Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
28 Oct 2009 Toader Stefan
Scandalul legat de stenograma discuţiei dintre Omar Hayssam şi generalul Constantin Degeratu, consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu, tinde să se ducă spre alte destinaţii decât cele reale, în condiţiile în care volumul secret, cu documentele clasificate a fi de „siguranţă naţională”, nici măcar nu a ajuns vreodată la instanţă, nici nu a fost citit de vreun avocat sau judecător, pentru că aceştia nu deţin certificate ORNISS. Aici se află „adevărul”.
Şeful statului a ieşit la rampă explicând că înregistrarea discuţiei Degeratu-Hayssam este ilegală şi a fost făcută în biroul unui procuror pe care nu l-a numit. E vorba de procurorul Ciprian Nastasiu. Toate amănuntele ce privesc această „interceptare la rece” duc către Nastasiu, cel care deţine secretul acestei înregistrări, şi către alt serviciu decât DGIPI.
Nastasiu s-a ocupat de dosarul „Răpirea jurnaliştilor” şi, în mod bizar, a avut pe mână, o perioadă, şi dosarul „Fuga sirianului”. El a demisionat din magistratură după ce a fost sancţionat pentru modul în care a gestionat şedinţa de judecată în urma căreia Omar Hayssam a fost eliberat din închisoare în aprilie 2006.
Pentru acest magistrat, cazul „Hayssam” a fost un taler cu două feţe. În locul laurilor visaţi, Nastasiu a trebuit să suporte, pe final, o mare pierdere. Tocmai el, cel care a făcut din dosarul „Hayssam” trambulina care să-l propulseze în funcţie, a rămas descoperit în momentul în care presa a dezvăluit cum l-a salvat de puşcărie procurorul tocmai pe teroristul căruia îi ceruse arestarea. Că aşa stau lucrurile o dovedeşte faptul că Nastasiu a fost numit adjunct al procurorului-şef al DIICOT. A stat puţin pe această funcţie pentru că a fost sancţionat de Comisia de disciplină a Secţiei pentru procurori din CSM cu diminuarea, timp de trei luni, a 15 la sută din salariu pentru imixtiunea făcută în activitatea altui coleg procuror (în locul căruia s-a dus personal la instanţă să susţină eliberarea lui Hayssam pe motiv de boală).
Procurorul: „Mai vedem dacă voi fi eu Acarul Păun!”
La acea vreme, după ce a ieşit de la Comisia de disciplină, Nastasiu a făcut o declaraţie pe care puţin şi-o mai amintesc: „Încă nu mi-am spus ultimul cuvânt. Mai vedem dacă eu voi fi Acarul Păun. Dacă la 3 iunie 2006, după punerea concluziilor în instanţă, nu mi s-a reproşat nimic profesional şi am fost avansat la funcţia de adjunct la DIICOT, după ce a plecat Omar Hayssam şi fuga a fost un eşec al sistemului de siguranţă naţională, am devenit principala ţintă pentru toţi?”. Apariţia acestei stenograme ar putea fi „ultimul cuvânt” al procurorului.
Revenim la ancheta propriu-zisă efectuată de Nastasiu în „Răpirea jurnaliştilor” şi la discuţia generalului Degeratu cu Omar Hayssam. Aceasta a avut loc la şase luni după arestarea sirianului, în septembrie 2005.
Traian Băsescu, cel care a coordonat în calitate de şef al statului „Celula de criză” pentru salvarea celor trei jurnalişti răpiţi la Bagdad, susţine că înregistrarea s-a făcut după ce procurorul respectiv a ieşit din birou. Preşedintele a ţinut să precizeze că Degeratu „nu confirmă” multe din elementele apărute în stenogramă, astfel că a fost declanşat „un proces invers“, instituţional, prin care să se vadă cum se poate ca o discuţie a unui consilier de stat al preşedintelui pe probleme de securitate să fie înregistrată ilegal. Cu toate că şeful statului a făcut trimitere către „unitatea de informaţii a Ministerului de Interne”, nu a spus şi ce probe ar avea în acest sens. Mai mult, SRI s-a ocupat de interceptările din dosarele „Răpirea” şi „Fuga lui Hayssam”, generalul Virgil Ardelean explicând foarte clar Comisiei de apărare la data la care a fost audiat că serviciul pe care-l coordona a trimis NOTE care avertizau că sirianul vrea să plece din ţară. Notele informative se bazau pe informaţii de la informatori din anturajul lui Hayssam.
Soţia lui Nastasiu e cadru activ SRI
DGIPI nu a acţionat de capul ei din cel puţin două motive, susţin surse din Parchetul General: în primul rând, specialiştii serviciului Internelor nu puteau intra în biroul unui procuror decât cu solicitare din partea procurorului. În al doilea rând, cu aprobarea conducerii Parchetului, cum a fost cazul monitorizării unuia dintre procurorii implicaţi în scandalul „Examenul de la Institutul Naţional al Magistraturii”, caz instrumentat de DNA. Or, cum stenograma acestei discuţii Degeratu-Hayssam nu a produs efecte asupra lui Ciprian Nastasiu, e clar că acesta a ştiut de înregistrare. În treacăt fie spus, soţia lui Nastasiu este angajat cadru activ al SRI, fapt ce rezultă din penultima sa declaraţie de avere. Nu se ştie la ce unitate din SRI lucrează. Cert este că a doua zi după apariţia stenogramei „ilegale” în presă, şeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din SRI, generalul Ioan Ştefănuţ, a fost schimbat din funcţie.
Discuţia a avut loc în alt birou pus la dispoziţie de DIICOT
În cazul stenogramei-bombă ar fi putut exista, însă, şi altă variantă, dar nici ea nu-l exclude pe Nastasiu din cărţi. Procurorul se afla în plină anchetă, iar Hayssam se afla în închisoare, arestat preventiv. În aceste perioade de arestare preventivă a învinuitului se fac aşa-numite negocieri. În funcţie de „oferta” de nume grele sau de anumite detalii, procurorii pot lua în calcul circumstanţe atenuante, valabile ulterior, în instanţă, la stabilirea pedepsei. De asemenea, un arestat nu poate fi scos din celulă şi dus la Parchet decât cu citare, chiar şi telefonică, din partea procurorului de caz. Ca atare, Nastasiu a fost cel care a ştiut data şi ora la care Hayssam va fi adus la Parchet, iar Administraţia Prezidenţială nu putea fi înştiinţată decât prin procuror sau prin şefii ierarhici ai acestuia.
Dacă lucrurile stau aşa cum spune Băsescu, şi anume că prezenţa lui Degeratu la Parchet a fost o urmare a solicitării făcute de Hayssam pentru „a informa asupra unor elemente de siguranţă naţională”, lucrurile ies oricum din făgaşul normal, pentru că procurorul era cel care trebuia să culeagă aceste informaţii, să le ofere superiorilor şi aceştia să le dea mai departe către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Răspunsul la o astfel de cerere de audienţă la Cotroceni venită din partea unei persoane arestate şi suspectate de terorism rămâne suspect şi ridică mari semne de întrebare. La data la care Hayssam s-a văzut cu Degeratu, procuror-şef al DIICOT era Daniel Ţicău. Nastasiu nu stătea singur în birou, ci cu alţi doi procurori, existând şi o anticameră unde erau grefieri. Deci, alt birou a fost folosit pentru această întâlnire şi, fără ştirea şefului ierarhic, nu ar fi fost pus la dispoziţie.
Avocaţii nu au ştiut nimic despre întâlnirea de gradul zero
La data la care ar fi avut loc discuţia între cei doi, 9 septembrie 2005, procurorul a ieşit din birou pentru că urma să se discute despre probleme de siguranţă naţională, susţine Băsescu. Indiferent ce dezvăluiri ar fi făcut Hayssam, despre trafic de arme sau afaceri PSD-iste, este de neînţeles absenţa procurorului în condiţiile în care pe numele sirianului existau mai multe dosare, inclusiv cele de mafie economică. Avocaţii lui Hayssam din timpul urmăririi penale făceau, la acea vreme, zeci de plângeri pe încălcarea drepturilor învinuitului, iar Hayssam însuşi se plângea apărătorilor de presiuni la care este supus din „vârful piramidei”. Nici unul dintre avocaţi nu are cunoştinţă de această discuţie aranjată în biroul procurorului.
Ar mai fi de adăugat că Traian Băsescu nu a dat nici o replică la toate informaţiile apărute în presă de-a lungul ultimilor trei ani, legate de declaraţii ale sirianului conform cărora s-ar fi întâlnit de două ori cu şeful statului în 2005, Hayssam afirma că Băsescu i-ar fi spus să trimită în Irak 200.000 de dolari prin intermediul misteriosului doctor Yassim, omul despre care sirianul spunea că l-ar fi ajutat să fugă din ţară.
Dacă adăugăm la „meniul” Hayssam reţeta după care fostul procuror adjunct al DIICOT Angela Ciurea declara că se lucra în anumite dosare „ce implică siguranţa naţională”, şi anume că acestea sunt periclitate din cauza unor „ordine” venite de sus, nu are sens să mai facem vreun comentariu. Şi Ciurea a dispărut recent din magistratură, dar după cum merg lucrurile în dosarele din Româania, lista rămâne deschisă.
joi, 29 octombrie 2009
miercuri, 28 octombrie 2009
PDL face zid în jurul lui Omar Hayssam
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
27 Oct 2009 Lucian Gheorghiu
Şeful comisiei de apărare din Cameră, Costică Canacheu încearcă să evite redeschiderea cazului Omar Hayssam.
