Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
13 Oct 2009 Daniela Catrina
La un an şi cinci luni de la preluarea mandatului de primar al Capitalei, Sorin Oprescu se poate lăuda cu o listă interminabilă de promisiuni. La capitolul realizări, primarul, care tocmai şi-a anunţat candidatura la Preşedinţie, stă însă foarte prost. Cotidianul a luat la puricat „visele” lui Oprescu pentru Bucureşti. Ce s-a ales din ele?
Lista reformelor ar trebui să înceapă chiar din interiorul instituţiei, cu angajaţii primăriei. Aşa a spus şi Oprescu, înainte de mandat, după ce a observat că tratamentul de care au parte oamenii care vin cu diverse probleme este sub orice critică. Orice bucureştean ştie că la primărie trebuie să stea la cinci cozi şi patru ghişee până va reuşi să primească nişte hârtii amărâte. Pus pe fapte mari, Oprescu a promis că va aplica o nouă strategie de comunicare printre angajaţi şi chiar va organiza traininguri. Rezultatul după un an şi ceva? Aceleaşi cozi, aceiaşi funcţionari plictisiţi şi aceiaşi clienţi nervoşi.
Traficul, infernul nostru cel de toate zilele
A doua promisiune eşuată este transportul.
Puţinii bucureşteni care mai sperau să scape de coşmarul din trafic şi-au pus pofta-n cui. Oprescu nu a reuşit să înfiinţeze rute noi pentru mijloacele de transport în comun şi nici să îmbunătăţească serviciile de taximetrie. Apoi, erau gânduri de o linie de metrou care să circule în timpul nopţii. Au rămas doar gânduri. Să nu mai amintim de gluma bună numită „autostrada suspendată”.
Urări de sănătate
Şi în sistemul sanitar, Oprescu a promis şi a uitat. Noul spital municipal din planurile primarului a rămas la stadiul de plan. La capitolul curăţenie, era vorba că se înfiinţează un call-center unde oamenii să poată suna şi să semnaleze deficienţele în procesul de colectare şi depozitare a deşeurilor. Promisiunea a rămas la stadiul de vorbă. Iar Bucureştiul - acelaşi oraş sufocat de gunoaie şi de praf, după cum recunoştea şi primarul general. Cât despre înfiinţarea unor parcuri pentru rolleri, skateri şi biciclişti sau a 60 de terenuri de joacă pentru copii... rollerii şi bicicliştii merg acum tot pe şosea, iar copiii se joacă tot pe unde-apucă. De promisiuni au avut parte şi bătrânii sau persoanele fără adăpost. Două centre de asistenţă, cămine şi cantine sociale. Unele noi, altele modernizate. La final să amintim şi de „oraşul IT”: din el nu au mai rămas decât staţiile publice unde există puncte de acces rapid la Internet prin tehnologia wireless.
Şi totuşi, ce a făcut Oprescu? Lista e destul de scurtă. A reabilitat 22 de şcoli cu bani de la Banca Europeană de Investiţii, pasajul de la Universitate şi pasajul Unirii au fost renovate, iar 42 de străzi, a căror reabilitare a început pe vremea lui Videanu, au fost finalizate. Şi s-au plantat arbori. Mulţi arbori.
miercuri, 14 octombrie 2009
Secretarul executiv al PDL, Mircea Toader, şi ale lui rambursări ilegale de TVA
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
13 Oct 2009 Cristian Vasilcoiu
Nora secretarului executiv al PDL, Mircea Toader, Ioana Constanţa Toader, este cenzor şi membru în Consiliul de Administraţie al unei firme suspectate de rambursări ilegale de TVA. Societatea „Agroport“ a fost administrată chiar de către Mircea Toader înainte ca acesta să intre în politică. Rambursările suspecte de TVA au ieşit la iveală în urma unui control al Camerei de Conturi Galaţi, la Direcţia judeţeană de Finanţe.
Auditorii Curţii de Conturi - Camera Galaţi suspectează existenţa unei reţele care se ocupă de rambursări ilegale de TVA, sub acoperirea efectuării unor livrări intracomunitare de produse. Acestea sunt scutite de plata taxei pe valoarea adăugată, astfel că Direcţia de Finanţe trebuie s-o compenseze ori s-o returneze firmelor care efectuează astfel de livrări. Curtea de Conturi suspectează însă existenţa unor livrări intracomunitare fictive, pentru care s-a solicitat şi s-a obţinut compensare sau rambursare a TVA. „Afacerea“ a ieşit la iveală în urma unui control efectuat în primăvară, la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi, de către auditorii Camerei de Conturi a judeţului Galaţi, din cadrul Curţii de Conturi a României.
Reporterii Cotidianul au intrat în posesia unei copii a procesului-verbal de constatare, datat 31.03.2009, în care sunt descrise nelegalităţile descoperite în privinţa aprobării rambursărilor de TVA.
Bani returnaţi a doua zi
Descoperirea a fost făcută după efectuarea unei „verificări prin sondaj“ adoptate ca urmare a faptului că DGFP Galaţi înregistra un grad mic de realizare a încasărilor programate, adică sub 50%. Astfel, Curtea de Conturi a depistat că „în data de 31 iulie 2008, DGFP Galaţi, prin Trezoreria municipiului, a încasat de la 13 agenţi economici sume cuprinse între 50.000 şi 1.200.000 lei, sume care, ulterior, în data de 1 august, au fost restituite în totalitate agenţilor economici“, deşi „trei agenţi economici aveau obligaţii restante către bugetul consolidat“.
Mai grav, „s-a constatat, în trei cazuri, că acestea nu conţin ca anexe documente, situaţii din care să rezulte că societăţile au realizat livrări intracomunitare în valoare totală de 14.668.411 lei, că bunurile livrate au fost efectiv transportate din România în alt stat membru, astfel ca societăţile să beneficieze de scutire de TVA“.
Afaceri de familie, cu iz italian
Printre societăţile comerciale care se află în această situaţie se numără şi AGROPORT SA Galaţi, unde cenzor şi membru al Consiliului de Administraţie este Ioana Constanţa Toader, nimeni alta decât nora lui Mircea Toader, secretar executiv al PDl şi lider de grup al deputaţilor democrat-liberali. Pachetul majoritar de acţiuni al firmei (66,24%) este oficial deţinut de o companie italiană, Cereal Toscana, înregistrată în localitatea Fucecchio. Un pachet important de acţiuni (31,23%) este deţinut de către o altă societate gălăţeană, Trans Europa Management SA, ai cărei acţionari sunt Florin Radu şi Victor Crihana. La nivelul Galaţiului se ştie însă că AGROPORT este controlată chiar de către secretarul executiv al PDL, Mircea Toader. Acesta a şi administrat AGROPORT până la intrarea în politică. Pe Mircea Toader şi Florin Radu îi leagă, de asemenea, o veche prietenie, dar sunt şi oficial asociaţi într-o altă societate cu denumire similară, Trans Europa SA.
Auditorii Curţii de Conturi au reţinut că, în ceea ce priveşte „justificarea faptului că AGROPORT SA a realizat livrări intracomunitare în perioada iunie-iulie 2008, în valoare de 9.114.725 lei, organul fiscal nu anexează documente, situaţii din care să rezulte faptul că bunurile au fost efectiv transportate din România în alt stat membru“.
O altă societate comercială suspectată de rambursări ilegale de TVA este Eurocont Plus SRL Galaţi, care are, de asemenea, strânse legături cu Italia. Pachetul majoritar de acţiuni al Eurocont (90.7%) este deţinut de către o firmă italiană, SALL, înregistrată în localitatea Cavriago. Ceilalţi acţionari, dar şi administratori, ai Eurocont sunt toţi cetăţeni italieni. Referitor la Eurocont Plus, Curtea de Conturi a depistat că „nu s-au anexat în totalitate copii după documente sau o situaţie centralizatoare din care să rezulte livrările intracomunitare în baza cărora societatea ar avea dreptul la operaţiunea scutită de TVA, cu drept de deducere“.
„Am vorbit şi cu Pogea, să schimbăm legislaţia“
PDL-istul Mircea Toader susţine că nu mai are nici o treabă cu AGROPORT SA Galaţi: „La început, când am intrat în politică, am încercat să merg paralel şi cu afacerile, şi cu politica. Unu, că era foarte greu să mă ocup de ambele, şi doi, că mi s-a spus că trebuie să-mi aleg între cele două!“. Cât despre faptul că nora sa este cenzor şi membru în CA al AGROPORT SA, Mircea Toader declară: „Da, sigur, nora mea lucrează acolo. E profesionistă, răspunde pentru ceea ce face!“.
