Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
05 Noi 2009 Lucian Gheorghiu
Ministrul Turismului, Elena Udrea, „confundă“ o banală zonă de agrement cu un obiectiv turistic, ceea ce nu l-a împiedicat să aloce 800.000 de euro pentru o serie de lucrări care nu erau strict necesare într-o perioadă de criză.
cadrul discuţiilor din Comisia „Udrea“ s-a afirmat de mai multe ori că ministrul Turismului a alocat sume de bani pentru investiţii „neprioritare“, de regulă în localităţi în care primarii sunt din PDL. Deputaţii din comisie au dat de mai multe ori ca exemplu în acest sens ştrandul Neptun din Arad. În urma unor investigaţii la faţa locului am descoperit mai multe lucruri interesante.
Ştrandul Neptun nu apărea, iniţial, pe lista investiţiilor
Iniţial, la Ministerul Turismului, pe lista cuprinzând autorităţile administraţiei publice locale care urmau să beneficieze de finanţarea de investiţii în turism pe anul 2009 (planul de finanţare pentru obiective turistice locale - n.a.), judeţul Arad nu figura.
Pe 8 aprilie 2009, planul de finanţare este „legalizat“ prin Hotărârea de Guvern (HG) numărul 426, publicată în Monitorul Oficial pe 10 aprilie. Peste aproape trei luni, deci în plină criză economică şi în timp ce pe toate canalele media premierul Emil Boc făcea apel la (şi se lăuda cu) reducerea cheltuielilor bugetare, apare, pe 1 iulie, HG nr. 726 prin care se modifica HG nr. 426. Nu era însă vorba de o rectificare în minus. Din contră. Dacă prin HG 246 se alocau autorităţilor locale 226,9 milioane lei (54 milioane de euro), prin noua hotărâre de guvern s-au alocat 249,7 milioane lei, cu 22,7 milioane lei (541.000 de euro) mai mult. Pe această a doua hotărâre de guvern apare şi o alocare de 3,3 milioane lei (800.000 de euro) destinată Consiliului Local Arad, pentru „amenajare ştrand termal Neptun Arad“.
O pasarelă e mai importantă decât o cetate istorică
Pentru ce anume vor fi utilizaţi cei 800.000 de euro ne-a spus primarul PDL al municipiului Arad, Gheorghe Falcă. „Vom face o pasarelă peste Mureş (ştrandul Neptun este situat pe o insuliţă făcută de o buclă a râului Mureş, în zona centrală a Aradului - n.a.), care să faciliteze traversarea pentru cei care merg la ştrand, vom moderniza ceva la o intrare şi vom face forări pentru a găsi un puţ de apă termală“, a declarat Falcă. Deci, nici vorbă de amenajarea vreunui ştrand, aşa cum apare în HG 726. Ştrandul Neptun funcţionează de ani buni şi aparţine Primăriei Arad. El a fost preluat în urmă cu doi ani de la Societatea de Gospodărire Comunală.
„A fost o preluare cu cântec. Primarul Gheorghe Falcă a ţinut să pună mâna pe ştrand, pentru că este o afacere care aduce profit. Nimeni nu contestă faptul că este o zonă de agrement, una dintre cele mai mari din ţară, dar nu poţi nici să afirmi că este un obiectiv turistic prioritar, care să necesite bani de la un minister, şi încă pe timp de criză. Dacă este să vorbim de obiective turistice, păi tot aici avem Cetatea Aradului, construită din ordinul împărătesei Maria Tereza, între 1763 şi 1783, şi care este foarte bine conservată. Nici nu se compară cu celebra cetate de la Alba Iulia. Cetatea aparţine Ministerului Apărării. Doamna Udrea şi domnul Falcă, dacă tot vor să facă ceva pentru turism, să negocieze preluarea cetăţii de la Armată şi să o introducă în circuitul turistic. Să vedeţi atunci afluenţă de turişti, români şi străini, pentru că este o raritate, este una dintre puţinele cetăţi de tip Vauban din Europa. Dar problema cetăţii nu-i interesează pe cei în drept“, ne-a declarat deputatul PNL de Arad, Mihăiţă Calimente. Gheorghe Falcă fiind lider marcant al PDL şi fin al preşedintelui Traian Băsescu, acuzaţiile liberalului pot fi interpretate ca făcând parte din arsenalul luptei politice. Şi totuşi, nu e vorba doar de o rivalitate politică.
Bani de la minister pentru o afacere a primăriei şi comercianţi privaţi
Cel puţin în momentul de faţă, construirea unei pasarele peste Mureş nu este deloc o urgenţă. În zona de agrement se poate ajunge (inclusiv cu autoturismul) pe un pod de beton, iar la distanţă de câteva sute de metri se mai află două poduri pe pontoane, în stare bună, pe care se poate traversa Mureşul „cu piciorul“, fără nici o problemă. Oricum, nu exista nici un semn că ar fi început lucrările şi este greu de crezut că vor începe acum că a venit deja sezonul rece. Dacă banii de la minister nu vor fi cheltuiţi în acest an, s-ar putea să existe unele probleme care să depăşească graniţa legalităţii.
Ştrandul Neptun are două zone: una de agrement, unde intrarea costă 7,5 lei (2,5 lei în 2008), şi una comercială - 2,5 lei intrarea. Primăria câştigă din vânzarea biletelor din zona de agrement câte 150.000 lei în lunile de vârf, iulie şi august, scoate bani frumoşi pentru cele vreo 200 de căsuţe pe care le închiriază în fiecare an şi din concesionarea localurilor din zona de agrement şi cea comercială (în zonă sunt mai multe baruri, discoteci, terase, magazine etc). Se poate trage lesne concluzia că ministrul Elena Udrea a alocat de fapt bani de la buget pentru o afacere a primăriei şi pentru a crea facilităţi unor comercianţi privaţi, şi nu pentru a moderniza un obiectiv turistic.
