Romania trebuie salvata!
06 Oct 2009
Biroul de Investigatii
Academia Catavencu
La Constanţa a apărut o nouă formă de organizare administrativă. Îi spune “Republica lui Mazăre”. Din republica asta a lui, primarul Constanţei micţionează des şi cu boltă pe oricine are el chef. De multe ori face asta cu Direcţia Naţională Anticorupţie, care i-a făcut mai multe dosare decît toate cărţile pe care le-a citit baronul pesedist pînă la vîrsta asta. Ca să nu se simtă frustraţi, procurorii DNA au fost înlocuiţi în ultima vreme cu inspectorii de la Agenţia Naţională de Integritate. Cînd aude de ANI, Mazăre resimte o durere undeva la vreo cîţiva metri în faţa lui, durere pe care funcţionarii lui o şi exprimă repede în scris, de fiecare dată cînd inspectorii de integritate cer informaţii administrative despre persoana primarului.
Acu' nu vă gîndiţi că informaţiile astea sînt cine ştie ce chestii complicate. Ba dimpotrivă, sînt chiar foarte normale. E vorba despre informaţii legate de averea lui Radu Mazăre, pe care ANI este îndreptăţită să le ceară de la Primăria Constanţei (Serviciul Public de Impozite, Taxe - SPIT şi Alte Venituri ale Bugetului Local) în virtutea legii 144/2007.
Iată ce spune articolul 7 al acestei legi:
“La solicitarea motivată a inspectorului de integritate, conducătorii autorităţilor, instituţiilor sau societăţilor publice ori private, cei ai regiilor autonome sînt obligaţi să comunice acestuia (...) datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele prevăzute la art. 6, indiferent de suportul acestora, precum şi date, informaţii sau documente pe care le deţin, care ar putea conduce la soluţionarea cauzei”.
Răspunsul SPIT? Păi, care răspuns, că n-au trasmis decît:
“Vă solicităm respectuos să motivaţi în fapt şi în drept solicitarea dumneavoastră”.
Deci, ANI trebuie să arate motivele pentru care cere nişte informaţii pe care instituţiile publice sînt obligate să le furnizeze. {i au trimis răspunsul ăsta nu o singură dată, ci de patru ori, în perioada iulie-septembrie 2009, de fiecare dată cînd ANI revenea cu solicitări de informaţii privind bunurile mobile şi imobile ale primarului. Păi, nu mai bine spuneau inspectorilor “Marş, bă, că nu-ţi dăm nimic despre averea lu' Mazăre”?. Stricăm degeaba atîţia copaci cu hîrtii inutile.
Noul prefect PD-L ar trebui să ceară suspendarea lui Mazăre
Miza conflictului dintre Radu Mazăre şi Agenţia Naţională de Integritate este chiar mandatul de primar al pesedistului. În vară, pe 4 august, Academia Caţavencu vă dezvăluia faptul că ANI a constatat în timpul verificărilor faptul că Mazăre a fost incompatibil cu funcţia de primar timp de şapte luni, între aprilie şi noiembrie 2003. În această perioadă, el a fost şi administrator al uneia dintre firmele sale, dar şi primar al Constanţei, încălcînd astfel prevederile legii 161/2003. Care va să zică, a cam făcut-o de oaie cel mai iubit fiu romån al Braziliei. Aceeaşi lege mai arată că în situaţia în care se constată o astfel de incompatibilitate, prefectul judeţului ar trebui să decidă încetarea mandatului de primar al lui Radu Mazăre. Ceea ce pînă acum nu s-a întîmplat, întrucît prefect de Constanţa a fost pînă săptămîna trecută Tit Liviu Brăiloiu, susţinut de PSD. Vom vedea ce se va întîmpla de-acum încolo, după ce PD-L a schimbat toţi prefecţii pesedişti.
Nicuşor iar e beat. De putere
Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, pesedistul Nicuşor Constantinescu, are şi el o republică mai mică, la fel ca prietenul Mazăre, în care sportul naţional e durerea-n fund faţă ANI. Nicuşor a reuşit să ajungă foarte bogat dintr-un simplu salariu de preşedinte de Consiliu Judeţean. Ceea ce, banal de normal, l-a adus în atenţia inspectorilor de integritate, care îi verifică averea.
Iată, însă, ce răspunde CJ Constanţa Agenţiei Naţionale de Integritate:
“solicitarea dumneavoastră (pentru declaraţiile de avere ale lui Nicuşor Constantinescu – n.r.) nu se circumscrie dispoziţiilor art. 6 din legea nr. 144/2007, în sensul că nu există nici o motivaţie în fapt a cererii pe care aţi formulat-o către instituţia noastră, singura referire la temeiul de drept (art. 7 pe care l-am citat mai sus – n.r.) nefiind suficient pentru a acoperi cerinţa legală susmenţionată”.