Deşi susţine că nu mai are nici o legătură cu AGROPORT, Mircea Toader insistă, totuşi, să ne convingă că „nu există nici o posibilitate ca cineva să eludeze livrările intracomunitare, aceste exporturi de cereale, căci despre ele este vorba. Sunt documente de trecere a frontierei, scrisori de trăsură şi un sistem infailibil de monitorizare pe Dunăre şi mare. Nu există să nu ajungă marfa!“. Totuşi, se gândeşte mai bine Mircea Toader, „singura posibilitate ar fi ca în acte să se scrie o altă cantitate decât cea reală, dar cu neapărata complicitate a comandantului de navă, ceea ce nu există“.
Cât despre TVA, Mircea Toader critică actuala legislaţie şi admite senin că „am vorbit şi cu Pogea, să schimbăm legislaţia, pentru că este o problemă majoră cu recuperarea TVA-ului pentru aceste exporturi de cereale. Ar fi mult mai bine să fie scutite de TVA!“.
Toader, pe aceeaşi navă cu Băsescu
Secretarul executiv al PDL, Mircea Toader, este o veche cunoştinţă a preşedintelui României, Traian Băsescu. Atunci când şeful statului era comandant de cursă lungă, Mircea Toader a lucrat ca mecanic-şef pe aceeaşi navă cu el.
Cotidianul.ro
13 Oct 2009 Cristian Vasilcoiu
Nora secretarului executiv al PDL, Mircea Toader, Ioana Constanţa Toader, este cenzor şi membru în Consiliul de Administraţie al unei firme suspectate de rambursări ilegale de TVA. Societatea „Agroport“ a fost administrată chiar de către Mircea Toader înainte ca acesta să intre în politică. Rambursările suspecte de TVA au ieşit la iveală în urma unui control al Camerei de Conturi Galaţi, la Direcţia judeţeană de Finanţe.
Auditorii Curţii de Conturi - Camera Galaţi suspectează existenţa unei reţele care se ocupă de rambursări ilegale de TVA, sub acoperirea efectuării unor livrări intracomunitare de produse. Acestea sunt scutite de plata taxei pe valoarea adăugată, astfel că Direcţia de Finanţe trebuie s-o compenseze ori s-o returneze firmelor care efectuează astfel de livrări. Curtea de Conturi suspectează însă existenţa unor livrări intracomunitare fictive, pentru care s-a solicitat şi s-a obţinut compensare sau rambursare a TVA. „Afacerea“ a ieşit la iveală în urma unui control efectuat în primăvară, la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi, de către auditorii Camerei de Conturi a judeţului Galaţi, din cadrul Curţii de Conturi a României.
Reporterii Cotidianul au intrat în posesia unei copii a procesului-verbal de constatare, datat 31.03.2009, în care sunt descrise nelegalităţile descoperite în privinţa aprobării rambursărilor de TVA.
Bani returnaţi a doua zi
Descoperirea a fost făcută după efectuarea unei „verificări prin sondaj“ adoptate ca urmare a faptului că DGFP Galaţi înregistra un grad mic de realizare a încasărilor programate, adică sub 50%. Astfel, Curtea de Conturi a depistat că „în data de 31 iulie 2008, DGFP Galaţi, prin Trezoreria municipiului, a încasat de la 13 agenţi economici sume cuprinse între 50.000 şi 1.200.000 lei, sume care, ulterior, în data de 1 august, au fost restituite în totalitate agenţilor economici“, deşi „trei agenţi economici aveau obligaţii restante către bugetul consolidat“.
Mai grav, „s-a constatat, în trei cazuri, că acestea nu conţin ca anexe documente, situaţii din care să rezulte că societăţile au realizat livrări intracomunitare în valoare totală de 14.668.411 lei, că bunurile livrate au fost efectiv transportate din România în alt stat membru, astfel ca societăţile să beneficieze de scutire de TVA“.
Afaceri de familie, cu iz italian
Printre societăţile comerciale care se află în această situaţie se numără şi AGROPORT SA Galaţi, unde cenzor şi membru al Consiliului de Administraţie este Ioana Constanţa Toader, nimeni alta decât nora lui Mircea Toader, secretar executiv al PDl şi lider de grup al deputaţilor democrat-liberali. Pachetul majoritar de acţiuni al firmei (66,24%) este oficial deţinut de o companie italiană, Cereal Toscana, înregistrată în localitatea Fucecchio. Un pachet important de acţiuni (31,23%) este deţinut de către o altă societate gălăţeană, Trans Europa Management SA, ai cărei acţionari sunt Florin Radu şi Victor Crihana. La nivelul Galaţiului se ştie însă că AGROPORT este controlată chiar de către secretarul executiv al PDL, Mircea Toader. Acesta a şi administrat AGROPORT până la intrarea în politică. Pe Mircea Toader şi Florin Radu îi leagă, de asemenea, o veche prietenie, dar sunt şi oficial asociaţi într-o altă societate cu denumire similară, Trans Europa SA.
Auditorii Curţii de Conturi au reţinut că, în ceea ce priveşte „justificarea faptului că AGROPORT SA a realizat livrări intracomunitare în perioada iunie-iulie 2008, în valoare de 9.114.725 lei, organul fiscal nu anexează documente, situaţii din care să rezulte faptul că bunurile au fost efectiv transportate din România în alt stat membru“.
O altă societate comercială suspectată de rambursări ilegale de TVA este Eurocont Plus SRL Galaţi, care are, de asemenea, strânse legături cu Italia. Pachetul majoritar de acţiuni al Eurocont (90.7%) este deţinut de către o firmă italiană, SALL, înregistrată în localitatea Cavriago. Ceilalţi acţionari, dar şi administratori, ai Eurocont sunt toţi cetăţeni italieni. Referitor la Eurocont Plus, Curtea de Conturi a depistat că „nu s-au anexat în totalitate copii după documente sau o situaţie centralizatoare din care să rezulte livrările intracomunitare în baza cărora societatea ar avea dreptul la operaţiunea scutită de TVA, cu drept de deducere“.
„Am vorbit şi cu Pogea, să schimbăm legislaţia“
PDL-istul Mircea Toader susţine că nu mai are nici o treabă cu AGROPORT SA Galaţi: „La început, când am intrat în politică, am încercat să merg paralel şi cu afacerile, şi cu politica. Unu, că era foarte greu să mă ocup de ambele, şi doi, că mi s-a spus că trebuie să-mi aleg între cele două!“. Cât despre faptul că nora sa este cenzor şi membru în CA al AGROPORT SA, Mircea Toader declară: „Da, sigur, nora mea lucrează acolo. E profesionistă, răspunde pentru ceea ce face!“.
Deşi susţine că nu mai are nici o legătură cu AGROPORT, Mircea Toader insistă, totuşi, să ne convingă că „nu există nici o posibilitate ca cineva să eludeze livrările intracomunitare, aceste exporturi de cereale, căci despre ele este vorba. Sunt documente de trecere a frontierei, scrisori de trăsură şi un sistem infailibil de monitorizare pe Dunăre şi mare. Nu există să nu ajungă marfa!“. Totuşi, se gândeşte mai bine Mircea Toader, „singura posibilitate ar fi ca în acte să se scrie o altă cantitate decât cea reală, dar cu neapărata complicitate a comandantului de navă, ceea ce nu există“.
Cât despre TVA, Mircea Toader critică actuala legislaţie şi admite senin că „am vorbit şi cu Pogea, să schimbăm legislaţia, pentru că este o problemă majoră cu recuperarea TVA-ului pentru aceste exporturi de cereale. Ar fi mult mai bine să fie scutite de TVA!“.
Toader, pe aceeaşi navă cu Băsescu
Secretarul executiv al PDL, Mircea Toader, este o veche cunoştinţă a preşedintelui României, Traian Băsescu. Atunci când şeful statului era comandant de cursă lungă, Mircea Toader a lucrat ca mecanic-şef pe aceeaşi navă cu el.
Romanie este ca si vanduta!
Romania trebuie salvata!
Dece atatea datorii?
