Iohannis, încă un dosar la DNA

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
15 Oct 2009

Biroul de Investigatii
 
Sasul Iohannis are nişte probleme cu justiţia pe care a uitat să şi le rezolve înainte de a începe să viseze la fotoliul demsiului Boc. Una din ele ar fi că are un dosar la DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie) în care este învinuit de abuz în serviciu contra intereselor publice, de înşelăciune şi delapidare. Şi toate astea pentru că şi-a însuşit nişte case sau a ajutat terţe persoane să devină proprietari de case în centru vechi al Sibiului.
Nu e vorba, deci, de celălalt dosar la DNA, în care s-ar fi întîmplat chestiuni similare cu nişte terenuri. Aici, e vorba de vreo cinci case.
Dosarul a plecat de la Parchetul de pe lîngă ÎCCJ (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) la DNA. Şi asta întrucît din actele de urmărire penală a rezultat săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 215, alin. 1, 2, 3 şi 5 din C.p. (Codul penal), art. 248 C.p. şi art. 248, alin. 1 C.p. Bleah, urît mai sună.

Articolele şi alineatele enumerate vorbesc, culmea, despre funcţionarul public, în cazul nostru propunerea penelisto-pesedistă de premier, Klaus Iohannis, care produce pagube în patrimoniul instituţiei pe care o conduce, induce în eroare, minte, înşeală, delapidează. Iar ultimul articol citat este ameninţător de-a dreptul. Astfel: “Delapidarea - Însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani. În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.” Inclusiv a dreptului de a ajunge premier de ţară. Fie ea şi România. Dar poate omul candidează la preşedinţie şi scapă, cum s-a întîmplat şi cu actualul preşedinte.

Altă minune Băsescu: Jafo a redevenit RAFO

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
15 Oct 2009 Adina Stancu

Disponibilitatea Executivului de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 de milioane de euro pentru RAFO Oneşti a venit peste noapte, după ce preşedintele Traian Băsescu, acelaşi care spunea despre rafinărie că ar trebui să se numească „Jafo“, a făcut o vizită de campanie la acest obiectiv de strategie naţională. RAFO ar putea redeveni o companie de stat, mai afirma recent şi secretarul de stat Tudor Şerban, PDL-ist de frunte în Ministerul Economiei.
Traian Băsescu a avut întotdeauna o aplecare către subiectul „privatizări“ şi efectele acestora. Pe unele le-a văzut negre, pe altele le-a albit pe parcurs, în funcţie de interesul politic sau de adversari.
Şeful statului spunea, în 30 septembrie, că „se analizează acum garanţii de stat pentru RAFO Oneşti, care este într-un proces de modernizare după ce şi-a plătit toate obligaţiile istorice la stat“. În urmă cu cinci ani, acelaşi Băsescu propunea: „De acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti“. În timpul mandatului lui Băsescu la Cotroceni, rafinăria a înregistrat pierderi cumulate de peste 130 de milioane de euro, iar cifra sa de afaceri a scăzut de la peste o jumătate de miliard de euro în 2004 la 104,8 milioane de euro în 2008, an în care activitatea a fost oprită.
În toată această perioadă, RAFO a fost aprovizionată cu energie de la Green Energy, firmă despre care presa a semnalat că a aparţinut fiului primarului PDL de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.
Boc dă cu banii şi-n RAFO, şi-n Oltchim-Arpechim