Articolul 6 spune că ANI are dreptul să ceară informaţii de la instituţiile publice în decursul cercetărilor. Deci, CJ zice că ANI n-are de ce să ceară declaraţiile de avere ale lui Nicuşor Constantinescu de la ei. Normal, e culmea să ceară nişte documente oficiale de la locul de muncă al celui cercetat.
miercuri, 7 octombrie 2009
Puşcărie de maximă nesiguranţă pentru banul public: Zeci de miliarde alunecă printre „gratiile“ Ministerului Justiţiei
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
06 Oct 2009 Adina Stancu
Protestul magistraţilor a arătat subfinanţarea acută de care suferă sistemul judiciar. În acest timp, penitenciarele toacă sume uriaşe din fondurile Ministerului Justiţiei. Un exemplu este Penitenciarul de maximă siguranţă Codlea.
Corpul de Control al ministrului Cătălin Predoiu a demarat verificările la Penitenciarul Codlea, după o plângere a lui Marian Nicolae, şef la complexul Rodbav, o unitate din subordinea penitenciarului. Acesta a sesizat ministerul şi DNA, acuzând actuala conducere a închisorii că a cheltuit nejustificat banul public.
Rodbav este o unitate turistică din judeţul Braşov cumpărată de Ministerul Justiţiei, în 1999, cu aproape 112.000 de lei vechi. Ministerul a vrut să amenajeze acolo un centru de recuperare, odihnă şi tratament balnear pentru propriul personal. Pe lângă clădiri au fost preluaţi şi 190.000 de metri pătraţi de pădure. De zece ani, ministerul pompează bani acolo, dar centrul nu a fost dat încă în folosinţă.
În plângerea sa, şeful unităţii susţine că investiţiile în curs, în valoare de 700.000 de lei noi, nu sunt menţionate în valoarea de inventar. De asemenea, multe construcţii apar pe inventar fără valoare sau cu una foarte mică. Spre exemplu, pavilionul-băi este trecut în acte cu valoarea zero. Toate aceste omisiuni fac ca preţul instituţiei să fie de numai 143.000 de euro.
Patru pereţi cât o vilă
Din sesizările trimise ministerului reiese că, în ultimii trei ani, conducerea Penitenciarului Codlea a încheiat contracte pe bani grei cu mai multe firme pentru reamenajarea închisorii. Actele depuse la Corpul de Control al Ministerului Justiţiei arată că au fost cheltuiţi 160.000 de lei (aproximativ 400.000 de euro) pe reparaţii capitale la spaţiile de detenţie. Reparaţii care au costat suspect de mult. Spre exemplu, pentru patru pereţi despărţitori, cu plasă, s-au cheltuit cam 400.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro). Adică preţul unei vile.
Plată cu „camătă“ sesizată la DNA
Alte lucrări de reparaţii din penitenciar au fost realizate de firma SC Prosig SA, care a subcontractat lucrările către o societate din Braşov, Edil Expert SRL. Firmă care nu şi-a făcut bine treaba. La controlul din luna iunie, inspectorii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au constatat deficienţe majore, cum ar fi „infiltraţii în pereţii pavilionului de deţinere sau finisajul cu mozaic al pardoselilor fisurat“ etc. Şi contractul încheiat de conducerea penitenciarului cu firma SC Prosig SA are probleme, iar conducerea ANP a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie Braşov. Conform unor surse judiciare, fostul director economic al închisorii ar fi plătit mai multe facturi către SC Prosig SA din banii proprii, cerând ulterior ,,camătă“. Adică a decontat mai mulţi bani din fondurile penitenciarului.
În legătură cu situaţia de la Codlea, directorul general al ANP, Ioan Băla, spune: „E o problemă care pleacă de la o proastă administrare. Am observat mari nereguli şi am sesizat deja Parchetul cu privire la directorul general şi fostul director economic“.
Cotidianul.ro
06 Oct 2009 Adina Stancu
Protestul magistraţilor a arătat subfinanţarea acută de care suferă sistemul judiciar. În acest timp, penitenciarele toacă sume uriaşe din fondurile Ministerului Justiţiei. Un exemplu este Penitenciarul de maximă siguranţă Codlea.
Corpul de Control al ministrului Cătălin Predoiu a demarat verificările la Penitenciarul Codlea, după o plângere a lui Marian Nicolae, şef la complexul Rodbav, o unitate din subordinea penitenciarului. Acesta a sesizat ministerul şi DNA, acuzând actuala conducere a închisorii că a cheltuit nejustificat banul public.
Rodbav este o unitate turistică din judeţul Braşov cumpărată de Ministerul Justiţiei, în 1999, cu aproape 112.000 de lei vechi. Ministerul a vrut să amenajeze acolo un centru de recuperare, odihnă şi tratament balnear pentru propriul personal. Pe lângă clădiri au fost preluaţi şi 190.000 de metri pătraţi de pădure. De zece ani, ministerul pompează bani acolo, dar centrul nu a fost dat încă în folosinţă.
