Varianta Iohannis

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
14 Oct 2009 Traian Deleanu

Nici nu a fost pomenit de trei ori numele lui Klaus Iohannis ca propunere pentru funcţia de premier că democrat-liberalul Adriean Videanu a şi strigat că primarul Sibiului nu e atât de independent politic precum se ţine. Acuzele lui Videanu nu sunt decât câteva file pregătite încă din timpul campaniilor electorale locale împotriva lui Iohannis, file cu detalii despre retrocedarea unor case şi „insuccesuri“ financiare.
Relaţiile dintre Klaus Iohannis şi Traian Băsescu au fost bune şi chiar foarte bune înaintea alegerilor generale de la finele lui 2004, când primarul Sibiului îşi anunţa public susţinerea pentru coaliţia portocalie. Apoi, anul cultural 2007 l-a surprins pe preşedintele Băsescu la multe cafele în centrul Sibiului, alături de primarul Klaus Iohannis. Brusc, din 2008, lui Băsescu i-a pierit cheful de a mai veni la Sibiu, iar relaţiile dintre cei doi s-au răcit. Motivul ţine de acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Sibiului preşedintelui Traian Băsescu şi fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, la finele lui 2007. Prin consilierii lui, Băsescu i-a cerut primarului Sibiului să schimbe zilele de decernare a acestor două titluri, astfel încât preşedintele să nu dea nas în nas cu premierul cu care se războia. 

Primarul a refuzat elegant, fapt ce l-a iritat atât de mult pe preşedinte încât nici până în ziua de azi acesta nu şi-a ridicat titlul. Şi nici n-a mai pus piciorul în Sibiu. În atare situaţie, trepăduşii locali din subordinea lui Băsescu nu au precupeţit nici un efort în a-l ataca pe Klaus Iohannis. În preziua campaniei electorale pentru localele de anul trecut i-au furat candidatul pentru Primăria Mediaş, pe Daniel Thellmann, după care, cu fiecare ocazie, i-au pus în cârcă situaţia „dictatorială“ din Consiliul Local Sibiu (majoritatea Forumului Democrat al Germanilor din România, prezidat de Iohannis, a impus ritmul votării a două proiecte pe minut în şedinţele de CL, fără comentarii, fără obiecţiuni).

 

Povestea „liberalului“ Iohannis

 

Recentele acuzaţii referitoare la înclinaţia politică înspre PNL a lui Iohannis au la bază situaţia electorală din primăvara anului trecut. În evidentă criză de candidaţi opozabili lui Klaus Iohannis, liberalii i-au cerut frumos acestuia să îi lase să-l susţină. Primarul a acceptat, iar Sibiul a fost împânzit de afişe prin care echipa liberalilor sibieni, cu o subţire aderenţă electorală, se agăţa de numele lui Klaus Iohannis, susţinut pentru funcţia de primar.

 

Retrocedările, file de dosar

 

Şi cum poveştile politice nu muşcă destul de tare din imaginea lui Klaus Iohannis, în cursul zilei de ieri, „pe surse“ a apărut o ştire în agenţiile de presă potrivit căreia primarul sas este cercetat de DNA pentru retrocedările aprobate în trecut. Subiectul retrocedărilor este unul cu priză la Sibiu, oraşul în care câteva sute de familii s-au trezit fără locuinţe, după ce acestea au fost revendicate.

 

Primul dosar care va fi atârnat de numele lui Iohannis face referire la două imobile care apar în declaraţia de avere semnată chiar de primarul sibian - ambele imobile sunt situate în centrul istoric al Sibiului. Acestea au fost revendicate de soţia şi de soacra primarului sibian, încă din 1998, cu doi ani înainte ca Iohannis să devină pentru prima dată primarul Sibiului. Retrocedarea imobilelor a fost făcută în 1999, iar chiriaşii celor două imobile au pornit un proces împotriva deciziilor de retrocedare. Motivul invocat de ei: cererea de retrocedare făcută de familia lui Klaus Iohannis se bazează pe o adeverinţă de moştenitor falsă. Zecile de procese şi articole de presă ce au urmat nu au schimbat situaţia. În prezent, în declaraţia de avere a primarului apar, în totalitate, şase case.

