Conducerea CCIB a dat de pomana jumatate din sediul Camerei de Comert din Capitala

Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro

Dupa trei ani de razboaie patrimoniale, conducerea CCIB a reusit sa lase propria institutie fara jumatatea ce-i revenea din sediul Camerei de Comert si Industrie a Romåniei, din bulevardul Octavian Goga. In baza unei simple “conventii civile, CCIB a fost de acord sa renunte la proprietatea asupra celor 50 de procente din cladire, anulånd dintr-un condei toate actele care dadeau dreptul Camerei bucurestene de Comert asupra imobilului. Aceasta, cu mai putin de o saptamåna inainte sa cedeze, tot fara nici o pretentie, participarea pe care o avea la Romexpo.Preluarea Romexpo de la Camerea de Comert si Industrie a Romaniei (CCIB) de la Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) printr-un straniu contract de cesiune, prezentat de “Gardianul” in editia de ieri, a fost numai unul dintre pasii meniti sa se finalizeze cu trecerea intregului patrimoniu al CCIB in cel al CCIR. Reamintim cititorilor ca, printr-un contract de cesiune cu titlu gratuit, CCIB ceda cele 35 de procente pe care le detinea la Romexpo,. Beneficiarul acestei generozitati, CCIR, a procedat, la scurt timp, la vanzarea unor active (in valoare de 500.000 euro) din patrimoniul Romexpo catre firma Intact, la un pret putin peste 300.000 euro. Controversatul contract a fost “dublat”, sase zile mai tarziu, de un alt act, la fel de ciudat, intitulat “protocol”. „Clauza de intretinere”Documentul se doreste a acoperi efectele produse de renuntarea CCIB la treimea ce-i revenea la Romexpo, o firma cu un profit net anual de peste 6 milioane euro. Protocolul prevede ca CCIR urmeaza “sa finanteze CCIB pe o perioada determinata si sa asigure resursele necesare si utile functionarii (...) in vederea execitarii si indeplinirii atributiilor ce ii revin conform legii (...). Prezentul protocol isi produce efectele pe perioada in care CCIB se gaseste in stare de nevoie, in sensul ca nu exista resurse financiare sau suma veniturilor ce sunt obtinute ca urmare a desfasurarii activitatilor curente (...) nu acopera suma cheltuielilor necesare si utile functionarii (...). Semnatarii acestui document sunt aceiasi artizani ai preluarii Romexpo: Mihail Vlasov, presedintele CCIR, si Sorin Dimitriu, presedintele CCIB. Survenit la nici o saptamana de la renuntarea cu titlu gratuit la un venit anual de 2 milioane euro, protocolul este o recunoastere de fapt a situatiei financiare precare in care a ramas CCIB dupa cesionarea gratuita a actiunilor de la Romexpo. Acest protocol cu “clauza de intretinere” ascunde, insa, sub aparenta generozitate, o noua lovitura data CCIB. Articolul 4 al protocolului are urmatorul continut: “spatiile folosite ca birouri, necesare activitatii curente a CCIB, raman in toata aceasta perioada in folosinta gratuita a acesteia in conditii de eficienta si optimizare. Contractele incheiate intre CCIB si terti privind folosinta unor spatii aflate in proprietatea CCIR sunt reziliate de drept din momentul semnarii prezentului protocol si trec in sarcina CCIR, prin renegocierea clauzelor contractuale”. Ultimul articol este, la randul sau, cel putin la fel de interesant: “Nerespectarea oricarei prevederi cuprinse in prezentul protocol atrage dupa sine rezilierea acestuia de indata si fara scurgerea vreunui termen (...). O varianta de interpretare a acestui articol ar putea fi aceea ca, daca, de exemplu, CCIR nu achita sumele necesare functionarii CCIB, contractul inceteaza sa produca efecte si... nu mai este obligata sa achite sumele respective!Circuitul documentelor Primul document din suita celor menite sa duca la trecerea patrimoniului CCIB in cel al CCIR dateaza tot din luna iulie a anului 2008. In data de 14 iulie (anterior contractului de cesiune si a protocolului descris mai sus), cele doua camere de industrie incheie o conventie civila. Obiectul acesteia il constituie “restituirea si retrocedarea bunurilor mobile si imobile, preluate cu acte sau prin buna invoiala intre CCIR si CCIB sub semnatura autentica incepand cu data de 07.04.2005, nelegal considerate ca fiind desprinse din proprietatea (...) CCIR. Partile declara lovit de nulitate absoluta orice document oficializat de institutiile abilitate ale statului cu privire la dreptul de proprietate al CCIB, ce s-a dobandit incepand cu data de 07.04.2005 cu privire la bunuri imobile sau mobile reale corporale sau necorporale ce au apartinut Camerei Nationale a Romaniei (denumirea purtata de camera de comert in epoca comunista). Documentul face referire la actele de infiintare a CCIB, acte prin care s-a constituit si patrimoniul acesteia. Vizat de “conventie” era sediul Camerei de Comert din bulevardul Octavian Goga, sediu din care jumatate apartinea CCIB. Si aici cercul se inchide. Motivul pentru care reprezentantii CCIB au fost de acord cu astfel de prevederi ramane neclar, dar rezultatul a fost acela ca institutia a ramas fara jumatatea ce i de cuvenea din sediul Camerei de Comert...