Reprezentanţii PSD, PNL şi UDMR din Comisia de Apărare a Camerei Deputaţilor au decis ieri, să-l invite la audieri pe consilierul de stat Constantin Degeratu pentru a da amănunte despre recentele dezvăluiri din presă privind mai vechiul caz “Omar Hayssam”. Este vorba de stenograma în care Degeratu îl informază pe Hayssam că preşedintele Traian Băsescu îi garantează imunitatea Deputaţii PDL din comisie s-au împotrivit acestei decizii şi, fiind în minoritate, au părăsit lucrările comisiei.
Câteva ore mai târziu, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele comisiei, deputatul PDL, Costică Canacheu a declarat că demersul celorlalte partide este unul “pur electoral”.
“Cazul Hayssam este unul închis. S-au pronunţat autorităţile statului, este o condamnare în justiţie a lui Hayssam, deci nu mai este cazul să discutăm ceva despre el”, a precizat Canacheu. Nu a fost acesta singurul scandal al zilei la comisie. Costică Canacheu a prezentat în şedinţa de ieri concluziile anchetei privind “scandalul Băbeni”, dar reprezentanţii celorlalte partide nu l-au votat, susţinând că mai este necesară audierea jurnalistului Sorin Roşca Stănescu şi a încă unor persoane implicate. Canacheu s-a jurat în faţa presei că raportul este unul obiecitiv, menţionând că a fost elaborat de experţii comisiei. Ce a uitat însă să spună deputatul PDL este că aceşti experţi depind 100% de voinţa preşedintelui Comisiei.
Cotidianul.ro
27 Oct 2009 Lucian Gheorghiu
Şeful comisiei de apărare din Cameră, Costică Canacheu încearcă să evite redeschiderea cazului Omar Hayssam.
Reprezentanţii PSD, PNL şi UDMR din Comisia de Apărare a Camerei Deputaţilor au decis ieri, să-l invite la audieri pe consilierul de stat Constantin Degeratu pentru a da amănunte despre recentele dezvăluiri din presă privind mai vechiul caz “Omar Hayssam”. Este vorba de stenograma în care Degeratu îl informază pe Hayssam că preşedintele Traian Băsescu îi garantează imunitatea Deputaţii PDL din comisie s-au împotrivit acestei decizii şi, fiind în minoritate, au părăsit lucrările comisiei.
Câteva ore mai târziu, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele comisiei, deputatul PDL, Costică Canacheu a declarat că demersul celorlalte partide este unul “pur electoral”.
“Cazul Hayssam este unul închis. S-au pronunţat autorităţile statului, este o condamnare în justiţie a lui Hayssam, deci nu mai este cazul să discutăm ceva despre el”, a precizat Canacheu. Nu a fost acesta singurul scandal al zilei la comisie. Costică Canacheu a prezentat în şedinţa de ieri concluziile anchetei privind “scandalul Băbeni”, dar reprezentanţii celorlalte partide nu l-au votat, susţinând că mai este necesară audierea jurnalistului Sorin Roşca Stănescu şi a încă unor persoane implicate. Canacheu s-a jurat în faţa presei că raportul este unul obiecitiv, menţionând că a fost elaborat de experţii comisiei. Ce a uitat însă să spună deputatul PDL este că aceşti experţi depind 100% de voinţa preşedintelui Comisiei.
Politicienii nu se pot ţine departe de cele sfinte. Goana după moaşte, obicei de campanie electorală?
Romania trebuie salvata!
27 Oct 2009 Cristina Mihalascu
Moaştele şi hramurile bisericeşti au înfierbântat candidaţii la Preşedinţie înainte şi după startul oficial al campaniei electorale, domniile lor folosind abil evenimentele religioase drept momente prielnice pentru a face băi de mulţime.
Concomitent, un raport recent al Departamentului de Stat American atrage atenţia că legătura electorală strânsă dintre religios şi politic în ţara noastră afectează bunul mers al democraţiei.
Candidatul social democraţilor, Mircea Geoană, a participat la slujba religioasă a Sfântului Dumitru de la Patriarhie, unde a iscat valuri de nemulţumiri pentru că nu a stat la coadă şi s-a băgat în faţă pentru a se închina la moaştele sfinţilor, în condiţiile în care o mie de oameni aşteptau să facă acelaşi lucru.
Pe 14 octombrie, după acelaşi model, preşedintele în exerciţiu şi prezidenţiabilul pedelist Traian Băsescu s-a închinat la moaştele Sfintei Parascheva şi, pentru a nu-şi lua înjurături, a declarat plin de indignare că fotografii exagerează cu imaginea sa şi nu lasă femeile să ajungă la catafalc.
La ieşirea din biserică, preşedintele a dăruit plin de pioşenie unei fete de 12 ani o icoană a Sfintei Parascheva şi a decis să nu mai meargă la cantină pentru a gusta sarmale alături de pelerini.
Raportul publicat ieri de administraţia Obama critică violent „alianţa electorală“ dintre politicieni şi Biserica Ortodoxă, spunând că apariţiile publice ale feţelor bisericeşti alături de lideri politici importanţi au scopuri politice şi îndeamnă la susţinerea anumitor poziţii politice.
„Având în vedere contextul electoral, în martie şi mai 2008, Guvernul a alocat circa 200 de milioane de dolari pentru construirea şi repararea bisericilor, iar majoritatea fondurilor au revenit Bisericii Ortodoxe; parlamentarii liberali au propus un proiect de lege pentru restituirea pădurilor primite de mănăstiri în perioada interbelică, iar Partidul Social Democrat a propus creşterea salariilor clerului şi a cerut ca preoţii să nu fie anchetaţi pentru posibilele legături cu Securitatea“, condamnă negru pe alb raportul americanilor.
Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe nu au o lege expresă care să le interzică legătura cu oamenii politici, ci o hotărâre a Sfântului Sinod, care face „un călduros apel către liderii partidelor politice din România să nu permită recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti“.
Aceeaşi hotărâre explică cum printre îndeletnicirile incompatibile clerului se numără politica partinică, participarea la campaniile electorale, calitatea de membru al unui partid politic, candidatura la primărie, preşedinţie sau candidatura pentru a deveni membru al Parlamentului sau Consiliilor Locale.
În cazul nerespectării acestor recomandări, reprezentanţii Bisericii sunt pedepsiţi şi sancţiunea poate merge până la excluderea din preoţie.
Părintele Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei, a declarat pentru Cotidianul că raportul întocmit de americani este inspirat „din presa românească“ şi de către reprezentanţii societăţilor civile. În plus, părintele consideră că autorii raportului nu au ţinut cont de solicitarea Patriarhului României, Prea Fericitul Daniel, de a contacta Biserica pentru a-şi prezenta punctul de vedere. „Văd o serie de acuzaţii, dar nu găsesc probele. BOR este neutră din punct de vedere politic, nu există vreun gest de susţinere a vreunui candidat la Preşedinţie”,ne-a declarat părintele Stoica.
În privinţa acuzelor de creştere salarială a clericilor, părintele este de părere că de aceşti bani beneficiază toţi membrii cultelor şi ei reprezintă contribuţiile enoriaşilor la bugetul de stat, nu finanţări partizane.
Referitor la suma de 200 de milioane de dolari investită în construirea şi repararea bisericilor, părintele a spus că 80% din patrimoniul naţional este reprezentat de locaşurile de cult şi restaurarea lor este responsabilitatea statului, care nu a restituit Bisericii toate proprietăţile pe care le are.
Potrivit părintelui Stoica, prezenţa oamenilor politici la evenimentele religioase este un fapt firesc pentru că nimănui, om politic ori ba, nu i se poate interzice participarea la liturghie. „Responsabilitatea revine strict politicianului care se afişează, dar nu putem uita faptul că şi el este creştin ortodox. Ar fi fost de-a dreptul condamnabil dacă politicienii ar fi folosit aceste prilejuri şi s-ar fi suit pe podium să susţină discursuri pentru oamenii prezenţi la eveniment“, este de părere părintele Stoica.
Referitor la coincidenţa că actuala campanie a avut loc în acelaşi timp cu sărbătorile religioase şi cu faptul că s-au celebrat şase moaşte, părintele Stoica spune că nu are vreo legătură cu faptul că este an electoral, ci cu faptul că „anul acesta este pentru Patriarhia Română an comemorativ“.
Cultele, „miluite“ în plină criză
Iniţial, prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, pentru susţinerea cultelor au fost alocate 105,8 milioane de lei. La rectificarea din aprilie, anul curent, suma a fost diminuată cu 10,6 milioane de lei. Din aceşti bani, circa 61,4 milioane de lei au fost alocate la 816 unităţi de cult, care au obligaţia să transmită până la 21 noiembrie, anul curent, documentaţia privind modul în care banii vor fi folosiţi. Majoritatea fondurilor merg la repararea sau restaurarea locaşurilor de cult sau la construirea unora noi. Restul de 33,6 milioane de lei au rămas în vistieria Ministerului Culturii. Bugetul pentru salariile preoţilor, ale profesorilor la facultăţile de teologie şi ale personalului neclerical a crescut de la 186,8 milioane de lei în 2008 la 280,6 milioane de lei în 2009. (Adrian Popa)
27 Oct 2009 Cristina Mihalascu
Moaştele şi hramurile bisericeşti au înfierbântat candidaţii la Preşedinţie înainte şi după startul oficial al campaniei electorale, domniile lor folosind abil evenimentele religioase drept momente prielnice pentru a face băi de mulţime.