 

„Maldăre“ de bani

 

Statutul de Capitală Culturală Europeană a adus Sibiului nu numai notorietate, ci şi finanţări - 20 de milioane de lei de la Ministerul Culturii pentru renovarea faţadelor din centrul istoric, 11 milioane de euro susţinere guvernamentală pentru modernizarea Aeroportului din Sibiu, patru milioane de lei donaţi pentru proiectele culturale etc. „Cu aceşti bani se putea face mult mai mult“, susţin democraţii sibieni, mesaj numai bun de preluat de echipa pro-băsesciană.

 

De altfel, pentru contracararea imaginii de manager eficient, nu o dată au fost lansate acuzaţii de irosire a banilor publici: reabilitarea actualului sediu al Primăriei Sibiu a ajuns să coste dublul sumei iniţiale.

 

Ultima armă folosită împotriva primarului foloseşte creditele accesate de administraţia sibiană, credite folosite în special pentru dezvoltarea infrastructurii - în perioada 2006-2033, administraţia din Sibiu are de rambursat aproximativ 248 de milioane de lei inclusiv comisioane şi dobânzi. Spre comparaţie, numai veniturile proprii la bugetul local au fost de 183,65 milioane de lei anul trecut, iar anul acesta sunt estimate la 168,7 milioane de lei. Gradul de îndatorare a Sibiului nu va depăşi 19 procente decât în 2013, anul în care administraţia sibiană va trebui să returneze aproximativ 19,76 milioane de lei.

 

Cu toate acestea, sibienii au acceptat creditele, iar la alegerile de anul trecut toate aceste arme folosite în campania electorală s-au dovedit inofensive. Klaus Iohannis a obţinut din primul tur 83,26 la sută, la mare distanţă de următorul candidat, doctorul Liviu Cotârlă (7,18%) susţinut de PSD.

 

Prietenii primarului

 

Spre nefericirea democrat-liberalilor, Klaus Iohannis nu are foarte mulţi prieteni persoane publice. Singurul care „atârnă“ la imaginea acestuia este Werner Keul, apropiat al lui Iohannis şi fost manager al echipei de fotbal FC Sibiu, una dintre marile dureri ale sibienilor microbişti. Încropit înaintea alegerilor din 2004, clubul de fotbal îi avea pe Iohannis preşedinte şi pe Keul manager, însă visul de promovare a echipei locale în prima ligă s-a încheiat cu o ruşinoasă retragere a formaţiunii, după retrogradarea în divizia a treia. Imaginea proastă a lui Werner Keul la nivel local s-a născut şi din discursul acestuia, discurs din care nu lipseşe mai deloc sintagma „românii sunt hoţi“.

 

Posibile scenarii

 

Premierul desemnat de Traian Băsescu vine în Parlament (în maximum zece zile) şi prezintă echipa guvernamentală. Pentru a trece, guvernul are nevoie de 236 de voturi. Opoziţia, care beneficiază de 292 de parlamentari, respinge cabinetul propus şi ministrul desemnat. Urmează două variante de scenariu:

 

• opoziţia îl mai propune încă o dată pe Klaus Iohannis şi, în cazul în care Traian Băsescu refuză din nou, solicită arbitrajul Curţii Constituţionale

• opoziţia respinge în Parlament şi al doilea premier desemnat de şeful statului şi aşteaptă rezultatul alegerilor prezidenţiale. În toată această perioadă funcţionează ca interimar, cu atribuţii limitate, guvernul Boc II

Greva foamei. Revolutionarul Teodor Maries cere STS si SRI desecretizarea documentelor Revolutie

Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro

Presedintele Asociatiei 21 Decembrie, revolutionarul Teodor Maries, este decis sa continue protestul cu greva foamei in pofida starii precare a sanatattii pâna ce autoritatile judiciare nu vor pune la dispozitia asociatiei macar a jumatate din documentele dosarului Revolutiei. Revolutionarul intentiona ieri, in cursul serii, sa poarte discutii cu reprezentantii SRI si ai STS pentru a desecretiza documentele referitoare la evenimentele din 1989. Reprezentantii Asociatiei 21 Decembrie cer procurorului general Laura Codruta Kovesi ca inclusiv documentele secretizate sa le fie predate, motivând ca aceste documente nu puteau fi clasificate de serviciile speciale în mod legal.




Teodor Maries sustine ca va iesi din greva foamei în momentul în care Asociatia 21 Decembrie primeste macar jumatate din copiile dosarului Revolutiei, motivându-si decizia prin faptul ca nu vrea ca CEDO sa considere ca nu i-au fost respectate dispozitiile. Desi luni seara Teodor Maries a fost dus la spital, unde i-au fost administrate perfuzii, presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, spunea ca nu va iesi din greva foamei decât atunci când va avea toate copiile dosarului Revolutiei. „Consider ca, daca preda peste jumatate din copii, Parchetul nu mai are loc de întors si le va preda pe toate. Mai mult, am hotarât sa ies din greva foamei daca am în curtea asociatiei jumatate din acte, pentru a împaca ambele tabere, ca sa anunt si Curtea Europeana a Drepturilor Omului de acest lucru, pentru a nu întelege ca am ignorat decizia judecatorilor, care-mi cerusera sa ies din greva foamei“, a anuntat Maries. Revolutionarul a mai adaugat ca singurele institutii care nu au decis daca pot fi predate copii dupa documentele secretizate din dosarul Revolutiei sunt Serviciul Român de Informatii (SRI) si Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS). „Parchetul General ne-a adus la cunostinta ca MApN si CNSAS au trimis raspunsuri, prin care permit desecretizarea actelor din dosarul Revolutiei, însa SRI si STS au cerut un ragaz de doua saptamâni pentru a lua o decizie. Nu înteleg de ce au nevoie de atât timp ca sa respecte o decizie a CEDO“, a spus Maries.



Himera documentelor secrete



Asociatia 21 Decembrie 1989 a transmis, luni, o scrisoare catre procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi, în care saluta decizia Parchetului General de a începe predarea catre revolutionari a dosarului Revolutiei, actiune calificata drept „un semn de normalitate a conduitei în Ministerul Public al unui stat-membru UE“. În cadrul documentului, Asociatia 21 Decembrie 1989 cere sa-i fie predate si documentele clasificate, sustinând ca refuzul Parchetului de a le preda revolutionarilor si partea clasificata a dosarului Revolutiei, pe motiv ca SRI nu a raspuns la adresa privind „declasificarea“, nu este justificat. „Daca informatiile comunicate verbal de reprezentantii Parchetului sunt corecte, STS a refuzat sa declasifice documente, SRI nu a raspuns înca, iar CNSAS si Ministerul Apararii au agreat sa fie trimise, asa cum sunt, Curtii (implicit puse la dispozitia partilor vatamate)“, subliniaza scrisoarea Asociatiei 21 Decembrie. Reprezentantii asociatiei sustin ca documentele din dosarul Revolutiei nu puteau fi secretizate, deoarece Legea informatiilor clasificate a fost adoptata în anul 2002, astfel încât aceasta nu putea fi aplicata retroactiv, pentru a secretiza un dosar din anul 1990. „Daca se pretinde ca ar fi existat vreo secretizare înainte de anul 2002, atunci ea nu s-a putut face decât abuziv si în baza vreunor dispozitii cazute în desuetitudine - apartinând ordinii constitutionale rasturnate la 21-22 Decembrie 1989“, se arata în scrisoarea asociatiei. „Trebuie sa se declare public de cine au fost clasificate, când si de ce?“, cer revolutionarii. În finalul scrisorii se arata ca presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, „a promis ca va renunta la greva foamei în momentul în care dosarul integral va ajunge la partile vatamate“ si ca în orele de dinainte de trimiterea scrisorii, starea acestuia de sanatate „s-a deteriorat brusc“. Procurorii le-au predat luni reprezentantilor revolutionarilor copiile a aproximativ 280 de volume din dosarul Revolutiei, din totalul celor 1400. Avocatii Asociatiei 21 Decembrie au ajuns marti, la ora 8, la Parchetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a prelua în continuare copii ale actelor din dosar. La ora 20 se va încheia procesul de predare pentru ziua de marti.