În plângerea sa, şeful unităţii susţine că investiţiile în curs, în valoare de 700.000 de lei noi, nu sunt menţionate în valoarea de inventar. De asemenea, multe construcţii apar pe inventar fără valoare sau cu una foarte mică. Spre exemplu, pavilionul-băi este trecut în acte cu valoarea zero. Toate aceste omisiuni fac ca preţul instituţiei să fie de numai 143.000 de euro.
Patru pereţi cât o vilă
Din sesizările trimise ministerului reiese că, în ultimii trei ani, conducerea Penitenciarului Codlea a încheiat contracte pe bani grei cu mai multe firme pentru reamenajarea închisorii. Actele depuse la Corpul de Control al Ministerului Justiţiei arată că au fost cheltuiţi 160.000 de lei (aproximativ 400.000 de euro) pe reparaţii capitale la spaţiile de detenţie. Reparaţii care au costat suspect de mult. Spre exemplu, pentru patru pereţi despărţitori, cu plasă, s-au cheltuit cam 400.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro). Adică preţul unei vile.
Plată cu „camătă“ sesizată la DNA
Alte lucrări de reparaţii din penitenciar au fost realizate de firma SC Prosig SA, care a subcontractat lucrările către o societate din Braşov, Edil Expert SRL. Firmă care nu şi-a făcut bine treaba. La controlul din luna iunie, inspectorii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au constatat deficienţe majore, cum ar fi „infiltraţii în pereţii pavilionului de deţinere sau finisajul cu mozaic al pardoselilor fisurat“ etc. Şi contractul încheiat de conducerea penitenciarului cu firma SC Prosig SA are probleme, iar conducerea ANP a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie Braşov. Conform unor surse judiciare, fostul director economic al închisorii ar fi plătit mai multe facturi către SC Prosig SA din banii proprii, cerând ulterior ,,camătă“. Adică a decontat mai mulţi bani din fondurile penitenciarului.
În legătură cu situaţia de la Codlea, directorul general al ANP, Ioan Băla, spune: „E o problemă care pleacă de la o proastă administrare. Am observat mari nereguli şi am sesizat deja Parchetul cu privire la directorul general şi fostul director economic“.
PDL cumpara parlamentari ca la piata
Romania trebuie salvata!
Trei parlamentari liberali au demisionat pana acum din PNL, numarul dezertorilor urmind sa creasca in urmatoarea perioada. La mijloc se afla, potrivit liderilor liberali, o campanie disperata a partidului lui Emil Boc de a-si asigura sustinerea parlamentara necesara mentinerii cabinetului in fata tavalugului motiunii de cenzura a PSD, PNL si UDMR.
Demisionarii PNL de pana acum sunt senatorul Tiberiu Prodan si deputatii Neculai Rebenciuc si Cristian Burlacu, care si-au anuntat luni trecerea de la PNL la PDL.
Potrivit Inpolitics, alte demisii de acelasi calibru sunt asteptate in urmatoarele 48 de ore. Din informatiile care se vehiculeaza neoficial, PDL a negociat cu un numar de 30 de parlamentari ai PSD si PNL, metodele de "convingere" variind de la sume intre 50-200.000 de euro pina la santaj si amenintari.
Liderul PNL Crin Antonescu i-a acuzat pe pedelisti de "furt" de parlamentari. “Traseismul politic a devenit un fapt divers in Romania. E regretabil ca oamenii politici au ajuns sa fie de inchiriat. Este grav ca PDL se preteaza la un targ fatis si ca a iesit la cumparaturi pe fata” a spus Antonescu.
De aceasta parere este si prim-vicepresedintele PNL, Ludovic Orban, care sustine ca ca democrat-liberalii fac presiuni "fara precedent" asupra primarilor si parlamentarilor liberali, oferindu-le sume mari de bani pentru a trece la PD-L.
"Toti parlamentarii PNL, ca de altfel si toti primarii PNL sunt supusi unei presiuni fara precedent si li se fac oferte financiare generoase. Exista nenumarati parlamentari care ne-au povestit de sumele de bani care le sunt oferite de lideri ai PD pentru a trece la ei", a spus Orban, intrebat cum comenteaza plecarile unor parlamentari liberali la PD-L.
Liderul liberal a mai spus ca aceia care pleaca de la PNL acum vor nimeri "din lac in put". "Ii compatimesc si denota ca nu au absolut niciun fel de orizont politic pentru ca se duc intr-un partid care va intra intr-o grava criza peste doua luni de zile", a spus liberalul, citat de NewsIn.
Orban a mai adaugat ca in prezent competitia in PD este intre cei care racoleaza mai multi parlamentari si primari liberali pe bani multi.