Concomitent, un raport recent al Departamentului de Stat American atrage atenţia că legătura electorală strânsă dintre religios şi politic în ţara noastră afectează bunul mers al democraţiei.
Candidatul social democraţilor, Mircea Geoană, a participat la slujba religioasă a Sfântului Dumitru de la Patriarhie, unde a iscat valuri de nemulţumiri pentru că nu a stat la coadă şi s-a băgat în faţă pentru a se închina la moaştele sfinţilor, în condiţiile în care o mie de oameni aşteptau să facă acelaşi lucru.
Pe 14 octombrie, după acelaşi model, preşedintele în exerciţiu şi prezidenţiabilul pedelist Traian Băsescu s-a închinat la moaştele Sfintei Parascheva şi, pentru a nu-şi lua înjurături, a declarat plin de indignare că fotografii exagerează cu imaginea sa şi nu lasă femeile să ajungă la catafalc.
La ieşirea din biserică, preşedintele a dăruit plin de pioşenie unei fete de 12 ani o icoană a Sfintei Parascheva şi a decis să nu mai meargă la cantină pentru a gusta sarmale alături de pelerini.
Raportul publicat ieri de administraţia Obama critică violent „alianţa electorală“ dintre politicieni şi Biserica Ortodoxă, spunând că apariţiile publice ale feţelor bisericeşti alături de lideri politici importanţi au scopuri politice şi îndeamnă la susţinerea anumitor poziţii politice.
„Având în vedere contextul electoral, în martie şi mai 2008, Guvernul a alocat circa 200 de milioane de dolari pentru construirea şi repararea bisericilor, iar majoritatea fondurilor au revenit Bisericii Ortodoxe; parlamentarii liberali au propus un proiect de lege pentru restituirea pădurilor primite de mănăstiri în perioada interbelică, iar Partidul Social Democrat a propus creşterea salariilor clerului şi a cerut ca preoţii să nu fie anchetaţi pentru posibilele legături cu Securitatea“, condamnă negru pe alb raportul americanilor.
Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe nu au o lege expresă care să le interzică legătura cu oamenii politici, ci o hotărâre a Sfântului Sinod, care face „un călduros apel către liderii partidelor politice din România să nu permită recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti“.
Aceeaşi hotărâre explică cum printre îndeletnicirile incompatibile clerului se numără politica partinică, participarea la campaniile electorale, calitatea de membru al unui partid politic, candidatura la primărie, preşedinţie sau candidatura pentru a deveni membru al Parlamentului sau Consiliilor Locale.
În cazul nerespectării acestor recomandări, reprezentanţii Bisericii sunt pedepsiţi şi sancţiunea poate merge până la excluderea din preoţie.
Părintele Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei, a declarat pentru Cotidianul că raportul întocmit de americani este inspirat „din presa românească“ şi de către reprezentanţii societăţilor civile. În plus, părintele consideră că autorii raportului nu au ţinut cont de solicitarea Patriarhului României, Prea Fericitul Daniel, de a contacta Biserica pentru a-şi prezenta punctul de vedere. „Văd o serie de acuzaţii, dar nu găsesc probele. BOR este neutră din punct de vedere politic, nu există vreun gest de susţinere a vreunui candidat la Preşedinţie”,ne-a declarat părintele Stoica.
În privinţa acuzelor de creştere salarială a clericilor, părintele este de părere că de aceşti bani beneficiază toţi membrii cultelor şi ei reprezintă contribuţiile enoriaşilor la bugetul de stat, nu finanţări partizane.
Referitor la suma de 200 de milioane de dolari investită în construirea şi repararea bisericilor, părintele a spus că 80% din patrimoniul naţional este reprezentat de locaşurile de cult şi restaurarea lor este responsabilitatea statului, care nu a restituit Bisericii toate proprietăţile pe care le are.
Potrivit părintelui Stoica, prezenţa oamenilor politici la evenimentele religioase este un fapt firesc pentru că nimănui, om politic ori ba, nu i se poate interzice participarea la liturghie. „Responsabilitatea revine strict politicianului care se afişează, dar nu putem uita faptul că şi el este creştin ortodox. Ar fi fost de-a dreptul condamnabil dacă politicienii ar fi folosit aceste prilejuri şi s-ar fi suit pe podium să susţină discursuri pentru oamenii prezenţi la eveniment“, este de părere părintele Stoica.
Referitor la coincidenţa că actuala campanie a avut loc în acelaşi timp cu sărbătorile religioase şi cu faptul că s-au celebrat şase moaşte, părintele Stoica spune că nu are vreo legătură cu faptul că este an electoral, ci cu faptul că „anul acesta este pentru Patriarhia Română an comemorativ“.
Cultele, „miluite“ în plină criză
Iniţial, prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, pentru susţinerea cultelor au fost alocate 105,8 milioane de lei. La rectificarea din aprilie, anul curent, suma a fost diminuată cu 10,6 milioane de lei. Din aceşti bani, circa 61,4 milioane de lei au fost alocate la 816 unităţi de cult, care au obligaţia să transmită până la 21 noiembrie, anul curent, documentaţia privind modul în care banii vor fi folosiţi. Majoritatea fondurilor merg la repararea sau restaurarea locaşurilor de cult sau la construirea unora noi. Restul de 33,6 milioane de lei au rămas în vistieria Ministerului Culturii. Bugetul pentru salariile preoţilor, ale profesorilor la facultăţile de teologie şi ale personalului neclerical a crescut de la 186,8 milioane de lei în 2008 la 280,6 milioane de lei în 2009. (Adrian Popa)
Guvernul campaniei electorale, Consilierii lui Băsescu, între lefegii la stat şi la Traian Băsescu
Romania trebuie salvata!
27 Oct 2009 Cristian Oprea, Cristian Anghelache
Demnitari ai statului român din aparatul de lucru al preşedintelui României, Traian Băsescu, s-au alăturat, pe bani publici, consilierilor electorali ai candidatului Traian Băsescu.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut şi ieri, aşa cum făcut-o zilnic de la debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, şedinţe organizatorice şi strategice la sediul său de campanie electorală din centrul Bucureştilor. În imaginile transmise luni în direct chiar pe pagina de Internet basescu.ro au apărut şi demnitari ai statului român la acea şedinţă, deşi Traian Băsescu are deja şi o echipă de consilieri electorali. Consilierii de la Palatul Cotroceni sunt plătiţi din bani publici pentru a-i servi pe contribuabilii români şi nu pe un candidat aflat în campania electorală.
Candidatul susţinut de PDL pentru un nou mandat prezidenţial şi-a făcut echipă proprie de campanie, adunând la grămadă miniştri în funcţie, consilieri prezidenţiali, parlamentari ai PDL, ziarişti, colaboratori mai vechi sau mai noi.
Elena Udrea, Sebastian Lăzăroiu, Valeriu Turcan, Marian Zlotea, Sever Voinescu şi Liviu Negoiţă, pe de o parte, dar şi Nicoleta Savin şi Carol Sebastian reprezintă oamenii pe care se bazează, în principal, prezidenţiabilul Traian Băsescu.
Adică un fel de guvern al său de campanie electorală. Dacă fosta şefă a cancelariei sale Elena Udrea se va ocupa de programul politic al lui Traian Băsescu, organizarea politică va fi în gestiunea primarului sectorului 3, Liviu Negoiţă. Şi ceilalţi oameni din stafful de campanie au atribuţii mai mult sau mai puţin stabilite. Pentru a nu fi acuzaţi că sunt angrenaţi paralel pentru susţinerea unei campanii a unui candidat, fiind plătiţi din bani publici, unii dintre oamenii preşedintelui au rezolvat în mod onorabil dilema: demnitar versus consilier de campanie. Astfel, Marian Zlotea, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), cu rang de secretar de stat, şi-a luat concediu fără plată până la finele campaniei electorale, după cum a declarat consilierul său de presă, Raul Balogh.
Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului de Planificare şi Analiză Politică, şi Valeriu Turcan, consilier la Departamentul de Comunicare Publică, deputatul PDL de Prahova, Sever Voinescu, şi primarul Liviu Negoiţă intră în categoria bugetarilor aflaţi în funcţii de conducere, ce sunt implicaţi în campania electorală. Cei doi consilieri de la Cotroceni sunt plătiţi cu salarii de demnitari din bugetul de stat pentru a-l consilia pe Traian Băsescu în calitatea sa de preşedinte al României şi nu în cea de candidat la alegerile prezidenţiale. Acum, Băsescu are doi purtători de cuvânt cu rang de demnitar: Sever Voinescu, deputat PDL, pentru campania electorală, şi Valeriu Turcan, consilier de stat, pentru activităţile de la Palatul Cotroceni.
Cotidianul le-a cerut în mod oficial celor doi consilieri de la Palatul Cotroceni să-şi clarifice statutul, dar aceştia nu au răspuns ziarului nostru.