Parchetul General a început luni, la ora 16.00, predarea integrala a copiilor dosarului Revolutiei catre revolutionari, exceptând actele pentru care procurorii asteapta un raspuns de la institutiile ce au dispus secretizarea lor, a declarat, pentru NewsIn, avocatul Asociatiei 21 Decembrie, Antonie Popescu.

CEDO a trimis, vineri, 9 octombrie, o noua scrisoare Asociatiei 21 Decembrie, în care arata ca Maries poate obtine de la Parchet fotocopii dupa anumite documente din dosarul Revolutiei, mai exact cele „pertinente pentru apararea plângerii lor în fata Curtii, având în vedere volumul important“ al dosarului.
Intâlniri la ceas de seara
Revolutionarii reprezentanti ai Asociatiei 21 Decembrie aveau ieri seara stabilite o serie de discutii cu reprezentantii Serviciului de Telecomunicatii Speciale, în urma unei cereri facute de Teodor Maries pentru a solicita desecretizarea actelor din dosarul Revolutiei. La intalniri urma sa participe si presedintele Asociatiei, Teodor Maries, aflat în greva foamei de pe 4 august, chiar daca starea de sanatate a acestuia era extrem de precara, medicii Spitalului Universitar solicitandu-i acceptul pentru internare. Asociatia 21 Decembrie nu au primit in schimb pana in prezent nici un raspuns de la Serviciul Român de Informatii, cealalta institutie care detine documente secretizate despre revolutie.

Gabriel Burlacu

Oprescu îi dă pe mâna Parchetului pe Băsescu şi Videanu

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
12 Oct 2009 Adina Stancu

Acum câteva zile, invitat la Antena 3, primarul general Sorin Oprescu a anunţat că i-a trimis procurorului general al României, Laura Codruţa Kövesi, 42 de sesizări privitoare la încălcări flagrante ale legii, plângeri care se refereau la ridicarea de construcţii pe domeniul privat. Cotidianul a verificat informaţia.
Este vorba, de fapt, de 34 de sesizări, care au fost trimise la Parchetul Înaltei Curţi sau la Parchetele de sector. Oprescu a dezvăluit că autorizaţiile de construcţie s-au dat înainte ca el să fie ales în funcţia de primar al Capitalei, mai precis când Traian Băsescu, apoi Adriean Videanu erau la cârma Primăriei Generale. Cotidianul vă prezintă câteva dintre construcţiile fără autorizaţie care ar putea fi vizate de cercetări, întrucât au fost ridicate pe domeniul privat. Ele fac azi obiectul unora dintre plângerile penale înaintate de Oprescu.