Pei sa va zic. Daca unul ca Marean Vanghelie face imprumuturi la banca petru proiecte si altele, pe persoana "fizica" de primar. Pei dece de la banca si nu accede la fondurile UE? Pei banca nu cere detaliile fiecarui banut, pe cand la UE trebuie sa justifici fiecare leut. Asa ca toti fac la fel sa piarda urma baniilor.
Suntem sclavii politicienilor si sclavii bancilor.
Vesnic indatorati! Vai de copii nostri, ca nu sutem in stare sa ne trezim pentru ei. Or sa ne judece dur.
Dece atatea datorii?
Pei sa va zic. Daca unul ca Marean Vanghelie face imprumuturi la banca petru proiecte si altele, pe persoana "fizica" de primar. Pei dece de la banca si nu accede la fondurile UE? Pei banca nu cere detaliile fiecarui banut, pe cand la UE trebuie sa justifici fiecare leut. Asa ca toti fac la fel sa piarda urma baniilor.
Suntem sclavii politicienilor si sclavii bancilor.
Vesnic indatorati! Vai de copii nostri, ca nu sutem in stare sa ne trezim pentru ei. Or sa ne judece dur.
Tot mai datori: Datoria externa a Romaniei a crescut la 76,92 miliarde euro
Romania trebuie salvata!
Romania inregistra la finalul lunii august 2009 o datorie externa totala de 76,918 miliarde euro, in crestere cu 4,76% (3,497 miliarde euro) fata de finalul lui 2008, datoria pe termen mediu si lung avand in continuare o pondere semnificativa in totalul datoriei externe, a anuntat, marti, BNR.
Astfel, datoria pe termen mediu si lung reprezenta 78,1% din totalul datoriei externe a Romaniei, la finalul lunii august, in crestere cu 17,3% fata de finalul lui 2008, potrivit datelor revizuite ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in vreme ce ponderea datoriei pe termen scurt a scazut la 21,9% din datoria externa, fata de cea de la 31 decembrie 2008, informeaza NewsIn.
Banca centrala, care publica pana recent doar datoria pe termen mediu si lung, a inceput sa adauge din februarie si date despre datoria pe termen scurt. Multi analisti straini au avertizat in ultimele luni despre un eventual pericol reprezentat de datoria pe termen scurt (n.r. cu scadenta de pana la un an) asupra Romaniei in 2009, in conditiile restrangerii finantarii disponibile.
Intre timp, Romania a ajuns la un acord cu FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si BERD pentru o finantare de circa 20 miliarde euro pentru doi ani, din care 11,8 miliarde euro ar trebui sa intre in acest an.
La finalul lunii august, datoria pe termen scurt a Romaniei insuma 16,85 miliarde euro, in scadere cu 5,35 miliarde euro (24,1%) fata de nivelul de la finalul anului trecut.
Daca datoria pe termen scurt s-a diminuat, cea pe termen mediu si lung a ajuns la 31 august la 60,068 miliarde euro, fiind cu 17,3% mai mare decat la sfarsitul lui 2008, in principal ca urmare a intrarii primei transe de 4,37 miliarde DST (4,775 miliarde euro) de la Fondul Monetar International. Datoria externa negarantata public insuma 36,674 miliarde euro la 31 august 2009, fiind mai mare cu 4,72% (1,653 miliarde euro) fata de sfarsitul anului 2008.
Datoria externa publica si public garantata a fost, la finalul lunii august, de 11,844 miliarde euro, fiind cu 10,35% mai mare decat la 31 decembrie 2008, iar ponderea ei in totalul datoriei externe a crescut la 15,39% de la 14,62% la sfarsitul anului trecut.
In acelasi timp, datoria publica directa, ce include imprumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finante si autoritatile administratiei publice locale, a crescut de la 9,012 miliarde euro la finalul lui 2008 la 10,248 miliarde euro la sfarsitul lunii august.
Iar datoria public garantata, ce se refera la imprumuturi externe garantate de Ministerul de Finante si autoritatile administratiei publice locale, a scazut usor - cu 125 milioane euro - fata de finalul anului 2008, pana la 1,596 miliarde euro.
Publicat: astazi 9am.ro
Romania inregistra la finalul lunii august 2009 o datorie externa totala de 76,918 miliarde euro, in crestere cu 4,76% (3,497 miliarde euro) fata de finalul lui 2008, datoria pe termen mediu si lung avand in continuare o pondere semnificativa in totalul datoriei externe, a anuntat, marti, BNR.
Astfel, datoria pe termen mediu si lung reprezenta 78,1% din totalul datoriei externe a Romaniei, la finalul lunii august, in crestere cu 17,3% fata de finalul lui 2008, potrivit datelor revizuite ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in vreme ce ponderea datoriei pe termen scurt a scazut la 21,9% din datoria externa, fata de cea de la 31 decembrie 2008, informeaza NewsIn.
Banca centrala, care publica pana recent doar datoria pe termen mediu si lung, a inceput sa adauge din februarie si date despre datoria pe termen scurt. Multi analisti straini au avertizat in ultimele luni despre un eventual pericol reprezentat de datoria pe termen scurt (n.r. cu scadenta de pana la un an) asupra Romaniei in 2009, in conditiile restrangerii finantarii disponibile.
Intre timp, Romania a ajuns la un acord cu FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si BERD pentru o finantare de circa 20 miliarde euro pentru doi ani, din care 11,8 miliarde euro ar trebui sa intre in acest an.
La finalul lunii august, datoria pe termen scurt a Romaniei insuma 16,85 miliarde euro, in scadere cu 5,35 miliarde euro (24,1%) fata de nivelul de la finalul anului trecut.
Daca datoria pe termen scurt s-a diminuat, cea pe termen mediu si lung a ajuns la 31 august la 60,068 miliarde euro, fiind cu 17,3% mai mare decat la sfarsitul lui 2008, in principal ca urmare a intrarii primei transe de 4,37 miliarde DST (4,775 miliarde euro) de la Fondul Monetar International. Datoria externa negarantata public insuma 36,674 miliarde euro la 31 august 2009, fiind mai mare cu 4,72% (1,653 miliarde euro) fata de sfarsitul anului 2008.
Datoria externa publica si public garantata a fost, la finalul lunii august, de 11,844 miliarde euro, fiind cu 10,35% mai mare decat la 31 decembrie 2008, iar ponderea ei in totalul datoriei externe a crescut la 15,39% de la 14,62% la sfarsitul anului trecut.
In acelasi timp, datoria publica directa, ce include imprumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finante si autoritatile administratiei publice locale, a crescut de la 9,012 miliarde euro la finalul lui 2008 la 10,248 miliarde euro la sfarsitul lunii august.
Iar datoria public garantata, ce se refera la imprumuturi externe garantate de Ministerul de Finante si autoritatile administratiei publice locale, a scazut usor - cu 125 milioane euro - fata de finalul anului 2008, pana la 1,596 miliarde euro.
Publicat: astazi 9am.ro
vineri, 9 octombrie 2009
UE ascultă o înregistrare p... cu Alice Drăghici
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
08 Oct 2009 Biroul de Investigatii
România e monitorizată pe Justiţie de UE. E, dacă vreţi, ca un puşcăriaş eliberat condiţionat: a ieşit mai devreme de la răcoare, da’ stă Poliţia cu ochiu’ pe ea, să nu care cumva să recidiveze. Caz în care, marş înapoi la mititica, Românico! În cazul nostru, marş afară din Europa. În condiţiile astea de rahat românesc (că ăla turcesc nu are prea multe şanse să-şi pună stele europene pe el prea curînd), cu ce credeţi că se distrează funcţionarii Comisiei Europene detaşaţi la Bucureşti?
Porno oral mai tare ca deep throatCu o înregistrare porno.Mă rog, nu chiar porno-porno, ci porno-justiţiabilă.Să ne explicăm: pe înregistrarea (doar audio, din păcate) se aude cum o doamnă, s-o numim Alice Drăghici, o supune la perversiuni pe o tînără fată încă necunoscută biblic de mai marii politicii româneşti.