De la Gigi la Traian
Pe lista colaboratorilor actuali ai lui Băsescu se mai află şi ziariştii Nicoleta Savin şi Carol Sebastian. Despre acesta din urmă au apărut documente la CNSAS că ar fi colaborat cu fosta Securitate. În schimb, surprinde prezenţa Nicoletei Savin în stafful de campanie, după ce a fost mult timp consiliera lui Gigi Becali, care candidează şi el la prezidenţiale.
27 Oct 2009 Cristian Oprea, Cristian Anghelache
Demnitari ai statului român din aparatul de lucru al preşedintelui României, Traian Băsescu, s-au alăturat, pe bani publici, consilierilor electorali ai candidatului Traian Băsescu.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut şi ieri, aşa cum făcut-o zilnic de la debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, şedinţe organizatorice şi strategice la sediul său de campanie electorală din centrul Bucureştilor. În imaginile transmise luni în direct chiar pe pagina de Internet basescu.ro au apărut şi demnitari ai statului român la acea şedinţă, deşi Traian Băsescu are deja şi o echipă de consilieri electorali. Consilierii de la Palatul Cotroceni sunt plătiţi din bani publici pentru a-i servi pe contribuabilii români şi nu pe un candidat aflat în campania electorală.
Candidatul susţinut de PDL pentru un nou mandat prezidenţial şi-a făcut echipă proprie de campanie, adunând la grămadă miniştri în funcţie, consilieri prezidenţiali, parlamentari ai PDL, ziarişti, colaboratori mai vechi sau mai noi.
Elena Udrea, Sebastian Lăzăroiu, Valeriu Turcan, Marian Zlotea, Sever Voinescu şi Liviu Negoiţă, pe de o parte, dar şi Nicoleta Savin şi Carol Sebastian reprezintă oamenii pe care se bazează, în principal, prezidenţiabilul Traian Băsescu.
Adică un fel de guvern al său de campanie electorală. Dacă fosta şefă a cancelariei sale Elena Udrea se va ocupa de programul politic al lui Traian Băsescu, organizarea politică va fi în gestiunea primarului sectorului 3, Liviu Negoiţă. Şi ceilalţi oameni din stafful de campanie au atribuţii mai mult sau mai puţin stabilite. Pentru a nu fi acuzaţi că sunt angrenaţi paralel pentru susţinerea unei campanii a unui candidat, fiind plătiţi din bani publici, unii dintre oamenii preşedintelui au rezolvat în mod onorabil dilema: demnitar versus consilier de campanie. Astfel, Marian Zlotea, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), cu rang de secretar de stat, şi-a luat concediu fără plată până la finele campaniei electorale, după cum a declarat consilierul său de presă, Raul Balogh.
Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului de Planificare şi Analiză Politică, şi Valeriu Turcan, consilier la Departamentul de Comunicare Publică, deputatul PDL de Prahova, Sever Voinescu, şi primarul Liviu Negoiţă intră în categoria bugetarilor aflaţi în funcţii de conducere, ce sunt implicaţi în campania electorală. Cei doi consilieri de la Cotroceni sunt plătiţi cu salarii de demnitari din bugetul de stat pentru a-l consilia pe Traian Băsescu în calitatea sa de preşedinte al României şi nu în cea de candidat la alegerile prezidenţiale. Acum, Băsescu are doi purtători de cuvânt cu rang de demnitar: Sever Voinescu, deputat PDL, pentru campania electorală, şi Valeriu Turcan, consilier de stat, pentru activităţile de la Palatul Cotroceni.
Cotidianul le-a cerut în mod oficial celor doi consilieri de la Palatul Cotroceni să-şi clarifice statutul, dar aceştia nu au răspuns ziarului nostru.
De la Gigi la Traian
Pe lista colaboratorilor actuali ai lui Băsescu se mai află şi ziariştii Nicoleta Savin şi Carol Sebastian. Despre acesta din urmă au apărut documente la CNSAS că ar fi colaborat cu fosta Securitate. În schimb, surprinde prezenţa Nicoletei Savin în stafful de campanie, după ce a fost mult timp consiliera lui Gigi Becali, care candidează şi el la prezidenţiale.
marți, 27 octombrie 2009
Raport SUA: Statul Roman incurajeaza abuzurile Bisericii Ortodoxe
Romania trebuie salvata!
Partidele si politicienii romani s-au grabit in 2008 - an electoral - sa faca legi favorabile Bisericii Ortodoxe (BOR) si s-au ferit sa adopte legi care nu ar multumi BOR, constata Raportul anual al Departamentului de Stat american privind libertatea religioasa.
Raportul pentru 2009 al Departamentului de Stat privind libertatea religioasa, lansat luni la Washington, aduce o critica dura la adresa Bisericii Ortodoxe Romane, careia Statele Unite ii reproseaza, in principal, ca isi foloseste influenta asupra politicienilor pentru a obtine decizii in favoarea sa si in detrimentul minoritatilor religioase, cum ar fi greco-catolicii, protestantii, romano-catolicii sau martorii lui Iehova. Cazurile semnalate cu precadere de raport sunt cele privind refuzul BOR de a restitui bisericile greco-catolice, accesul inegal la educatie religioasa si acordarea de fonduri disproportionate pentru bisericile ortodoxe.
"Putini politicieni sustin masuri legislative care ar nemultumi BOR. Pentru ca anul 2008 a fost un an electoral, partidele si politicienii s-au grabit sa faca legi care favorizeaza Biserica Ortodoxa. Unii critici au acuzat ca acest lucru a fost facut pentru a castiga bunavointa Bisericii in timpul perioadei electorale", puncteaza raportul american, citat de NewsIn.
Cadourile statului cate BOR
■200 milioane de dolari pentru construirea si repararea bisericilor. Ca sa nu uitam de propunerea PNL de restituire a padurilor obtinute in perioada interbelica, sau propunerea PSD de crestere a salariilor clericilor si ca membrii ai clerului sa nu fie investigati pentru o posibila colaborare cu fosta Securitate.
■Guvernul a tolerat abuzurile Bisericii Ortodoxe fata de celelalte grupuri religioase. "In general, Biserica ortodoxa a refuzat sa retrocedeze bisericile greco-catolice si si-a folosit adesea influenta pentru a pune presiune asupra minoritatilor sau a oficialilor guvernamentali in propriul avantaj", puncteaza raportul Statelor Unite. "In iunie 2008 reprezentanti ai bisericilor reformate, luterane, unitariene, greco-catolice si baptiste ungare au depus o plangere la Comisia Europeana pretinzand ca legea religiilor discrimineaza minoritatile religioase si ca, in ciuda prevederilor constitutionale care garanteaza libertatea religioasa, statul favorizeaza in mod nejustificat BOR", constata Departamentul de Stat. In plus, se mentioneaza si ca minoritatile religioase au semnalat ca Bisericii greco-catolice nu i-au fost restituite de catre BOR lacasurile de cult, ca elevii apartinand minoritatilor religioase nu au un acces egal la educatie religioasa si ca BOR primeste fonduri disproportionat de mari si proprietati din partea statului, ca statul nu sanctioneaza actiunile BOR care sunt impotriva principiului dialogului, cum ar fi distrugerea proprietatilor care ar trebui restituite, instigarea la ura religioasa la televiziunea de stat si discriminarea in scoli si in mass-media.
■Religia, arma politica. Departamentul de Stat face referiri si la aparitia publica a liderilor BOR alaturi de politicieni. "Biserica Ortodoxa Romana exercita o influenta substantiala asupra populatiei si liderilor politici, avand un rol dominant. Liderii religiosi ortodocsi oficiaza aproape in exclusivitate la ocazii oficiale de stat. Mai exact, multi lideri ortodocsi au aparitii publice cu lideri politici importanti, iar mesajele religioase contin adesea promisiuni si obiective politice, cat si indemnul la sustinere pentru anumite pozitii politice", arata raportul.
■Statul da aprobari in functie de religie. Unele grupuri minoritare au semnalat ca autoritatile locale tergiverseaza acordarea de permise de constructie in functie de apartenenta religioasa. In plus, este abordata problema predarii religiei in scoli, numai cele 18 grupuri religioase recunoscute in Romania avand dreptul sa tina ore de religie.
Ce nu face statul pentru ceilalti
■Statul nu recunoaste istoria Holocaustului. Raportul american semnaleaza si unele probleme privind antisemitismul, chiar daca "Guvernul roman a continuat sa faca progrese in ceea ce privestre recunoasterea istoriei Holocaustului". Se remarca, de exemplu, faptul ca nu a existrat nicio condamnare in baza legii care intezice antisemitismul. "Acte de antisemitism, inclusiv profanarea si vandalizarea sit-urilor evreiesti, au continuat pe perioada etapei de monitorizare fara nicio schimbare apreciabila in modificarea frecventei in comparatie cu rapoartele precedente. Presa national-extremista a continuat sa publice articole antisemite. Unele grupuri au organizat evenimente publice sau au facut declaratii publice pe teme antisemite", atrage atentia raportul. "Potrivit Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului din Romania, autoritatile romane au avut tendinta sa minimizeze semnificatia unor astfel de incidente de vandalism, motivand ca sunt acte ale unor copii, betivi sau ale unor persoane dereglate mintal", completeaza Departamentul de Stat.