Păsurile localnicilor
Părerile localnicilor, culese zilele trecute, pleacă de la dorinţe de genul „dacă este să se bage ceva bani, atunci să se bage în ştrand, ca să semene cu cele de la unguri“ şi ajung la constatări amare: „Eu nu văd că ar vrea să se modernizeze ceva. Din contră, cred că intenţia este de a aduce ştrandul în paragină pentru a-i scădea preţul. Are cine să-l cumpere după aceea“.
Arădeanii se mai întreabă retoric: „Pasarelă ne trebuie acum?! Ce, peste ponton nu putem trece?! De ce nu se bagă bani în instalaţii sanitare, de ce nu se are grijă de zona verde, care arată tot mai rău?! De triplat preţul la bilete l-au triplat, da’ ce fac cu banii?“
vineri, 6 noiembrie 2009
Videanu toaca banii romanilor, dupa ce autoritatile au starnit panica pandemica
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
La trei zile dupa ce Adrian Streinu Cercel declara ca nu exista vaccin disponibil impotriva virusului AH1N1 pe piata externa, Boc a hotarat finantarea achizitiei dozelor din strainatate la un pret de 10 ori mai mare decat cel romanesc. Traian Basescu a declarat ca MS creeaza panica pentru a favoriza importurile. Secretarul de stat si-a dat demisia si, dupa ce Executivul a aprobat importul, Cercel a revenit pe functie, la rugamintea premierului.♦ Decizia Executivului a intrat in contradictie cu presedintele Traian Basescu. Guvernul Boc aloca peste 2 milioane de euro pentru 500.000 de doze de vaccin, care urmeaza sa fie disponibile peste patru-cinci luni. In schimb, vaccinul produs de Institutul Cantacuzino urmeaza sa fie disponibil peste o luna-doua. Daca vaccinul din strainatate ar fi disponibil mai repede, poate ca s-ar justifica importul. Imunizarea ar putea incepe inainte de 26 noiembrie.♦ In acelasi context, Ministerul Sanatatii ne confirma ca medicamentele din farmacii se vor scumpi cu 8-39 la suta fata de preturile din aprilie 2009. Adriean Videanu nu neaga scumpirea medicamentelor, insa sustine ca pacientii nu au de suferit. Produsele, care vor costa mult mai mult, se afla pe liste de compensare si gratuitati. Estimarile arata ca impactul scumpirilor va fi de 1,2 miliarde de lei, adica un sfert din transa asteptata de la FMI.Guvernul a hotarat in sedinta de miercuri finantarea achizitiei de vaccin din strainatate. Presedintele Traian Basescu declarase ca Ministerul Sanatatii creeaza panica pentru a favoriza importurile. Seful statului a dat asigurari ca Institutul Cantacuzino poate acoperi necesarul de vaccin. Acuzat de presedinte ca “pravale apocalipsa peste Romania”, secretarul de stat Adrian Streinu Cercel si-a anuntat demisia din functie, ba mai mult, a recunoscut ca nu exista vaccin disponibil pe piata internationala si ca vaccinarea cu produs romanesc va incepe in timp util. Dupa ce guvernul a votat achizitia de vaccin din strainatate, Videanu a anuntat ca Adrian Streinu Cercel ramane in continuare secretar de stat. Potrivit Mediafax, premierul Boc l-a rugat personal pe Streinu sa revina asupra demisiei. De altfel, Streinu a lucrat permanent in minister si a sustinut pozitia acestuia la sedinta de guvern, in ciuda demisiei, care nu a fost anuntata oficial pe site, probabil nefiind acceptata de Adriean Videanu. Motivatia achizitiei de vaccin la un pret de 10 ori mai mare decat cel romanesc, oferita de executiv, este ca se intentioneaza si imunizarea copiilor a caror varsta nu depaseste 15 ani. Vaccinul romanesc nu este inca aprobat pentru minori, procesul putandu-se incheia in ianuarie-februarie. Daca vaccinul din strainatate ar fi disponibil mai repede, poate ca s-ar justifica importul, dar si in occident se deruleaza proceduri de licentiere, iar Streinu afirma acum trei zile, fara dubiu, ca dozele n-ar putea sosi mai devreme de patru-cinci luni.Primul ministru in exercitiu, Emil Boc, sustine ca importul medicamentelor este necesar, deoarece vaccinul produs de Institutul Cantacuzino se va adresa persoanelor in varsta de peste 15 ani. “Am decis sa achizitionam, în regim de urgenta, din strainatate 500.000 de doze pentru copiii între 6 luni si 15 ani. Desi se poate produce si în România un asemenea vaccin pentru copii, el va fi disponibil abia din luna ianuarie, astfel am decis sa achizitionam 500.000 de doze din strainatate cu un cost total de 2.250.000 de euro. În baza deciziei CSAT, am stabilit dublarea numarului de doze de vaccin antigripal de la 5 milioane la 10 milioane de doze. Costul total va fi de 42 de milioane de lei’”, a declarat seful Guvernului. Presedintia, lasata in offsideDecizia Executivului este in contradictie cu declaratiile presedintelui Traian Basescu, care s-a aratat a fi total impotriva initiativei fostului secretar de stat Adrian Streinu-Cercel de a importa doze de vaccin. “M-a alertat declaratia secretarului de stat Streinu-Cercel, care pravalea apocalipsa peste România si impunea importul imediat de vaccin antigripal. România nu va importa nici un vaccin. Avem în acest moment la Institutul Cantacuzino un milion de doze, iar în zece zile putem avea înca un milion. Doar opt tari din Europa produc acest vaccin, iar România este una dintre ele”, a declarat seful statului. Pe de alta parte, consilierul prezidential Virgil Paunescu a anuntat ca Institutul Cantacuzino va discuta cu ANM posibilitatea accelerarii procedurilor de autorizare a vaccinului AH1N1, fara ca acest lucru sa compromita siguranta produsului. Astfel, se urmareste ca imunizarea sa inceapa inainte de 26 noiembrie. “Presedintele si-a exprimat dorinta ca în zece zile sa înceapa vaccinarea, în contextul cresterii numarului de cazuri si a îngrijorarii populatiei“, a declarat Virgil Paunescu.Scumpirea medicamentelor, confirmata Minsterul