Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
08.Oct 2009 Cristian Oprea
6.000.000 de euro au dat românii din buzunare, de la începutul acestui an, cu ocazia chermezelor cu iz electoral la care a fost invitat - cu precădere de primarii Partidului Democrat Liberal - preşedintele României, Traian Băsescu.
La cele 6.000.000 de euro - în care Cotidianul a calculat costul organizării marilor adunări populare portocalii (5.000.000 de euro) şi închirierea avioanelor şi a elicopterelor prezidenţiale (1.000.000 de euro) - se adaugă şi costul uriaş al deplasării trupelor de protecţie - între 50 şi 100 de persoane pentru un singur drum - cu toate ingredientele aferente: combustibil pentru suitele de autoturisme, ore suplimentare, diurne etc.
Rezultă sume ameţitoare.
Cotidianul a solicitat insistent primirea unui răspuns oficial din partea Administraţiei Prezidenţiale, precum şi a companiei Romavia (care efectuează zborurile oficiale) de a oferi costul exact al zborurilor, achitat din bani publici, al căror pasager a fost preşedintele României, Traian Băsescu. Desigur, nu singur, ci cu suita. După numeroase insistenţe, Romavia ne-a răspuns în scris că, “în conformitate cu prevederile actului normativ în vigoare care reglementează pregătirea, organizarea şi executarea zborurilor speciale, datele contractuale privind această categorie de zboruri sunt clasificate «secret»“. În nota caracteristică, Administraţia Prezidenţială nu a oferit un răspuns.
În absenţa acestor date oficiale, pe care le-am solicitat încă de la începutul acestei săptămâni, zi de zi, Cotidianul a făcut calcule estimative din care s-au desprins sumele de mai sus.
Cotidianul a avut în vedere, când a făcut calculul, care e costul mediu pe piaţă al închirierii elicopterelor şi al avioanelor, dar şi fondurile din bugetul public (de stat) alocat diverselor sărbători populare organizate de primari PDL. Am calculat că în 40 din cele peste 50 de deplasări în ţară, de la începutul anului, în care şeful statului român a folosit elicopterul, costul mediu a fost de 12.000 de euro pentru un drum. Închirierea unui elicopter mare costă, în medie, 3.000 de euro (cu TVA inclusă) pentru ora de zbor. Cele mai multe distanţe cu elicopterul le-a parcurs, în medie, într-un zbor de patru ore: două ore dus (6.000 de euro) şi două ore întors (6.000 de euro). De aici rezultă un cost total doar al deplasărilor cu elicopterul de aproximativ 500.000 de euro.
La toate acestea mai adăugăm şi costurile deplasărilor externe, al căror scop principal a fost într-o bună măsură acela de a facilita întâlniri cu românii rezidenţi acolo. Din calculele noastre, aceste deplasări externe au costat circa 650.000 de euro. Aici am luat în calcul suma de 45.000 de euro, plătită de PD în 2007, pentru închirierea mediu-curierului BAe 146/200 - Dobrogea (YR-BEA), cu ocazia mitingului organizat în Spania pentru Traian Băsescu, în vremea campaniei electorale de la referendumul pentru suspendarea lui din funcţia de şef al statului român. Prin urmare, 13 deplasări externe a câte 50.000 de euro pentru un zbor conduc la suma de 650.000 de euro. Am luat în calcul costul închirierii mediu-curierului BAe 146, care are un cost de operare mai mic decât cel al bătrânului din aceeaşi clasă, BAC 1-11/ 500 (YR-BRE) şi decât al lung-curierului Boeing 707 - 3k1c (YR-ABB).
La stabilirea costurilor nu am luat în calcul acele taxe care nu i se aplică unui zbor oficial conform legilor internaţionale - taxe de rută sau taxe de aeroport - şi am avut în vedere că mentenanţa şi pregătirea la sol pentru zbor sunt asigurate de tehnicienii ROMAVIA, care sunt prezenţi întotdeauna în aeronava oficială.
Pentru calculul costurilor chermezelor populare cu iz electoral ne-am ghidat după alocaţiile afişate pe site-ul Ministerului Turismului - şi care au fost prezentat deja de ,,Gândul’’ -, dar şi după calculele prezentate în mass-media locale şi necontestate, de 500.000 de lei noi pentru o astfel de sărbătoare. Am înmulţit această sumă cu 40 din cele peste 50 de destinaţii prezidenţiale şi totodată sărbători portocalii şi a rezultat un total de 20.000.000 de lei noi, adică aproximativ 5.000.000 de euro.
Spre exemplu, ,,Zilele oraşului Alba Iulia’’ au costat 450.000 de lei, cele ale Ploieştilor - 570.000 de lei, iar cele de la Târgu-Mureş - 350.000 de lei.
Rutele interne prezidenţiale de la începutul anului:
• martie. Huta Certeze - Maramureş
•24 aprilie. Drobeta-Turnu Severin
•25 aprilie. Cluj
•1 mai. Neptun, Mamaia
•17 mai. Tânjaua de Hoteni. Ziua Porţilor Deschise de la Cotroceni
•24 mai. Bucşoaia
•24 mai. Bistriţa
•30 mai. Ploieşti
•2 iunie. Alba Iulia
•5 iunie. Insula Mare a Brăilei
•25 iunie. Sulina
•26 iunie. Râmnicu Vâlcea
•27 iunie. Târgu-Mureş, Horezu, Craiova
•28 iunie. Slobozia
•29 iunie. Huşi şi Vaslui.
•5 iulie. Gura Râului şi Sibiu
•10 iulie. Şantierele autostrăzii Bucureşti-Polieşti
• 10 iulie.11 iulie. Răstoliţa
•19 iulie. Tuşnad, Muntele Găina, Roşia Montană şi Roşia-Poieni
•20 iulie. Neptun, Mamaia
•7 august. Drobeta-Turnu Severin
•8 august. Kladovo
•15 august. Târgu-Jiu, Mănăstirea Tismana
•20 august. Târzii, judeţul Vaslui
•21 august. Eforie Sud
•21 august, localităţi din judeţul Botoşani
•22 august. Şerpeşu, judeţul Arad
•25 august. Constanţa
•28 august, Sinaia, jud. Prahova
•29 august, Băileşti, jud. Dolj
•30 august. Tulcea
•8 septembrie. Craiova
•9 septembrie. Călăraşi
•13 septembrie, Roman, judeţul Neamţ
•13 septembrie- Ţebea, judeţul Hunedoara
•16 septembrie. Moineşti, Oneşti şi Bacău
•18 septembrie. Târgovişte
•19 septembrie. Giurgiu
•27 septembrie. Ştei şi Oradea
•29 septembrie. Târgu-Mureş
•30 septembrie. Slobozia
•1 octombrie. Cluj
•3 octombrie. Timişoara şi Sânnicolau
•4 octombrie. Târgu-Mureş şi Ludu
Rutele externe prezidenţiale:
•12 ianuarie. Regatul Belgiei
•2 februarie. Republica Ungară
•1 martie. Regatul Belgiei
•5 martie. Republica Polonă
•18 martie. Regatul Belgiei
•22 martie. Republica Austria
•4 aprilie. Republica Franceză
•15 aprilie. Republica Libaneză
•29 aprilie. Republica Croaţia
•18 mai. Republica Franceză
•27 mai. Republica Elenă + Athos
•31 mai. Statul Israel (Ierusalim)
•04 iunie. Republica Irak
•12 iulie. Autoritatea Naţională Palestiniană
• 15 iulie. Republica Cehă
•17 septembrie. Regatul Belgiei
vineri, 9 octombrie 2009
joi, 8 octombrie 2009
Fostii angajati ai Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti sunt cercetati penal
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Politistii au declansat urmarirea penala impotriva a patru persoane foste membre in conducerea Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB). Toate sunt acuzate de abuz in serviciu dupa ce au achizitionat cu 380.000 de euro fara TVA, de la firma Euronautica Motors SRL, patru ambarcatiuni de agrement care nu au putut fi inmatriculate.