Din informatiile oferite de sursele liberale pentru Inpolitics am aflat si de un caz concret de mita in randul liberalilor si anume, un panelist, recent trecut in tabara PDL, a fost fericit cu un Volkswagen Passat si 50.000 de euro, insa in acest moment pretul e in urcare si s-ar putea atinge si 300.000 de euro. Se vehiculeaza, de asemenea, ca un parlamentar liberal care s-a incapatinat sa reziste ofertelor PDL s-a trezit cu 17 controale consecutive la firma de familie, pe care a fost nevoit sa o inchida.
Publicat: astazi
Autor: A.G.
Trei parlamentari liberali au demisionat pana acum din PNL, numarul dezertorilor urmind sa creasca in urmatoarea perioada. La mijloc se afla, potrivit liderilor liberali, o campanie disperata a partidului lui Emil Boc de a-si asigura sustinerea parlamentara necesara mentinerii cabinetului in fata tavalugului motiunii de cenzura a PSD, PNL si UDMR.
Demisionarii PNL de pana acum sunt senatorul Tiberiu Prodan si deputatii Neculai Rebenciuc si Cristian Burlacu, care si-au anuntat luni trecerea de la PNL la PDL.
Potrivit Inpolitics, alte demisii de acelasi calibru sunt asteptate in urmatoarele 48 de ore. Din informatiile care se vehiculeaza neoficial, PDL a negociat cu un numar de 30 de parlamentari ai PSD si PNL, metodele de "convingere" variind de la sume intre 50-200.000 de euro pina la santaj si amenintari.
Liderul PNL Crin Antonescu i-a acuzat pe pedelisti de "furt" de parlamentari. “Traseismul politic a devenit un fapt divers in Romania. E regretabil ca oamenii politici au ajuns sa fie de inchiriat. Este grav ca PDL se preteaza la un targ fatis si ca a iesit la cumparaturi pe fata” a spus Antonescu.
De aceasta parere este si prim-vicepresedintele PNL, Ludovic Orban, care sustine ca ca democrat-liberalii fac presiuni "fara precedent" asupra primarilor si parlamentarilor liberali, oferindu-le sume mari de bani pentru a trece la PD-L.
"Toti parlamentarii PNL, ca de altfel si toti primarii PNL sunt supusi unei presiuni fara precedent si li se fac oferte financiare generoase. Exista nenumarati parlamentari care ne-au povestit de sumele de bani care le sunt oferite de lideri ai PD pentru a trece la ei", a spus Orban, intrebat cum comenteaza plecarile unor parlamentari liberali la PD-L.
Liderul liberal a mai spus ca aceia care pleaca de la PNL acum vor nimeri "din lac in put". "Ii compatimesc si denota ca nu au absolut niciun fel de orizont politic pentru ca se duc intr-un partid care va intra intr-o grava criza peste doua luni de zile", a spus liberalul, citat de NewsIn.
Orban a mai adaugat ca in prezent competitia in PD este intre cei care racoleaza mai multi parlamentari si primari liberali pe bani multi.
Din informatiile oferite de sursele liberale pentru Inpolitics am aflat si de un caz concret de mita in randul liberalilor si anume, un panelist, recent trecut in tabara PDL, a fost fericit cu un Volkswagen Passat si 50.000 de euro, insa in acest moment pretul e in urcare si s-ar putea atinge si 300.000 de euro. Se vehiculeaza, de asemenea, ca un parlamentar liberal care s-a incapatinat sa reziste ofertelor PDL s-a trezit cu 17 controale consecutive la firma de familie, pe care a fost nevoit sa o inchida.
Publicat: astazi
Autor: A.G.
marți, 6 octombrie 2009
Vanghelie da 680.000 de euro pentru toaletarea copacilor
Romania trebuie salvata!
Primaria sectorului 5, condusa de Marian Vanghelie, va plati 2,41 milioane de lei fara TVA (aproximativ 680.000 de euro in total) firmei care va castiga licitatia pentru toaletarea a 4.837 arbori din diverse zone ale sectorului, conform unui anunt de pe pe site-ul guvernamental de licitatii publice.
Arborii vor fi impartiti in cinci loturi, in functie de zona, iar lucrarile de toaletare presupun taieri de corectie, adica indepartarea ramurilor cu o directie gresita de crestere, taieri de egalizare, taieri de regenerare, taieri in scopuri estetice si inlaturarea copacilor doborati de furtuna. In anunt nu se precizeaza daca firma castigatoare va fi obligata sa returneze primariei o parte din bani, in cazul in care nu efectueaza, din motive obiective, toate aceste operatiuni. Altfel spus, banii ar urma sa fie platiti integral, chiar daca nu vor fi efectuate, de pilda, lucrari de inlaturare a copacilor doborati de furtuna, relateaza NewsIn.Calculele arata ca firma castigatoare va fi platita cu nu mai putin de 140 de euro pentru fiecare arbore "toaletat".Contractul va fi atribuit pe 19 octombrie si va avea o durata de 30 de zile.