Fata, care răspunde la apelativul ANI (Agenţia Naţională de Integritate), ceruse confiscarea averii faimosului doftor pesedist Şerban Brădişteanu. Pentru cei care au deschis televizoarele mai tîrziu: Brădişteanu este un eminent chirurg acuzat de DNA că a trucat o licitaţie de achiziţie de aparatură medicală (în urma cărui eveniment de infarct s-a ales cu un şpăgălău de patru milioane de euro). Ei bine, Alice Drăghici o supunea la perversiuni pe ANI din două poziţii în acelaşi timp (da, ştim, asta e mai tare decît deep throat): şi din cea de avocat a lui Brădişteanu, şi din cea de membră CNI (Consiliul Naţional de Integritate, un fel de turore al adolescentei ANI). V-am trezit interesul? Vă arde să aflaţi la ce perversiuni o supunea Drăghici pe ANI? Orale. Sado-maso cu ANIDa, e vorba de perversiuni cît se poate de orale. Adică Alice Drăghici l-a ameninţat, pe gură, pe unul din funcţionarii din conducerea ANI că-l va da afară dacă nu rezolvă problema Brădişteanu. Şi, în premieră, iată şi cîteva din frazele ieşite pe gura lui Alice Drăghici: “Noi trebuie să găsim o măsură procesural aicea, aicea nu e vorba de Brădişteanu. Aicea este o chestiune care poate să privească pe oricine şi este generală (…). Bineînţeles că o să discut şi la următoarea noastră şedinţă (CNI – n.r.) care va fi foarte curînd, dar vreau să discutăm deocamdată pornind de la acest caz particular, ce facem în continuare, pentru că eu am o cauză penală (Brădişteanu – n.r.) care ar trebui să blocheze orice fel de demers de natură civilă, administrativă, comercială, contencios (deci şi cererea ANI de confiscare a averii – n.r.). Adică nu se pune problema că fac o intervenţie sau să o rogi tu frumos pe Luisa Badiu (inspectorul ANI care s-a ocupat de cazul Brădişteanu – n.r.), că nu am ajuns eu în situaţia să mă rog nici de tine, nici de Luisa Badiu. Problema este, însă, dacă e normal procedural ca aceste chestiuni să se deruleze în această manieră”. Aţi priceput? Alice Drăghici, deci nu considera normal ca ANI să-l cerceteze pe Brădişteanu, clientul ei, mai ales că ea era membră CNI, adică turorele lui ANI. E, iaca asta ascultă oamenii ăia de la UE, înregistrarea cu pornoşagul ăsta rudimentar.
Catavencu.ro
08 Oct 2009 Biroul de Investigatii
România e monitorizată pe Justiţie de UE. E, dacă vreţi, ca un puşcăriaş eliberat condiţionat: a ieşit mai devreme de la răcoare, da’ stă Poliţia cu ochiu’ pe ea, să nu care cumva să recidiveze. Caz în care, marş înapoi la mititica, Românico! În cazul nostru, marş afară din Europa. În condiţiile astea de rahat românesc (că ăla turcesc nu are prea multe şanse să-şi pună stele europene pe el prea curînd), cu ce credeţi că se distrează funcţionarii Comisiei Europene detaşaţi la Bucureşti?
Porno oral mai tare ca deep throatCu o înregistrare porno.Mă rog, nu chiar porno-porno, ci porno-justiţiabilă.Să ne explicăm: pe înregistrarea (doar audio, din păcate) se aude cum o doamnă, s-o numim Alice Drăghici, o supune la perversiuni pe o tînără fată încă necunoscută biblic de mai marii politicii româneşti.
Fata, care răspunde la apelativul ANI (Agenţia Naţională de Integritate), ceruse confiscarea averii faimosului doftor pesedist Şerban Brădişteanu. Pentru cei care au deschis televizoarele mai tîrziu: Brădişteanu este un eminent chirurg acuzat de DNA că a trucat o licitaţie de achiziţie de aparatură medicală (în urma cărui eveniment de infarct s-a ales cu un şpăgălău de patru milioane de euro). Ei bine, Alice Drăghici o supunea la perversiuni pe ANI din două poziţii în acelaşi timp (da, ştim, asta e mai tare decît deep throat): şi din cea de avocat a lui Brădişteanu, şi din cea de membră CNI (Consiliul Naţional de Integritate, un fel de turore al adolescentei ANI). V-am trezit interesul? Vă arde să aflaţi la ce perversiuni o supunea Drăghici pe ANI? Orale. Sado-maso cu ANIDa, e vorba de perversiuni cît se poate de orale. Adică Alice Drăghici l-a ameninţat, pe gură, pe unul din funcţionarii din conducerea ANI că-l va da afară dacă nu rezolvă problema Brădişteanu. Şi, în premieră, iată şi cîteva din frazele ieşite pe gura lui Alice Drăghici: “Noi trebuie să găsim o măsură procesural aicea, aicea nu e vorba de Brădişteanu. Aicea este o chestiune care poate să privească pe oricine şi este generală (…). Bineînţeles că o să discut şi la următoarea noastră şedinţă (CNI – n.r.) care va fi foarte curînd, dar vreau să discutăm deocamdată pornind de la acest caz particular, ce facem în continuare, pentru că eu am o cauză penală (Brădişteanu – n.r.) care ar trebui să blocheze orice fel de demers de natură civilă, administrativă, comercială, contencios (deci şi cererea ANI de confiscare a averii – n.r.). Adică nu se pune problema că fac o intervenţie sau să o rogi tu frumos pe Luisa Badiu (inspectorul ANI care s-a ocupat de cazul Brădişteanu – n.r.), că nu am ajuns eu în situaţia să mă rog nici de tine, nici de Luisa Badiu. Problema este, însă, dacă e normal procedural ca aceste chestiuni să se deruleze în această manieră”. Aţi priceput? Alice Drăghici, deci nu considera normal ca ANI să-l cerceteze pe Brădişteanu, clientul ei, mai ales că ea era membră CNI, adică turorele lui ANI. E, iaca asta ascultă oamenii ăia de la UE, înregistrarea cu pornoşagul ăsta rudimentar.
Fiat-ul băiatului minor al lui Geoană, cadou de la bunica pensionară
Romania trebuie salvata!
Academia Catavencu
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 07 Oct 2009
Biroul de Investigatii
Acum două săptămîni, băiatul lui Mircea Geoană a fost fotografiat de reporterii Academiei Caţavencu în timp ce se plimba cu un Fiat 500 în zona cafenelelor de fiţe din Dorobanţi. Ce vă miraţi aşa? Alexandru Geoană, fiul preşedintelui Senatului, are 16 ani şi permis de conducere. Şi maşină, normal, că doar nu e vreun sărăntoc. Vă întrebaţi, poate, cine i-a cumpărat maşina din poză. Păi, ia să vedem. Credeţi că e de la tatăl Mircică? Ei bine, nu. Vă înşelaţi. Poate e de la mama, Mihaela Geoană, ar spune unii. Nţţ, nici măcar. Mamei îi plac maşinile mari, motiv pentru care conduce un SUV Lexus.
Nu s-ar încurca ea cu un Fieţel. Şi-atunci? Să fie moştenit de la un unchi bogat din Nigeria care dă mail-uri pe Internet? Sau să-l fi găsit pe jos, aşa cum găsesc alţii copii bani mărunţi? Căutăm răspunsuri prea complicate. Nimic mai simplu şi mai normal: Fiat-ul e cadou de la bunica, dom’le. Autoturismul pe care îl conduce Alexandru Geoană este înmatriculat pe numele mamei lui Mircea Geoană, Elena Iuliana, în vîrstă de 75 de ani, o stimată pensionară, fost inginer RATB. Deci, reţineţi: nu investitor imobiliar, nu cîştigător la Loto, nu afaceristă, ci pensionară RATB. Preţul unui Fiat 500, care arată aşa de bine precum cel pe care-l conduce Alexandru, se învîrte în jurul sumei de 10.000 de euro. Ceea ce înseamnă că bunicuţa Geoană a rămas fără economiile de-o viaţă atunci cînd i-a cumpărat nepotului o maşinuţă pentru sufleţelul lui. Da’ na, ce nu faci pentru poftele copilului? Mai ales cînd ştii din interior cît de nasol e să mergi cu RATB-ul.