Ofiteri din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti – Serviciul de Investigare a Fraudelor au început urmarirea penala fata de Constantin Ene, in varsta de 43 de ani, fost director adjunct la ALPAB - pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în forma calificata, Iuxel Usein, in varsta de 35 de ani, fost contabil sef al ALPAB - pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificata, Aurel Florea, in varsta de 35 de ani, fost sef Ambarcatiuni - pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în forma calificata, si Iuliu Nastase, in varsta de 51 de ani, fost presedinte al comisiei de receptie - pentru neglijenta în serviciu.
În urma cercetarilor efectuate de ofiterii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Politiei Capitalei a reiesit faptul ca Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti a încheiat, în cursul anului 2007, un contract cu SC Euronautica Motors SRL privind furnizarea unui numar de patru ambarcatiuni de agrement, în valoare totala de 380.000 de euro fara TVA. Conform politistilor, salariatii ALPAB Constantin Ene, Iuxel Usein, Aurel Florea si Iuliu Nastase si-au încalcat atributiile de serviciu pentru ca au organizat procedura de achizitie publica si au încheiat contractul cu societatea comerciala furnizoare fara a consulta autoritatile competente, respectiv Autoritatea Navala Româna, cu privire la caracteristicile tehnice pe care trebuiau sa le îndeplineasca ambarcatiunile pentru a putea fi înmatriculate si a transporta la bord 35 de persoane, respectiv 50 de persoane. Totodata au receptionat ambarcatiunile livrate de catre SC Euronautica Motors SRL fara ca acestea sa corespunda cerintelor tehnice solicitate si declarate câstigatoare în cadrul procedurii de achizitie; au început efectuarea platilor fara a avea dovada constituirii de catre societatea comerciala furnizoare a garantiei de buna executie pentru întreaga perioada de valabilitate a acestuia; au restituit garantia de buna executie a contractului integral catre SC Euronautica Motors, cu toate ca in contract era trecut un termen de 14 zile, numai dupa înmatricularea de catre furnizor a ambarcatiunilor; nu au urmarit înmatricularea ambarcatiunilor, respectiv acestea nu au fost înmatriculate pâna la data de 03 iunie 2009, desi scadenta obligatiei fusese stabilita pentru data de 01 mai 2008; nu au valorificat drepturile institutiei referitoare la penalitatile datorate pentru neînmatricularea ambarcatiunilor stabilite la 1% pe zi din valoarea contractului. În urma testelor efectuate de catre Autoritatea Navala Româna s-a stabilit ca ambarcatiunile achizitionate de catre institutie nu corespundeau cerintelor legislatiei nationale, fapt ce a facut ca acestea sa nu poata fi înmatriculate si implicit sa nu fie folosite pentru agrement. Cercetarile sunt continuate cu cei în cauza în stare de libertate. Ambarcatiunile au fost inmatriculate abia pe 3 iunie 2009 si conform datelor de la ALPAB acestea pot transporta 25 respectiv 10 persoane si, asa cum s-a incheiat contractul de achizitie, 35 respectiv 50 de persoane. Asta pentru ca, spun surse din randul anchetatorilor, ambarcatiunile au fost prevazute cu motoare de putere mica. Pe 15 august, de ziua Marinei, ambarcatiunile Herastrau 1, 2, 3, 4 au iesit la plimbare pe Lacul Herastrau avand la bord 25, respectiv 10 persoane. Daca facem un calcul in ceea ce priveste valoarea penalitatilor ce trebuiau aplicate, rezulta ca firma care le-a livrat trebuia sa plateasca peste un milion de euro pentru ca nu le-a inmatriculat la timp.
Nevasta fostului director nu a declarat mostenirile primite de sot
Fostul director adjunct de la ALPAB Constantin Ene a primit in anul 2007 trei mosteniri: 1,1 hectare teren agricol si 600 de metri patrati de teren intravilan in comuna Tunari. De asemenea, detine doua autoturisme, ambele cumparate, un Ford Focus fabricatie 2003 si un Volskwagen Polo fabricatie 2008. Are un imprumut la ABN Ambro in valoare de 11.500 de euro scadent in 2015. El a incasat de la ALPAB, in anul 2007, suma de 34.773 de lei. Sotia sa, Carmen Ene, ofiter la Institutul de Criminalistica din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, a uitat sa treaca in declaratia de avere, pe anii 2008 si 2009, atat Fordul Focus, cat si mostenirile primite de sot in anul 2007. Iuxel Usein, fostul contabil sef de la ALPAB, este “nabab”, daca ne luam dupa declaratia de avere. Conform actelor, in anul 2007, Usein detinea un teren intravilan de 120 de metri patrati pe Splaiul Unirii, 5.700 de metri patrati teren agricol in zona viitoarei autostrazi Bucuresti-Ploiesti, 2.500 de metri patrati, teren agricol pe traseul autostrazii Bucuresti-Pitesti, aproape 500 de metri patrati in zona Spitalului Municipal, 99.200 de metri patrati de teren agricol in comuna Gradina si 172.800 de metri patrati teren agricol in satul Mireasa. De asemenea, el detine o casa de locuit ridicata in 2002, in suprafata de 343 metri patrati, si are trei case de vacanta si o faneata situate pe Valea Doftanei, Sulina si Busteni. Are un BMW X3 fabricatie 2004 si o salupa Beta Max fabricatie 2005. Si in 2006 a vandut un apartament si o casa in valoare totala de 330.000. Nu mentioneaza ce… euro sau lei. Contabilul sef a incasat pe langa salariul de la ALPAB si pensie de handicapat.
Eduard Pascu
Gardianul.ro
Politistii au declansat urmarirea penala impotriva a patru persoane foste membre in conducerea Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB). Toate sunt acuzate de abuz in serviciu dupa ce au achizitionat cu 380.000 de euro fara TVA, de la firma Euronautica Motors SRL, patru ambarcatiuni de agrement care nu au putut fi inmatriculate.
Ofiteri din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti – Serviciul de Investigare a Fraudelor au început urmarirea penala fata de Constantin Ene, in varsta de 43 de ani, fost director adjunct la ALPAB - pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în forma calificata, Iuxel Usein, in varsta de 35 de ani, fost contabil sef al ALPAB - pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificata, Aurel Florea, in varsta de 35 de ani, fost sef Ambarcatiuni - pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în forma calificata, si Iuliu Nastase, in varsta de 51 de ani, fost presedinte al comisiei de receptie - pentru neglijenta în serviciu.