Cristian Stanescu

Curtea de Conturi: peste 1,4 milioane de lei „dispăruţi” la Ridzi

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro


Raportul Curţii de Conturi privind controlul efectuat la Ministerul Tineretului şi Sportului, în legătură cu manifestările de Ziua Tineretului, a ajuns azi la Camera Deputaţilor. Verificările au scos la iveală mai multe nereguli.
Astfel, ministerul a achitat servicii pentru evenimente organizate în ţară, care în realitate nu au fost prestate, în valoare de aproape 900.000 de lei. În ceea ce priveşte concertul din Parcul IOR din Bucureşti, MTS a supraevaluat de 3,4 ori bugetul alocat pentru trupe artistice, ansambluri muzicale sau scenă. În acest fel, ministerul a contractat şi a plătit servicii de 600.000 de lei, cu 447.000 de lei mai mult decât cheltuielile efectuate de prestator. Astfel, peste 70% din sumă a ajuns la firma care a prestat serviciile.


Cât priveşte selecţia furnizorilor, caietele de sarcini au ajuns de la minister la viitorii parteneri după data la care au fost semnate contractele.
Angajaţii ministerului spuseseră, la audieri, că le-au transmis înainte de semnare.

Mister: Cat de bogati sunt parintii lui Boc?

Romania trebuie salvata!

Dupa venirea lui Boc la sefia guvernului, presa a consacrat spatii destul de largi, cum era si firesc, familiei acestuia, inclusiv batrinilor sai parinti, Ana si Ioan. Am aflat, astfel, despre ei ca au dus-o greu, ca traiesc azi dintr-o pensie de 550 de lei, la un loc, si ca au avut de crescut cinci copii.




Mai nou, insa, o declaratie ciudata a fiului cel mic, actualul prim-ministru, rastoarna lucrurile si trimite cu gindul la o familie mai mult decit instarita, cu posibilitati financiare zdravene, ceea ce inseamna ori ca sotii Boc si-au falsificat nitel biografia, ori, mai probabil, ca micul lor fiu arunca declaratii in functie de interesele sale de moment.



Potrivit lui Emil Boc, intr-o declaratie data Realitatii TV duminica seara, la emisiunea "Zece pentru Romania", parintii sai, care locuiesc la tara, in satul Rachitele din Ardeal, ar fi avut posibilitati materiale atit de mari, pe vremea regimului comunist, incit ar fi putut construi cinci vile pentru cei cinci copii ai lor, transmite Inpolitics. "Puteau sa ne faca vile la toti copiii, in sat, sa avem de toate, au preferat sa ne ajute sa facem scoala si am facut toti scoala, ca au considerat si a fost un bun-simt taranesc sa faca copilul scoala" este declaratia ad-literam a premierului.