condus de Adriean Videanu se pregateste sa salveze, pe banii romånilor, concernele farmaceutice internationale afectate de criza economica mondiala. De la sfårsitul lunii octombrie, pe site-ul ministerului este publicata propunerea unui act normativ privind modificarea Ordinului 75/2009, privind calculatia de pret a medicamentelor. Motivatia oferita este abisala: Romånia vrea sa protejeze marile concerne farmaceutice internationale. “Având în vedere criza economica actuala, care a creat dificultati suplimentare atât producatorilor de medicamente inovatoare, cåt si producatorilor de medicamente generice, s-au identificat unele aspecte care se cer a fi îmbunatatite”, se scrie in nota de fundamentare. „Imbunatatirea” inseamna, de fapt, o scumpire a medicamentelor la farmacie cu 8-39 la suta, fata de preturile din aprilie 2009, afectate fiind mai ales produsele utilizate de bolnavii in vårsta. O avertizare asupra scumpirilor facea, pe 30 octombrie, si revista financiara „Capital”, care estima la circa 28 la suta nivelul scumpirilor. Ministerul Sanatatii nu a dezmintit calculele economistilor de la acea publicatie, neavånd nici o reactie. In schimb, cånd „Gardianul” a relatat, ieri, despre temerile din tabara lui Basescu, care isi vede campania aruncata in aer din cauza acestor scumpiri, functionarii lui Videanu au dezmintit categoric ca persoanele in vårsta vor avea de suferit. Ministerul Sanatatii nu neaga insa intentia de scumpire a medicamentelor, ci doar sustine ca produsele care vor fi costa cu mult mai mult se afla pe liste de compensare si gratuitati, deci pacientii nu vor resimti efectul majorarilor de pret. Admitem ca majoritatea beneficiarilor „prind” compensarea, ceea ce, se stie, nu prea este asa. Dar, din pacate, estimarile arata impactul scumpirilor va fi de 1,2 miliarde de lei, adica un sfert din transa asteptata de la FMI. In caz ca nu face corect estimarile de impact, obligatorii in orice propunere de act normativ, Videanu dezinformeaza Guvernul. In caz ca se recunoaste un impact financiar, de unde vor fi luati banii pentru farmacii si spitale, in conditiile in care si asa sunt datorii mari la medicamente? Ca si in cazul gripei, cånd se aruncau pe piata un numar de 37.500 de victime, in cazul medicamentelor se sugereaza, din comunicatul MS, ca in absenta scumpirilor nu se vor gasi medicamente in farmacii, chipurile unele produse disparånd de pe piata. Ca din senin, dupa ce Videanu a recunoscut indirect ca vrea sa scumpeasca medicamentele, un producator de generice a anuntat ca lanseaza o campanie de ieftinire voluntara cu 20 la suta. Coincidenta cade la fix, dar nu-i asigura pe pacienti ca odata uitata aceasta manevra de imagine va mai fi cine sa acopere diferenta de pret a medicamentelor.
Laurentiu Musoiu
Gardianul.ro
La trei zile dupa ce Adrian Streinu Cercel declara ca nu exista vaccin disponibil impotriva virusului AH1N1 pe piata externa, Boc a hotarat finantarea achizitiei dozelor din strainatate la un pret de 10 ori mai mare decat cel romanesc. Traian Basescu a declarat ca MS creeaza panica pentru a favoriza importurile. Secretarul de stat si-a dat demisia si, dupa ce Executivul a aprobat importul, Cercel a revenit pe functie, la rugamintea premierului.♦ Decizia Executivului a intrat in contradictie cu presedintele Traian Basescu. Guvernul Boc aloca peste 2 milioane de euro pentru 500.000 de doze de vaccin, care urmeaza sa fie disponibile peste patru-cinci luni. In schimb, vaccinul produs de Institutul Cantacuzino urmeaza sa fie disponibil peste o luna-doua. Daca vaccinul din strainatate ar fi disponibil mai repede, poate ca s-ar justifica importul. Imunizarea ar putea incepe inainte de 26 noiembrie.♦ In acelasi context, Ministerul Sanatatii ne confirma ca medicamentele din farmacii se vor scumpi cu 8-39 la suta fata de preturile din aprilie 2009. Adriean Videanu nu neaga scumpirea medicamentelor, insa sustine ca pacientii nu au de suferit. Produsele, care vor costa mult mai mult, se afla pe liste de compensare si gratuitati. Estimarile arata ca impactul scumpirilor va fi de 1,2 miliarde de lei, adica un sfert din transa asteptata de la FMI.Guvernul a hotarat in sedinta de miercuri finantarea achizitiei de vaccin din strainatate. Presedintele Traian Basescu declarase ca Ministerul Sanatatii creeaza panica pentru a favoriza importurile. Seful statului a dat asigurari ca Institutul Cantacuzino poate acoperi necesarul de vaccin. Acuzat de presedinte ca “pravale apocalipsa peste Romania”, secretarul de stat Adrian Streinu Cercel si-a anuntat demisia din functie, ba mai mult, a recunoscut ca nu exista vaccin disponibil pe piata internationala si ca vaccinarea cu produs romanesc va incepe in timp util. Dupa ce guvernul a votat achizitia de vaccin din strainatate, Videanu a anuntat ca Adrian Streinu Cercel ramane in continuare secretar de stat. Potrivit Mediafax, premierul Boc l-a rugat personal pe Streinu sa revina asupra demisiei. De altfel, Streinu a lucrat permanent in minister si a sustinut pozitia acestuia la sedinta de guvern, in ciuda demisiei, care nu a fost anuntata oficial pe site, probabil nefiind acceptata de Adriean Videanu. Motivatia achizitiei de vaccin la un pret de 10 ori mai mare decat cel romanesc, oferita de executiv, este ca se intentioneaza si imunizarea copiilor a caror varsta nu depaseste 15 ani. Vaccinul romanesc nu este inca aprobat pentru minori, procesul putandu-se incheia in ianuarie-februarie. Daca vaccinul din strainatate ar fi disponibil mai repede, poate ca s-ar justifica importul, dar si in occident se deruleaza proceduri de licentiere, iar Streinu afirma acum trei zile, fara dubiu, ca dozele n-ar