În urma cercetarilor efectuate de ofiterii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Politiei Capitalei a reiesit faptul ca Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti a încheiat, în cursul anului 2007, un contract cu SC Euronautica Motors SRL privind furnizarea unui numar de patru ambarcatiuni de agrement, în valoare totala de 380.000 de euro fara TVA. Conform politistilor, salariatii ALPAB Constantin Ene, Iuxel Usein, Aurel Florea si Iuliu Nastase si-au încalcat atributiile de serviciu pentru ca au organizat procedura de achizitie publica si au încheiat contractul cu societatea comerciala furnizoare fara a consulta autoritatile competente, respectiv Autoritatea Navala Româna, cu privire la caracteristicile tehnice pe care trebuiau sa le îndeplineasca ambarcatiunile pentru a putea fi înmatriculate si a transporta la bord 35 de persoane, respectiv 50 de persoane. Totodata au receptionat ambarcatiunile livrate de catre SC Euronautica Motors SRL fara ca acestea sa corespunda cerintelor tehnice solicitate si declarate câstigatoare în cadrul procedurii de achizitie; au început efectuarea platilor fara a avea dovada constituirii de catre societatea comerciala furnizoare a garantiei de buna executie pentru întreaga perioada de valabilitate a acestuia; au restituit garantia de buna executie a contractului integral catre SC Euronautica Motors, cu toate ca in contract era trecut un termen de 14 zile, numai dupa înmatricularea de catre furnizor a ambarcatiunilor; nu au urmarit înmatricularea ambarcatiunilor, respectiv acestea nu au fost înmatriculate pâna la data de 03 iunie 2009, desi scadenta obligatiei fusese stabilita pentru data de 01 mai 2008; nu au valorificat drepturile institutiei referitoare la penalitatile datorate pentru neînmatricularea ambarcatiunilor stabilite la 1% pe zi din valoarea contractului. În urma testelor efectuate de catre Autoritatea Navala Româna s-a stabilit ca ambarcatiunile achizitionate de catre institutie nu corespundeau cerintelor legislatiei nationale, fapt ce a facut ca acestea sa nu poata fi înmatriculate si implicit sa nu fie folosite pentru agrement. Cercetarile sunt continuate cu cei în cauza în stare de libertate. Ambarcatiunile au fost inmatriculate abia pe 3 iunie 2009 si conform datelor de la ALPAB acestea pot transporta 25 respectiv 10 persoane si, asa cum s-a incheiat contractul de achizitie, 35 respectiv 50 de persoane. Asta pentru ca, spun surse din randul anchetatorilor, ambarcatiunile au fost prevazute cu motoare de putere mica. Pe 15 august, de ziua Marinei, ambarcatiunile Herastrau 1, 2, 3, 4 au iesit la plimbare pe Lacul Herastrau avand la bord 25, respectiv 10 persoane. Daca facem un calcul in ceea ce priveste valoarea penalitatilor ce trebuiau aplicate, rezulta ca firma care le-a livrat trebuia sa plateasca peste un milion de euro pentru ca nu le-a inmatriculat la timp.
Nevasta fostului director nu a declarat mostenirile primite de sot
Fostul director adjunct de la ALPAB Constantin Ene a primit in anul 2007 trei mosteniri: 1,1 hectare teren agricol si 600 de metri patrati de teren intravilan in comuna Tunari. De asemenea, detine doua autoturisme, ambele cumparate, un Ford Focus fabricatie 2003 si un Volskwagen Polo fabricatie 2008. Are un imprumut la ABN Ambro in valoare de 11.500 de euro scadent in 2015. El a incasat de la ALPAB, in anul 2007, suma de 34.773 de lei. Sotia sa, Carmen Ene, ofiter la Institutul de Criminalistica din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, a uitat sa treaca in declaratia de avere, pe anii 2008 si 2009, atat Fordul Focus, cat si mostenirile primite de sot in anul 2007. Iuxel Usein, fostul contabil sef de la ALPAB, este “nabab”, daca ne luam dupa declaratia de avere. Conform actelor, in anul 2007, Usein detinea un teren intravilan de 120 de metri patrati pe Splaiul Unirii, 5.700 de metri patrati teren agricol in zona viitoarei autostrazi Bucuresti-Ploiesti, 2.500 de metri patrati, teren agricol pe traseul autostrazii Bucuresti-Pitesti, aproape 500 de metri patrati in zona Spitalului Municipal, 99.200 de metri patrati de teren agricol in comuna Gradina si 172.800 de metri patrati teren agricol in satul Mireasa. De asemenea, el detine o casa de locuit ridicata in 2002, in suprafata de 343 metri patrati, si are trei case de vacanta si o faneata situate pe Valea Doftanei, Sulina si Busteni. Are un BMW X3 fabricatie 2004 si o salupa Beta Max fabricatie 2005. Si in 2006 a vandut un apartament si o casa in valoare totala de 330.000. Nu mentioneaza ce… euro sau lei. Contabilul sef a incasat pe langa salariul de la ALPAB si pensie de handicapat.
Eduard Pascu
Şoferul deputatei PD-L Axenie, arestat în Belgia pentru furt
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
07 Oct 2009
Biroul de Investigatii
Casa Poporului adăposteşte un regiment de oameni inutili, care halesc bani publici pe pâine şi o ard aiurea în loc să facă legi. Asta ştiam până acum. Mai nou, însă, aici şi-a găsit un acoperiş deasupra capului şi un urmărit internaţional. C-aşa e poporul român, primitor chiar şi cu cei căutaţi de Poliţie. Omul de care vorbim a fost angajat la Parlament de Carmen Axenie, deputat PD-L de Galaţi de la sfîrşitul anului trecut.
Mircea Trifan, adică urmăritul internaţional, a prestat pentru madam Axenie ca şofer pînă prin luna august. De-atunci încoace, el este în vacanţă, fiind închis într-una dintre închisorile belgiene în baza unui mandat internaţional de arestare.
Potrivit surselor noastre, Mircea Trifan a fost arestat la intrarea în Bulgaria. De ce acolo? Pentru că Trifan era în timpul serviciului: conducea maşina care transporta familia Axenie spre Turcia, acolo unde aveau de gînd să-şi petreacă vacanţa. Un amănunt foarte ciudat este faptul că Axenie&Trifan au ieşit liniştiţi din ţară, fără să fie opriţi de poliţiştii noştri de frontieră, susţin sursele noastre. Cînd au ajuns la bulgari, însă, vecinii noştri castraveţari au constatat că Trifan era niţel cam urmărit internaţional şi avea un mandat de aducere de la autorităţile belgiene. Dubios este şi faptul că la Inspectoratul General al Poliţiei Române şi la Poliţia de Frontieră, şoferul de parlamentar nu figura ca fiind căutat de belgieni.