Conducerea rafinăriei afirmă că garanţia este necesară pentru înfiinţarea unei noi companii (NewCo), „care va avea ca obiectiv implementarea planului de dezvoltare conceput de Petrochemical Holding pentru activele RAFO“, respectiv transformarea într-un complex petrochimic. Petrochemical Holding este un concern controlat de omul de afaceri Iakov Goldovskiy, rus de origine ucraineană.
Între noua companie şi RAFO SA se urmăreşte crearea unui joint venture, prin care firma nouă ar moderniza tehnologic rafinăria şi s-ar ocupa de operarea acesteia, în timp ce vechea societate ar pune la dispoziţie activele. Pentru realizarea proiectului, NewCo a solicitat sprijinul statului, care a plusat cu 66 de milioane euro faţă de cele 264 de milioane de euro cerute. În fapt, banii ar fi suportul pentru contractul pe termen lung care urmează a fi realizat între Oltchim şi RAFO, după ce Oltchim va prelua petrochimia de la Arpechim. În iulie 2009, premierul Emil Boc a fost de două ori la Oltchim, societate unde statul, prin Ministerul Economiei, deţine 54% din acţiuni. Imediat, Executivul a decis conversia în acţiuni a datoriilor de 134 de milioane de euro ale combinatului faţă de AVAS.
În două dintre dosarele RAFO Oneşti, aflate la instanţă din 2005 şi 2006, judecătorii s-au mişcat cu viteza melcului. În aceste dosare existau sechestre asigurătorii pe bunuri şi conturi ale inculpaţilor care acopereau prejudiciul de peste 3.000 de miliarde de lei vechi adus rafinăriei ca parte vătămată. Dacă acest prejudiciu ar fi fost recuperat, statul nu mai avea de ce să pompeze acum în RAFO, pentru ca ea să fie scoasă din statutul de societate aflată în reorganizare.
Petrom, o ghiulea atârnată de gâtul lui Năstase
De-a lungul timpului, reacţiile preşedintelui Traian Băsescu faţă de anumite companii privatizate au fost dintre cele mai neaşteptate, în funcţie de impactul de imagine pe care îl conferă subiectul şi de posibilitatea de a ataca adversari politici.

Referindu-se la Petrom, şeful statului a spus că aceasta a avut parte, din partea guvernului Năstase, de cea mai proastă variantă de privatizare. „Dânsul, cu cunoştinţele din economie, a privatizat Romtelecomul şi Flota“, a replicat fostul premier Adrian Năstase. Guvernul a aprobat, în 2008, continuarea privatizării Romtelecom, prin listare la bursă. Cuvintele preşedintelui au sunat ca un ordin atunci când acesta a declarat că privatizările pe bursă „sunt cele mai transparente“ şi ar trebui ca acest sistem să se generalizeze. Experţii au susţinut contrariul în condiţiile în care companii precum Romtelecom au un brand care trebuie dezvoltat pentru a atrage cumpărători.
Cât despre dosarul „Flota“, acesta este blocat la DNA, unde a fost suspendat de imunitatea prezidenţială a lui Traian Băsescu. Tot la DNA se află şi dosarul privatizării Petrom, unde a fost conexată şi ultima plângere făcută împotriva lui Adrian Năstase şi Dan Ioan Popescu de către unul dintre acţionarii minoritari ai societăţii la finele lunii septembrie 2009.
Războiul cu Voiculescu, prin axa ALRO Slatina şi DNA
Jocurile declarative sau cele din spatele uşilor închise între Cotroceni şi Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu au dat naştere dosarului „Trădării“, în urma căruia a picat capul ministrului Economiei, Codruţ Şereş, din echipa lui Dan Voiculescu.
Bătălia cu Partidul Conservator a continuat, în 2007, pe tema ALRO Slatina, când Voiculescu l-a acuzat pe şeful statului că ar fi făcut trafic de influenţă de lângă Şereş în favoarea acestei societăţi, când i-a transmis acestuia memoriul societăţii care se plângea de dificultăţi pe piaţa energetică, cu adnotarea de a analiza şi a lua măsuri, după care i-ar fi spus telefonic: „Vă trimit un document. Aveţi grijă de el!“.

Scandalul a rămas în coadă de peşte. La DNA exista doar dosarul privatizării celor două societăţi, în care există OK-ul lui Băsescu, dat în urmă cu o lună, pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al APAPS, Ovidiu Muşetescu. În acest caz, care se află la DNA, procurorii au indicii că Muşetescu ar fi stabilit cu intenţie o valoare mult diminuată faţă de cea comercială reală a bunurilor celor două societăţi la care statul era acţionar.