putea sosi mai devreme de patru-cinci luni.Primul ministru in exercitiu, Emil Boc, sustine ca importul medicamentelor este necesar, deoarece vaccinul produs de Institutul Cantacuzino se va adresa persoanelor in varsta de peste 15 ani. “Am decis sa achizitionam, în regim de urgenta, din strainatate 500.000 de doze pentru copiii între 6 luni si 15 ani. Desi se poate produce si în România un asemenea vaccin pentru copii, el va fi disponibil abia din luna ianuarie, astfel am decis sa achizitionam 500.000 de doze din strainatate cu un cost total de 2.250.000 de euro. În baza deciziei CSAT, am stabilit dublarea numarului de doze de vaccin antigripal de la 5 milioane la 10 milioane de doze. Costul total va fi de 42 de milioane de lei’”, a declarat seful Guvernului. Presedintia, lasata in offsideDecizia Executivului este in contradictie cu declaratiile presedintelui Traian Basescu, care s-a aratat a fi total impotriva initiativei fostului secretar de stat Adrian Streinu-Cercel de a importa doze de vaccin. “M-a alertat declaratia secretarului de stat Streinu-Cercel, care pravalea apocalipsa peste România si impunea importul imediat de vaccin antigripal. România nu va importa nici un vaccin. Avem în acest moment la Institutul Cantacuzino un milion de doze, iar în zece zile putem avea înca un milion. Doar opt tari din Europa produc acest vaccin, iar România este una dintre ele”, a declarat seful statului. Pe de alta parte, consilierul prezidential Virgil Paunescu a anuntat ca Institutul Cantacuzino va discuta cu ANM posibilitatea accelerarii procedurilor de autorizare a vaccinului AH1N1, fara ca acest lucru sa compromita siguranta produsului. Astfel, se urmareste ca imunizarea sa inceapa inainte de 26 noiembrie. “Presedintele si-a exprimat dorinta ca în zece zile sa înceapa vaccinarea, în contextul cresterii numarului de cazuri si a îngrijorarii populatiei“, a declarat Virgil Paunescu.Scumpirea medicamentelor, confirmata Minsterul condus de Adriean Videanu se pregateste sa salveze, pe banii romånilor, concernele farmaceutice internationale afectate de criza economica mondiala. De la sfårsitul lunii octombrie, pe site-ul ministerului este publicata propunerea unui act normativ privind modificarea Ordinului 75/2009, privind calculatia de pret a medicamentelor. Motivatia oferita este abisala: Romånia vrea sa protejeze marile concerne farmaceutice internationale. “Având în vedere criza economica actuala, care a creat dificultati suplimentare atât producatorilor de medicamente inovatoare, cåt si producatorilor de medicamente generice, s-au identificat unele aspecte care se cer a fi îmbunatatite”, se scrie in nota de fundamentare. „Imbunatatirea” inseamna, de fapt, o scumpire a medicamentelor la farmacie cu 8-39 la suta, fata de preturile din aprilie 2009, afectate fiind mai ales produsele utilizate de bolnavii in vårsta. O avertizare asupra scumpirilor facea, pe 30 octombrie, si revista financiara „Capital”, care estima la circa 28 la suta nivelul scumpirilor. Ministerul Sanatatii nu a dezmintit calculele economistilor de la acea publicatie, neavånd nici o reactie. In schimb, cånd „Gardianul” a relatat, ieri, despre temerile din tabara lui Basescu, care isi vede campania aruncata in aer din cauza acestor scumpiri, functionarii lui Videanu au dezmintit categoric ca persoanele in vårsta vor avea de suferit. Ministerul Sanatatii nu neaga insa intentia de scumpire a medicamentelor, ci doar sustine ca produsele care vor fi costa cu mult mai mult se afla pe liste de compensare si gratuitati, deci pacientii nu vor resimti efectul majorarilor de pret. Admitem ca majoritatea beneficiarilor „prind” compensarea, ceea ce, se stie, nu prea este asa. Dar, din pacate, estimarile arata impactul scumpirilor va fi de 1,2 miliarde de lei, adica un sfert din transa asteptata de la FMI. In caz ca nu face corect estimarile de impact, obligatorii in orice propunere de act normativ, Videanu dezinformeaza Guvernul. In caz ca se recunoaste un impact financiar, de unde vor fi luati banii pentru farmacii si spitale, in conditiile in care si asa sunt datorii mari la medicamente? Ca si in cazul gripei, cånd se aruncau pe piata un numar de 37.500 de victime, in cazul medicamentelor se sugereaza, din comunicatul MS, ca in absenta scumpirilor nu se vor gasi medicamente in farmacii, chipurile unele produse disparånd de pe piata. Ca din senin, dupa ce Videanu a recunoscut indirect ca vrea sa scumpeasca medicamentele, un producator de generice a anuntat ca lanseaza o campanie de ieftinire voluntara cu 20 la suta. Coincidenta cade la fix, dar nu-i asigura pe pacienti ca odata uitata aceasta manevra de imagine va mai fi cine sa acopere diferenta de pret a medicamentelor.
Laurentiu Musoiu
Deşi a scris cu mîna, Stănoiu a mai făcut un pas spre statutul de turnătoare
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 04 Nov 2009 Roxana Jipa
Săptămîna trecută a avut loc o nouă înfruntare între Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Rodica Stănoiu, moderată de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti. Să începem cu dispunerea de trupe în sală: în colţul din dreapta, avocatul CNSAS; puţin mai în spate, colegul nostru Mircea Toma, în calitate de reprezentant al Agenţiei de Monitorizare a Presei; iar în partea stîngă, Viorel Stănoiu, fost judecător la Curtea Constituţională şi soţ al Rodicăi Stănoiu, asistat de o pleiadă de avocaţi în frunte cu Alice Drăghici. Din episoadele anterioare, amintim: în 2007, madam Stănoiu a contestat decizia de poliţie politică dată de CNSAS, motivînd că un accident i-ar fi modificat scrisul, făcîndu-l astfel să semene cu cel al turnătoarei „Sanda“.