■Statul nu retrocedeaza daca nu esti ortodox. Departamentul de Stat evidentiaza ca si in emisiuni transmise de televiziuni private au fost exprimate viziuni si atitudini antisemite. Raportul aminteste si de publicatiile partidului extremist Romania Mare al lui Corneliu Vadim Tudor, care au continuat sa contina declaratii si articole reprezentand "puternice atacuri antisemite". In aprilie 2008 "autoritatile nu au reactionat la publicarea unei svastici inversate pe prima a pagina a saptamanalului Romania Mare", atentioneaza raportul. De asemenea, restituirea proprietatilor Bisericii greco-catolice confiscate de regimul comunist a ramas o problema. "In numeroase cazuri minoritatile religioase nu au reusit sa obtina posesia proprietatilor confiscate. Chiar daca a existat un anumit progres pe perioada monitorizata de raport, ritmul de restituire este extrem de redus, iar marea majoritate a cazurilor de restituire au ramas nerezolvate. In multe cazuri autoritatile locale au refuzat chiar sa restituie proprietatile in legatura cu care exista un interes al guvernarii municipale sau centrale", se arata in documentul Departamentului de Stat.
■Statul nu te inmormanteaza daca nu esti ortodox. Totodata, comunitatea musulmana a continuat sa aiba probleme cu inmormantarile membrilor sai. "In ciuda promisiunilor facute de primarul Bucurestiului, comunitatea nu a primit o proprietate pentru infiintarea unui cimitir musulman", mai noteaza raportul.
9am.ro
Partidele si politicienii romani s-au grabit in 2008 - an electoral - sa faca legi favorabile Bisericii Ortodoxe (BOR) si s-au ferit sa adopte legi care nu ar multumi BOR, constata Raportul anual al Departamentului de Stat american privind libertatea religioasa.
Raportul pentru 2009 al Departamentului de Stat privind libertatea religioasa, lansat luni la Washington, aduce o critica dura la adresa Bisericii Ortodoxe Romane, careia Statele Unite ii reproseaza, in principal, ca isi foloseste influenta asupra politicienilor pentru a obtine decizii in favoarea sa si in detrimentul minoritatilor religioase, cum ar fi greco-catolicii, protestantii, romano-catolicii sau martorii lui Iehova. Cazurile semnalate cu precadere de raport sunt cele privind refuzul BOR de a restitui bisericile greco-catolice, accesul inegal la educatie religioasa si acordarea de fonduri disproportionate pentru bisericile ortodoxe.
"Putini politicieni sustin masuri legislative care ar nemultumi BOR. Pentru ca anul 2008 a fost un an electoral, partidele si politicienii s-au grabit sa faca legi care favorizeaza Biserica Ortodoxa. Unii critici au acuzat ca acest lucru a fost facut pentru a castiga bunavointa Bisericii in timpul perioadei electorale", puncteaza raportul american, citat de NewsIn.
Cadourile statului cate BOR
■200 milioane de dolari pentru construirea si repararea bisericilor. Ca sa nu uitam de propunerea PNL de restituire a padurilor obtinute in perioada interbelica, sau propunerea PSD de crestere a salariilor clericilor si ca membrii ai clerului sa nu fie investigati pentru o posibila colaborare cu fosta Securitate.
■Guvernul a tolerat abuzurile Bisericii Ortodoxe fata de celelalte grupuri religioase. "In general, Biserica ortodoxa a refuzat sa retrocedeze bisericile greco-catolice si si-a folosit adesea influenta pentru a pune presiune asupra minoritatilor sau a oficialilor guvernamentali in propriul avantaj", puncteaza raportul Statelor Unite. "In iunie 2008 reprezentanti ai bisericilor reformate, luterane, unitariene, greco-catolice si baptiste ungare au depus o plangere la Comisia Europeana pretinzand ca legea religiilor discrimineaza minoritatile religioase si ca, in ciuda prevederilor constitutionale care garanteaza libertatea religioasa, statul favorizeaza in mod nejustificat BOR", constata Departamentul de Stat. In plus, se mentioneaza si ca minoritatile religioase au semnalat ca Bisericii greco-catolice nu i-au fost restituite de catre BOR lacasurile de cult, ca elevii apartinand minoritatilor religioase nu au un acces egal la educatie religioasa si ca BOR primeste fonduri disproportionat de mari si proprietati din partea statului, ca statul nu sanctioneaza actiunile BOR care sunt impotriva principiului dialogului, cum ar fi distrugerea proprietatilor care ar trebui restituite, instigarea la ura religioasa la televiziunea de stat si discriminarea in scoli si in mass-media.
■Religia, arma politica. Departamentul de Stat face referiri si la aparitia publica a liderilor BOR alaturi de politicieni. "Biserica Ortodoxa Romana exercita o influenta substantiala asupra populatiei si liderilor politici, avand un rol dominant. Liderii religiosi ortodocsi oficiaza aproape in exclusivitate la ocazii oficiale de stat. Mai exact, multi lideri ortodocsi au aparitii publice cu lideri politici importanti, iar mesajele religioase contin adesea promisiuni si obiective politice, cat si indemnul la sustinere pentru anumite pozitii politice", arata raportul.
■Statul da aprobari in functie de religie. Unele grupuri minoritare au semnalat ca autoritatile locale tergiverseaza acordarea de permise de constructie in functie de apartenenta religioasa. In plus, este abordata problema predarii religiei in scoli, numai cele 18 grupuri religioase recunoscute in Romania avand dreptul sa tina ore de religie.
Ce nu face statul pentru ceilalti
■Statul nu recunoaste istoria Holocaustului. Raportul american semnaleaza si unele probleme privind antisemitismul, chiar daca "Guvernul roman a continuat sa faca progrese in ceea ce privestre recunoasterea istoriei Holocaustului". Se remarca, de exemplu, faptul ca nu a existrat nicio condamnare in baza legii care intezice antisemitismul. "Acte de antisemitism, inclusiv profanarea si vandalizarea sit-urilor evreiesti, au continuat pe perioada etapei de monitorizare fara nicio schimbare apreciabila in modificarea frecventei in comparatie cu rapoartele precedente. Presa national-extremista a continuat sa publice articole antisemite. Unele grupuri au organizat evenimente publice sau au facut declaratii publice pe teme antisemite", atrage atentia raportul. "Potrivit Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului din Romania, autoritatile romane au avut tendinta sa minimizeze semnificatia unor astfel de incidente de vandalism, motivand ca sunt acte ale unor copii, betivi sau ale unor persoane dereglate mintal", completeaza Departamentul de Stat.
■Statul nu retrocedeaza daca nu esti ortodox. Departamentul de Stat evidentiaza ca si in emisiuni transmise de televiziuni private au fost exprimate viziuni si atitudini antisemite. Raportul aminteste si de publicatiile partidului extremist Romania Mare al lui Corneliu Vadim Tudor, care au continuat sa contina declaratii si articole reprezentand "puternice atacuri antisemite". In aprilie 2008 "autoritatile nu au reactionat la publicarea unei svastici inversate pe prima a pagina a saptamanalului Romania Mare", atentioneaza raportul. De asemenea, restituirea proprietatilor Bisericii greco-catolice confiscate de regimul comunist a ramas o problema. "In numeroase cazuri minoritatile religioase nu au reusit sa obtina posesia proprietatilor confiscate. Chiar daca a existat un anumit progres pe perioada monitorizata de raport, ritmul de restituire este extrem de redus, iar marea majoritate a cazurilor de restituire au ramas nerezolvate. In multe cazuri autoritatile locale au refuzat chiar sa restituie proprietatile in legatura cu care exista un interes al guvernarii municipale sau centrale", se arata in documentul Departamentului de Stat.
■Statul nu te inmormanteaza daca nu esti ortodox. Totodata, comunitatea musulmana a continuat sa aiba probleme cu inmormantarile membrilor sai. "In ciuda promisiunilor facute de primarul Bucurestiului, comunitatea nu a primit o proprietate pentru infiintarea unui cimitir musulman", mai noteaza raportul.
9am.ro
Se apropie Turul I. Români, jucati la 6/49! Dar lasati ceva maruntis si pentru Turul II
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Jucatorii la Loto 6/49 par sa aiba, cu adevarat, ghinion in acest an electoral. Compania Nationala Loteria Româna nu a acordat nici la extragerea de duminica marele premiu pus in joc la categoria I. Sansele ca acest câstig sa fie acordat chiar in duminica alegerilor din 22 noiembrie cresc vertiginos. Marele premiu la categoria I nu a mai fost câstigat de 37 de extrageri, ultimul fiind câstigat in duminica alegerilor pentru Parlamentul European.
♦ Pâna in duminica din 22 noiembrie 2009, când va fi organizat primul tur de scrutin al alegerilor pentru Presedintia României, Compania Nationala Loteria Româna va organiza fix opt extrageri. Atunci, marele premiu va ajunge la valoarea de aproximativ 29 milioane RON (6,9 milioane euro). Daca premiul va fi reportat in duminica celui de-al doilea tur, pe 6 decembrie potul va ajunge sa creasca la aproximativ 30,5 milioane RON (adica 7,62 milioane de euro).