La Parchetul Înaltei Curţi, unde exista dosarul ALRO, în vara anului 2007 a fost audiat Theodor Stolojan. Despre acesta, fostul preşedinte Emil Constantinescu declara atunci că este unul dintre reprezentanţii grupurilor de interese din spatele lui Traian Băsescu. „Grupuri de interese susţinute de acesta şi instrumentate, în calitate de consilier prezidenţial pe probleme economice, de domnul Stolojan, care este trimisul marcant al unui grup de interese“, a spus Constantinescu. Stolojan a dat explicaţii cu privire la contractele încheiate preferenţial de grupul rusesc MARCO pentru ALRO Slatina. După cum se poate lesne observa, la actualul RAFO metamorfozat după jaf şi refăcut în imaginea lui Băsescu, şi la ALRO există un numitor comun: parteneriatul cu oameni de afaceri ruşi!
La finele anului trecut, probabil ca un revers al „medaliei“, DNA l-a trimis în judecată pe Dan Voiculescu, alături de alte 12 persoane, în dosarul legat de o altă privatizare: Institutul de Cercetări Alimentare.
Garanţia a fost aprobată, dar e încă nefuncţională
Aprobarea Guvernului a fost dată în şedinţa acestuia din 30 septembrie sub forma unui memorandum aprobat prin hotărâre de guvern. „Acesta a fost în analiza Ministerului Finanţelor, celui al Economiei şi a comisiei interministeriale. Acum acesta este la Finanţe, care îl vor trimite probabil la începutul săptămânii viitoare, împreună cu tot dosarul care arată îndeplinirea cerinţelor Comisiei Europene. Termenul de analiză este de 30 de zile. De aceea garanţia dată prin Eximbank va fi disponibilă în lunile ianuarie-februarie“, a spus joi Ion Marian, lider de sindicat de la RAFO. Garanţia statului este pentru suma de 330 de milioane de euro. Banii vor fi folosiţi pentru investiţii şi realizarea unui lanţ petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim. Potrivit premierului Boc, măsura va duce la salvarea a 1.500-2.000 de locuri de muncă.
 
 (Doru Cireaşă)

Nu exista om curat in tara asta?

Romania trebuie salvata!

Oare cand o sa ajungem sa ne cerem drepturile constitutionale?
Iar votam prosteste?
Cand o sa ne trezim?

Johannis, dosar de cercetare a averii

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
14 Oct 2009 | Biroul de Investigatii

Mai ţineţi minte reclama cu românul care, pentru ca folosea o vopsea nemţească, a început să vorbească germană? Da, da, aia cu replica celebră “Da’ ce-am, băi, nene?!”. E, uite aşa şi cu primarul neamţ de Sibiu, Klaus Johannis. Care, de cînd foloseşte o funcţie românească, o rupe binişor în limba lui Vanghelie. Ba mai mult, s-a familiarizat şi cu moravurile locale. Uite, de exemplu, ca orice politician care se respectă, omul şi-a depus declaraţia de avere cu vreo două luni mai tîrziu decît e legal. Adică în august, nu în iunie. E adevărat că acolo sînt înşirate, frumos, vreo şase case (după cum a observat şi Şuţu), dar nu pentru asta vrem să vă reţinem.

Ce ne interesează pe noi sînt efectele declarării averii cu întîrziere. Păi, primul ar fi că primarul Johannis va primi de la ANI (Agenţia Naţională de Integritate) o amendă de 500 de RON. 
Dar asta e doar aşa, de aperitiv. Cu adevărat nasol e că, tot conform legii de funcţionare a ANI, Agenţia este obligată să declanşeze cercetarea din oficiu a averii primarului de Sibiu şi a modului de dobîndire a acesteia. Iar tărăşenia asta presupune: verificarea tuturor proprietăţilor (mobiliare şi imobiliare), a conturilor, a incompatibilităţilor (potenţiale), a bunurilor rudelor de gradul I şi multe alte delicatese de care oricine s-ar lipsi bucuros.

A, încă ceva, în atenţia liberalilor, care îl susţin pe Johannis şi care ar putea interpreta acest demers al ANI ca unul abuziv şi politic: Agenţia Naţională de Integritate este înfiinţată în timpul guvernărilor Tăriceanu I şi II şi funcţionează după o legislaţie promovată de aceleaşi două guverne abia numite.