• Biserica Amzei nr. 16-18 - au fost efectuate, fără autorizaţie, lucrări de construcţie la imobilul clasificat „monument istoric“.
Sesizarea a fost trimisă la Parchetul Judecătoriei Sector 1.
• SC Solaris SA (prin lichidator judiciar SC IPCMG Regal SA) a efectuat lucrări fără autorizaţie la Moara lui Assan, monument istoric de categoria A, situat pe Str. Hamleu nr. 25, între Lizeanu şi Obor. Plângerea a ajuns la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2.
• O persoană fizică a efectuat lucrări fără autorizaţie pe Strada Căderea Bastiliei nr. 41. Sesizarea se află la Parchetul Judecătoriei Sector 1.
• SC Ines Burger Prodcom a construit ilegal în Lacul Tei nr. 145. Sesizarea se află la Parchetul Înaltei Curţi.
• SC Lari Group SRL nu a avut autorizaţie pentru lucrări la un imobil din Strada Minulescu, aflat pe lista monumentelor istorice. Plângerea PMB se află la Parchetul Judecătoriei Sector 3.
• SC Procom Funcky SRL, care a preluat, prin contract, o suprafaţă din Parcul Tineretului de la SC Agrement SA, a realizat, de asemenea, lucrări fără autorizaţie, pe care le-a continuat şi anul acesta, deşi fusese avertizată să intre în legalitate. Plângerea este la Parchetul Tribunalului Bucureşti.
• La Hanul lui Manuc, catalogat drept monument istoric, au fost realizate fără autorizaţie o serie de lucrări în curtea interioară, cum ar fi refacerea zidurilor, decopertări, refacerea sistemului de apă-canalizare. Plângerea a fost trimisă Parchetului Înaltei Curţi.
• Lucrări fără autorizaţie au fost executate şi de către societatea Taifun Service SRL. Aceasta a închiriat de la latifundiarii SC Domino ’94 Impex SRL (n.a. - proprietar pe 7 ha din parcul Herăstrău prin asocierea controversată cu fosta bază a BTT) o suprafaţă sub tribunele terenului de tenis din Herăstrău, pentru a face un club. Sesizarea a ajuns la Parchetul Înaltei Curţi.
• Tot acolo a ajuns şi plângerea referitoare la construcţiile fără autorizaţie realizate de firma Special Agrement SRL, care închiriase de la aceeaşi Domino ‘94 o suprafaţă de 300 mp din fosta bază BTT.

Toate aceste plângeri au ajuns la Parchet pentru că este vorba de construcţii pe domeniul privat. Sesizările au la bază nereguli descoperite în urma controalelor făcute de inspectorii Primăriei Generale a Capitalei, a adăugat Oprescu.

Vise de primar: „Inventarul” lui Oprescu

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
13 Oct 2009 Daniela Catrina

La un an şi cinci luni de la preluarea mandatului de primar al Capitalei, Sorin Oprescu se poate lăuda cu o listă interminabilă de promisiuni. La capitolul realizări, primarul, care tocmai şi-a anunţat candidatura la Preşedinţie, stă însă foarte prost. Cotidianul a luat la puricat „visele” lui Oprescu pentru Bucureşti. Ce s-a ales din ele?
Lista reformelor ar trebui să înceapă chiar din interiorul instituţiei, cu angajaţii primăriei. Aşa a spus şi Oprescu, înainte de mandat, după ce a observat că tratamentul de care au parte oamenii care vin cu diverse probleme este sub orice critică. Orice bucureştean ştie că la primărie trebuie să stea la cinci cozi şi patru ghişee până va reuşi să primească nişte hârtii amărâte. Pus pe fapte mari, Oprescu a promis că va aplica o nouă strategie de comunicare printre angajaţi şi chiar va organiza traininguri. Rezultatul după un an şi ceva? Aceleaşi cozi, aceiaşi funcţionari plictisiţi şi aceiaşi clienţi nervoşi.
Traficul, infernul nostru cel de toate zilele

A doua promisiune eşuată este transportul.
 Puţinii bucureşteni care mai sperau să scape de coşmarul din trafic şi-au pus pofta-n cui. Oprescu nu a reuşit să înfiinţeze rute noi pentru mijloacele de transport în comun şi nici să îmbunătăţească serviciile de taximetrie. Apoi, erau gânduri de o linie de metrou care să circule în timpul nopţii. Au rămas doar gânduri. Să nu mai amintim de gluma bună numită „autostrada suspendată”.