♦ Premiul astfel acumulat va reprezenta un bun motiv pentru ca, in duminica alegerilor, fie ea cea din 22 noiembrie sau cea din 6 decembrie, românii sa faca un efort si sa iasa din case. Reamintim ca ultima data au fost câstigate 11 milioane de euro la Loto 6/49 in duminica alegerilor europarlamentare din data de 7 iunie 2009. Anterior, marele premiu la categoria I, in valoare de 5 milioane de euro, a fost câstigat cu trei saptamâni inaintea alegerilor parlamentare de anul trecut.
Pâna in prezent, scenariul prezentat de ziarul “Gardianul” pare sa fie urmat intocmai de catre hazard in ceea ce priveste jocul Loto 6/49. Duminica ce tocmai a trecut, respectiv pe 25 octombrie, reportul acumulat la categoria I a ajuns la frumoasa suma de 22.906.705,08 RON, adica aproximativ 5,3 milioane de euro. S-au reportat, astfel, 1.042.751,48 RON jucate duminica de catre populatie. In zadar, cele sase numere norocoase nefiind ghicite de absolut nici un jucator. Astfel, din data de 7 iunie 2009, respectiv din duminica alegerilor pentru Parlamentul European, au avut loc 37 de extrageri consecutive fara câstigator al marelui premiu. Asa cum tot “Gardianul” a preconizat, având in vedere datele statistice, reportul la categoria I a crescut exponential cu 1.250.000 RON saptamânal. Astfel, la data de 15 septembrie, când ziarul nostru a publicat articolul “Inca nu este 22 noiembrie. Loteria nu a acordat marele premiu la Loto 6/49 nici la extragerea aniversara”, reportul ajunsese la suma de 15.426,775,48 RON. Au urmat extragerile din datele de 17, 20, 24, 27 septembrie, cele din 1, 4, 8, 11, 15, 18, 22 si 25 octombrie, in fiecare joi acumulânduse un report mediu de 250.000 RON, in timp ce in fiecare duminica acumulându-se un report mediu de un milion RON. Astfel, in prezent, reportul de la categoria I a ajuns la suma de 22.906.705,08 RON.
In primul tur, premiul scontat va fi de 6,9 milioane de euro
Pâna in duminica din 22 noiembrie 2009, când va fi organizat primul tur de scrutin al alegerilor pentru Presedintia României, Compania Nationala Loteria Româna va organiza fix opt extrageri, dintre care patru in zilele de joi 29 octombrie, 5, 13 si 19 noiembrie, respectiv duminica, in zilele de 1, 8, 15 si 22 noiembrie. Conform statisticii ultimelor 37 de extrageri, in aceste patru extrageri de joia se vor mai reporta in total doua milioane de RON, iar in celelalte patru extrageri duminicale se vor reporta alte 4 miloane RON, totalizându-se astfel 6 milioane RON care se vor adauga celor aproximativ 23 milioane RON cât valoreaza astazi câstigul de la categoria I. In aceasta maniera, putem sconta ca, in duminica turului I al alegerilor prezidentiale, marele premiu la Loto 6/49 sa ajunga la valoarea de 29 milioane RON, ceea ce inseamna aproximativ 6,9 milioane euro.
Turul al doilea ar ridica potul la 7,2 milioane de euro
Exista insa probabilitatea ca marele premiu la jocul Loto 6/49 sa nu fie acordat nici pe data de 22 noiembrie, ci sa se reporteze pâna in duminica turului al doilea al alegerilor prezidentiale. Din 22 noiembrie pâna pe 6 decembrie, când românii se vor prezenta din nou la vot, mai curg alte patru extrageri, respectiv prima joi 26 noiembrie, a doua duminica 29 noiembrie, a treia joi 3 decembrie si a patra duminica 6 decembrie 2009. Plecând de la aceeasi statistica, in cele doua joi ale acestui interval se vor juca alte 500.000 RON, in timp ce duminicile vor acumula alte 2 milioane RON, ceea ce, adunat cu cele 29 milioane RON, vor stabili un premiu de 30,5 milioane RON in duminica Sfântului Nicolae si a turului al doilea al alegerilor prezidentiale. Transformati in valuta, acesti bani reprezinta un prezumtiv premiu de 7,26 milioane de euro.
Acest premiu va avea toate sansele sa prinda consistenta necesara atragerii atentiei nu numai impatimitilor acestui joc, cât si a celorlalte categorii ale populatiei. Si, totodata, va reprezenta un bun motiv pentru ca, in duminica alegerilor, fie ea cea din 22 noiembrie, sau cea din 6 decembrie, românii sa faca un efort si sa iasa din case.
La Galati, coincidenta demna de «Guinness Book»
Ultimul câstigator al marelui premiu la Loto 6/49, de duminica 7 iunie, adica de alegerile europarlamentare, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, lucreaza în cadrul unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor, persoana respectiva cerând însa superiorilor sai discretie si solicitând ca numele sau sa nu fie dezvaluit. “Este vorba despre un lucrator al unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor. Stiu ca informatia este destul de vaga, dar omul doreste discretie si este si normal sa fie asa. Are 50 de ani si este necasatorit. Mai multe nu va pot declara, persoana nu vrea sa îsi faca identitatea cunoscuta”, a declarat, in luna iulie, pentru Mediafax, Viorel Zaharia, comandantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati. Dupa sapte luni, marele premiu la Loto 6 din 49 a fost câstigat fix pe 7 iunie, in duminica alegerilor europarlamentare. Aproximativ 470 miliarde de lei au intrat in contul unui pompier care a jucat un bilet pentru care a platit 15,7 lei. Numerele au fost jucate la o agentie din municipiul Galati, coincidenta fiind aceea ca la aceasta agentie s-a câstigat si marele premiu din data de 9 noiembrie 2008. Atât premiul de duminica 7 iunie 2009, cât si cel din data de 9 noiembrie 2008 au fost atribuite de Loteria Româna in preajma alegerilor. Premiul de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni cu trei saptamâni inaintea alegerilor parlamentare. Unul dintre acestia a jucat la agentia 17-010 Galati. In conditiile in care, intre alegerile parlamentare de anul trecut si cele europarlamentare de pe 7 iunie 2009, marele premiu la categoria I la jocul Loto 6 din 49 nu a mai fost câstigat, de europarlamentare, cu doua ore inaintea inchiderii urnelor, s-au extras cele sase numere jucate pe un bilet inregistrat exact la aceeasi agentie, 17-010 Galati. Numerele jucate si câstigate de respectivul angajat al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati au fost 15, 44, 19, 07, 37 si 30. Ele au fost notate pe o varianta simpla a unui bilet inregistrat la Agentia nr. 17-010 din Galati. Marele premiu la categoria I nu s-a mai câstigat inca dinaintea alegerilor parlamentare din toamna anului trecut. Atunci, premiul atinsese valoarea de 5 milioane de euro si a fost câstigat de doua persoane din… Galati. Astfel, hazardul a facut ca doua mari câstiguri consecutive sa fie câstigate cu bilete jucate la aceeasi agentie. Marele premiu in valoare de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni. Unul dintre acestia a jucat la agentia… 17-010, iar al doilea, la agentia 17.032. Potrivit Companiei Nationale Loteria Româna SA, care a comunicat aceste informatii la vremea respectiva, pe primul bilet s-au jucat doua variante simple (adica doua variante a câte sase numere – dintre care una a fost cea câstigatoare), pentru care fericitul posesor a platit suma de 8,9 lei. Pe al doilea bilet s-a jucat o singura varianta simpla si câstigatoare, la care se adauga un numar la jocul Noroc, pentru care posesorul a platit suma de 6,9 lei. Fiecare dintre cei doi jucatori a câstigat, in acest fel, câte 2,5 milioane de euro, la care se adauga mai multe câstiguri la categoriile a II-a (cinci numere din sase) si a III-a (patru numere din sase). Cei doi galateni au devenit milionari in euro cu trei saptamâni inaintea alegerilor pentru Parlamentul României, care au avut loc pe data de 30 noiembrie 2008.
Ion Alexandru
Gardianul.ro
Jucatorii la Loto 6/49 par sa aiba, cu adevarat, ghinion in acest an electoral. Compania Nationala Loteria Româna nu a acordat nici la extragerea de duminica marele premiu pus in joc la categoria I. Sansele ca acest câstig sa fie acordat chiar in duminica alegerilor din 22 noiembrie cresc vertiginos. Marele premiu la categoria I nu a mai fost câstigat de 37 de extrageri, ultimul fiind câstigat in duminica alegerilor pentru Parlamentul European.
♦ Pâna in duminica din 22 noiembrie 2009, când va fi organizat primul tur de scrutin al alegerilor pentru Presedintia României, Compania Nationala Loteria Româna va organiza fix opt extrageri. Atunci, marele premiu va ajunge la valoarea de aproximativ 29 milioane RON (6,9 milioane euro). Daca premiul va fi reportat in duminica celui de-al doilea tur, pe 6 decembrie potul va ajunge sa creasca la aproximativ 30,5 milioane RON (adica 7,62 milioane de euro).
♦ Premiul astfel acumulat va reprezenta un bun motiv pentru ca, in duminica alegerilor, fie ea cea din 22 noiembrie sau cea din 6 decembrie, românii sa faca un efort si sa iasa din case. Reamintim ca ultima data au fost câstigate 11 milioane de euro la Loto 6/49 in duminica alegerilor europarlamentare din data de 7 iunie 2009. Anterior, marele premiu la categoria I, in valoare de 5 milioane de euro, a fost câstigat cu trei saptamâni inaintea alegerilor parlamentare de anul trecut.