Varianta Iohannis

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
14 Oct 2009 Traian Deleanu

Nici nu a fost pomenit de trei ori numele lui Klaus Iohannis ca propunere pentru funcţia de premier că democrat-liberalul Adriean Videanu a şi strigat că primarul Sibiului nu e atât de independent politic precum se ţine. Acuzele lui Videanu nu sunt decât câteva file pregătite încă din timpul campaniilor electorale locale împotriva lui Iohannis, file cu detalii despre retrocedarea unor case şi „insuccesuri“ financiare.
Relaţiile dintre Klaus Iohannis şi Traian Băsescu au fost bune şi chiar foarte bune înaintea alegerilor generale de la finele lui 2004, când primarul Sibiului îşi anunţa public susţinerea pentru coaliţia portocalie. Apoi, anul cultural 2007 l-a surprins pe preşedintele Băsescu la multe cafele în centrul Sibiului, alături de primarul Klaus Iohannis. Brusc, din 2008, lui Băsescu i-a pierit cheful de a mai veni la Sibiu, iar relaţiile dintre cei doi s-au răcit. Motivul ţine de acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Sibiului preşedintelui Traian Băsescu şi fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, la finele lui 2007. Prin consilierii lui, Băsescu i-a cerut primarului Sibiului să schimbe zilele de decernare a acestor două titluri, astfel încât preşedintele să nu dea nas în nas cu premierul cu care se războia. 

Primarul a refuzat elegant, fapt ce l-a iritat atât de mult pe preşedinte încât nici până în ziua de azi acesta nu şi-a ridicat titlul. Şi nici n-a mai pus piciorul în Sibiu. În atare situaţie, trepăduşii locali din subordinea lui Băsescu nu au precupeţit nici un efort în a-l ataca pe Klaus Iohannis. În preziua campaniei electorale pentru localele de anul trecut i-au furat candidatul pentru Primăria Mediaş, pe Daniel Thellmann, după care, cu fiecare ocazie, i-au pus în cârcă situaţia „dictatorială“ din Consiliul Local Sibiu (majoritatea Forumului Democrat al Germanilor din România, prezidat de Iohannis, a impus ritmul votării a două proiecte pe minut în şedinţele de CL, fără comentarii, fără obiecţiuni).

 

Povestea „liberalului“ Iohannis

 

Recentele acuzaţii referitoare la înclinaţia politică înspre PNL a lui Iohannis au la bază situaţia electorală din primăvara anului trecut. În evidentă criză de candidaţi opozabili lui Klaus Iohannis, liberalii i-au cerut frumos acestuia să îi lase să-l susţină. Primarul a acceptat, iar Sibiul a fost împânzit de afişe prin care echipa liberalilor sibieni, cu o subţire aderenţă electorală, se agăţa de numele lui Klaus Iohannis, susţinut pentru funcţia de primar.

 

Retrocedările, file de dosar

 

Şi cum poveştile politice nu muşcă destul de tare din imaginea lui Klaus Iohannis, în cursul zilei de ieri, „pe surse“ a apărut o ştire în agenţiile de presă potrivit căreia primarul sas este cercetat de DNA pentru retrocedările aprobate în trecut. Subiectul retrocedărilor este unul cu priză la Sibiu, oraşul în care câteva sute de familii s-au trezit fără locuinţe, după ce acestea au fost revendicate.

 

Primul dosar care va fi atârnat de numele lui Iohannis face referire la două imobile care apar în declaraţia de avere semnată chiar de primarul sibian - ambele imobile sunt situate în centrul istoric al Sibiului. Acestea au fost revendicate de soţia şi de soacra primarului sibian, încă din 1998, cu doi ani înainte ca Iohannis să devină pentru prima dată primarul Sibiului. Retrocedarea imobilelor a fost făcută în 1999, iar chiriaşii celor două imobile au pornit un proces împotriva deciziilor de retrocedare. Motivul invocat de ei: cererea de retrocedare făcută de familia lui Klaus Iohannis se bazează pe o adeverinţă de moştenitor falsă. Zecile de procese şi articole de presă ce au urmat nu au schimbat situaţia. În prezent, în declaraţia de avere a primarului apar, în totalitate, şase case.

 

„Maldăre“ de bani

 

Statutul de Capitală Culturală Europeană a adus Sibiului nu numai notorietate, ci şi finanţări - 20 de milioane de lei de la Ministerul Culturii pentru renovarea faţadelor din centrul istoric, 11 milioane de euro susţinere guvernamentală pentru modernizarea Aeroportului din Sibiu, patru milioane de lei donaţi pentru proiectele culturale etc. „Cu aceşti bani se putea face mult mai mult“, susţin democraţii sibieni, mesaj numai bun de preluat de echipa pro-băsesciană.