Triciclul, maşina favorită a ciclului PSD la putere
Apropo de poftele puştiului, schimbările politice recente l-au cam lăsat pe Geoană Jr. fără protecţia Ministerului de Interne. Acum două săptămîni, cînd Academia Caţavencu a publicat primele fotografii cu Alexandru Geoană la volan, ministerul lui Dan Nica a emis un comunicat oficial în care preciza că minorul Geoană conduce legal, întrucît are un permis categoria B1, care poate fi obţinut de la vîrsta de 16 ani. Cu alte cuvinte, Nica s-a făcut preş în faţa odraslei şefului PSD şi a dat o limbă umedă într-un poponeţ proaspăt. Pe de altă parte însă, mămica Mihaela nu prea a fost de-acord cu unele amănunte din comunicatul Poliţiei. De exemplu, domnia sa a declarat pentru Academia Caţavencu că Alexandru a susţinut examenul de permis pe un Logan, chestie ilegală, întrucît Logan-ul poate fi condus numai de la 18 ani încolo. Poliţia, însă, a susţinut că Geoană Jr. a dat examenul pe un triciclu Piaggio. Parcă e destul de greu, totuşi, să crezi că Mihaela Geoană, care are carnet de conducere, putea să confunde un vehicul cu trei roţi cu unul cu patru. Da’ mă rog, dacă aveţi timp să credeţi că o bunică pensionară de 75 de ani i-a cumpărat nepotului o maşină de 10.000 de euro, atunci puteţi fi de acord şi cu comunicatul unor poliţişti
Academia Catavencu
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 07 Oct 2009
Biroul de Investigatii
Acum două săptămîni, băiatul lui Mircea Geoană a fost fotografiat de reporterii Academiei Caţavencu în timp ce se plimba cu un Fiat 500 în zona cafenelelor de fiţe din Dorobanţi. Ce vă miraţi aşa? Alexandru Geoană, fiul preşedintelui Senatului, are 16 ani şi permis de conducere. Şi maşină, normal, că doar nu e vreun sărăntoc. Vă întrebaţi, poate, cine i-a cumpărat maşina din poză. Păi, ia să vedem. Credeţi că e de la tatăl Mircică? Ei bine, nu. Vă înşelaţi. Poate e de la mama, Mihaela Geoană, ar spune unii. Nţţ, nici măcar. Mamei îi plac maşinile mari, motiv pentru care conduce un SUV Lexus.
Nu s-ar încurca ea cu un Fieţel. Şi-atunci? Să fie moştenit de la un unchi bogat din Nigeria care dă mail-uri pe Internet? Sau să-l fi găsit pe jos, aşa cum găsesc alţii copii bani mărunţi? Căutăm răspunsuri prea complicate. Nimic mai simplu şi mai normal: Fiat-ul e cadou de la bunica, dom’le. Autoturismul pe care îl conduce Alexandru Geoană este înmatriculat pe numele mamei lui Mircea Geoană, Elena Iuliana, în vîrstă de 75 de ani, o stimată pensionară, fost inginer RATB. Deci, reţineţi: nu investitor imobiliar, nu cîştigător la Loto, nu afaceristă, ci pensionară RATB. Preţul unui Fiat 500, care arată aşa de bine precum cel pe care-l conduce Alexandru, se învîrte în jurul sumei de 10.000 de euro. Ceea ce înseamnă că bunicuţa Geoană a rămas fără economiile de-o viaţă atunci cînd i-a cumpărat nepotului o maşinuţă pentru sufleţelul lui. Da’ na, ce nu faci pentru poftele copilului? Mai ales cînd ştii din interior cît de nasol e să mergi cu RATB-ul.
Triciclul, maşina favorită a ciclului PSD la putere
Apropo de poftele puştiului, schimbările politice recente l-au cam lăsat pe Geoană Jr. fără protecţia Ministerului de Interne. Acum două săptămîni, cînd Academia Caţavencu a publicat primele fotografii cu Alexandru Geoană la volan, ministerul lui Dan Nica a emis un comunicat oficial în care preciza că minorul Geoană conduce legal, întrucît are un permis categoria B1, care poate fi obţinut de la vîrsta de 16 ani. Cu alte cuvinte, Nica s-a făcut preş în faţa odraslei şefului PSD şi a dat o limbă umedă într-un poponeţ proaspăt. Pe de altă parte însă, mămica Mihaela nu prea a fost de-acord cu unele amănunte din comunicatul Poliţiei. De exemplu, domnia sa a declarat pentru Academia Caţavencu că Alexandru a susţinut examenul de permis pe un Logan, chestie ilegală, întrucît Logan-ul poate fi condus numai de la 18 ani încolo. Poliţia, însă, a susţinut că Geoană Jr. a dat examenul pe un triciclu Piaggio. Parcă e destul de greu, totuşi, să crezi că Mihaela Geoană, care are carnet de conducere, putea să confunde un vehicul cu trei roţi cu unul cu patru. Da’ mă rog, dacă aveţi timp să credeţi că o bunică pensionară de 75 de ani i-a cumpărat nepotului o maşină de 10.000 de euro, atunci puteţi fi de acord şi cu comunicatul unor poliţişti
MAp, Institutul Pasteur şi primăria lui Poteraş, în război pentru un tăpşan de 26 de milioane de euro
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
08 Oct 2009 Adrian Vasiliu
Un teren de 19 hectare, în valoare de 26 milioane de euro, situat în Ghencea, este disputat în justiţie de MAp, Institutul Pasteur şi de către societatea comercială Sten Consulting SRL.
Fiecare are argumentele sale. Ministerul susţine că terenul i-a aparţinut înainte de război, iar după venirea comuniştilor l-a avut în administrare. Pe de altă parte, Institutul Pasteur a obţinut un titlu de proprietate pentru teren, apoi a vândut pământul firmei de imobiliare Sten Consulting. După vânzare, MAp a revendicat terenul şi a dat în judecată institutul, firma Sten, Primăria Sectorului 6 şi Prefectura Capitalei. Ministerul vrea înapoi cele 19 hectare şi cere instanţei anularea titlului de proprietate al institutului. Rămân în aer 26 de milioane de euro plătiţi pentru un teren care este pe cale să se întoarcă în proprietatea statului.
O poveste complicată
În septembrie 2005, Institutul Pasteur a solicitat Primăriei Sectorului 6 reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren cu care fusese împroprietărit în 1928.
Cum vechiul amplasament nu mai era disponibil, primăria a ales un alt teren, despre care MAp afirmă însă că a fost în proprietatea şi în folosinţa armatei timp de 90 de ani.
În 2006, la solicitarea institutului, s-a întocmit documentaţia topografică. Inginerul Cristinel Parache nu a semnat-o însă, pe motiv că terenul se afla în sectorul 5, nu în 6, cu excepţia unei singure suprafeţe - sola A79, de 1,17 ha, aflată şi aceasta în administrarea MAp. În final, actele au fost semnate de expertul Vasile Pascariu, care a consemnat faptul că terenul este în sectorul 6, lucru pretins de reprezentanţii Sten Consulting ca fiind nereal. Aceştia afirmă că astfel a fost modificată limita teritorială dintre cele două sectoare, act care nu se poate face decât printr-o lege specială şi după consultarea cetăţenilor printr-un referendum.
Subcomisia locală de fond funciar din primărie, condusă de primarul Poteraş, a emis o adresă către Prefectura Bucureşti (condusă pe atunci de Mioara Mantale), prin care propunea atribuirea în sectorul 6 a suprafeţei de 19 hectare, pentru Institutul Pasteur. Din cei nouă membri ai subcomisiei, doar primarul Cristian Poteraş şi alţi doi membri au semnat acea adresă, în condiţiile în care majoritatea membrilor ar fi trebuit să îşi pună semnătura. Cu toate acestea, adresa a fost luată drept valabilă de prefectură.
Şefa Oficiului Cadastru din Primăria Sectorului 6, Cristina Popescu, susţine că ar fi eliberat adresa către prefectură la presiunile directe ale primarului Poteraş şi ale soţilor Bogdan şi Narcisa Georgescu (cândva şef al pieţelor din sectorul 6, fost şef la RA-APPS şi important deţinător al bufetului din sediul PDL, iar ea fostă şefă la Direcţia Sanitar-Veterinară, bună şi veche prietenă a Elenei Udrea).
Ulterior, subcomisia din Primăria Sectorului 6 înaintează o nouă adresă către prefectură, semnată tot de Poteraş şi de aceiaşi doi membri.
În adresă se menţionează că doar sola A79 este în sectorul 6, iar despre celelalte cinci sole care compun terenul în cauză, primăria „nu deţine date“ - lucru evident, din moment ce terenul era în sectorul 5. Poteraş propune prefecturii să treacă în proprietatea Pasteur cele 19 hectare, ba mai mult, propune să se acorde institutului şi alte aproape 36 de hectare, în sectorul 5. După cum susţin părţile din dosar, institutul nu a putut dovedi, prin acte, modul cum a fost expropriat de teren în perioada comunistă.