Aşa că Stănoiu a cerut o nouă expertiză grafologică, iar Tribunalul Bucureşti a admis numai înscrisuri depuse de fosta ministră (nedatate şi fără număr de înregistrare). Nu e greu de ghicit, deci, că înscrisurile depuse de Stănoiu nu semănau deloc cu notele informative ale „Sandei“, din perioada 1983-1987. Concluzia: Stănoiu nu era turnătoare. CNSAS, în replică, a cerut completarea probelor cu noi înscrisuri autentice. În acest sens, Consiliul a depus în instanţă înscrisuri de la Direcţia de Paşapoarte, adică un set de chestionare completate de Stănoiu în 1983. Fireşte, cererea a provocat zvîrcoliri în tabăra Stănoaicei: ba că expertiza anterioară e suficientă, ba că poate a completat altcineva chestionarul şi madam Stănoiu doar a semnat, ba că aceste chestionare nu sînt oficiale, ba chiar că pătrăţelele din chestionar deformează scrisul. Nici cererea lui Mircea Toma (de a intra în dosar de partea CNSAS) nu a fost primită cu entuziasm. Mai ales de Viorel Stănoiu, care a fost haios: cică Agenţia de Monitorizare a Presei, dacă tot e o asociaţie care apără drepturile omului, ar trebui să apere omu’ (deci pe Stănoiu), nu instituţia (adică CNSAS).În cele din urmă, nesperat, instanţa a admis înscrisurile de la Paşapoarte ca probe şi a dispus efectuarea unei noi expertize. Asta după ce, cale de trei termene înainte, nici nu voise să audă despre asemenea grozăvie.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 04 Nov 2009 Roxana Jipa
Săptămîna trecută a avut loc o nouă înfruntare între Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Rodica Stănoiu, moderată de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti. Să începem cu dispunerea de trupe în sală: în colţul din dreapta, avocatul CNSAS; puţin mai în spate, colegul nostru Mircea Toma, în calitate de reprezentant al Agenţiei de Monitorizare a Presei; iar în partea stîngă, Viorel Stănoiu, fost judecător la Curtea Constituţională şi soţ al Rodicăi Stănoiu, asistat de o pleiadă de avocaţi în frunte cu Alice Drăghici. Din episoadele anterioare, amintim: în 2007, madam Stănoiu a contestat decizia de poliţie politică dată de CNSAS, motivînd că un accident i-ar fi modificat scrisul, făcîndu-l astfel să semene cu cel al turnătoarei „Sanda“.
Aşa că Stănoiu a cerut o nouă expertiză grafologică, iar Tribunalul Bucureşti a admis numai înscrisuri depuse de fosta ministră (nedatate şi fără număr de înregistrare). Nu e greu de ghicit, deci, că înscrisurile depuse de Stănoiu nu semănau deloc cu notele informative ale „Sandei“, din perioada 1983-1987. Concluzia: Stănoiu nu era turnătoare. CNSAS, în replică, a cerut completarea probelor cu noi înscrisuri autentice. În acest sens, Consiliul a depus în instanţă înscrisuri de la Direcţia de Paşapoarte, adică un set de chestionare completate de Stănoiu în 1983. Fireşte, cererea a provocat zvîrcoliri în tabăra Stănoaicei: ba că expertiza anterioară e suficientă, ba că poate a completat altcineva chestionarul şi madam Stănoiu doar a semnat, ba că aceste chestionare nu sînt oficiale, ba chiar că pătrăţelele din chestionar deformează scrisul. Nici cererea lui Mircea Toma (de a intra în dosar de partea CNSAS) nu a fost primită cu entuziasm. Mai ales de Viorel Stănoiu, care a fost haios: cică Agenţia de Monitorizare a Presei, dacă tot e o asociaţie care apără drepturile omului, ar trebui să apere omu’ (deci pe Stănoiu), nu instituţia (adică CNSAS).În cele din urmă, nesperat, instanţa a admis înscrisurile de la Paşapoarte ca probe şi a dispus efectuarea unei noi expertize. Asta după ce, cale de trei termene înainte, nici nu voise să audă despre asemenea grozăvie.
Aura Vasile, merţan de la şeful microbuzelor electorale
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
05 Nov 2009
Biroul de Investigatii
Mamaia cu coc Aura Vasile, adjuncta pesediştilor de la Camera Deputaţilor, se dă prin tîrg cu un Merţan cu şofer. Nedeclarat, după cum v-am povestit AICI. Că cică nu-i al ei, ne-a zis ea: “Aveam o Skodă, dar am vîndut-o. Mercedesul nu e al meu, e al unui prieten, care plăteşte leasing. Mi-a dat-o s-o folosesc pînă la sfîrşitul lunii noiembrie. Atunci cînd o dau înapoi văd eu ce maşină îmi cumpăr de banii pe care îi am. Prietenul care mi-a împrumutat-o este Ion Comuşi, doar nu eram atît de fraieră să nu trec în declaraţia de avere aşa ceva”.
Buuuuun. Acuma, haideţi să vedem cine este Ion Comuşi, proprietarul mai multor firme, printre care şi a celei care se cheamă “C & I”. Păi, este un asociat al lui Vanghelie. În sensul că-i pune la dispoziţie lui Marean microbuze electorale în ziua votului (citeşte AICI). Dar asta poate nu e foarte relevant pentru simţul vostru civic. Aşa că, iată, să vă sensibilizăm puţin naturelul estetic. Enjoy!
http://www.220.ro/7jRBS6UzU7/Adrian-Minune-Show-Botez
P.S. Ca să înţelegeţi de ce i se fac dedicaţii lui “Bulgaru’” în clip: lui Ion Comuşi i se spune Ion Bulgaru. Nu ştim dacă din cauza cefei sau pentru că s-ar integra foarte bine în peisajul mafiot bulgăresc.