Urări de sănătate

Şi în sistemul sanitar, Oprescu a promis şi a uitat. Noul spital municipal din planurile primarului a rămas la stadiul de plan. La capitolul curăţenie, era vorba că se înfiinţează un call-center unde oamenii să poată suna şi să semnaleze deficienţele în procesul de colectare şi depozitare a deşeurilor. Promisiunea a rămas la stadiul de vorbă. Iar Bucureştiul - acelaşi oraş sufocat de gunoaie şi de praf, după cum recunoştea şi primarul general. Cât despre înfiinţarea unor parcuri pentru rolleri, skateri şi biciclişti sau a 60 de terenuri de joacă pentru copii... rollerii şi bicicliştii merg acum tot pe şosea, iar copiii se joacă tot pe unde-apucă. De promisiuni au avut parte şi bătrânii sau persoanele fără adăpost. Două centre de asistenţă, cămine şi cantine sociale. Unele noi, altele modernizate. La final să amintim şi de „oraşul IT”: din el nu au mai rămas decât staţiile publice unde există puncte de acces rapid la Internet prin tehnologia wireless.
Şi totuşi, ce a făcut Oprescu? Lista e destul de scurtă. A reabilitat 22 de şcoli cu bani de la Banca Europeană de Investiţii, pasajul de la Universitate şi pasajul Unirii au fost renovate, iar 42 de străzi, a căror reabilitare a început pe vremea lui Videanu, au fost finalizate. Şi s-au plantat arbori. Mulţi arbori.

Secretarul executiv al PDL, Mircea Toader, şi ale lui rambursări ilegale de TVA

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
13 Oct 2009 Cristian Vasilcoiu

Nora secretarului executiv al PDL, Mircea Toader, Ioana Constanţa Toader, este cenzor şi membru în Consiliul de Administraţie al unei firme suspectate de rambursări ilegale de TVA. Societatea „Agroport“ a fost administrată chiar de către Mircea Toader înainte ca acesta să intre în politică. Rambursările suspecte de TVA au ieşit la iveală în urma unui control al Camerei de Conturi Galaţi, la Direcţia judeţeană de Finanţe.
Auditorii Curţii de Conturi - Camera Galaţi suspectează existenţa unei reţele care se ocupă de rambursări ilegale de TVA, sub acoperirea efectuării unor livrări intracomunitare de produse. Acestea sunt scutite de plata taxei pe valoarea adăugată, astfel că Direcţia de Finanţe trebuie s-o compenseze ori s-o returneze firmelor care efectuează astfel de livrări. Curtea de Conturi suspectează însă existenţa unor livrări intracomunitare fictive, pentru care s-a solicitat şi s-a obţinut compensare sau rambursare a TVA. „Afacerea“ a ieşit la iveală în urma unui control efectuat în primăvară, la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi, de către auditorii Camerei de Conturi a judeţului Galaţi, din cadrul Curţii de Conturi a României.
Reporterii Cotidianul au intrat în posesia unei copii a procesului-verbal de constatare, datat 31.03.2009, în care sunt descrise nelegalităţile descoperite în privinţa aprobării rambursărilor de TVA.

Bani returnaţi a doua zi
Descoperirea a fost făcută după efectuarea unei „verificări prin sondaj“ adoptate ca urmare a faptului că DGFP Galaţi înregistra un grad mic de realizare a încasărilor programate, adică sub 50%. Astfel, Curtea de Conturi a depistat că „în data de 31 iulie 2008, DGFP Galaţi, prin Trezoreria municipiului, a încasat de la 13 agenţi economici sume cuprinse între 50.000 şi 1.200.000 lei, sume care, ulterior, în data de 1 august, au fost restituite în totalitate agenţilor economici“, deşi „trei agenţi economici aveau obligaţii restante către bugetul consolidat“.

Mai grav, „s-a constatat, în trei cazuri, că acestea nu conţin ca anexe documente, situaţii din care să rezulte că societăţile au realizat livrări intracomunitare în valoare totală de 14.668.411 lei, că bunurile livrate au fost efectiv transportate din România în alt stat membru, astfel ca societăţile să beneficieze de scutire de TVA“.