Declaratia premierului intra in contradictie cu "realitatea" faptului ca mama sa, potrivit unor afirmatii anterioare, lucra ca femeie de serviciu la primarie, iar tatal la groapa de var, iar apoi in mina. In prezent, cei doi au, la un loc, o pensie de numai 550 de lei.
 
9am.ro

Ministerul Educatiei a descoperit lucrari supraevaluate la examenul de bacalaureat

Romania trebuie salvata!
livenews.ro
Sambata, 17 Octombrie 2009
 
Meritau nota cinci, dar au primit zece. Aceasta este concluzia comisiei de evaluare a ministerului Educaţiei după ce a recorectat lucrările câtorva sute de elevi din toată ţară. În Gorj, printre cei care au primit 10 la română la bacalaureat, deşi meritau note mult mai mici se află copiii unor persoane influente.
Gorjul a fost pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai multe note de 10. Cei mai multi dintre elevii eminenţi sunt de la liceul Tudor Vladimirescu. În total în judeţul gorj Ministerul Educaţiei a descoperit 70 de note de 10 nejustificate. Întâmplător sau nu, aparţin copiilor unor oameni importanţi în zonă. Unele lucrări au primit 10 deşi la recorectare au obţinut doar 5.80.
Lucrări supraevaluate au mai fost descoperite de Comisia nationala şi în Mehedinti, Iaşi, Dolj, Botoşani, Sălaj. Reevaluarea nu va avea însă impact asupra elevilor, iar notele obţinute de aceştia la examen nu se vor modifica.
Notele de 10 nu ţin doar de prestigiu. Conform procedurilor şcolare, mediile mari la bac pot ajuta la obţinerea unui loc într-o facultate de stat. Ancheta Ministerului Educaţiei se va extinde în toate celelalte 10 judeţe unde notele de 10 s-au dat pe bandă rulantă.

Bădălău, deputatul care a spălat trei milioane de euro

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
15 Oct 2009 Biroul de Investigatii

Atenţie, cad parlamentari! Astăzi este vorba despre Nicolae Bădălău, deputat PSD de Giurgiu în perioada 2004 - 2008 şi fost şef al organizaţiei Giurgiu a partidului pînă anul trecut. Agenţia Naţională de Integritate a depus la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) o sesizare pe numele lui Bădălău pentru spălare de bani şi fals în declaraţii.
Bani mai spălaţi şi mai curaţiÎncepem cu partea cea mai distractivă şi anume spălarea de bani. În 2001, după ce a fost numit subprefect, Bădălău şi soţia sa au cedat acţiunile pe care le deţineau la societatea NBG SRL unei persoane fizice.
Firma era a lor, iar persoana fizică era fina lor. Cîţiva ani mai tîrziu, adică în perioada 2003 – 2004, NBG SRL a cumpărat de la mai multe persoane o suprafaţă de 130 de ha de teren arabil, situat în extravilanul comunei Bucşani din judeţul Giurgiu. Sutele astea de ha au fost primite de aceşti oameni în 2002, în baza legii 18/1991 privind reconstituirea dreptului la proprietate. Desigur, este doar o coincidenţă absolut fericită faptul că fix în aceeaşi perioadă Bădălău a fost subprefect de Giurgiu. Potrivit legii 18/1991, Prefectua este cea care emite ordinele de împroprietărire. În 2006, Rodica Bădălău, soţia, a cumpărat de la NBG cele 130 de ha de teren cu numai 45.000 de RON. No, ce tre' să faci cînd ai ditamai terenul pe care însă nu poţi construi nimic pentru că nu e intravilan? Corect, faci un plan de urbanism zonal prin care îl treci în intravilan. Astfel îi creşte exponenţial valoarea şi-l poţi vinde mult mai uşor. Exact asta a făcut şi familia Bădălău. PUZ-ul le-a fost aprobat imediat de Consiliul Local al comunei Bucşani, al cărei primar era pesedist la acel moment. Cotidianul a arătat că singura cerere aprobată pentru trecerea în intravilan a unei suprafeţe de teren din apropierea comunei a fost cea a deputatului. Ulterior, deputatul Bădălău a vîndut cele 130 de ha cu 3 milioane de euro unui dezvoltator imobiliar. Cam aşa a făcut giurgiuveanul primele trei milioane de euro. Mulţumită ANI, Parchetul şi DIICOT vor arăta dacă această schemă de îmbogăţire rapidă este sau nu spălare de bani. Imobilă şi durere în DIICOTMai rămînem un pic pe partea imobiliară, căci mai există cîteva probleme la declararea averii fostului deputat. De exemplu, casa de 440 de mp pe care o are acesta în Ogrezeni (judeţul Giurgiu) a fost declarată ca fiind moştenită, cînd de fapt ea a fost cumpărată. De asmenea, palatul de 860 de mp din Bolintin a fost menţionat ca fiind cumpărat, dar, de fapt, el a fost construit. Restul sînt mărunţişuri. De altfel, cînd faci trei milioane de euro la o singură tranzacţie imobiliară e de înţeles că te apuci să treci în declaraţia de avere că ai obţinut venituri de consilier judeţean în 2004 cînd tu ai fost consilier în 2001. Cam la fel a procedat fostul parlamentar şi cu salariul de la Camera Deputaţilor, pe care l-a declarat în fiecare an prin aproximare, reuşind să greşească întotdeauna cu cîteva zeci de milioane de lei vechi. Şi dacă tot a bulibăşit declararea veniturilor şi imobilelor, Nicolae Bădălau nu putea să-şi dezamăgească fanii atunci cînd şi-a numărat banii din conturi. Astfel, el a uitat să menţioneze în declaraţiile de avere din perioada 2004 – 2008 conturile deschise la Raiffeisen Bank şi Unicredit - Ţiriac şi a declarat eronat sumele pe care le deţinea în alte două conturi.