Catavencu.ro
05 Nov 2009
Biroul de Investigatii
Mamaia cu coc Aura Vasile, adjuncta pesediştilor de la Camera Deputaţilor, se dă prin tîrg cu un Merţan cu şofer. Nedeclarat, după cum v-am povestit AICI. Că cică nu-i al ei, ne-a zis ea: “Aveam o Skodă, dar am vîndut-o. Mercedesul nu e al meu, e al unui prieten, care plăteşte leasing. Mi-a dat-o s-o folosesc pînă la sfîrşitul lunii noiembrie. Atunci cînd o dau înapoi văd eu ce maşină îmi cumpăr de banii pe care îi am. Prietenul care mi-a împrumutat-o este Ion Comuşi, doar nu eram atît de fraieră să nu trec în declaraţia de avere aşa ceva”.
Buuuuun. Acuma, haideţi să vedem cine este Ion Comuşi, proprietarul mai multor firme, printre care şi a celei care se cheamă “C & I”. Păi, este un asociat al lui Vanghelie. În sensul că-i pune la dispoziţie lui Marean microbuze electorale în ziua votului (citeşte AICI). Dar asta poate nu e foarte relevant pentru simţul vostru civic. Aşa că, iată, să vă sensibilizăm puţin naturelul estetic. Enjoy!
http://www.220.ro/7jRBS6UzU7/Adrian-Minune-Show-Botez
P.S. Ca să înţelegeţi de ce i se fac dedicaţii lui “Bulgaru’” în clip: lui Ion Comuşi i se spune Ion Bulgaru. Nu ştim dacă din cauza cefei sau pentru că s-ar integra foarte bine în peisajul mafiot bulgăresc.
Cei 11 cavaleri ai apocalipsei forestiere
Romania trebuie salvata!
Jurnalul National
de Adrian Mogos
5/11/2009
Actualul cod stipulează că ea nu poate fi divizată sub limita de 1 hectar, iar abrogarea acestei prevederi echivalează cu distrugerea pădurii.
PĂDUREA NU ESTE GRĂDINĂ
Printre deputaţii care se grăbesc să modifice proaspătul Cod Silvic se numără şi ingineri silvici de profesie, dar şi agronomi. În expunerea de motive se arată că două alineate din cod încalcă Constituţia României: "În condiţiile în care, prin prevederile Legii 46/2008, se limitează accesul moştenitorilor la dreptul de proprietate asupra fondului forestier, se blochează stabilizarea locuitorilor în zonele de munte". Alineatul prin care se interzice fărâmiţarea pădurii în suprafeţe mai mici de 1 ha şi cel privind construcţiile în pădure au reprezentat mărul discordiei în timpul negocierilor pentru adoptarea codului.
Discuţiile au durat atât de mult, încât celelalte articole au fost votate la foc automat. În actualul Cod Silvic, se consideră că un teren acoperit cu arbori este pădure şi se supune regimului silvic doar dacă este mai mare de 0,25 ha. Academicianul Victor Giurgiu este o somitate în silvicultura românească. A fost surprins să afle că există ingineri silvici care au propus eliminarea acestei prevederi: "Sunt foarte dezamăgit că cineva vrea să abroge aceste prevederi. Pădurea nu poate fi gestionată durabil pe suprafeţe mici. Nu suntem la grădinărit.
Împărţirea pădurii e moartea ei, spunea marele silvicultor Marin Drăcea". Drăcea este părintele silviculturii româneşti, fondatorul silvo-tehnicii moderne şi al primului institut de cercetări forestiere din România. Şi-a luat doctoratul magna cum laudae la Universitatea de München, bursier al Fundaţiei Rockefeller, a făcut cercetări la
Universitatea Yale.
"Cel mai mare rău ce se poate face pădurii este fărâmiţarea acesteia în mici proprietăţi. Cu cât proprietatea este mai mică, cu atât este mai greu să păstrezi pădurea, pentru că pădurea, ca folosinţă funciară, este rentabilă doar când e «multă şi la un loc». În vechiul Cod Silvic, anterior naţionalizării, era o prevedere care interzicea fărâmiţarea prin moştenire a proprietăţii forestiere", a adăugat şi conf. dr ing. Marian Drăgoi, prodecanul Facultăţii de Silvicultură din Suceava.
"Mai lăsaţi-mă pe mine cu toţi specialiştii ăştia. Aceşti domni nu au experienţă în producţie. Eu am 25 de ani de experienţă şi nu recunosc decât facultatea de la Braşov; jos pălăria pentru cea de la Suceava. În Banat şi Ardeal, proprietatea e sfântă. Pădurea se poate gospodări în regim silvic chiar dacă are 0,5 hectare pentru că trebuie dată spre pază şi administrare unui ocol. Nu are nici o explicaţie logică şi ştiinţifică chestia cu hectarul. Sunt foarte multe procese pe rol legate de moştenire", a declarat Ioan Tabugan, unul dintre iniţiatori.
SILVICI ÎN ACŢIUNE
Cei 11 parlamentari fac parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Interesant este şi faptul că marea parte a iniţiatorilor provin din judeţe cunoscute pentru distrugerile forestiere.
Fostul şef al Romsilva, pesedistul Ion Dumitru, are titlul de doctor în silvicultură şi economie forestieră, este conferenţiar universitar la Târgovişte. Multiplu laureat al unor dosare penale care mai nou se finalizează cu neînceperea urmăririi penale. A ajuns deputat în 2004, este vicepreşedinte al Asociaţiei Progresul Silvic şi vicepreşedinte al Asociaţiei Green Mountains, unde e membru şi colegul de Cameră Constantin Chirilă. Are aproape 21 hectare de pădure în Dâmboviţa.
Ion Dumitru recunoaşte că pădurea nu poate fi gestionată pe suprafeţe mici: "Dreptul de proprietate nu poate fi îngrădit. Indiferent de dimensiunea proprietăţii, trebuie respectat regimul silvic din fondul forestier naţional. Pe suprafeţe mici nu se poate dezvolta pădurea".