Institutul samsar de terenuri
După ce a obţinut titlul de proprietate pe cele 19 ha, în aprilie 2007, Institutul Pasteur a vândut 14 ha, situate pe Bulevardul Ghencea 91, firmei Sten Consulting, cu 16 milioane de euro. Alte 2,4 hectare au fost vândute firmei Highstown România SRL, care mai apoi a vândut, la rândul ei, acest teren tot către Sten. Highstown a cumpărat de la institut terenul cu 2,8 milioane de euro, pentru a-l vinde o săptămână mai târziu firmei Sten, cu 7,5 milioane de euro. Această tranzacţie a fost încheiată de împuternicita Highstown, Silvia Cotan, sub atenta supraveghere a soţilor Georgescu, prezenţi la semnarea actelor, după cum susţine Eugen Stănculescu, patronul Sten. Conform unor surse, cei doi Georgeşti au supravegheat şi au coordonat totul, astfel încât întreaga operaţiune să fie dusă la bun sfârşit şi să nu existe sincope pe drumul dintre institut, cadastru, Poteraş şi Mantale.
Ulterior, 2,7 hectare au ajuns şi la o altă societate, Al-Tel Communications SRL, care, după cum afirmă conducerea institutului, a intermediat o vânzare a unui teren al Pasteur, pentru care ar fi trebuit să primească un comision de 10,3 milioane de lei. Cum institutul nu a făcut plata, Al-Tel a trecut la executarea silită a datoriei asupra celor 2,7 ha. Surse avizate susţin că această societate, patronată de Lucian Viorel Grecu şi prezentă în multe din afacerile cu terenuri retrocedate din sectorul 6, se află sub controlul primarului Poteraş.
După toate aceste tranzacţii, în 2008, MAp a chemat în justiţie toate instituţiile şi societăţile implicate, solicitând anularea titlului de proprietate al institutului.
Opinia patronului Sten Consulting...
„Când s-au încheiat contractele de vânzare-cumpărare am avut convingerea că vânzătorii sunt proprietarii terenului. Actele emise de autorităţile statului aveau aparenţa de legalitate. Mi s-a prezentat hotărârea prefecturii, apoi titlul emis de prefectură, punerea în posesie, intabularea, certificatul de număr poştal şi extrasul de carte funciară. La data încheierii celor două contracte de vânzare-cumpărare, dat fiind faptul că patru autorităţi ale statului au emis, verificat şi validat documentele, nu aveam nici un motiv să pun la îndoială legalitatea titlului de proprietate. În baza acestor documente s-au încheiat contractele pentru teren, iar eu am achitat un preţ de peste 23.000.000 de euro“, spune Eugen Stănculescu, patronul Sten Consulting.
„Este cel puţin ciudat că autorităţile statului, care au instrumentat retrocedarea, nu au verificat dacă terenul se afla un proprietatea altcuiva.
În anul 2008, MAp a introdus o acţiune la Judecătoria Sectorului 6 împotriva Prefecturii Municipiului Bucureşti, a Institutului Pasteur şi a subdobânditorilor terenului, acţiune care nu s-a soluţionat până în prezent. În dosar, MAp a prezentat documente din care rezultă că terenul i-a aparţinut, anume jurnalul Consiliului de Miniştri din 1913. A existat apoi Cartea de Hotărnicie, în care era cuprins tot patrimoniul armatei. În 1954, Cartea de Hotărnicie a fost transcrisă în Registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni de la Buftea-Ilfov. Terenul se afla în domeniul public al statului, deci nu putea fi dat nimănui, sub nici o formă. Pe de altă parte, este posibil ca totul să se fi făcut şi cu complicitatea unor persoane din armată. După introducerea acţiunii de către MAp s-a descoperit că terenul nu se află în sectorul 6, ci în 5. Nu s-a făcut nici un schimb de terenuri între cele două primării.
Primarul Poteraş probabil ştia că terenul este al armatei, la fel cum probabil că ştia şi conducerea Pasteur. Cei de la institut au pus ochii pe cele 19 hectare şi au cerut un studiu topografic asupra lui, care s-a făcut, şi aşa au primit coordonatele din teren. Cu acestea s-au dus la Cadastru, care a validat lucrarea, şi apoi la Poteraş. Primăria Sectorului 6 i-a dat institutului un teren care nu-i aparţinea. Iar faţă de mine, cei de la Pasteur au fost nişte vânzători de rea-credinţă“, afirmă Stănculescu. El mai spune că este dispus şi acum să primească banii înapoi, aşa cum susţin cei de la Pasteur că i-ar fi propus. „Numai că propunerea lui Sorin Stănescu, reprezentantul institutului, nu a fost niciodată serioasă, ci a fost făcută doar de faţadă, pentru a-şi dovedi buna-credinţă, chipurile. De luni de zile nu mai reuşesc să iau legătura cu el. Pe de altă parte, în cine şi în ce poţi să mai ai încredere? Totul părea în regulă: hotărârea prefecturii, titlul emis de prefectură, punerea în posesie, intabularea şi extrasul de carte funciară. Am văzut toate acestea şi nu s-a ridicat nici o problemă atunci, pentru ca acum să ajungem prin tribunale, pentru a ne apăra ceea ce noi am cumpărat cu bună-credinţă“, spune Stănculescu. Sten a făcut şi o plângere penală la DNA, al cărei rezultat nu este deocamdată cunoscut.
Opinia armatei, după vânzarea terenului
Ministerul Apărării a chemat în judecată Institutul Pasteur, Sten Consulting, Comisia de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a Municipiului Bucureşti şi Comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a sectorului 6. Ministerul a cerut anularea titlului de proprietate al institutului. În fapt, comisiile au reconstituit dreptul de proprietate în favoarea Pasteur pe terenuri ce aparţin domeniului public al statului român şi aflate în administrarea Ministerului Apărării din anul 1913, în baza Jurnalului Consiliului Miniştrilor nr. 49 din 16 ianuarie 1913. Terenul în litigiu este înscris în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, aprobat în prezent prin HG nr. 1705/2006. Imediat după ce i s-a reconstituit dreptul de proprietate, în anul 2007, Pasteur SA a vândut terenul către Sten Consulting. Notificat de către Sten să elibereze terenul cumpărat, Ministerul Apărării a promovat acţiune în instanţă. Ulterior, ministerul a introdus o nouă acţiune, având ca obiect constatarea nulităţii titlului de proprietate, împreună cu toate actele subsecvente. Alături de Sten au fost chemate în judecată şi alte persoane juridice: SC Highstown România SRL, SC Al-Tel Communications SRL, Primăria Sectorului 6, Prefectura Municipiului Bucureşti şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Stănescu, asociat cu Cocoş
Institutul Pasteur a fost asociat în firma de imobiliare Pieţe Grup SA cu Dalli Exim, firma deţinătoare a parcărilor bucureştene. Printre administratorii Pieţe Grup se află Dorin Cocoş, Radu Jianu (cel care a preluat de la Cocoş firma Dalli) şi Ilie Ciuclea, patronul firmei de salubritate Supercom din sectorul 2. Obiectul principal de activitate al firmei îl reprezintă „închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate“. Firma, aflată în dizolvare judiciară, nu şi-a depus bilanţul pentru anii 2004, 2005, 2006 şi 2007. Doctorul Sorin Stănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Institutului Pasteur, figurează ca unul dintre administratorii firmei. El susţine că firma nu a funcţionat, prezenţa în acţionariat a institutului, cu 10%, fiind pur formală.