Şoferul infractor e finul deputatei Axenie
Versiunea pedelistei Axenie este puţin diferită. În primul rînd, dumneaei a contrazis faptul că Trifan îi însoţea în concediu în momentul în care a fost arestat. Ea ne-a declarat că şoferul şi-a dat demisia în luna august motivînd că pleacă la muncă în străinătate. N-a văzut nici o problemă la chestia asta, ştiind că Mircică a mai fost plecat la muncă cinstită p-afară. Ulterior, Carmen Axenie aflat şi ea că finul ei (da, Mircea Trifan este finul familiei Axenie) a fost arestat în Belgia. Asta pentru că, atunci cînd a fost ultima oară plecat la muncă, a stat în aceeaşi casă cu un grup acuzat de infracţiuni de furt, comise pe teritoriul belgian. Ea susţine că Trifan avea mandat de aducere de la Poliţia belgiană pentru a depune mărturie în legătură cu membrii acelui grup. Mărinimoasă, pedelista ne-a mai spus că indiferent ce se va întîmpla cu finuţul, ea îi va mai oferi un loc de muncă atunci cînd se va întoarce în ţară. De ce? "Pentru că merită o şansă de reabilitare", ne-a spus ea. Pai, da, cum să nu, merită chiar mai mult. La ce CV internaţional are, sigur se vor bate partidele pentru el să-l facă europarlamentar. A ajuns un cioban ca Gigi acolo, d-apăi un şofer calificat că finul lui Carmen Axenie
Catavencu.ro
07 Oct 2009
Biroul de Investigatii
Casa Poporului adăposteşte un regiment de oameni inutili, care halesc bani publici pe pâine şi o ard aiurea în loc să facă legi. Asta ştiam până acum. Mai nou, însă, aici şi-a găsit un acoperiş deasupra capului şi un urmărit internaţional. C-aşa e poporul român, primitor chiar şi cu cei căutaţi de Poliţie. Omul de care vorbim a fost angajat la Parlament de Carmen Axenie, deputat PD-L de Galaţi de la sfîrşitul anului trecut.
Mircea Trifan, adică urmăritul internaţional, a prestat pentru madam Axenie ca şofer pînă prin luna august. De-atunci încoace, el este în vacanţă, fiind închis într-una dintre închisorile belgiene în baza unui mandat internaţional de arestare.
Potrivit surselor noastre, Mircea Trifan a fost arestat la intrarea în Bulgaria. De ce acolo? Pentru că Trifan era în timpul serviciului: conducea maşina care transporta familia Axenie spre Turcia, acolo unde aveau de gînd să-şi petreacă vacanţa. Un amănunt foarte ciudat este faptul că Axenie&Trifan au ieşit liniştiţi din ţară, fără să fie opriţi de poliţiştii noştri de frontieră, susţin sursele noastre. Cînd au ajuns la bulgari, însă, vecinii noştri castraveţari au constatat că Trifan era niţel cam urmărit internaţional şi avea un mandat de aducere de la autorităţile belgiene. Dubios este şi faptul că la Inspectoratul General al Poliţiei Române şi la Poliţia de Frontieră, şoferul de parlamentar nu figura ca fiind căutat de belgieni.
Şoferul infractor e finul deputatei Axenie
Versiunea pedelistei Axenie este puţin diferită. În primul rînd, dumneaei a contrazis faptul că Trifan îi însoţea în concediu în momentul în care a fost arestat. Ea ne-a declarat că şoferul şi-a dat demisia în luna august motivînd că pleacă la muncă în străinătate. N-a văzut nici o problemă la chestia asta, ştiind că Mircică a mai fost plecat la muncă cinstită p-afară. Ulterior, Carmen Axenie aflat şi ea că finul ei (da, Mircea Trifan este finul familiei Axenie) a fost arestat în Belgia. Asta pentru că, atunci cînd a fost ultima oară plecat la muncă, a stat în aceeaşi casă cu un grup acuzat de infracţiuni de furt, comise pe teritoriul belgian. Ea susţine că Trifan avea mandat de aducere de la Poliţia belgiană pentru a depune mărturie în legătură cu membrii acelui grup. Mărinimoasă, pedelista ne-a mai spus că indiferent ce se va întîmpla cu finuţul, ea îi va mai oferi un loc de muncă atunci cînd se va întoarce în ţară. De ce? "Pentru că merită o şansă de reabilitare", ne-a spus ea. Pai, da, cum să nu, merită chiar mai mult. La ce CV internaţional are, sigur se vor bate partidele pentru el să-l facă europarlamentar. A ajuns un cioban ca Gigi acolo, d-apăi un şofer calificat că finul lui Carmen Axenie
miercuri, 7 octombrie 2009
PSD a pierdut comisioane din bugete ministeriale de trei miliarde RON
Romania trebuie salvata!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 07 Oct 2009
Biroul de Investigatii
Scos de la guvernare de PD-L, PSD a fost nevoit să renunţe la cele nouă ministere pe care le avea în mînă. Adică a fost forţat să renunţe la controlul a o grămadă de bani. La un calcul scurt, reiese că bugetul cumulat al fostelor ministere pesediste însumează peste 54 de miliarde RON, din care peste trei miliarde erau dedicate investiţiilor.
Pe primul loc la pierderi imediate este Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). Cînd a fost demis, Nica era stăpîn peste licitaţii în desfăşurare în valoare de peste 180 de milioane RON. Şi aici vorbim de licitaţii care vor fi atribuite în următoarele două luni şi de pe urma cărora pesediştii ar fi putut aduce bani la puşculiţele firmelor îndrăgite de membrii de partid.
Următorul minister care ar fi adus bani mulţi prin licitaţiile desfăşurate este Ministerul Sănătăţii. Din bugetul aprobat de peste patru miliarde, aproape 950 de milioane au fost alocate pentru investiţii, iar licitaţiile în desfăşurare care vor fi atribuite pînă la finele anului însumează peste 130 de milioane.
Deci alţi bani pierduţi, alte calcule ce vor fi refăcute în vistieria social-democrată. Ministerul Mediului, precum şi cel al Agriculturii şi cel pentru IMM au fost părăsite de miniştrii pesedişti tocmai cînd se pregăteau să atribuie contracte în valoare de peste 170 de milioane RON. În cea mai mare parte, contractele de la cele trei ministere vizează achiziţia de consultanţă. Deh, nu era îndeajuns că sîntem un popor de asistaţi, ne mai trebuie şi consultanţă botezată electoral: în infrastructură, pentru fermieri, pentru dezvoltarea sectorului IMM. Cel mai puţin a pierdut ministerul proaspătului demisionat Diaconescu. Astfel, MAE (Ministerul Afacerilor Externe) are un buget de investiţii de peste 190 de milioane RON şi o singură licitaţie în desfăşurare, în valoare de o jumătate de milion.
Cît costă o funcţie la stat, pe statul de plată al partidului
În teorie, o campanie bine făcută (fie ea locală, parlamentară sau prezidenţială) ar trebui să coste cam zece milioane de euro, conform specialiştilor în marketing şi consultanţă. Dacă punem la socoteală criza şi sumele nedeclarate de partide, teoria şi practica n-or să se pupe niciodată.
Pentru alegerile parlamentare, PSD şi PD-L au cheltuit în campanie cam 25 de milioane RON de căciulă, bani care s-au dus în special pe afişe şi apariţii în mass-media. Foarte aproape în spatele lor s-a aflat PNL, care a scos din buzunar cam 24 de milioane pentru a-şi asigura un loc confortabil în opoziţie. Liberalii au rămas, însă, cu fonduri de 350.000 de lei noi în urma campaniei. Nu putem spune acelaşi lucru şi despre celelalte partide: PSD a ieşit pe minus cu 6,3 milioane, iar PD-L cu o gaură de 7,6 milioane de lei noi.