 

De altfel, pentru contracararea imaginii de manager eficient, nu o dată au fost lansate acuzaţii de irosire a banilor publici: reabilitarea actualului sediu al Primăriei Sibiu a ajuns să coste dublul sumei iniţiale.

 

Ultima armă folosită împotriva primarului foloseşte creditele accesate de administraţia sibiană, credite folosite în special pentru dezvoltarea infrastructurii - în perioada 2006-2033, administraţia din Sibiu are de rambursat aproximativ 248 de milioane de lei inclusiv comisioane şi dobânzi. Spre comparaţie, numai veniturile proprii la bugetul local au fost de 183,65 milioane de lei anul trecut, iar anul acesta sunt estimate la 168,7 milioane de lei. Gradul de îndatorare a Sibiului nu va depăşi 19 procente decât în 2013, anul în care administraţia sibiană va trebui să returneze aproximativ 19,76 milioane de lei.

 

Cu toate acestea, sibienii au acceptat creditele, iar la alegerile de anul trecut toate aceste arme folosite în campania electorală s-au dovedit inofensive. Klaus Iohannis a obţinut din primul tur 83,26 la sută, la mare distanţă de următorul candidat, doctorul Liviu Cotârlă (7,18%) susţinut de PSD.

 

Prietenii primarului

 

Spre nefericirea democrat-liberalilor, Klaus Iohannis nu are foarte mulţi prieteni persoane publice. Singurul care „atârnă“ la imaginea acestuia este Werner Keul, apropiat al lui Iohannis şi fost manager al echipei de fotbal FC Sibiu, una dintre marile dureri ale sibienilor microbişti. Încropit înaintea alegerilor din 2004, clubul de fotbal îi avea pe Iohannis preşedinte şi pe Keul manager, însă visul de promovare a echipei locale în prima ligă s-a încheiat cu o ruşinoasă retragere a formaţiunii, după retrogradarea în divizia a treia. Imaginea proastă a lui Werner Keul la nivel local s-a născut şi din discursul acestuia, discurs din care nu lipseşe mai deloc sintagma „românii sunt hoţi“.

 

Posibile scenarii

 

Premierul desemnat de Traian Băsescu vine în Parlament (în maximum zece zile) şi prezintă echipa guvernamentală. Pentru a trece, guvernul are nevoie de 236 de voturi. Opoziţia, care beneficiază de 292 de parlamentari, respinge cabinetul propus şi ministrul desemnat. Urmează două variante de scenariu:

 

• opoziţia îl mai propune încă o dată pe Klaus Iohannis şi, în cazul în care Traian Băsescu refuză din nou, solicită arbitrajul Curţii Constituţionale

• opoziţia respinge în Parlament şi al doilea premier desemnat de şeful statului şi aşteaptă rezultatul alegerilor prezidenţiale. În toată această perioadă funcţionează ca interimar, cu atribuţii limitate, guvernul Boc II

Greva foamei. Revolutionarul Teodor Maries cere STS si SRI desecretizarea documentelor Revolutie

Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro

Presedintele Asociatiei 21 Decembrie, revolutionarul Teodor Maries, este decis sa continue protestul cu greva foamei in pofida starii precare a sanatattii pâna ce autoritatile judiciare nu vor pune la dispozitia asociatiei macar a jumatate din documentele dosarului Revolutiei. Revolutionarul intentiona ieri, in cursul serii, sa poarte discutii cu reprezentantii SRI si ai STS pentru a desecretiza documentele referitoare la evenimentele din 1989. Reprezentantii Asociatiei 21 Decembrie cer procurorului general Laura Codruta Kovesi ca inclusiv documentele secretizate sa le fie predate, motivând ca aceste documente nu puteau fi clasificate de serviciile speciale în mod legal.