Dr. Sorin Stănescu, reprezentantul Institutului Pasteur
„În anul 2000, anul privatizării, institutul nu avea nici un teren. Conform actului de privatizare, statul s-a obligat să reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor avute anterior. Institutul a avut în proprietate, printr-o lege specială, 68 ha la sediul central, din care 35 ha i-au fost luate pentru acumularea Lacul Morii. Dosarul de revendicare a fost validat cu unanimitate de voturi de Comisia pentru aplicarea Legii fondului funciar din Prefectura Bucureşti şi de Subcomisia locală de fond funciar a sectorului 6. Prefectura a solicitat Oficiului de Cadastru situaţia terenului de 19 ha din Ghencea, iar acesta a comunicat că terenul face parte din domeniul statului şi este liber, fără a se face referire la vreun drept al MApN asupra acelui teren. Restul până la 35 ha se află în sectorul 5, dar primarul Vanghelie nu a vrut să ne pună în posesie“, arată Sorin Stănescu. El mai susţine că MAp nu are nici un act care să-i dovedească dreptul de proprietate: „Jurnalul Consiliului de Miniştri din 1913, actul de care se prevalează ministerul, conţine o simplă hartă a terenului, pe care scrie «drept de administrare», fără vecinătăţi şi fără grăniţuire, aşa că terenul poate fi şi în Groenlanda. Noi am intabulat terenul, apoi l-au intabulat cei care l-au cumpărat de la noi, iar ministerul a tăcut în tot acest timp. Noi am făcut către Sten o ofertă de răscumpărare a terenului, dându-i înapoi toţi banii plus o dobândă de 5,2%. Patronul a tergiversat răspunsul, iar în final a spus că s-a răzgândit - nu mai vrea să-i răscumpărăm terenul, ci vrea daune de 62 milioane euro, pretinzând că a fost înşelat“.
Afaceri imobiliare în sectorul 6
Lucian Grecu este prezent în multe dintre afacerile imobiliare în care este implicată primăria lui Poteraş. Un teren în suprafaţă de 20 ha, tot al MAp, situat în aceeaşi zonă, a fost retrocedat unor persoane fizice, între care apare drept coproprietar şi Lucian Grecu. După dobândire, acest teren a fost vândut societăţii spaniole Blue Parc Residential. Un caz asemănător cu cel descris mai sus s-a petrecut cu 4 ha de teren situat în Splaiul Independenţei, pe malul Dâmboviţei, în valoare de circa 30 de milioane euro şi aparţinând Institutului de Biologie şi Biochimie al Academiei Române şi Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie - ICECHIM. Acest teren a fost retrocedat de Poteraş şi Mantale, în condiţii suspecte, către mai mulţi membri ai familiei Căpăţână, în compensare pentru un teren din comuna Domneşti. După retrocedare, terenurile au fost vândute de familia Căpăţână lui Grecu Lucian - 17%, Pandor Valeriu - 37% şi lui Fabian Schwartzenberg (fratele lui Elan Schwartzenberg şi fostul cumnat al Mihaelei Rădulescu) - 46%. Membrii familiei Căpăţână s-au ales de pe urma afacerii cu doar 263.578 de euro, dovadă a faptului că ei au fost numai nişte interpuşi.
Cotidianul.ro
08 Oct 2009 Adrian Vasiliu
Un teren de 19 hectare, în valoare de 26 milioane de euro, situat în Ghencea, este disputat în justiţie de MAp, Institutul Pasteur şi de către societatea comercială Sten Consulting SRL.
Fiecare are argumentele sale. Ministerul susţine că terenul i-a aparţinut înainte de război, iar după venirea comuniştilor l-a avut în administrare. Pe de altă parte, Institutul Pasteur a obţinut un titlu de proprietate pentru teren, apoi a vândut pământul firmei de imobiliare Sten Consulting. După vânzare, MAp a revendicat terenul şi a dat în judecată institutul, firma Sten, Primăria Sectorului 6 şi Prefectura Capitalei. Ministerul vrea înapoi cele 19 hectare şi cere instanţei anularea titlului de proprietate al institutului. Rămân în aer 26 de milioane de euro plătiţi pentru un teren care este pe cale să se întoarcă în proprietatea statului.
O poveste complicată
În septembrie 2005, Institutul Pasteur a solicitat Primăriei Sectorului 6 reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren cu care fusese împroprietărit în 1928.
Cum vechiul amplasament nu mai era disponibil, primăria a ales un alt teren, despre care MAp afirmă însă că a fost în proprietatea şi în folosinţa armatei timp de 90 de ani.
În 2006, la solicitarea institutului, s-a întocmit documentaţia topografică. Inginerul Cristinel Parache nu a semnat-o însă, pe motiv că terenul se afla în sectorul 5, nu în 6, cu excepţia unei singure suprafeţe - sola A79, de 1,17 ha, aflată şi aceasta în administrarea MAp. În final, actele au fost semnate de expertul Vasile Pascariu, care a consemnat faptul că terenul este în sectorul 6, lucru pretins de reprezentanţii Sten Consulting ca fiind nereal. Aceştia afirmă că astfel a fost modificată limita teritorială dintre cele două sectoare, act care nu se poate face decât printr-o lege specială şi după consultarea cetăţenilor printr-un referendum.
Subcomisia locală de fond funciar din primărie, condusă de primarul Poteraş, a emis o adresă către Prefectura Bucureşti (condusă pe atunci de Mioara Mantale), prin care propunea atribuirea în sectorul 6 a suprafeţei de 19 hectare, pentru Institutul Pasteur. Din cei nouă membri ai subcomisiei, doar primarul Cristian Poteraş şi alţi doi membri au semnat acea adresă, în condiţiile în care majoritatea membrilor ar fi trebuit să îşi pună semnătura. Cu toate acestea, adresa a fost luată drept valabilă de prefectură.
Şefa Oficiului Cadastru din Primăria Sectorului 6, Cristina Popescu, susţine că ar fi eliberat adresa către prefectură la presiunile directe ale primarului Poteraş şi ale soţilor Bogdan şi Narcisa Georgescu (cândva şef al pieţelor din sectorul 6, fost şef la RA-APPS şi important deţinător al bufetului din sediul PDL, iar ea fostă şefă la Direcţia Sanitar-Veterinară, bună şi veche prietenă a Elenei Udrea).
Ulterior, subcomisia din Primăria Sectorului 6 înaintează o nouă adresă către prefectură, semnată tot de Poteraş şi de aceiaşi doi membri.
În adresă se menţionează că doar sola A79 este în sectorul 6, iar despre celelalte cinci sole care compun terenul în cauză, primăria „nu deţine date“ - lucru evident, din moment ce terenul era în sectorul 5. Poteraş propune prefecturii să treacă în proprietatea Pasteur cele 19 hectare, ba mai mult, propune să se acorde institutului şi alte aproape 36 de hectare, în sectorul 5. După cum susţin părţile din dosar, institutul nu a putut dovedi, prin acte, modul cum a fost expropriat de teren în perioada comunistă.
Institutul samsar de terenuri
După ce a obţinut titlul de proprietate pe cele 19 ha, în aprilie 2007, Institutul Pasteur a vândut 14 ha, situate pe Bulevardul Ghencea 91, firmei Sten Consulting, cu 16 milioane de euro. Alte 2,4 hectare au fost vândute firmei Highstown România SRL, care mai apoi a vândut, la rândul ei, acest teren tot către Sten. Highstown a cumpărat de la institut terenul cu 2,8 milioane de euro, pentru a-l vinde o săptămână mai târziu firmei Sten, cu 7,5 milioane de euro. Această tranzacţie a fost încheiată de împuternicita Highstown, Silvia Cotan, sub atenta supraveghere a soţilor Georgescu, prezenţi la semnarea actelor, după cum susţine Eugen Stănculescu, patronul Sten. Conform unor surse, cei doi Georgeşti au supravegheat şi au coordonat totul, astfel încât întreaga operaţiune să fie dusă la bun sfârşit şi să nu existe sincope pe drumul dintre institut, cadastru, Poteraş şi Mantale.
Ulterior, 2,7 hectare au ajuns şi la o altă societate, Al-Tel Communications SRL, care, după cum afirmă conducerea institutului, a intermediat o vânzare a unui teren al Pasteur, pentru care ar fi trebuit să primească un comision de 10,3 milioane de lei. Cum institutul nu a făcut plata, Al-Tel a trecut la executarea silită a datoriei asupra celor 2,7 ha. Surse avizate susţin că această societate, patronată de Lucian Viorel Grecu şi prezentă în multe din afacerile cu terenuri retrocedate din sectorul 6, se află sub controlul primarului Poteraş.
După toate aceste tranzacţii, în 2008, MAp a chemat în justiţie toate instituţiile şi societăţile implicate, solicitând anularea titlului de proprietate al institutului.
Opinia patronului Sten Consulting...
„Când s-au încheiat contractele de vânzare-cumpărare am avut convingerea că vânzătorii sunt proprietarii terenului. Actele emise de autorităţile statului aveau aparenţa de legalitate. Mi s-a prezentat hotărârea prefecturii, apoi titlul emis de prefectură, punerea în posesie, intabularea, certificatul de număr poştal şi extrasul de carte funciară. La data încheierii celor două contracte de vânzare-cumpărare, dat fiind faptul că patru autorităţi ale statului au emis, verificat şi validat documentele, nu aveam nici un motiv să pun la îndoială legalitatea titlului de proprietate. În baza acestor documente s-au încheiat contractele pentru teren, iar eu am achitat un preţ de peste 23.000.000 de euro“, spune Eugen Stănculescu, patronul Sten Consulting.