Europarlamentarele au fost încă şi mai ieftine: pentru cei 33 de europarlamentari, partidele şi candidaţii independenţi au cheltuit puţin peste şase milioane de euro, o sumă absolut ridicolă dacă o comparăm cu alegerile precedente. PSD şi PD-L au cheltuit, în medie, între 160.000 şi 170.000 de euro pe candidat. Evident, nu vă imaginaţi că în aceste sume intră banii alocaţi pentru cumpărarea de voturi, autobuze destinate turismului electoral sau alte cheltuieli neprevăzute de lege. În opinia specialiştilor, faptul că partidele au cam strîns cureaua pe buget se datorează atît crizei, cît şi faptului că partidele îşi păstrează grosul fondurilor pentru prezidenţiale.
Pentru echilibru, trebuie spus că investiţiile partidului se întorc prin contribuţia celor care beneficiază de funcţii politice. Sumele vehiculate în PSD, de exemplu, pentru licitaţia funcţiilor ofertante din punct de vedere financiar au aruncat fotoliul de europarlamentar la 300.000 de euro bucata.
Aproximativ 250.000 de euro a costat funcţia de secretar de stat şi 100.000 de euro cea pentru un post de director (cu variaţii în funcţie de instituţia vizată, evident). Cît priveşte locurile calde din Parlament, contribuţia la partid s-a făcut numai pe campanie. Astfel, în funcţie de colegiul la care s-a candidat, contribuţia medie s-a situat la 200.000 de euro pe cap de parlamentar.
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 07 Oct 2009
Biroul de Investigatii
Scos de la guvernare de PD-L, PSD a fost nevoit să renunţe la cele nouă ministere pe care le avea în mînă. Adică a fost forţat să renunţe la controlul a o grămadă de bani. La un calcul scurt, reiese că bugetul cumulat al fostelor ministere pesediste însumează peste 54 de miliarde RON, din care peste trei miliarde erau dedicate investiţiilor.
Pe primul loc la pierderi imediate este Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). Cînd a fost demis, Nica era stăpîn peste licitaţii în desfăşurare în valoare de peste 180 de milioane RON. Şi aici vorbim de licitaţii care vor fi atribuite în următoarele două luni şi de pe urma cărora pesediştii ar fi putut aduce bani la puşculiţele firmelor îndrăgite de membrii de partid.
Următorul minister care ar fi adus bani mulţi prin licitaţiile desfăşurate este Ministerul Sănătăţii. Din bugetul aprobat de peste patru miliarde, aproape 950 de milioane au fost alocate pentru investiţii, iar licitaţiile în desfăşurare care vor fi atribuite pînă la finele anului însumează peste 130 de milioane.
Deci alţi bani pierduţi, alte calcule ce vor fi refăcute în vistieria social-democrată. Ministerul Mediului, precum şi cel al Agriculturii şi cel pentru IMM au fost părăsite de miniştrii pesedişti tocmai cînd se pregăteau să atribuie contracte în valoare de peste 170 de milioane RON. În cea mai mare parte, contractele de la cele trei ministere vizează achiziţia de consultanţă. Deh, nu era îndeajuns că sîntem un popor de asistaţi, ne mai trebuie şi consultanţă botezată electoral: în infrastructură, pentru fermieri, pentru dezvoltarea sectorului IMM. Cel mai puţin a pierdut ministerul proaspătului demisionat Diaconescu. Astfel, MAE (Ministerul Afacerilor Externe) are un buget de investiţii de peste 190 de milioane RON şi o singură licitaţie în desfăşurare, în valoare de o jumătate de milion.
Cît costă o funcţie la stat, pe statul de plată al partidului
În teorie, o campanie bine făcută (fie ea locală, parlamentară sau prezidenţială) ar trebui să coste cam zece milioane de euro, conform specialiştilor în marketing şi consultanţă. Dacă punem la socoteală criza şi sumele nedeclarate de partide, teoria şi practica n-or să se pupe niciodată.
Pentru alegerile parlamentare, PSD şi PD-L au cheltuit în campanie cam 25 de milioane RON de căciulă, bani care s-au dus în special pe afişe şi apariţii în mass-media. Foarte aproape în spatele lor s-a aflat PNL, care a scos din buzunar cam 24 de milioane pentru a-şi asigura un loc confortabil în opoziţie. Liberalii au rămas, însă, cu fonduri de 350.000 de lei noi în urma campaniei. Nu putem spune acelaşi lucru şi despre celelalte partide: PSD a ieşit pe minus cu 6,3 milioane, iar PD-L cu o gaură de 7,6 milioane de lei noi.
Europarlamentarele au fost încă şi mai ieftine: pentru cei 33 de europarlamentari, partidele şi candidaţii independenţi au cheltuit puţin peste şase milioane de euro, o sumă absolut ridicolă dacă o comparăm cu alegerile precedente. PSD şi PD-L au cheltuit, în medie, între 160.000 şi 170.000 de euro pe candidat. Evident, nu vă imaginaţi că în aceste sume intră banii alocaţi pentru cumpărarea de voturi, autobuze destinate turismului electoral sau alte cheltuieli neprevăzute de lege. În opinia specialiştilor, faptul că partidele au cam strîns cureaua pe buget se datorează atît crizei, cît şi faptului că partidele îşi păstrează grosul fondurilor pentru prezidenţiale.
Pentru echilibru, trebuie spus că investiţiile partidului se întorc prin contribuţia celor care beneficiază de funcţii politice. Sumele vehiculate în PSD, de exemplu, pentru licitaţia funcţiilor ofertante din punct de vedere financiar au aruncat fotoliul de europarlamentar la 300.000 de euro bucata.
Aproximativ 250.000 de euro a costat funcţia de secretar de stat şi 100.000 de euro cea pentru un post de director (cu variaţii în funcţie de instituţia vizată, evident). Cît priveşte locurile calde din Parlament, contribuţia la partid s-a făcut numai pe campanie. Astfel, în funcţie de colegiul la care s-a candidat, contribuţia medie s-a situat la 200.000 de euro pe cap de parlamentar.
Mazăre şi Nicuşor micţionează, oficial, pe ANI
Romania trebuie salvata!
06 Oct 2009
Biroul de Investigatii
Academia Catavencu
La Constanţa a apărut o nouă formă de organizare administrativă. Îi spune “Republica lui Mazăre”. Din republica asta a lui, primarul Constanţei micţionează des şi cu boltă pe oricine are el chef. De multe ori face asta cu Direcţia Naţională Anticorupţie, care i-a făcut mai multe dosare decît toate cărţile pe care le-a citit baronul pesedist pînă la vîrsta asta. Ca să nu se simtă frustraţi, procurorii DNA au fost înlocuiţi în ultima vreme cu inspectorii de la Agenţia Naţională de Integritate. Cînd aude de ANI, Mazăre resimte o durere undeva la vreo cîţiva metri în faţa lui, durere pe care funcţionarii lui o şi exprimă repede în scris, de fiecare dată cînd inspectorii de integritate cer informaţii administrative despre persoana primarului.
Acu' nu vă gîndiţi că informaţiile astea sînt cine ştie ce chestii complicate. Ba dimpotrivă, sînt chiar foarte normale. E vorba despre informaţii legate de averea lui Radu Mazăre, pe care ANI este îndreptăţită să le ceară de la Primăria Constanţei (Serviciul Public de Impozite, Taxe - SPIT şi Alte Venituri ale Bugetului Local) în virtutea legii 144/2007.