Iohannis, încă un dosar la DNA

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
15 Oct 2009

Biroul de Investigatii
 
Sasul Iohannis are nişte probleme cu justiţia pe care a uitat să şi le rezolve înainte de a începe să viseze la fotoliul demsiului Boc. Una din ele ar fi că are un dosar la DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie) în care este învinuit de abuz în serviciu contra intereselor publice, de înşelăciune şi delapidare. Şi toate astea pentru că şi-a însuşit nişte case sau a ajutat terţe persoane să devină proprietari de case în centru vechi al Sibiului.
Nu e vorba, deci, de celălalt dosar la DNA, în care s-ar fi întîmplat chestiuni similare cu nişte terenuri. Aici, e vorba de vreo cinci case.
Dosarul a plecat de la Parchetul de pe lîngă ÎCCJ (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) la DNA. Şi asta întrucît din actele de urmărire penală a rezultat săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 215, alin. 1, 2, 3 şi 5 din C.p. (Codul penal), art. 248 C.p. şi art. 248, alin. 1 C.p. Bleah, urît mai sună.

Articolele şi alineatele enumerate vorbesc, culmea, despre funcţionarul public, în cazul nostru propunerea penelisto-pesedistă de premier, Klaus Iohannis, care produce pagube în patrimoniul instituţiei pe care o conduce, induce în eroare, minte, înşeală, delapidează. Iar ultimul articol citat este ameninţător de-a dreptul. Astfel: “Delapidarea - Însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani. În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.” Inclusiv a dreptului de a ajunge premier de ţară. Fie ea şi România. Dar poate omul candidează la preşedinţie şi scapă, cum s-a întîmplat şi cu actualul preşedinte.