Publicat: astazi 9am.ro
Primaria sectorului 5, condusa de Marian Vanghelie, va plati 2,41 milioane de lei fara TVA (aproximativ 680.000 de euro in total) firmei care va castiga licitatia pentru toaletarea a 4.837 arbori din diverse zone ale sectorului, conform unui anunt de pe pe site-ul guvernamental de licitatii publice.
Arborii vor fi impartiti in cinci loturi, in functie de zona, iar lucrarile de toaletare presupun taieri de corectie, adica indepartarea ramurilor cu o directie gresita de crestere, taieri de egalizare, taieri de regenerare, taieri in scopuri estetice si inlaturarea copacilor doborati de furtuna. In anunt nu se precizeaza daca firma castigatoare va fi obligata sa returneze primariei o parte din bani, in cazul in care nu efectueaza, din motive obiective, toate aceste operatiuni. Altfel spus, banii ar urma sa fie platiti integral, chiar daca nu vor fi efectuate, de pilda, lucrari de inlaturare a copacilor doborati de furtuna, relateaza NewsIn.Calculele arata ca firma castigatoare va fi platita cu nu mai putin de 140 de euro pentru fiecare arbore "toaletat".Contractul va fi atribuit pe 19 octombrie si va avea o durata de 30 de zile.
Publicat: astazi 9am.ro
CNADNR «sparge» 60 milioane de euro pentru caratul pamantului contaminat de pe autostrada Transilvania
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Compania Nationala de Autostrazi, condusa de Dorina Tiron, ii face “cadou” regelui asfaltului, Dan Besciu, patronul firmei de constructii Euroconstruct Trading 98 si al celebrului restaurant bucurestean Golden Blitz, frecventat de liderii PDL, cel putin 60 de milioane de euro pentru decontaminarea a nici 100 de metri din aliniamentul autostrazii Transilvania. Euroconstruct Trading 98 castigase, in luna mai, un contract de 16,2 milioane de euro, fara TVA, pentru decontaminarea aliniamentului autostrazii, in zona Turda, unde pe o portiune de circa 12.000 metri patrati pamantul contine cianuri si mercuri. La inceputul acestei luni, patronul de la Golden Blitz a primit inca 8 milioane de euro pentru indepartarea deseurilor periculoase. In schimb, costurile devierii autostrazii Transilvania ar fi fost de numai 12 milioane de euro.
Chiar daca Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) a cheltuit pana acum aproape 30 milioane de euro pentru decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania, directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, cauta o formula legala pentru a achita ceea ce a depasit valoarea contractului incheiat cu firma Euroconstruct Trading 98. “Autostrada Transilvania se intersecteaza cu o portiune de nici 100 de metri din deseul toxic de langa Turda. Amprenta autostrazii este de circa 80-90 de metri, la care se adauga zona de gard. Asocierea Euroconstruct Trading 98, Minesa ICPM Cluj Napoca, Uni Recycling, Setcar si Transilvania Constructii trebuie sa decontamineze circa 10.000 de metri patrati, respectiv 100 de metri lungime si 100 de metri latime. In contractul initial, asocierea de firme trebuia sa mute aproximativ 50.000 de tone de pamant contaminat cu substante. Firmele au mutat inca 25.000 de tone de pamant cu deseuri si astfel contractul a fost majorat cu 50%. Pana in prezent, CNADNR a platit 16,2 milioane de euro, plus TVA, si inca opt milioane de euro pentru aceasta operatiune. Contractul se va dubla, pentru ca firmele au mai mutat inca 75.000 de tone de pamant. Compania de autostrazi cauta o modalitate legala pentru a mai plati inca 30 milioane de euro. Nu exista forma legala pentru a plati lucrarile executate peste 50% din valorea contractului”, ne-au declarat surse avizate.
Peste 5.000 de euro din fiecare transport de pamant
Conform legii, pentru tot ce a depasit peste 50% din valoarea contractului de decontaminare, Compania de Autostrazi trebuia sa execute o alta licitatie pentru mutarea deseurilor toxice de pe aliniamentul autostrazii Transilvania.
„La fiecare 200 de metri patrati ar fi trebuit sa fie executate forari pe verticala pentru a se constata pana la ce adancime se afla deseurile toxice. Nici pana astazi firmele care executa lucrarile de decontaminare nu au realizat aceste forari. Ulterior, analizele prelevate ar fi trebuit duse la un laborator privat din Targu Mures, insa acest lucru nu s-a intamplat. Totul se face la ochi si la cantitate.