Afaceri de familie, cu iz italian
Printre societăţile comerciale care se află în această situaţie se numără şi AGROPORT SA Galaţi, unde cenzor şi membru al Consiliului de Administraţie este Ioana Constanţa Toader, nimeni alta decât nora lui Mircea Toader, secretar executiv al PDl şi lider de grup al deputaţilor democrat-liberali. Pachetul majoritar de acţiuni al firmei (66,24%) este oficial deţinut de o companie italiană, Cereal Toscana, înregistrată în localitatea Fucecchio. Un pachet important de acţiuni (31,23%) este deţinut de către o altă societate gălăţeană, Trans Europa Management SA, ai cărei acţionari sunt Florin Radu şi Victor Crihana. La nivelul Galaţiului se ştie însă că AGROPORT este controlată chiar de către secretarul executiv al PDL, Mircea Toader. Acesta a şi administrat AGROPORT până la intrarea în politică. Pe Mircea Toader şi Florin Radu îi leagă, de asemenea, o veche prietenie, dar sunt şi oficial asociaţi într-o altă societate cu denumire similară, Trans Europa SA.

Auditorii Curţii de Conturi au reţinut că, în ceea ce priveşte „justificarea faptului că AGROPORT SA a realizat livrări intracomunitare în perioada iunie-iulie 2008, în valoare de 9.114.725 lei, organul fiscal nu anexează documente, situaţii din care să rezulte faptul că bunurile au fost efectiv transportate din România în alt stat membru“.

O altă societate comercială suspectată de rambursări ilegale de TVA este Eurocont Plus SRL Galaţi, care are, de asemenea, strânse legături cu Italia. Pachetul majoritar de acţiuni al Eurocont (90.7%) este deţinut de către o firmă italiană, SALL, înregistrată în localitatea Cavriago. Ceilalţi acţionari, dar şi administratori, ai Eurocont sunt toţi cetăţeni italieni. Referitor la Eurocont Plus, Curtea de Conturi a depistat că „nu s-au anexat în totalitate copii după documente sau o situaţie centralizatoare din care să rezulte livrările intracomunitare în baza cărora societatea ar avea dreptul la operaţiunea scutită de TVA, cu drept de deducere“.

„Am vorbit şi cu Pogea, să schimbăm legislaţia“
PDL-istul Mircea Toader susţine că nu mai are nici o treabă cu AGROPORT SA Galaţi: „La început, când am intrat în politică, am încercat să merg paralel şi cu afacerile, şi cu politica. Unu, că era foarte greu să mă ocup de ambele, şi doi, că mi s-a spus că trebuie să-mi aleg între cele două!“. Cât despre faptul că nora sa este cenzor şi membru în CA al AGROPORT SA, Mircea Toader declară: „Da, sigur, nora mea lucrează acolo. E profesionistă, răspunde pentru ceea ce face!“.

Deşi susţine că nu mai are nici o legătură cu AGROPORT, Mircea Toader insistă, totuşi, să ne convingă că „nu există nici o posibilitate ca cineva să eludeze livrările intracomunitare, aceste exporturi de cereale, căci despre ele este vorba. Sunt documente de trecere a frontierei, scrisori de trăsură şi un sistem infailibil de monitorizare pe Dunăre şi mare. Nu există să nu ajungă marfa!“. Totuşi, se gândeşte mai bine Mircea Toader, „singura posibilitate ar fi ca în acte să se scrie o altă cantitate decât cea reală, dar cu neapărata complicitate a comandantului de navă, ceea ce nu există“.

Cât despre TVA, Mircea Toader critică actuala legislaţie şi admite senin că „am vorbit şi cu Pogea, să schimbăm legislaţia, pentru că este o problemă majoră cu recuperarea TVA-ului pentru aceste exporturi de cereale. Ar fi mult mai bine să fie scutite de TVA!“.