Iată ce spune articolul 7 al acestei legi:
“La solicitarea motivată a inspectorului de integritate, conducătorii autorităţilor, instituţiilor sau societăţilor publice ori private, cei ai regiilor autonome sînt obligaţi să comunice acestuia (...) datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele prevăzute la art. 6, indiferent de suportul acestora, precum şi date, informaţii sau documente pe care le deţin, care ar putea conduce la soluţionarea cauzei”.
Răspunsul SPIT? Păi, care răspuns, că n-au trasmis decît:
“Vă solicităm respectuos să motivaţi în fapt şi în drept solicitarea dumneavoastră”.
Deci, ANI trebuie să arate motivele pentru care cere nişte informaţii pe care instituţiile publice sînt obligate să le furnizeze. {i au trimis răspunsul ăsta nu o singură dată, ci de patru ori, în perioada iulie-septembrie 2009, de fiecare dată cînd ANI revenea cu solicitări de informaţii privind bunurile mobile şi imobile ale primarului. Păi, nu mai bine spuneau inspectorilor “Marş, bă, că nu-ţi dăm nimic despre averea lu' Mazăre”?. Stricăm degeaba atîţia copaci cu hîrtii inutile.
Noul prefect PD-L ar trebui să ceară suspendarea lui Mazăre
Miza conflictului dintre Radu Mazăre şi Agenţia Naţională de Integritate este chiar mandatul de primar al pesedistului. În vară, pe 4 august, Academia Caţavencu vă dezvăluia faptul că ANI a constatat în timpul verificărilor faptul că Mazăre a fost incompatibil cu funcţia de primar timp de şapte luni, între aprilie şi noiembrie 2003. În această perioadă, el a fost şi administrator al uneia dintre firmele sale, dar şi primar al Constanţei, încălcînd astfel prevederile legii 161/2003. Care va să zică, a cam făcut-o de oaie cel mai iubit fiu romån al Braziliei. Aceeaşi lege mai arată că în situaţia în care se constată o astfel de incompatibilitate, prefectul judeţului ar trebui să decidă încetarea mandatului de primar al lui Radu Mazăre. Ceea ce pînă acum nu s-a întîmplat, întrucît prefect de Constanţa a fost pînă săptămîna trecută Tit Liviu Brăiloiu, susţinut de PSD. Vom vedea ce se va întîmpla de-acum încolo, după ce PD-L a schimbat toţi prefecţii pesedişti.
Nicuşor iar e beat. De putere
Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, pesedistul Nicuşor Constantinescu, are şi el o republică mai mică, la fel ca prietenul Mazăre, în care sportul naţional e durerea-n fund faţă ANI. Nicuşor a reuşit să ajungă foarte bogat dintr-un simplu salariu de preşedinte de Consiliu Judeţean. Ceea ce, banal de normal, l-a adus în atenţia inspectorilor de integritate, care îi verifică averea.
Iată, însă, ce răspunde CJ Constanţa Agenţiei Naţionale de Integritate:
“solicitarea dumneavoastră (pentru declaraţiile de avere ale lui Nicuşor Constantinescu – n.r.) nu se circumscrie dispoziţiilor art. 6 din legea nr. 144/2007, în sensul că nu există nici o motivaţie în fapt a cererii pe care aţi formulat-o către instituţia noastră, singura referire la temeiul de drept (art. 7 pe care l-am citat mai sus – n.r.) nefiind suficient pentru a acoperi cerinţa legală susmenţionată”.
Articolul 6 spune că ANI are dreptul să ceară informaţii de la instituţiile publice în decursul cercetărilor. Deci, CJ zice că ANI n-are de ce să ceară declaraţiile de avere ale lui Nicuşor Constantinescu de la ei. Normal, e culmea să ceară nişte documente oficiale de la locul de muncă al celui cercetat.
06 Oct 2009
Biroul de Investigatii
Academia Catavencu
La Constanţa a apărut o nouă formă de organizare administrativă. Îi spune “Republica lui Mazăre”. Din republica asta a lui, primarul Constanţei micţionează des şi cu boltă pe oricine are el chef. De multe ori face asta cu Direcţia Naţională Anticorupţie, care i-a făcut mai multe dosare decît toate cărţile pe care le-a citit baronul pesedist pînă la vîrsta asta. Ca să nu se simtă frustraţi, procurorii DNA au fost înlocuiţi în ultima vreme cu inspectorii de la Agenţia Naţională de Integritate. Cînd aude de ANI, Mazăre resimte o durere undeva la vreo cîţiva metri în faţa lui, durere pe care funcţionarii lui o şi exprimă repede în scris, de fiecare dată cînd inspectorii de integritate cer informaţii administrative despre persoana primarului.
Acu' nu vă gîndiţi că informaţiile astea sînt cine ştie ce chestii complicate. Ba dimpotrivă, sînt chiar foarte normale. E vorba despre informaţii legate de averea lui Radu Mazăre, pe care ANI este îndreptăţită să le ceară de la Primăria Constanţei (Serviciul Public de Impozite, Taxe - SPIT şi Alte Venituri ale Bugetului Local) în virtutea legii 144/2007.
Iată ce spune articolul 7 al acestei legi:
“La solicitarea motivată a inspectorului de integritate, conducătorii autorităţilor, instituţiilor sau societăţilor publice ori private, cei ai regiilor autonome sînt obligaţi să comunice acestuia (...) datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele prevăzute la art. 6, indiferent de suportul acestora, precum şi date, informaţii sau documente pe care le deţin, care ar putea conduce la soluţionarea cauzei”.
Răspunsul SPIT? Păi, care răspuns, că n-au trasmis decît:
“Vă solicităm respectuos să motivaţi în fapt şi în drept solicitarea dumneavoastră”.
Deci, ANI trebuie să arate motivele pentru care cere nişte informaţii pe care instituţiile publice sînt obligate să le furnizeze. {i au trimis răspunsul ăsta nu o singură dată, ci de patru ori, în perioada iulie-septembrie 2009, de fiecare dată cînd ANI revenea cu solicitări de informaţii privind bunurile mobile şi imobile ale primarului. Păi, nu mai bine spuneau inspectorilor “Marş, bă, că nu-ţi dăm nimic despre averea lu' Mazăre”?. Stricăm degeaba atîţia copaci cu hîrtii inutile.
Noul prefect PD-L ar trebui să ceară suspendarea lui Mazăre
Miza conflictului dintre Radu Mazăre şi Agenţia Naţională de Integritate este chiar mandatul de primar al pesedistului. În vară, pe 4 august, Academia Caţavencu vă dezvăluia faptul că ANI a constatat în timpul verificărilor faptul că Mazăre a fost incompatibil cu funcţia de primar timp de şapte luni, între aprilie şi noiembrie 2003. În această perioadă, el a fost şi administrator al uneia dintre firmele sale, dar şi primar al Constanţei, încălcînd astfel prevederile legii 161/2003. Care va să zică, a cam făcut-o de oaie cel mai iubit fiu romån al Braziliei. Aceeaşi lege mai arată că în situaţia în care se constată o astfel de incompatibilitate, prefectul judeţului ar trebui să decidă încetarea mandatului de primar al lui Radu Mazăre. Ceea ce pînă acum nu s-a întîmplat, întrucît prefect de Constanţa a fost pînă săptămîna trecută Tit Liviu Brăiloiu, susţinut de PSD. Vom vedea ce se va întîmpla de-acum încolo, după ce PD-L a schimbat toţi prefecţii pesedişti.