Ioan Tabugan este deputat independent, intrat în Parlament ca penelist şi absolvent de Silvicultură. Este membru al Societăţii Progresul Silvic Banat-Crişana, a fost decorat cu "Meritul Agricol" în grad de Cavaler şi a fost şef al Direcţiei Silvice Reşiţa între 2005 şi 2008, când a devenit parlamentar. Soţia sa este contabil-şef la Ocolul Silvic Băile Herculane.
Pavel Horj vine din Borşa, Maramureş. Penelist, jurist şi doctor în silvicultură, a fost şeful Direcţiei Silvice Baia Mare până în 2008, după care s-a pricopsit deputat, ca şi colegul Tabugan. "Proprietatea reprezintă unul dintre atributele personalităţii umane. Proprietarul unei suprafeţe mai mici de 0,25 ha ar putea reclama lipsa obligaţiei de a respecta regimul silvic; în realitate, acest lucru nu se poate întâmpla deoarece amenajamentele silvice ţin cont de gospodărirea din trecut a întregului trup de pădure", a declarat Horj.
Gheorghe Coroamă este la primul mandat. Nici nu a trecut un an de legislatură că suceveanul a şi devenit migrant politic, sărind din barca penelistă în cea a colegilor de la PD-L. A fost inginer silvic la Ocolul Silvic Putna şi a urcat pe scara ierarhică ajungând şef de ocol în 2005-2008.
AGRONOMII, HOP ŞI EI
Un alt coiniţiator este Attila Kelemen, UDMR. Medic veterinar, doctor în zootehnie şi din 1996 deputat.
Coleg de semnătură este şi agronomul Ioan Munteanu, fost prefect de Neamţ şi fost angajat al lui Gheorghe Ştefan Pinalti, care nu este străin de afacerile cu lemn din judeţul Neamţ. "Poate nu e de crezut, ideea a venit chiar la interpelările oamenilor care vin la cabinetele parlamentare", a spus Munteanu.
Filosoful şi tipograful Mircia Giurgiu de la PD-L Cluj şi-a luat masterul în "Economie agrară europeană". Este doctorand şi deci avizat să-şi dea cu părerea: "Noi avem mai multe probleme cu Codul Silvic după ce a intrat în funcţiune şi atunci încercăm să mai modificăm câte ceva, în funcţie de ceea ce propun asociaţiile de proprietari de păduri, dar şi locuitorii".
Pesedistul Gheorghe Antochi este doctor în agronomie. Au trecut mai bine de 25 de ani de când era secretar cu agricultura în judeţul Bacău. După '89 a ajuns tot secretar, dar de stat, în Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Şi el a solicitat modificarea pentru că nu respecta dreptul la proprietate.
În schimb, Marian Ghiveciu (PSD Buzău) este un artist specializat pe Teatru şi Regie, absolvent de geografie-turism şi investitor agricol.
Colegul său, Constantin Chirilă, a avut şi el un traseu profesional interesant: angajat la IAS, şef la Bursa de Mărfuri, consilier local Constanţa, doctor în economie. Şi-a cumpărat anul trecut o pădure de 14.000 mp în comuna Moroieni, chiar în zona lui Ion Dumitru.
La final, dar nu printre cei din urmă: Culiţă Tărâţă, pesedist de frunte în Neamţ, agronom, învăţător. Fost deputat 2000-2004, deţine, potrivit declaraţiei sale de avere, 37 hectare de pădure în Neamţ. Câte sute de hectare de pădure va fi tăiat firma sa, "Trei Brazi", numai el ştie. Numele lui este sinonim cu scandalurile legate de Insula Mare a Brăilei. Culiţă Tărâţă nu a vrut să facă nici un comentariu. Propunerea celor 11 se află la Senat de jumătate de an, dar Camera Deputaţilor este forul decizional.
Va urma
Jurnalul National
de Adrian Mogos
5/11/2009
Actualul cod stipulează că ea nu poate fi divizată sub limita de 1 hectar, iar abrogarea acestei prevederi echivalează cu distrugerea pădurii.
PĂDUREA NU ESTE GRĂDINĂ
Printre deputaţii care se grăbesc să modifice proaspătul Cod Silvic se numără şi ingineri silvici de profesie, dar şi agronomi. În expunerea de motive se arată că două alineate din cod încalcă Constituţia României: "În condiţiile în care, prin prevederile Legii 46/2008, se limitează accesul moştenitorilor la dreptul de proprietate asupra fondului forestier, se blochează stabilizarea locuitorilor în zonele de munte". Alineatul prin care se interzice fărâmiţarea pădurii în suprafeţe mai mici de 1 ha şi cel privind construcţiile în pădure au reprezentat mărul discordiei în timpul negocierilor pentru adoptarea codului.
Discuţiile au durat atât de mult, încât celelalte articole au fost votate la foc automat. În actualul Cod Silvic, se consideră că un teren acoperit cu arbori este pădure şi se supune regimului silvic doar dacă este mai mare de 0,25 ha. Academicianul Victor Giurgiu este o somitate în silvicultura românească. A fost surprins să afle că există ingineri silvici care au propus eliminarea acestei prevederi: "Sunt foarte dezamăgit că cineva vrea să abroge aceste prevederi. Pădurea nu poate fi gestionată durabil pe suprafeţe mici. Nu suntem la grădinărit.
Împărţirea pădurii e moartea ei, spunea marele silvicultor Marin Drăcea". Drăcea este părintele silviculturii româneşti, fondatorul silvo-tehnicii moderne şi al primului institut de cercetări forestiere din România. Şi-a luat doctoratul magna cum laudae la Universitatea de München, bursier al Fundaţiei Rockefeller, a făcut cercetări la
Universitatea Yale.