Teodor Maries sustine ca va iesi din greva foamei în momentul în care Asociatia 21 Decembrie primeste macar jumatate din copiile dosarului Revolutiei, motivându-si decizia prin faptul ca nu vrea ca CEDO sa considere ca nu i-au fost respectate dispozitiile. Desi luni seara Teodor Maries a fost dus la spital, unde i-au fost administrate perfuzii, presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, spunea ca nu va iesi din greva foamei decât atunci când va avea toate copiile dosarului Revolutiei. „Consider ca, daca preda peste jumatate din copii, Parchetul nu mai are loc de întors si le va preda pe toate. Mai mult, am hotarât sa ies din greva foamei daca am în curtea asociatiei jumatate din acte, pentru a împaca ambele tabere, ca sa anunt si Curtea Europeana a Drepturilor Omului de acest lucru, pentru a nu întelege ca am ignorat decizia judecatorilor, care-mi cerusera sa ies din greva foamei“, a anuntat Maries. Revolutionarul a mai adaugat ca singurele institutii care nu au decis daca pot fi predate copii dupa documentele secretizate din dosarul Revolutiei sunt Serviciul Român de Informatii (SRI) si Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS). „Parchetul General ne-a adus la cunostinta ca MApN si CNSAS au trimis raspunsuri, prin care permit desecretizarea actelor din dosarul Revolutiei, însa SRI si STS au cerut un ragaz de doua saptamâni pentru a lua o decizie. Nu înteleg de ce au nevoie de atât timp ca sa respecte o decizie a CEDO“, a spus Maries.



Himera documentelor secrete



Asociatia 21 Decembrie 1989 a transmis, luni, o scrisoare catre procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi, în care saluta decizia Parchetului General de a începe predarea catre revolutionari a dosarului Revolutiei, actiune calificata drept „un semn de normalitate a conduitei în Ministerul Public al unui stat-membru UE“. În cadrul documentului, Asociatia 21 Decembrie 1989 cere sa-i fie predate si documentele clasificate, sustinând ca refuzul Parchetului de a le preda revolutionarilor si partea clasificata a dosarului Revolutiei, pe motiv ca SRI nu a raspuns la adresa privind „declasificarea“, nu este justificat. „Daca informatiile comunicate verbal de reprezentantii Parchetului sunt corecte, STS a refuzat sa declasifice documente, SRI nu a raspuns înca, iar CNSAS si Ministerul Apararii au agreat sa fie trimise, asa cum sunt, Curtii (implicit puse la dispozitia partilor vatamate)“, subliniaza scrisoarea Asociatiei 21 Decembrie. Reprezentantii asociatiei sustin ca documentele din dosarul Revolutiei nu puteau fi secretizate, deoarece Legea informatiilor clasificate a fost adoptata în anul 2002, astfel încât aceasta nu putea fi aplicata retroactiv, pentru a secretiza un dosar din anul 1990. „Daca se pretinde ca ar fi existat vreo secretizare înainte de anul 2002, atunci ea nu s-a putut face decât abuziv si în baza vreunor dispozitii cazute în desuetitudine - apartinând ordinii constitutionale rasturnate la 21-22 Decembrie 1989“, se arata în scrisoarea asociatiei. „Trebuie sa se declare public de cine au fost clasificate, când si de ce?“, cer revolutionarii. În finalul scrisorii se arata ca presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, „a promis ca va renunta la greva foamei în momentul în care dosarul integral va ajunge la partile vatamate“ si ca în orele de dinainte de trimiterea scrisorii, starea acestuia de sanatate „s-a deteriorat brusc“. Procurorii le-au predat luni reprezentantilor revolutionarilor copiile a aproximativ 280 de volume din dosarul Revolutiei, din totalul celor 1400. Avocatii Asociatiei 21 Decembrie au ajuns marti, la ora 8, la Parchetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a prelua în continuare copii ale actelor din dosar. La ora 20 se va încheia procesul de predare pentru ziua de marti.

Parchetul General a început luni, la ora 16.00, predarea integrala a copiilor dosarului Revolutiei catre revolutionari, exceptând actele pentru care procurorii asteapta un raspuns de la institutiile ce au dispus secretizarea lor, a declarat, pentru NewsIn, avocatul Asociatiei 21 Decembrie, Antonie Popescu.

CEDO a trimis, vineri, 9 octombrie, o noua scrisoare Asociatiei 21 Decembrie, în care arata ca Maries poate obtine de la Parchet fotocopii dupa anumite documente din dosarul Revolutiei, mai exact cele „pertinente pentru apararea plângerii lor în fata Curtii, având în vedere volumul important“ al dosarului.
Intâlniri la ceas de seara
Revolutionarii reprezentanti ai Asociatiei 21 Decembrie aveau ieri seara stabilite o serie de discutii cu reprezentantii Serviciului de Telecomunicatii Speciale, în urma unei cereri facute de Teodor Maries pentru a solicita desecretizarea actelor din dosarul Revolutiei. La intalniri urma sa participe si presedintele Asociatiei, Teodor Maries, aflat în greva foamei de pe 4 august, chiar daca starea de sanatate a acestuia era extrem de precara, medicii Spitalului Universitar solicitandu-i acceptul pentru internare. Asociatia 21 Decembrie nu au primit in schimb pana in prezent nici un raspuns de la Serviciul Român de Informatii, cealalta institutie care detine documente secretizate despre revolutie.