Nicuşor iar e beat. De putere
Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, pesedistul Nicuşor Constantinescu, are şi el o republică mai mică, la fel ca prietenul Mazăre, în care sportul naţional e durerea-n fund faţă ANI. Nicuşor a reuşit să ajungă foarte bogat dintr-un simplu salariu de preşedinte de Consiliu Judeţean. Ceea ce, banal de normal, l-a adus în atenţia inspectorilor de integritate, care îi verifică averea.
Iată, însă, ce răspunde CJ Constanţa Agenţiei Naţionale de Integritate:
“solicitarea dumneavoastră (pentru declaraţiile de avere ale lui Nicuşor Constantinescu – n.r.) nu se circumscrie dispoziţiilor art. 6 din legea nr. 144/2007, în sensul că nu există nici o motivaţie în fapt a cererii pe care aţi formulat-o către instituţia noastră, singura referire la temeiul de drept (art. 7 pe care l-am citat mai sus – n.r.) nefiind suficient pentru a acoperi cerinţa legală susmenţionată”.
Articolul 6 spune că ANI are dreptul să ceară informaţii de la instituţiile publice în decursul cercetărilor. Deci, CJ zice că ANI n-are de ce să ceară declaraţiile de avere ale lui Nicuşor Constantinescu de la ei. Normal, e culmea să ceară nişte documente oficiale de la locul de muncă al celui cercetat.
Puşcărie de maximă nesiguranţă pentru banul public: Zeci de miliarde alunecă printre „gratiile“ Ministerului Justiţiei
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
06 Oct 2009 Adina Stancu
Protestul magistraţilor a arătat subfinanţarea acută de care suferă sistemul judiciar. În acest timp, penitenciarele toacă sume uriaşe din fondurile Ministerului Justiţiei. Un exemplu este Penitenciarul de maximă siguranţă Codlea.
Corpul de Control al ministrului Cătălin Predoiu a demarat verificările la Penitenciarul Codlea, după o plângere a lui Marian Nicolae, şef la complexul Rodbav, o unitate din subordinea penitenciarului. Acesta a sesizat ministerul şi DNA, acuzând actuala conducere a închisorii că a cheltuit nejustificat banul public.
Rodbav este o unitate turistică din judeţul Braşov cumpărată de Ministerul Justiţiei, în 1999, cu aproape 112.000 de lei vechi. Ministerul a vrut să amenajeze acolo un centru de recuperare, odihnă şi tratament balnear pentru propriul personal. Pe lângă clădiri au fost preluaţi şi 190.000 de metri pătraţi de pădure. De zece ani, ministerul pompează bani acolo, dar centrul nu a fost dat încă în folosinţă.
În plângerea sa, şeful unităţii susţine că investiţiile în curs, în valoare de 700.000 de lei noi, nu sunt menţionate în valoarea de inventar. De asemenea, multe construcţii apar pe inventar fără valoare sau cu una foarte mică. Spre exemplu, pavilionul-băi este trecut în acte cu valoarea zero. Toate aceste omisiuni fac ca preţul instituţiei să fie de numai 143.000 de euro.
Patru pereţi cât o vilă
Din sesizările trimise ministerului reiese că, în ultimii trei ani, conducerea Penitenciarului Codlea a încheiat contracte pe bani grei cu mai multe firme pentru reamenajarea închisorii. Actele depuse la Corpul de Control al Ministerului Justiţiei arată că au fost cheltuiţi 160.000 de lei (aproximativ 400.000 de euro) pe reparaţii capitale la spaţiile de detenţie. Reparaţii care au costat suspect de mult. Spre exemplu, pentru patru pereţi despărţitori, cu plasă, s-au cheltuit cam 400.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro). Adică preţul unei vile.
Plată cu „camătă“ sesizată la DNA
Alte lucrări de reparaţii din penitenciar au fost realizate de firma SC Prosig SA, care a subcontractat lucrările către o societate din Braşov, Edil Expert SRL. Firmă care nu şi-a făcut bine treaba. La controlul din luna iunie, inspectorii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au constatat deficienţe majore, cum ar fi „infiltraţii în pereţii pavilionului de deţinere sau finisajul cu mozaic al pardoselilor fisurat“ etc. Şi contractul încheiat de conducerea penitenciarului cu firma SC Prosig SA are probleme, iar conducerea ANP a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie Braşov. Conform unor surse judiciare, fostul director economic al închisorii ar fi plătit mai multe facturi către SC Prosig SA din banii proprii, cerând ulterior ,,camătă“. Adică a decontat mai mulţi bani din fondurile penitenciarului.
În legătură cu situaţia de la Codlea, directorul general al ANP, Ioan Băla, spune: „E o problemă care pleacă de la o proastă administrare. Am observat mari nereguli şi am sesizat deja Parchetul cu privire la directorul general şi fostul director economic“.
Cotidianul.ro
06 Oct 2009 Adina Stancu
Protestul magistraţilor a arătat subfinanţarea acută de care suferă sistemul judiciar. În acest timp, penitenciarele toacă sume uriaşe din fondurile Ministerului Justiţiei. Un exemplu este Penitenciarul de maximă siguranţă Codlea.
Corpul de Control al ministrului Cătălin Predoiu a demarat verificările la Penitenciarul Codlea, după o plângere a lui Marian Nicolae, şef la complexul Rodbav, o unitate din subordinea penitenciarului. Acesta a sesizat ministerul şi DNA, acuzând actuala conducere a închisorii că a cheltuit nejustificat banul public.
Rodbav este o unitate turistică din judeţul Braşov cumpărată de Ministerul Justiţiei, în 1999, cu aproape 112.000 de lei vechi. Ministerul a vrut să amenajeze acolo un centru de recuperare, odihnă şi tratament balnear pentru propriul personal. Pe lângă clădiri au fost preluaţi şi 190.000 de metri pătraţi de pădure. De zece ani, ministerul pompează bani acolo, dar centrul nu a fost dat încă în folosinţă.
În plângerea sa, şeful unităţii susţine că investiţiile în curs, în valoare de 700.000 de lei noi, nu sunt menţionate în valoarea de inventar. De asemenea, multe construcţii apar pe inventar fără valoare sau cu una foarte mică. Spre exemplu, pavilionul-băi este trecut în acte cu valoarea zero. Toate aceste omisiuni fac ca preţul instituţiei să fie de numai 143.000 de euro.
Patru pereţi cât o vilă
Din sesizările trimise ministerului reiese că, în ultimii trei ani, conducerea Penitenciarului Codlea a încheiat contracte pe bani grei cu mai multe firme pentru reamenajarea închisorii. Actele depuse la Corpul de Control al Ministerului Justiţiei arată că au fost cheltuiţi 160.000 de lei (aproximativ 400.000 de euro) pe reparaţii capitale la spaţiile de detenţie. Reparaţii care au costat suspect de mult. Spre exemplu, pentru patru pereţi despărţitori, cu plasă, s-au cheltuit cam 400.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro). Adică preţul unei vile.