„Este cel puţin ciudat că autorităţile statului, care au instrumentat retrocedarea, nu au verificat dacă terenul se afla un proprietatea altcuiva.
În anul 2008, MAp a introdus o acţiune la Judecătoria Sectorului 6 împotriva Prefecturii Municipiului Bucureşti, a Institutului Pasteur şi a subdobânditorilor terenului, acţiune care nu s-a soluţionat până în prezent. În dosar, MAp a prezentat documente din care rezultă că terenul i-a aparţinut, anume jurnalul Consiliului de Miniştri din 1913. A existat apoi Cartea de Hotărnicie, în care era cuprins tot patrimoniul armatei. În 1954, Cartea de Hotărnicie a fost transcrisă în Registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni de la Buftea-Ilfov. Terenul se afla în domeniul public al statului, deci nu putea fi dat nimănui, sub nici o formă. Pe de altă parte, este posibil ca totul să se fi făcut şi cu complicitatea unor persoane din armată. După introducerea acţiunii de către MAp s-a descoperit că terenul nu se află în sectorul 6, ci în 5. Nu s-a făcut nici un schimb de terenuri între cele două primării.
Primarul Poteraş probabil ştia că terenul este al armatei, la fel cum probabil că ştia şi conducerea Pasteur. Cei de la institut au pus ochii pe cele 19 hectare şi au cerut un studiu topografic asupra lui, care s-a făcut, şi aşa au primit coordonatele din teren. Cu acestea s-au dus la Cadastru, care a validat lucrarea, şi apoi la Poteraş. Primăria Sectorului 6 i-a dat institutului un teren care nu-i aparţinea. Iar faţă de mine, cei de la Pasteur au fost nişte vânzători de rea-credinţă“, afirmă Stănculescu. El mai spune că este dispus şi acum să primească banii înapoi, aşa cum susţin cei de la Pasteur că i-ar fi propus. „Numai că propunerea lui Sorin Stănescu, reprezentantul institutului, nu a fost niciodată serioasă, ci a fost făcută doar de faţadă, pentru a-şi dovedi buna-credinţă, chipurile. De luni de zile nu mai reuşesc să iau legătura cu el. Pe de altă parte, în cine şi în ce poţi să mai ai încredere? Totul părea în regulă: hotărârea prefecturii, titlul emis de prefectură, punerea în posesie, intabularea şi extrasul de carte funciară. Am văzut toate acestea şi nu s-a ridicat nici o problemă atunci, pentru ca acum să ajungem prin tribunale, pentru a ne apăra ceea ce noi am cumpărat cu bună-credinţă“, spune Stănculescu. Sten a făcut şi o plângere penală la DNA, al cărei rezultat nu este deocamdată cunoscut.
Opinia armatei, după vânzarea terenului
Ministerul Apărării a chemat în judecată Institutul Pasteur, Sten Consulting, Comisia de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a Municipiului Bucureşti şi Comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a sectorului 6. Ministerul a cerut anularea titlului de proprietate al institutului. În fapt, comisiile au reconstituit dreptul de proprietate în favoarea Pasteur pe terenuri ce aparţin domeniului public al statului român şi aflate în administrarea Ministerului Apărării din anul 1913, în baza Jurnalului Consiliului Miniştrilor nr. 49 din 16 ianuarie 1913. Terenul în litigiu este înscris în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, aprobat în prezent prin HG nr. 1705/2006. Imediat după ce i s-a reconstituit dreptul de proprietate, în anul 2007, Pasteur SA a vândut terenul către Sten Consulting. Notificat de către Sten să elibereze terenul cumpărat, Ministerul Apărării a promovat acţiune în instanţă. Ulterior, ministerul a introdus o nouă acţiune, având ca obiect constatarea nulităţii titlului de proprietate, împreună cu toate actele subsecvente. Alături de Sten au fost chemate în judecată şi alte persoane juridice: SC Highstown România SRL, SC Al-Tel Communications SRL, Primăria Sectorului 6, Prefectura Municipiului Bucureşti şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Stănescu, asociat cu Cocoş
Institutul Pasteur a fost asociat în firma de imobiliare Pieţe Grup SA cu Dalli Exim, firma deţinătoare a parcărilor bucureştene. Printre administratorii Pieţe Grup se află Dorin Cocoş, Radu Jianu (cel care a preluat de la Cocoş firma Dalli) şi Ilie Ciuclea, patronul firmei de salubritate Supercom din sectorul 2. Obiectul principal de activitate al firmei îl reprezintă „închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate“. Firma, aflată în dizolvare judiciară, nu şi-a depus bilanţul pentru anii 2004, 2005, 2006 şi 2007. Doctorul Sorin Stănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Institutului Pasteur, figurează ca unul dintre administratorii firmei. El susţine că firma nu a funcţionat, prezenţa în acţionariat a institutului, cu 10%, fiind pur formală.
Dr. Sorin Stănescu, reprezentantul Institutului Pasteur
„În anul 2000, anul privatizării, institutul nu avea nici un teren. Conform actului de privatizare, statul s-a obligat să reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor avute anterior. Institutul a avut în proprietate, printr-o lege specială, 68 ha la sediul central, din care 35 ha i-au fost luate pentru acumularea Lacul Morii. Dosarul de revendicare a fost validat cu unanimitate de voturi de Comisia pentru aplicarea Legii fondului funciar din Prefectura Bucureşti şi de Subcomisia locală de fond funciar a sectorului 6. Prefectura a solicitat Oficiului de Cadastru situaţia terenului de 19 ha din Ghencea, iar acesta a comunicat că terenul face parte din domeniul statului şi este liber, fără a se face referire la vreun drept al MApN asupra acelui teren. Restul până la 35 ha se află în sectorul 5, dar primarul Vanghelie nu a vrut să ne pună în posesie“, arată Sorin Stănescu. El mai susţine că MAp nu are nici un act care să-i dovedească dreptul de proprietate: „Jurnalul Consiliului de Miniştri din 1913, actul de care se prevalează ministerul, conţine o simplă hartă a terenului, pe care scrie «drept de administrare», fără vecinătăţi şi fără grăniţuire, aşa că terenul poate fi şi în Groenlanda. Noi am intabulat terenul, apoi l-au intabulat cei care l-au cumpărat de la noi, iar ministerul a tăcut în tot acest timp. Noi am făcut către Sten o ofertă de răscumpărare a terenului, dându-i înapoi toţi banii plus o dobândă de 5,2%. Patronul a tergiversat răspunsul, iar în final a spus că s-a răzgândit - nu mai vrea să-i răscumpărăm terenul, ci vrea daune de 62 milioane euro, pretinzând că a fost înşelat“.
Afaceri imobiliare în sectorul 6
Lucian Grecu este prezent în multe dintre afacerile imobiliare în care este implicată primăria lui Poteraş. Un teren în suprafaţă de 20 ha, tot al MAp, situat în aceeaşi zonă, a fost retrocedat unor persoane fizice, între care apare drept coproprietar şi Lucian Grecu. După dobândire, acest teren a fost vândut societăţii spaniole Blue Parc Residential. Un caz asemănător cu cel descris mai sus s-a petrecut cu 4 ha de teren situat în Splaiul Independenţei, pe malul Dâmboviţei, în valoare de circa 30 de milioane euro şi aparţinând Institutului de Biologie şi Biochimie al Academiei Române şi Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie - ICECHIM. Acest teren a fost retrocedat de Poteraş şi Mantale, în condiţii suspecte, către mai mulţi membri ai familiei Căpăţână, în compensare pentru un teren din comuna Domneşti. După retrocedare, terenurile au fost vândute de familia Căpăţână lui Grecu Lucian - 17%, Pandor Valeriu - 37% şi lui Fabian Schwartzenberg (fratele lui Elan Schwartzenberg şi fostul cumnat al Mihaelei Rădulescu) - 46%. Membrii familiei Căpăţână s-au ales de pe urma afacerii cu doar 263.578 de euro, dovadă a faptului că ei au fost numai nişte interpuşi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)