Toader, pe aceeaşi navă cu Băsescu
Secretarul executiv al PDL, Mircea Toader, este o veche cunoştinţă a preşedintelui României, Traian Băsescu. Atunci când şeful statului era comandant de cursă lungă, Mircea Toader a lucrat ca mecanic-şef pe aceeaşi navă cu el.

Romanie este ca si vanduta!

Romania trebuie salvata!


Dece atatea datorii?
Pei sa va zic. Daca unul ca Marean Vanghelie face imprumuturi la banca petru proiecte si altele, pe persoana "fizica" de primar. Pei dece de la banca si nu accede la fondurile UE? Pei banca nu cere detaliile fiecarui banut, pe cand la UE trebuie sa justifici fiecare leut.  Asa ca toti fac la fel sa piarda urma baniilor.

Suntem sclavii politicienilor si sclavii bancilor.
Vesnic indatorati!  Vai de copii nostri, ca nu sutem in stare sa ne trezim pentru ei. Or sa ne judece dur.

Tot mai datori: Datoria externa a Romaniei a crescut la 76,92 miliarde euro

Romania trebuie salvata!

Romania inregistra la finalul lunii august 2009 o datorie externa totala de 76,918 miliarde euro, in crestere cu 4,76% (3,497 miliarde euro) fata de finalul lui 2008, datoria pe termen mediu si lung avand in continuare o pondere semnificativa in totalul datoriei externe, a anuntat, marti, BNR.

Astfel, datoria pe termen mediu si lung reprezenta 78,1% din totalul datoriei externe a Romaniei, la finalul lunii august, in crestere cu 17,3% fata de finalul lui 2008, potrivit datelor revizuite ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in vreme ce ponderea datoriei pe termen scurt a scazut la 21,9% din datoria externa, fata de cea de la 31 decembrie 2008, informeaza NewsIn.

Banca centrala, care publica pana recent doar datoria pe termen mediu si lung, a inceput sa adauge din februarie si date despre datoria pe termen scurt. Multi analisti straini au avertizat in ultimele luni despre un eventual pericol reprezentat de datoria pe termen scurt (n.r. cu scadenta de pana la un an) asupra Romaniei in 2009, in conditiile restrangerii finantarii disponibile.

Intre timp, Romania a ajuns la un acord cu FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si BERD pentru o finantare de circa 20 miliarde euro pentru doi ani, din care 11,8 miliarde euro ar trebui sa intre in acest an.

La finalul lunii august, datoria pe termen scurt a Romaniei insuma 16,85 miliarde euro, in scadere cu 5,35 miliarde euro (24,1%) fata de nivelul de la finalul anului trecut.

Daca datoria pe termen scurt s-a diminuat, cea pe termen mediu si lung a ajuns la 31 august la 60,068 miliarde euro, fiind cu 17,3% mai mare decat la sfarsitul lui 2008, in principal ca urmare a intrarii primei transe de 4,37 miliarde DST (4,775 miliarde euro) de la Fondul Monetar International. Datoria externa negarantata public insuma 36,674 miliarde euro la 31 august 2009, fiind mai mare cu 4,72% (1,653 miliarde euro) fata de sfarsitul anului 2008.

Datoria externa publica si public garantata a fost, la finalul lunii august, de 11,844 miliarde euro, fiind cu 10,35% mai mare decat la 31 decembrie 2008, iar ponderea ei in totalul datoriei externe a crescut la 15,39% de la 14,62% la sfarsitul anului trecut.

In acelasi timp, datoria publica directa, ce include imprumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finante si autoritatile administratiei publice locale, a crescut de la 9,012 miliarde euro la finalul lui 2008 la 10,248 miliarde euro la sfarsitul lunii august.

Iar datoria public garantata, ce se refera la imprumuturi externe garantate de Ministerul de Finante si autoritatile administratiei publice locale, a scazut usor - cu 125 milioane euro - fata de finalul anului 2008, pana la 1,596 miliarde euro.

Publicat: astazi 9am.ro