Odata cu decontaminatul, se transporta si pamantul respectiv”, ne-au precizat surse avizate. Potrivit acestora, o masina de pamant fara decontaminat se plateste cu 5 euro pe tona. „Pe de alta parte, o masina de pamant care contine substante toxice se plateste cu 135 de euro pe tona. La o singura masina dusa care are in jur de 40 de tone se castiga 5.200 de euro. Din pamant curat se castiga zeci de milioane de euro”, au mai spus sursele citate.
Ocolirea zonei ar fi costat numai 12 milioane de euro
Daca ar fi dorit sa economiseasca aproape 50 de milioane de euro, CNADNR ar fi putut modifica proiectul tehnic in zona unde se afla depozitul de deseuri toxice, astfel ca autostrada sa fi fost deviata la o distanta de circa 200 de metri de substantele periculoase. “In plan, trebuia sa existe o deviere a traseului autostrazii Transilvania cu minimum 200 de metri pentru ocolirea acelui depozit de deseuri toxice. Aceasta schimbare a traseului ar fi costat doar circa 12milioane de euro, de cinci ori mai putin decat planul initial. In sfarsit, intram in Cartea Recondurilor, suntem primii la ceva. Spargem 60 milioane de euro pentru decontaminarea a 100 de metri de autostrada”, au mai afirmat sursele.
Stefan Etves
Gardianul.ro
Compania Nationala de Autostrazi, condusa de Dorina Tiron, ii face “cadou” regelui asfaltului, Dan Besciu, patronul firmei de constructii Euroconstruct Trading 98 si al celebrului restaurant bucurestean Golden Blitz, frecventat de liderii PDL, cel putin 60 de milioane de euro pentru decontaminarea a nici 100 de metri din aliniamentul autostrazii Transilvania. Euroconstruct Trading 98 castigase, in luna mai, un contract de 16,2 milioane de euro, fara TVA, pentru decontaminarea aliniamentului autostrazii, in zona Turda, unde pe o portiune de circa 12.000 metri patrati pamantul contine cianuri si mercuri. La inceputul acestei luni, patronul de la Golden Blitz a primit inca 8 milioane de euro pentru indepartarea deseurilor periculoase. In schimb, costurile devierii autostrazii Transilvania ar fi fost de numai 12 milioane de euro.
Chiar daca Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) a cheltuit pana acum aproape 30 milioane de euro pentru decontaminarea aliniamentului autostrazii Transilvania, directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, cauta o formula legala pentru a achita ceea ce a depasit valoarea contractului incheiat cu firma Euroconstruct Trading 98. “Autostrada Transilvania se intersecteaza cu o portiune de nici 100 de metri din deseul toxic de langa Turda. Amprenta autostrazii este de circa 80-90 de metri, la care se adauga zona de gard. Asocierea Euroconstruct Trading 98, Minesa ICPM Cluj Napoca, Uni Recycling, Setcar si Transilvania Constructii trebuie sa decontamineze circa 10.000 de metri patrati, respectiv 100 de metri lungime si 100 de metri latime. In contractul initial, asocierea de firme trebuia sa mute aproximativ 50.000 de tone de pamant contaminat cu substante. Firmele au mutat inca 25.000 de tone de pamant cu deseuri si astfel contractul a fost majorat cu 50%. Pana in prezent, CNADNR a platit 16,2 milioane de euro, plus TVA, si inca opt milioane de euro pentru aceasta operatiune. Contractul se va dubla, pentru ca firmele au mai mutat inca 75.000 de tone de pamant. Compania de autostrazi cauta o modalitate legala pentru a mai plati inca 30 milioane de euro. Nu exista forma legala pentru a plati lucrarile executate peste 50% din valorea contractului”, ne-au declarat surse avizate.
Peste 5.000 de euro din fiecare transport de pamant
Conform legii, pentru tot ce a depasit peste 50% din valoarea contractului de decontaminare, Compania de Autostrazi trebuia sa execute o alta licitatie pentru mutarea deseurilor toxice de pe aliniamentul autostrazii Transilvania.
„La fiecare 200 de metri patrati ar fi trebuit sa fie executate forari pe verticala pentru a se constata pana la ce adancime se afla deseurile toxice. Nici pana astazi firmele care executa lucrarile de decontaminare nu au realizat aceste forari. Ulterior, analizele prelevate ar fi trebuit duse la un laborator privat din Targu Mures, insa acest lucru nu s-a intamplat. Totul se face la ochi si la cantitate.
Odata cu decontaminatul, se transporta si pamantul respectiv”, ne-au precizat surse avizate. Potrivit acestora, o masina de pamant fara decontaminat se plateste cu 5 euro pe tona. „Pe de alta parte, o masina de pamant care contine substante toxice se plateste cu 135 de euro pe tona. La o singura masina dusa care are in jur de 40 de tone se castiga 5.200 de euro. Din pamant curat se castiga zeci de milioane de euro”, au mai spus sursele citate.
