scos la inceputul acestei saptamåni de pe ordinea de zi a plenului prin bunavointa presedintei acestui for, democrat-liberala Roberta Anastase. Aceeasi soarta a avut-o, ieri, si Raportul Comisiei juridice, care solicita plenului inceperea urmaririi penale pentru delapidare pentru fostul ministru al tineretului Monica Iacob Ridzi.
Rapoartele Comisiei de ancheta Udrea si al Comisiei juridice in cazul Ridzi asteapta prin sertarele Camerei Deputatilor sa fie supuse votului plenului, implicit sa li se dea o finalitate. Raportul comisiei parlamentare de ancheta în cazul Udrea a fost amanat de pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor, de Roberta Anastase din “motive procedurale”. Prin documentul in cauza se solicita începerea urmaririi penale pentru ministrul turismului pentru mai multe infractiuni, printre care cea de abuz în serviciu si pentru încalcarea unor prevederi din legea raspunderii ministeriale. De asemenea, deputatii din aceasta comisie de ancheta au solicitat plenului Camerei Deputatilor sa ceara revocarea din functie a ministrului turismului, Elena Udrea. Fata de decizia Robertei Anastase, presedintele Consiliului National al PSD, Adrian Nastase, a facut un comentariu pe blogul personal, in care insinueaza ca adevarata miza a scandalului din coalitie ar fi legat de acelasi Raport. “(..) am aflat ca pe ordinea de zi a Biroului Permanent al Camerei Deputatilor ar fi trebuit sa se afle luni raportul Comisiei Udrea si scrisoarea transmisa in numele acesteia. In realitate, sedinta a venit si a trecut fara ca aceste subiecte sa fie discutate. De ce? Pentru ca raportul se afla inca la Roberta. Intr-un sertar al biroului sau, ori poate chiar deschis, rasfirat pe masa ei de lucru, sub lumina unei veioze puternice, care dezvaluie fara mila fiecare detaliu. Iar fara vointa sa si, mai ales, fara semnatura sa, raportul nu poate fi inscris pe ordinea de zi pentru ca, dupa 15 zile, sa poata fi dezbatut in plen”, scrie Adrian Nastase. El continua ironic: “Se vede treaba ca Roberta inca il mai studiaza. Nu e rau deloc: filosofii romani spuneau ca exista mai multi oameni innobilati de studiu decat de natura. Si, in orice caz, oricat de talentati si invatati am fi, studiul ne ajuta sa ne luminam si sa devenim si mai intelepti. Dar nu ma pot opri sa-i adresez Robertei – impreuna cu voi, sunt convins – un indemn sincer: Roberta,
nu-ti fie teama, semneaza! Ai tot sprijinul nostru! Suntem alaturi de tine!”. Liderul PSD isi incheie postarea pe blog cu o insinuare:”Acum intelegeti mai bine adevarata miza a gestului de mare curaj al gloriosului om politic Emil Boc?”
Ridzi, acuzata de delapidare de Comisia juridica
Raportul Comisiei juridice în care se cere avizarea cercetarii penale pentru delapidare în cazul fostului ministru al tineretului Monica Iacob Ridzi a fost scos ieri de pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor, tot din motive procedurale. “Raportul Comisiei juridice a fost trecut în Biroul Permanent pe pozitia a treia pe ordinea de zi a plenului, dar raportul nu a venit, si nici proiectul de hotarâre, asa ca amân acest punct de pe ordinea de azi”, a precizat, în plen, presedintele de sedinta, Daniela Popa. Deputatii din Comisia juridica s-au reunit, ieri dimineata, în sedinta, pentru a finaliza raportul, în timp ce, în paralel, avea loc sedinta de plen a Camerei Deputatilor. Comisia juridica nu a reusit sa prezinte raportul sau pe tema fostului ministru al tineretului în timp util pentru a fi luat în discutie în plenul Camerei. Comisia insa a avizat acest raport prin care propune procedura de începere a urmaririi penale pentru delapidare în cazul fostului ministru al tineretului si sportului Monica Iacob Ridzi. Comisia a mai avizat negativ cercetarea acesteia pentru abuz în serviciu - fapta pe care o ancheteaza Directia Nationala Anticoruptie (DNA). Desi a fost invitata la audieri, fostul ministru PDL Monica Iacob Ridzi nu a fost prezenta la lucrarile comisiei. Ulterior, Monica Iacob Ridzi a declarat ca îi pare rau ca plenul nu a luat în discutie raportul Comisiei de ancheta, mentionând ca împreuna cu avocatii cauta solutii împotriva juristilor de la Camera, care, în opinia sa, ar trebui sanctionati.
“Îmi pare rau ca s-a amânat. Trebuia în mod normal sa discutam chiar astazi. Nu vad de ce a fost amânata discutia de astazi, dar pe fond nu asta e problema si, legat de votul din Comisia juridica, am ramas cu un gust amar. Acum doua luni de zile, eu personal am solicitat colegilor sa voteze pentru a se ridica imunitatea în cazul meu, tocmai pentru ca nu m-am ascuns ca alti parlamentari din PSD si PNL”, a sustinut Ridzi.
Vrea sa-i dea in judecata si pe deputatii juristi
Întrebata de ce nu a venit la Comisia juridica, Ridzi a mentionat ca a depus un punct de vedere în scris, din care puteau sa-si formeze o opinie. "Eu am facut o plângere penala împotriva tuturor parlamentarilor PNL si PSD din Comisia de ancheta. Am sesizat conducerea Camerei Deputatilor si Comisia juridica, pentru a fi sanctionati acei parlamentari care au savârsit un abuz. Ma voi consulta cu avocatii mei, sa vad cum voi proceda cu deputatii juristi din cadrul Comisiei juridice, care au facut un abuz votând practic pentru începerea urmaririi penale pentru delapidare, lucru care nu se justifica, se stie foarte clar ca nu am semnat ordonantele de plata”, a spus Ridzi.
Cornelia Draghici
Abonați-vă la:
Postări (Atom)