Pâna in prezent, scenariul prezentat de ziarul “Gardianul” pare sa fie urmat intocmai de catre hazard in ceea ce priveste jocul Loto 6/49. Duminica ce tocmai a trecut, respectiv pe 25 octombrie, reportul acumulat la categoria I a ajuns la frumoasa suma de 22.906.705,08 RON, adica aproximativ 5,3 milioane de euro. S-au reportat, astfel, 1.042.751,48 RON jucate duminica de catre populatie. In zadar, cele sase numere norocoase nefiind ghicite de absolut nici un jucator. Astfel, din data de 7 iunie 2009, respectiv din duminica alegerilor pentru Parlamentul European, au avut loc 37 de extrageri consecutive fara câstigator al marelui premiu. Asa cum tot “Gardianul” a preconizat, având in vedere datele statistice, reportul la categoria I a crescut exponential cu 1.250.000 RON saptamânal. Astfel, la data de 15 septembrie, când ziarul nostru a publicat articolul “Inca nu este 22 noiembrie. Loteria nu a acordat marele premiu la Loto 6/49 nici la extragerea aniversara”, reportul ajunsese la suma de 15.426,775,48 RON. Au urmat extragerile din datele de 17, 20, 24, 27 septembrie, cele din 1, 4, 8, 11, 15, 18, 22 si 25 octombrie, in fiecare joi acumulânduse un report mediu de 250.000 RON, in timp ce in fiecare duminica acumulându-se un report mediu de un milion RON. Astfel, in prezent, reportul de la categoria I a ajuns la suma de 22.906.705,08 RON.
In primul tur, premiul scontat va fi de 6,9 milioane de euro
Pâna in duminica din 22 noiembrie 2009, când va fi organizat primul tur de scrutin al alegerilor pentru Presedintia României, Compania Nationala Loteria Româna va organiza fix opt extrageri, dintre care patru in zilele de joi 29 octombrie, 5, 13 si 19 noiembrie, respectiv duminica, in zilele de 1, 8, 15 si 22 noiembrie. Conform statisticii ultimelor 37 de extrageri, in aceste patru extrageri de joia se vor mai reporta in total doua milioane de RON, iar in celelalte patru extrageri duminicale se vor reporta alte 4 miloane RON, totalizându-se astfel 6 milioane RON care se vor adauga celor aproximativ 23 milioane RON cât valoreaza astazi câstigul de la categoria I. In aceasta maniera, putem sconta ca, in duminica turului I al alegerilor prezidentiale, marele premiu la Loto 6/49 sa ajunga la valoarea de 29 milioane RON, ceea ce inseamna aproximativ 6,9 milioane euro.
Turul al doilea ar ridica potul la 7,2 milioane de euro
Exista insa probabilitatea ca marele premiu la jocul Loto 6/49 sa nu fie acordat nici pe data de 22 noiembrie, ci sa se reporteze pâna in duminica turului al doilea al alegerilor prezidentiale. Din 22 noiembrie pâna pe 6 decembrie, când românii se vor prezenta din nou la vot, mai curg alte patru extrageri, respectiv prima joi 26 noiembrie, a doua duminica 29 noiembrie, a treia joi 3 decembrie si a patra duminica 6 decembrie 2009. Plecând de la aceeasi statistica, in cele doua joi ale acestui interval se vor juca alte 500.000 RON, in timp ce duminicile vor acumula alte 2 milioane RON, ceea ce, adunat cu cele 29 milioane RON, vor stabili un premiu de 30,5 milioane RON in duminica Sfântului Nicolae si a turului al doilea al alegerilor prezidentiale. Transformati in valuta, acesti bani reprezinta un prezumtiv premiu de 7,26 milioane de euro.
Acest premiu va avea toate sansele sa prinda consistenta necesara atragerii atentiei nu numai impatimitilor acestui joc, cât si a celorlalte categorii ale populatiei. Si, totodata, va reprezenta un bun motiv pentru ca, in duminica alegerilor, fie ea cea din 22 noiembrie, sau cea din 6 decembrie, românii sa faca un efort si sa iasa din case.
La Galati, coincidenta demna de «Guinness Book»
Ultimul câstigator al marelui premiu la Loto 6/49, de duminica 7 iunie, adica de alegerile europarlamentare, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, lucreaza în cadrul unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor, persoana respectiva cerând însa superiorilor sai discretie si solicitând ca numele sau sa nu fie dezvaluit. “Este vorba despre un lucrator al unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor. Stiu ca informatia este destul de vaga, dar omul doreste discretie si este si normal sa fie asa. Are 50 de ani si este necasatorit. Mai multe nu va pot declara, persoana nu vrea sa îsi faca identitatea cunoscuta”, a declarat, in luna iulie, pentru Mediafax, Viorel Zaharia, comandantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati. Dupa sapte luni, marele premiu la Loto 6 din 49 a fost câstigat fix pe 7 iunie, in duminica alegerilor europarlamentare. Aproximativ 470 miliarde de lei au intrat in contul unui pompier care a jucat un bilet pentru care a platit 15,7 lei. Numerele au fost jucate la o agentie din municipiul Galati, coincidenta fiind aceea ca la aceasta agentie s-a câstigat si marele premiu din data de 9 noiembrie 2008. Atât premiul de duminica 7 iunie 2009, cât si cel din data de 9 noiembrie 2008 au fost atribuite de Loteria Româna in preajma alegerilor. Premiul de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni cu trei saptamâni inaintea alegerilor parlamentare. Unul dintre acestia a jucat la agentia 17-010 Galati. In conditiile in care, intre alegerile parlamentare de anul trecut si cele europarlamentare de pe 7 iunie 2009, marele premiu la categoria I la jocul Loto 6 din 49 nu a mai fost câstigat, de europarlamentare, cu doua ore inaintea inchiderii urnelor, s-au extras cele sase numere jucate pe un bilet inregistrat exact la aceeasi agentie, 17-010 Galati. Numerele jucate si câstigate de respectivul angajat al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati au fost 15, 44, 19, 07, 37 si 30. Ele au fost notate pe o varianta simpla a unui bilet inregistrat la Agentia nr. 17-010 din Galati. Marele premiu la categoria I nu s-a mai câstigat inca dinaintea alegerilor parlamentare din toamna anului trecut. Atunci, premiul atinsese valoarea de 5 milioane de euro si a fost câstigat de doua persoane din… Galati. Astfel, hazardul a facut ca doua mari câstiguri consecutive sa fie câstigate cu bilete jucate la aceeasi agentie. Marele premiu in valoare de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni. Unul dintre acestia a jucat la agentia… 17-010, iar al doilea, la agentia 17.032. Potrivit Companiei Nationale Loteria Româna SA, care a comunicat aceste informatii la vremea respectiva, pe primul bilet s-au jucat doua variante simple (adica doua variante a câte sase numere – dintre care una a fost cea câstigatoare), pentru care fericitul posesor a platit suma de 8,9 lei. Pe al doilea bilet s-a jucat o singura varianta simpla si câstigatoare, la care se adauga un numar la jocul Noroc, pentru care posesorul a platit suma de 6,9 lei. Fiecare dintre cei doi jucatori a câstigat, in acest fel, câte 2,5 milioane de euro, la care se adauga mai multe câstiguri la categoriile a II-a (cinci numere din sase) si a III-a (patru numere din sase). Cei doi galateni au devenit milionari in euro cu trei saptamâni inaintea alegerilor pentru Parlamentul României, care au avut loc pe data de 30 noiembrie 2008.
Ion Alexandru
Şefa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială din Sibiu, anchetată pentru cheltuirea defectuoasă a 800.000 de euro
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
26 Oct 2009 Traian Deleanu
Şefa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a judeţului Sibiu, Anca Drăgan, a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie într-un dosar care scoate la iveală cheltuirea cel puţin defectuoasă a aproximativ 800.000 de euro, bani europeni. Procesul penal, care are prima înfăţişare marţi, a dus şi la suspendarea Ancăi Drăgan din funcţie.
Suspendarea directoarei vine cu greu - Consiliul Judeţean Sibiu, în subordinea căruia funcţionează direcţia, a întrunit şi o comisie care să studieze activitatea directoarei, fără nici o urmare însă. Abia procesul penal pornit de procurorii anticorupţie l-a determinat pe Martin Bottesch, preşedintele CJ Sibiu, să ceară suspendarea Ancăi Drăgan.
Una spune planul, alta realitatea
În calitate de director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Sibiu, Anca Drăgan a gestionat două proiecte cu finanţare prin fonduri PHARE. Potrivit surselor judiciare, banii au fost irosiţi în mare parte. Spre exemplu, în comuna Biertan, din judeţul Sibiu, în 2007 a început ridicarea Centrului de îngrijire şi asistenţă socială „Episcop Nicolae Popoviciu“, viitoarea casă pentru 30 de persoane în vârstă.