Ocolirea zonei ar fi costat numai 12 milioane de euro
Daca ar fi dorit sa economiseasca aproape 50 de milioane de euro, CNADNR ar fi putut modifica proiectul tehnic in zona unde se afla depozitul de deseuri toxice, astfel ca autostrada sa fi fost deviata la o distanta de circa 200 de metri de substantele periculoase. “In plan, trebuia sa existe o deviere a traseului autostrazii Transilvania cu minimum 200 de metri pentru ocolirea acelui depozit de deseuri toxice. Aceasta schimbare a traseului ar fi costat doar circa 12milioane de euro, de cinci ori mai putin decat planul initial. In sfarsit, intram in Cartea Recondurilor, suntem primii la ceva. Spargem 60 milioane de euro pentru decontaminarea a 100 de metri de autostrada”, au mai afirmat sursele.
Stefan Etves
luni, 5 octombrie 2009
Cum a ajuns educatia romaneasca in acest stadiu?
Romania trebuie salvata!
Ministerul Educatiei a avut, din 1990, un sef apolitic, cinci ministri social-democrati si cate doi democrati, liberali si taranisti, cei mai longevivi in functie fiind ministrul demisionar de acum, Ecaterina Andronescu, Liviu Maior si rectorul Universitatii din Cluj, Andrei Marga.
Educatia romaneasca a fost condusa, in ultimii 20 de ani, de 12 ministri
Primul ministru postcomunist al Educatiei, care a condus, timp de jumatate de an, Ministerul Invatamantului de atunci, a fost filosoful apolitic Mihail Sora, acum in varsta de 93 de ani, potrivit NewsIn.
Dupa alegerile din 1990, a fost numit, in guvernul Petre Roman, Gheorghe Stefan, care a administrat ministerul timp de un an si jumatate, numele sau nefiind retinut pentru vreo realizare spectaculoasa.
In timpul guvernului Theodor Stolojan, din perioada 16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992, sefia Ministerului Educatiei a apartinut tot unui ministru social-democrat, Mihail Golu, fost absolvent, in 1958, al Facultatii de Psihologie a Universitatii "M. V. Lomonosov" din Moscova, dupa care a fost repartizat la Facultatea de Psihologie a Universitatii din Bucuresti. In prezent, Golu este profesor la Universitatea Spiru Haret si la Universitatea din Bucuresti.
In urmatorul guvern, cel condus de Nicolae Vacaroiu, in fotoliul de ministru al Invatamantului a venit, tot din randurile social-democratilor, istoricul Liviu Maior, care a ocupat functia intre 1992 si 1996.
Un alt ministru al Educatiei fara rezultate notabile a fost taranistul Virgil Petrescu, care a ocupat aceasta functie timp de un an, in cabinetul Ciorbea. La remanierea guvernamentala din 1997, Petrescu a fost inlocuit cu taranistul Andrei Marga, care a avut cel mai longeviv ministeriat, din decembrie 1997, pana in decembrie 2000. Marga a rezistat la sefia Educatiei in trei guverne - Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu.
Profesor de filosofie si rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, Andrei Marga, a avut un mandat marcat de putine scandaluri, lucru rar pentru educatia romaneasca de dupa 1990.
Dupa Marga a inceput primul mandat al Ecaterinei Andronescu, in timpul caruia s-au facut numeroase schimbari la nivelul examenelor nationale si a programei scolare. Urmarea acestora - la fel de multe controverse, critici si proteste, dar si porecla de Abramburica pentru ministrul demisionar de astazi. In iunie 2003, Andronescu a fost remaniata, in cadrul unei restructurari guvernamentale prin care premierul de atunci, Adrian Nastase, isi propunea o mai buna organizare a institutiilor statului.
Dupa Andronescu a urmat un alt PSD-ist, Alexandru Athanasiu, care a condus ministerul Educatiei timp de un an si jumatate.
In perioada guvernului Tariceanu, 29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008, Educatia a schimbat nu mai putin de patru ministri, respectiv democratii Mircea Miclea si Mihail Hardau, urmati de liberalii Cristian Adomnitei si Anton Anton. Motivele oficiale ale schimbarilor au fost demisia lui Miclea, cauzata de subfinantarea educatiei, restructurarea guvernamentala din martie 2007, in cazul lui Hardau, si demiterea lui Adomnitei, cu doua luni inainte de sfarsitul mandatului, pentru votul acordat controversatei Legii de majorare cu 50% a salariilor cadrelor didactice, la care s-a adaugat si o plimbare cu elicopterul alimentat cu combustibil bugetar. In ceea cel priveste pe Anton Anton, cel mai discret si pasager ministru al Educatiei din ultimii 20 de ani, plecarea a venit dupa alegerile parlamentare de anul trecut.