Altă minune Băsescu: Jafo a redevenit RAFO

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
15 Oct 2009 Adina Stancu

Disponibilitatea Executivului de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 de milioane de euro pentru RAFO Oneşti a venit peste noapte, după ce preşedintele Traian Băsescu, acelaşi care spunea despre rafinărie că ar trebui să se numească „Jafo“, a făcut o vizită de campanie la acest obiectiv de strategie naţională. RAFO ar putea redeveni o companie de stat, mai afirma recent şi secretarul de stat Tudor Şerban, PDL-ist de frunte în Ministerul Economiei.
Traian Băsescu a avut întotdeauna o aplecare către subiectul „privatizări“ şi efectele acestora. Pe unele le-a văzut negre, pe altele le-a albit pe parcurs, în funcţie de interesul politic sau de adversari.
Şeful statului spunea, în 30 septembrie, că „se analizează acum garanţii de stat pentru RAFO Oneşti, care este într-un proces de modernizare după ce şi-a plătit toate obligaţiile istorice la stat“. În urmă cu cinci ani, acelaşi Băsescu propunea: „De acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti“. În timpul mandatului lui Băsescu la Cotroceni, rafinăria a înregistrat pierderi cumulate de peste 130 de milioane de euro, iar cifra sa de afaceri a scăzut de la peste o jumătate de miliard de euro în 2004 la 104,8 milioane de euro în 2008, an în care activitatea a fost oprită.
În toată această perioadă, RAFO a fost aprovizionată cu energie de la Green Energy, firmă despre care presa a semnalat că a aparţinut fiului primarului PDL de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.
Boc dă cu banii şi-n RAFO, şi-n Oltchim-Arpechim

Conducerea rafinăriei afirmă că garanţia este necesară pentru înfiinţarea unei noi companii (NewCo), „care va avea ca obiectiv implementarea planului de dezvoltare conceput de Petrochemical Holding pentru activele RAFO“, respectiv transformarea într-un complex petrochimic. Petrochemical Holding este un concern controlat de omul de afaceri Iakov Goldovskiy, rus de origine ucraineană.
Între noua companie şi RAFO SA se urmăreşte crearea unui joint venture, prin care firma nouă ar moderniza tehnologic rafinăria şi s-ar ocupa de operarea acesteia, în timp ce vechea societate ar pune la dispoziţie activele. Pentru realizarea proiectului, NewCo a solicitat sprijinul statului, care a plusat cu 66 de milioane euro faţă de cele 264 de milioane de euro cerute. În fapt, banii ar fi suportul pentru contractul pe termen lung care urmează a fi realizat între Oltchim şi RAFO, după ce Oltchim va prelua petrochimia de la Arpechim. În iulie 2009, premierul Emil Boc a fost de două ori la Oltchim, societate unde statul, prin Ministerul Economiei, deţine 54% din acţiuni. Imediat, Executivul a decis conversia în acţiuni a datoriilor de 134 de milioane de euro ale combinatului faţă de AVAS.
În două dintre dosarele RAFO Oneşti, aflate la instanţă din 2005 şi 2006, judecătorii s-au mişcat cu viteza melcului. În aceste dosare existau sechestre asigurătorii pe bunuri şi conturi ale inculpaţilor care acopereau prejudiciul de peste 3.000 de miliarde de lei vechi adus rafinăriei ca parte vătămată. Dacă acest prejudiciu ar fi fost recuperat, statul nu mai avea de ce să pompeze acum în RAFO, pentru ca ea să fie scoasă din statutul de societate aflată în reorganizare.
Petrom, o ghiulea atârnată de gâtul lui Năstase
De-a lungul timpului, reacţiile preşedintelui Traian Băsescu faţă de anumite companii privatizate au fost dintre cele mai neaşteptate, în funcţie de impactul de imagine pe care îl conferă subiectul şi de posibilitatea de a ataca adversari politici.