Plată cu „camătă“ sesizată la DNA
Alte lucrări de reparaţii din penitenciar au fost realizate de firma SC Prosig SA, care a subcontractat lucrările către o societate din Braşov, Edil Expert SRL. Firmă care nu şi-a făcut bine treaba. La controlul din luna iunie, inspectorii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au constatat deficienţe majore, cum ar fi „infiltraţii în pereţii pavilionului de deţinere sau finisajul cu mozaic al pardoselilor fisurat“ etc. Şi contractul încheiat de conducerea penitenciarului cu firma SC Prosig SA are probleme, iar conducerea ANP a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie Braşov. Conform unor surse judiciare, fostul director economic al închisorii ar fi plătit mai multe facturi către SC Prosig SA din banii proprii, cerând ulterior ,,camătă“. Adică a decontat mai mulţi bani din fondurile penitenciarului.
În legătură cu situaţia de la Codlea, directorul general al ANP, Ioan Băla, spune: „E o problemă care pleacă de la o proastă administrare. Am observat mari nereguli şi am sesizat deja Parchetul cu privire la directorul general şi fostul director economic“.
PDL cumpara parlamentari ca la piata
Romania trebuie salvata!
Trei parlamentari liberali au demisionat pana acum din PNL, numarul dezertorilor urmind sa creasca in urmatoarea perioada. La mijloc se afla, potrivit liderilor liberali, o campanie disperata a partidului lui Emil Boc de a-si asigura sustinerea parlamentara necesara mentinerii cabinetului in fata tavalugului motiunii de cenzura a PSD, PNL si UDMR.
Demisionarii PNL de pana acum sunt senatorul Tiberiu Prodan si deputatii Neculai Rebenciuc si Cristian Burlacu, care si-au anuntat luni trecerea de la PNL la PDL.
Potrivit Inpolitics, alte demisii de acelasi calibru sunt asteptate in urmatoarele 48 de ore. Din informatiile care se vehiculeaza neoficial, PDL a negociat cu un numar de 30 de parlamentari ai PSD si PNL, metodele de "convingere" variind de la sume intre 50-200.000 de euro pina la santaj si amenintari.
Liderul PNL Crin Antonescu i-a acuzat pe pedelisti de "furt" de parlamentari. “Traseismul politic a devenit un fapt divers in Romania. E regretabil ca oamenii politici au ajuns sa fie de inchiriat. Este grav ca PDL se preteaza la un targ fatis si ca a iesit la cumparaturi pe fata” a spus Antonescu.
De aceasta parere este si prim-vicepresedintele PNL, Ludovic Orban, care sustine ca ca democrat-liberalii fac presiuni "fara precedent" asupra primarilor si parlamentarilor liberali, oferindu-le sume mari de bani pentru a trece la PD-L.
"Toti parlamentarii PNL, ca de altfel si toti primarii PNL sunt supusi unei presiuni fara precedent si li se fac oferte financiare generoase. Exista nenumarati parlamentari care ne-au povestit de sumele de bani care le sunt oferite de lideri ai PD pentru a trece la ei", a spus Orban, intrebat cum comenteaza plecarile unor parlamentari liberali la PD-L.
Liderul liberal a mai spus ca aceia care pleaca de la PNL acum vor nimeri "din lac in put". "Ii compatimesc si denota ca nu au absolut niciun fel de orizont politic pentru ca se duc intr-un partid care va intra intr-o grava criza peste doua luni de zile", a spus liberalul, citat de NewsIn.
Orban a mai adaugat ca in prezent competitia in PD este intre cei care racoleaza mai multi parlamentari si primari liberali pe bani multi.
Din informatiile oferite de sursele liberale pentru Inpolitics am aflat si de un caz concret de mita in randul liberalilor si anume, un panelist, recent trecut in tabara PDL, a fost fericit cu un Volkswagen Passat si 50.000 de euro, insa in acest moment pretul e in urcare si s-ar putea atinge si 300.000 de euro. Se vehiculeaza, de asemenea, ca un parlamentar liberal care s-a incapatinat sa reziste ofertelor PDL s-a trezit cu 17 controale consecutive la firma de familie, pe care a fost nevoit sa o inchida.
Publicat: astazi
Autor: A.G.
Trei parlamentari liberali au demisionat pana acum din PNL, numarul dezertorilor urmind sa creasca in urmatoarea perioada. La mijloc se afla, potrivit liderilor liberali, o campanie disperata a partidului lui Emil Boc de a-si asigura sustinerea parlamentara necesara mentinerii cabinetului in fata tavalugului motiunii de cenzura a PSD, PNL si UDMR.
Demisionarii PNL de pana acum sunt senatorul Tiberiu Prodan si deputatii Neculai Rebenciuc si Cristian Burlacu, care si-au anuntat luni trecerea de la PNL la PDL.
Potrivit Inpolitics, alte demisii de acelasi calibru sunt asteptate in urmatoarele 48 de ore. Din informatiile care se vehiculeaza neoficial, PDL a negociat cu un numar de 30 de parlamentari ai PSD si PNL, metodele de "convingere" variind de la sume intre 50-200.000 de euro pina la santaj si amenintari.
Liderul PNL Crin Antonescu i-a acuzat pe pedelisti de "furt" de parlamentari. “Traseismul politic a devenit un fapt divers in Romania. E regretabil ca oamenii politici au ajuns sa fie de inchiriat. Este grav ca PDL se preteaza la un targ fatis si ca a iesit la cumparaturi pe fata” a spus Antonescu.
De aceasta parere este si prim-vicepresedintele PNL, Ludovic Orban, care sustine ca ca democrat-liberalii fac presiuni "fara precedent" asupra primarilor si parlamentarilor liberali, oferindu-le sume mari de bani pentru a trece la PD-L.
"Toti parlamentarii PNL, ca de altfel si toti primarii PNL sunt supusi unei presiuni fara precedent si li se fac oferte financiare generoase. Exista nenumarati parlamentari care ne-au povestit de sumele de bani care le sunt oferite de lideri ai PD pentru a trece la ei", a spus Orban, intrebat cum comenteaza plecarile unor parlamentari liberali la PD-L.
Liderul liberal a mai spus ca aceia care pleaca de la PNL acum vor nimeri "din lac in put". "Ii compatimesc si denota ca nu au absolut niciun fel de orizont politic pentru ca se duc intr-un partid care va intra intr-o grava criza peste doua luni de zile", a spus liberalul, citat de NewsIn.
Orban a mai adaugat ca in prezent competitia in PD este intre cei care racoleaza mai multi parlamentari si primari liberali pe bani multi.
Din informatiile oferite de sursele liberale pentru Inpolitics am aflat si de un caz concret de mita in randul liberalilor si anume, un panelist, recent trecut in tabara PDL, a fost fericit cu un Volkswagen Passat si 50.000 de euro, insa in acest moment pretul e in urcare si s-ar putea atinge si 300.000 de euro. Se vehiculeaza, de asemenea, ca un parlamentar liberal care s-a incapatinat sa reziste ofertelor PDL s-a trezit cu 17 controale consecutive la firma de familie, pe care a fost nevoit sa o inchida.
Publicat: astazi
Autor: A.G.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)