Aflata, din decembrie 2008, la al doilea mandat, Andronescu a demisionat din functie, joi, alaturi de ceilalti ministri PSD, in semn de protest fata de revocarea din functie a sefului Internelor, Dan Nica.
Dupa cum se observa, Ministerul Educatiei a fost intotdeauna cel sacrificat, un loc de care politicienii au fugit, fapt care a facut intreg sectorul sa aiba de suferit. Tocmai de aceea, acesta este in permanenta in greva.
Publicat: astazi 9am
Ministerul Educatiei a avut, din 1990, un sef apolitic, cinci ministri social-democrati si cate doi democrati, liberali si taranisti, cei mai longevivi in functie fiind ministrul demisionar de acum, Ecaterina Andronescu, Liviu Maior si rectorul Universitatii din Cluj, Andrei Marga.
Educatia romaneasca a fost condusa, in ultimii 20 de ani, de 12 ministri
Primul ministru postcomunist al Educatiei, care a condus, timp de jumatate de an, Ministerul Invatamantului de atunci, a fost filosoful apolitic Mihail Sora, acum in varsta de 93 de ani, potrivit NewsIn.
Dupa alegerile din 1990, a fost numit, in guvernul Petre Roman, Gheorghe Stefan, care a administrat ministerul timp de un an si jumatate, numele sau nefiind retinut pentru vreo realizare spectaculoasa.
In timpul guvernului Theodor Stolojan, din perioada 16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992, sefia Ministerului Educatiei a apartinut tot unui ministru social-democrat, Mihail Golu, fost absolvent, in 1958, al Facultatii de Psihologie a Universitatii "M. V. Lomonosov" din Moscova, dupa care a fost repartizat la Facultatea de Psihologie a Universitatii din Bucuresti. In prezent, Golu este profesor la Universitatea Spiru Haret si la Universitatea din Bucuresti.
In urmatorul guvern, cel condus de Nicolae Vacaroiu, in fotoliul de ministru al Invatamantului a venit, tot din randurile social-democratilor, istoricul Liviu Maior, care a ocupat functia intre 1992 si 1996.
Un alt ministru al Educatiei fara rezultate notabile a fost taranistul Virgil Petrescu, care a ocupat aceasta functie timp de un an, in cabinetul Ciorbea. La remanierea guvernamentala din 1997, Petrescu a fost inlocuit cu taranistul Andrei Marga, care a avut cel mai longeviv ministeriat, din decembrie 1997, pana in decembrie 2000. Marga a rezistat la sefia Educatiei in trei guverne - Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu.
Profesor de filosofie si rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, Andrei Marga, a avut un mandat marcat de putine scandaluri, lucru rar pentru educatia romaneasca de dupa 1990.
Dupa Marga a inceput primul mandat al Ecaterinei Andronescu, in timpul caruia s-au facut numeroase schimbari la nivelul examenelor nationale si a programei scolare. Urmarea acestora - la fel de multe controverse, critici si proteste, dar si porecla de Abramburica pentru ministrul demisionar de astazi. In iunie 2003, Andronescu a fost remaniata, in cadrul unei restructurari guvernamentale prin care premierul de atunci, Adrian Nastase, isi propunea o mai buna organizare a institutiilor statului.
Dupa Andronescu a urmat un alt PSD-ist, Alexandru Athanasiu, care a condus ministerul Educatiei timp de un an si jumatate.
In perioada guvernului Tariceanu, 29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008, Educatia a schimbat nu mai putin de patru ministri, respectiv democratii Mircea Miclea si Mihail Hardau, urmati de liberalii Cristian Adomnitei si Anton Anton. Motivele oficiale ale schimbarilor au fost demisia lui Miclea, cauzata de subfinantarea educatiei, restructurarea guvernamentala din martie 2007, in cazul lui Hardau, si demiterea lui Adomnitei, cu doua luni inainte de sfarsitul mandatului, pentru votul acordat controversatei Legii de majorare cu 50% a salariilor cadrelor didactice, la care s-a adaugat si o plimbare cu elicopterul alimentat cu combustibil bugetar. In ceea cel priveste pe Anton Anton, cel mai discret si pasager ministru al Educatiei din ultimii 20 de ani, plecarea a venit dupa alegerile parlamentare de anul trecut.
Aflata, din decembrie 2008, la al doilea mandat, Andronescu a demisionat din functie, joi, alaturi de ceilalti ministri PSD, in semn de protest fata de revocarea din functie a sefului Internelor, Dan Nica.
Dupa cum se observa, Ministerul Educatiei a fost intotdeauna cel sacrificat, un loc de care politicienii au fugit, fapt care a facut intreg sectorul sa aiba de suferit. Tocmai de aceea, acesta este in permanenta in greva.
Publicat: astazi 9am
Abonați-vă la:
Postări (Atom)