Referindu-se la Petrom, şeful statului a spus că aceasta a avut parte, din partea guvernului Năstase, de cea mai proastă variantă de privatizare. „Dânsul, cu cunoştinţele din economie, a privatizat Romtelecomul şi Flota“, a replicat fostul premier Adrian Năstase. Guvernul a aprobat, în 2008, continuarea privatizării Romtelecom, prin listare la bursă. Cuvintele preşedintelui au sunat ca un ordin atunci când acesta a declarat că privatizările pe bursă „sunt cele mai transparente“ şi ar trebui ca acest sistem să se generalizeze. Experţii au susţinut contrariul în condiţiile în care companii precum Romtelecom au un brand care trebuie dezvoltat pentru a atrage cumpărători.
Cât despre dosarul „Flota“, acesta este blocat la DNA, unde a fost suspendat de imunitatea prezidenţială a lui Traian Băsescu. Tot la DNA se află şi dosarul privatizării Petrom, unde a fost conexată şi ultima plângere făcută împotriva lui Adrian Năstase şi Dan Ioan Popescu de către unul dintre acţionarii minoritari ai societăţii la finele lunii septembrie 2009.
Războiul cu Voiculescu, prin axa ALRO Slatina şi DNA
Jocurile declarative sau cele din spatele uşilor închise între Cotroceni şi Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu au dat naştere dosarului „Trădării“, în urma căruia a picat capul ministrului Economiei, Codruţ Şereş, din echipa lui Dan Voiculescu.
Bătălia cu Partidul Conservator a continuat, în 2007, pe tema ALRO Slatina, când Voiculescu l-a acuzat pe şeful statului că ar fi făcut trafic de influenţă de lângă Şereş în favoarea acestei societăţi, când i-a transmis acestuia memoriul societăţii care se plângea de dificultăţi pe piaţa energetică, cu adnotarea de a analiza şi a lua măsuri, după care i-ar fi spus telefonic: „Vă trimit un document. Aveţi grijă de el!“.

Scandalul a rămas în coadă de peşte. La DNA exista doar dosarul privatizării celor două societăţi, în care există OK-ul lui Băsescu, dat în urmă cu o lună, pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al APAPS, Ovidiu Muşetescu. În acest caz, care se află la DNA, procurorii au indicii că Muşetescu ar fi stabilit cu intenţie o valoare mult diminuată faţă de cea comercială reală a bunurilor celor două societăţi la care statul era acţionar.


La Parchetul Înaltei Curţi, unde exista dosarul ALRO, în vara anului 2007 a fost audiat Theodor Stolojan. Despre acesta, fostul preşedinte Emil Constantinescu declara atunci că este unul dintre reprezentanţii grupurilor de interese din spatele lui Traian Băsescu. „Grupuri de interese susţinute de acesta şi instrumentate, în calitate de consilier prezidenţial pe probleme economice, de domnul Stolojan, care este trimisul marcant al unui grup de interese“, a spus Constantinescu. Stolojan a dat explicaţii cu privire la contractele încheiate preferenţial de grupul rusesc MARCO pentru ALRO Slatina. După cum se poate lesne observa, la actualul RAFO metamorfozat după jaf şi refăcut în imaginea lui Băsescu, şi la ALRO există un numitor comun: parteneriatul cu oameni de afaceri ruşi!
La finele anului trecut, probabil ca un revers al „medaliei“, DNA l-a trimis în judecată pe Dan Voiculescu, alături de alte 12 persoane, în dosarul legat de o altă privatizare: Institutul de Cercetări Alimentare.
Garanţia a fost aprobată, dar e încă nefuncţională
Aprobarea Guvernului a fost dată în şedinţa acestuia din 30 septembrie sub forma unui memorandum aprobat prin hotărâre de guvern. „Acesta a fost în analiza Ministerului Finanţelor, celui al Economiei şi a comisiei interministeriale. Acum acesta este la Finanţe, care îl vor trimite probabil la începutul săptămânii viitoare, împreună cu tot dosarul care arată îndeplinirea cerinţelor Comisiei Europene. Termenul de analiză este de 30 de zile. De aceea garanţia dată prin Eximbank va fi disponibilă în lunile ianuarie-februarie“, a spus joi Ion Marian, lider de sindicat de la RAFO. Garanţia statului este pentru suma de 330 de milioane de euro. Banii vor fi folosiţi pentru investiţii şi realizarea unui lanţ petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim. Potrivit premierului Boc, măsura va duce la salvarea a 1.500-2.000 de locuri de muncă.
 
 (Doru Cireaşă)