Gabriel Burlacu

Oprescu îi dă pe mâna Parchetului pe Băsescu şi Videanu

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
12 Oct 2009 Adina Stancu

Acum câteva zile, invitat la Antena 3, primarul general Sorin Oprescu a anunţat că i-a trimis procurorului general al României, Laura Codruţa Kövesi, 42 de sesizări privitoare la încălcări flagrante ale legii, plângeri care se refereau la ridicarea de construcţii pe domeniul privat. Cotidianul a verificat informaţia.
Este vorba, de fapt, de 34 de sesizări, care au fost trimise la Parchetul Înaltei Curţi sau la Parchetele de sector. Oprescu a dezvăluit că autorizaţiile de construcţie s-au dat înainte ca el să fie ales în funcţia de primar al Capitalei, mai precis când Traian Băsescu, apoi Adriean Videanu erau la cârma Primăriei Generale. Cotidianul vă prezintă câteva dintre construcţiile fără autorizaţie care ar putea fi vizate de cercetări, întrucât au fost ridicate pe domeniul privat. Ele fac azi obiectul unora dintre plângerile penale înaintate de Oprescu.

• Biserica Amzei nr. 16-18 - au fost efectuate, fără autorizaţie, lucrări de construcţie la imobilul clasificat „monument istoric“.
Sesizarea a fost trimisă la Parchetul Judecătoriei Sector 1.
• SC Solaris SA (prin lichidator judiciar SC IPCMG Regal SA) a efectuat lucrări fără autorizaţie la Moara lui Assan, monument istoric de categoria A, situat pe Str. Hamleu nr. 25, între Lizeanu şi Obor. Plângerea a ajuns la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2.
• O persoană fizică a efectuat lucrări fără autorizaţie pe Strada Căderea Bastiliei nr. 41. Sesizarea se află la Parchetul Judecătoriei Sector 1.
• SC Ines Burger Prodcom a construit ilegal în Lacul Tei nr. 145. Sesizarea se află la Parchetul Înaltei Curţi.
• SC Lari Group SRL nu a avut autorizaţie pentru lucrări la un imobil din Strada Minulescu, aflat pe lista monumentelor istorice. Plângerea PMB se află la Parchetul Judecătoriei Sector 3.
• SC Procom Funcky SRL, care a preluat, prin contract, o suprafaţă din Parcul Tineretului de la SC Agrement SA, a realizat, de asemenea, lucrări fără autorizaţie, pe care le-a continuat şi anul acesta, deşi fusese avertizată să intre în legalitate. Plângerea este la Parchetul Tribunalului Bucureşti.
• La Hanul lui Manuc, catalogat drept monument istoric, au fost realizate fără autorizaţie o serie de lucrări în curtea interioară, cum ar fi refacerea zidurilor, decopertări, refacerea sistemului de apă-canalizare. Plângerea a fost trimisă Parchetului Înaltei Curţi.
• Lucrări fără autorizaţie au fost executate şi de către societatea Taifun Service SRL. Aceasta a închiriat de la latifundiarii SC Domino ’94 Impex SRL (n.a. - proprietar pe 7 ha din parcul Herăstrău prin asocierea controversată cu fosta bază a BTT) o suprafaţă sub tribunele terenului de tenis din Herăstrău, pentru a face un club. Sesizarea a ajuns la Parchetul Înaltei Curţi.
• Tot acolo a ajuns şi plângerea referitoare la construcţiile fără autorizaţie realizate de firma Special Agrement SRL, care închiriase de la aceeaşi Domino ‘94 o suprafaţă de 300 mp din fosta bază BTT.

Toate aceste plângeri au ajuns la Parchet pentru că este vorba de construcţii pe domeniul privat. Sesizările au la bază nereguli descoperite în urma controalelor făcute de inspectorii Primăriei Generale a Capitalei, a adăugat Oprescu.