Pentru amenajarea acestuia au fost alocaţi aproximativ 300.000 de euro, fonduri PHARE. Lucrarea a fost încredinţată societăţii Yus Construct, al cărei patron, Victor Stănicescu, este o cunoştinţă a arhitectului-şef al judeţului. Această precizare are rolul ei: pe arhitectul-şef al Consiliului Judeţean îl cheamă Eugeniu Drăgan şi este soţul Ancăi Drăgan.
Deşi realizarea centrului de la Biertan era anunţată de Anca Drăgan ca fiind încheiată în 29 octombrie 2007, în realitate, două săptămâni mai târziu, casa din Biertan încă era un şantier întreg. Abia la jumătatea lui noiembrie soseau gresia, faianţa, tâmplăria PVC şi alte materiale de construcţii. Care nu au mai fost montate de firma Yus Construct, ci de angajaţii DGASPC, care au fost pontaţi pentru „activităţi de măturare curte“. Deşi, iniţial, clădirea din Biertan trebuia amenajată cu trei niveluri, inclusiv mansardă, Yus Construct a „predat“ lucrarea cu numai două niveluri. Lucrările prost executate au fost fericit completate şi de lipsa multor alte dotări promise în banii contractaţi. De exemplu, platforma elevatoare pentru persoanele cu handicap, calculatoarele şi frigiderele prevăzute în proiect nu au mai fost furnizate.
Tot cu cântec au fost cheltuiţi alţi aproximativ 500.000 de euro, alocaţi prin intermediul DGASPC proiectului „Accesibilizarea pieţei muncii pentru persoanele cu handicap“, proiect de implementat în municipiul Mediaş. În urma acestuia, în municipiul de pe Târnava Mare urma să fie amenajată o hală pentru tâmplărie şi producţia de ambalaje de carton. Aici ar fi trebuit să lucreze persoanele cu handicap, lucru ce nu s-a mai întâmplat însă, susţin aceleaşi surse judiciare.
Înjurături în instituţie
În dosarul înregistrat cu numărul 12370/306/2009 la Judecătoria Sibiu, inculpaţi alături de Anca Drăgan mai sunt Radu Vasile Paşcu şi Anca Daniela Crişan, manageri de proiect implicaţi în cheltuirea fondurilor amintite mai sus. În urma apariţiei acestui proces, conducerea Consiliului Judeţean a decis să propună consilierilor judeţeni ai Sibiului să suspende colaborarea cu Anca Drăgan din ultima zi a acestei luni. Propunerea va fi supusă votului în şedinţa CJ programată abia joia aceasta, deşi o comisie formată din consilieri judeţeni a redactat acum câteva luni un raport în care descria atmosfera de teroare care domnea în interiorul Direcţiei de protecţie socială. „Se derulează o politică de persecutare a personalului neagreat. (...)
Doamna director general Anca Drăgan a produs o falie în instituţie, prin subminarea autorităţii şi competenţei profesionale a doamnelor director general adjunct“, au constatat consilierii judeţeni care au anchetat situaţia.
Comisia respectivă a remarcat şi „susţinerea şi încurajarea unei grupări de prozeliţi, în frunte cu «eminenţa cenuşie» domnul Tincă, care prin presiune şi influenţă a creat un climat de denigrare, spirit ireverenţios şi izolare a doamnelor director general adjunct Laura Vîlsan şi Maria Albinaru. Domnul Tincă a obstrucţionat permanent accesul la doamna director general, atât a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în direcţie, cât şi a persoanelor din afara instituţiei (...) - de aici insulte, imprecaţii adresate profesioniştilor nealiniaţi la conduita impusă persoanelor menţionate“, se mai arată în raportul comisiei CJ. Acest document nu a produs însă nici o urmare în deciziile conducerii instituţiei judeţene.
Deşi solicitată prin intermediul Biroului de presă, Anca Drăgan nu a făcut nici o declaraţie. Iar Daniela Crişan, inculpată în acelaşi proces de corupţie, a preferat să aştepte cu declaraţiile. „În faza aceasta nu pot spune nimic, acum sunt şi în timpul serviciului. O să vorbim după ce se mai limpezesc lucrurile.“
Cotidianul.ro
26 Oct 2009 Traian Deleanu
Şefa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a judeţului Sibiu, Anca Drăgan, a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie într-un dosar care scoate la iveală cheltuirea cel puţin defectuoasă a aproximativ 800.000 de euro, bani europeni. Procesul penal, care are prima înfăţişare marţi, a dus şi la suspendarea Ancăi Drăgan din funcţie.
Suspendarea directoarei vine cu greu - Consiliul Judeţean Sibiu, în subordinea căruia funcţionează direcţia, a întrunit şi o comisie care să studieze activitatea directoarei, fără nici o urmare însă. Abia procesul penal pornit de procurorii anticorupţie l-a determinat pe Martin Bottesch, preşedintele CJ Sibiu, să ceară suspendarea Ancăi Drăgan.
Una spune planul, alta realitatea
În calitate de director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Sibiu, Anca Drăgan a gestionat două proiecte cu finanţare prin fonduri PHARE. Potrivit surselor judiciare, banii au fost irosiţi în mare parte. Spre exemplu, în comuna Biertan, din judeţul Sibiu, în 2007 a început ridicarea Centrului de îngrijire şi asistenţă socială „Episcop Nicolae Popoviciu“, viitoarea casă pentru 30 de persoane în vârstă.
Pentru amenajarea acestuia au fost alocaţi aproximativ 300.000 de euro, fonduri PHARE. Lucrarea a fost încredinţată societăţii Yus Construct, al cărei patron, Victor Stănicescu, este o cunoştinţă a arhitectului-şef al judeţului. Această precizare are rolul ei: pe arhitectul-şef al Consiliului Judeţean îl cheamă Eugeniu Drăgan şi este soţul Ancăi Drăgan.
Deşi realizarea centrului de la Biertan era anunţată de Anca Drăgan ca fiind încheiată în 29 octombrie 2007, în realitate, două săptămâni mai târziu, casa din Biertan încă era un şantier întreg. Abia la jumătatea lui noiembrie soseau gresia, faianţa, tâmplăria PVC şi alte materiale de construcţii. Care nu au mai fost montate de firma Yus Construct, ci de angajaţii DGASPC, care au fost pontaţi pentru „activităţi de măturare curte“. Deşi, iniţial, clădirea din Biertan trebuia amenajată cu trei niveluri, inclusiv mansardă, Yus Construct a „predat“ lucrarea cu numai două niveluri. Lucrările prost executate au fost fericit completate şi de lipsa multor alte dotări promise în banii contractaţi. De exemplu, platforma elevatoare pentru persoanele cu handicap, calculatoarele şi frigiderele prevăzute în proiect nu au mai fost furnizate.
Tot cu cântec au fost cheltuiţi alţi aproximativ 500.000 de euro, alocaţi prin intermediul DGASPC proiectului „Accesibilizarea pieţei muncii pentru persoanele cu handicap“, proiect de implementat în municipiul Mediaş. În urma acestuia, în municipiul de pe Târnava Mare urma să fie amenajată o hală pentru tâmplărie şi producţia de ambalaje de carton. Aici ar fi trebuit să lucreze persoanele cu handicap, lucru ce nu s-a mai întâmplat însă, susţin aceleaşi surse judiciare.
Înjurături în instituţie
În dosarul înregistrat cu numărul 12370/306/2009 la Judecătoria Sibiu, inculpaţi alături de Anca Drăgan mai sunt Radu Vasile Paşcu şi Anca Daniela Crişan, manageri de proiect implicaţi în cheltuirea fondurilor amintite mai sus. În urma apariţiei acestui proces, conducerea Consiliului Judeţean a decis să propună consilierilor judeţeni ai Sibiului să suspende colaborarea cu Anca Drăgan din ultima zi a acestei luni. Propunerea va fi supusă votului în şedinţa CJ programată abia joia aceasta, deşi o comisie formată din consilieri judeţeni a redactat acum câteva luni un raport în care descria atmosfera de teroare care domnea în interiorul Direcţiei de protecţie socială. „Se derulează o politică de persecutare a personalului neagreat. (...)
Doamna director general Anca Drăgan a produs o falie în instituţie, prin subminarea autorităţii şi competenţei profesionale a doamnelor director general adjunct“, au constatat consilierii judeţeni care au anchetat situaţia.
Comisia respectivă a remarcat şi „susţinerea şi încurajarea unei grupări de prozeliţi, în frunte cu «eminenţa cenuşie» domnul Tincă, care prin presiune şi influenţă a creat un climat de denigrare, spirit ireverenţios şi izolare a doamnelor director general adjunct Laura Vîlsan şi Maria Albinaru. Domnul Tincă a obstrucţionat permanent accesul la doamna director general, atât a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în direcţie, cât şi a persoanelor din afara instituţiei (...) - de aici insulte, imprecaţii adresate profesioniştilor nealiniaţi la conduita impusă persoanelor menţionate“, se mai arată în raportul comisiei CJ. Acest document nu a produs însă nici o urmare în deciziile conducerii instituţiei judeţene.
Deşi solicitată prin intermediul Biroului de presă, Anca Drăgan nu a făcut nici o declaraţie. Iar Daniela Crişan, inculpată în acelaşi proces de corupţie, a preferat să aştepte cu declaraţiile. „În faza aceasta nu pot spune nimic, acum sunt şi în timpul serviciului. O să vorbim după ce se mai limpezesc lucrurile.“
Abonați-vă la:
Postări (Atom)