"Cel mai mare rău ce se poate face pădurii este fărâmiţarea acesteia în mici proprietăţi. Cu cât proprietatea este mai mică, cu atât este mai greu să păstrezi pădurea, pentru că pădurea, ca folosinţă funciară, este rentabilă doar când e «multă şi la un loc». În vechiul Cod Silvic, anterior naţionalizării, era o prevedere care interzicea fărâmiţarea prin moştenire a proprietăţii forestiere", a adăugat şi conf. dr ing. Marian Drăgoi, prodecanul Facultăţii de Silvicultură din Suceava.
"Mai lăsaţi-mă pe mine cu toţi specialiştii ăştia. Aceşti domni nu au experienţă în producţie. Eu am 25 de ani de experienţă şi nu recunosc decât facultatea de la Braşov; jos pălăria pentru cea de la Suceava. În Banat şi Ardeal, proprietatea e sfântă. Pădurea se poate gospodări în regim silvic chiar dacă are 0,5 hectare pentru că trebuie dată spre pază şi administrare unui ocol. Nu are nici o explicaţie logică şi ştiinţifică chestia cu hectarul. Sunt foarte multe procese pe rol legate de moştenire", a declarat Ioan Tabugan, unul dintre iniţiatori.
SILVICI ÎN ACŢIUNE
Cei 11 parlamentari fac parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Interesant este şi faptul că marea parte a iniţiatorilor provin din judeţe cunoscute pentru distrugerile forestiere.
Fostul şef al Romsilva, pesedistul Ion Dumitru, are titlul de doctor în silvicultură şi economie forestieră, este conferenţiar universitar la Târgovişte. Multiplu laureat al unor dosare penale care mai nou se finalizează cu neînceperea urmăririi penale. A ajuns deputat în 2004, este vicepreşedinte al Asociaţiei Progresul Silvic şi vicepreşedinte al Asociaţiei Green Mountains, unde e membru şi colegul de Cameră Constantin Chirilă. Are aproape 21 hectare de pădure în Dâmboviţa.
Ion Dumitru recunoaşte că pădurea nu poate fi gestionată pe suprafeţe mici: "Dreptul de proprietate nu poate fi îngrădit. Indiferent de dimensiunea proprietăţii, trebuie respectat regimul silvic din fondul forestier naţional. Pe suprafeţe mici nu se poate dezvolta pădurea".
Ioan Tabugan este deputat independent, intrat în Parlament ca penelist şi absolvent de Silvicultură. Este membru al Societăţii Progresul Silvic Banat-Crişana, a fost decorat cu "Meritul Agricol" în grad de Cavaler şi a fost şef al Direcţiei Silvice Reşiţa între 2005 şi 2008, când a devenit parlamentar. Soţia sa este contabil-şef la Ocolul Silvic Băile Herculane.
Pavel Horj vine din Borşa, Maramureş. Penelist, jurist şi doctor în silvicultură, a fost şeful Direcţiei Silvice Baia Mare până în 2008, după care s-a pricopsit deputat, ca şi colegul Tabugan. "Proprietatea reprezintă unul dintre atributele personalităţii umane. Proprietarul unei suprafeţe mai mici de 0,25 ha ar putea reclama lipsa obligaţiei de a respecta regimul silvic; în realitate, acest lucru nu se poate întâmpla deoarece amenajamentele silvice ţin cont de gospodărirea din trecut a întregului trup de pădure", a declarat Horj.
Gheorghe Coroamă este la primul mandat. Nici nu a trecut un an de legislatură că suceveanul a şi devenit migrant politic, sărind din barca penelistă în cea a colegilor de la PD-L. A fost inginer silvic la Ocolul Silvic Putna şi a urcat pe scara ierarhică ajungând şef de ocol în 2005-2008.
AGRONOMII, HOP ŞI EI
Un alt coiniţiator este Attila Kelemen, UDMR. Medic veterinar, doctor în zootehnie şi din 1996 deputat.
Coleg de semnătură este şi agronomul Ioan Munteanu, fost prefect de Neamţ şi fost angajat al lui Gheorghe Ştefan Pinalti, care nu este străin de afacerile cu lemn din judeţul Neamţ. "Poate nu e de crezut, ideea a venit chiar la interpelările oamenilor care vin la cabinetele parlamentare", a spus Munteanu.
Filosoful şi tipograful Mircia Giurgiu de la PD-L Cluj şi-a luat masterul în "Economie agrară europeană". Este doctorand şi deci avizat să-şi dea cu părerea: "Noi avem mai multe probleme cu Codul Silvic după ce a intrat în funcţiune şi atunci încercăm să mai modificăm câte ceva, în funcţie de ceea ce propun asociaţiile de proprietari de păduri, dar şi locuitorii".
Pesedistul Gheorghe Antochi este doctor în agronomie. Au trecut mai bine de 25 de ani de când era secretar cu agricultura în judeţul Bacău. După '89 a ajuns tot secretar, dar de stat, în Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Şi el a solicitat modificarea pentru că nu respecta dreptul la proprietate.
În schimb, Marian Ghiveciu (PSD Buzău) este un artist specializat pe Teatru şi Regie, absolvent de geografie-turism şi investitor agricol.
Colegul său, Constantin Chirilă, a avut şi el un traseu profesional interesant: angajat la IAS, şef la Bursa de Mărfuri, consilier local Constanţa, doctor în economie. Şi-a cumpărat anul trecut o pădure de 14.000 mp în comuna Moroieni, chiar în zona lui Ion Dumitru.
La final, dar nu printre cei din urmă: Culiţă Tărâţă, pesedist de frunte în Neamţ, agronom, învăţător. Fost deputat 2000-2004, deţine, potrivit declaraţiei sale de avere, 37 hectare de pădure în Neamţ. Câte sute de hectare de pădure va fi tăiat firma sa, "Trei Brazi", numai el ştie. Numele lui este sinonim cu scandalurile legate de Insula Mare a Brăilei. Culiţă Tărâţă nu a vrut să facă nici un comentariu. Propunerea celor 11 se află la Senat de jumătate de an, dar Camera Deputaţilor este forul decizional.
Va urma
joi, 5 noiembrie 2009
Amânarea datoriilor la stat, poveste de adormit copiii
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
04 Noi 2009 Adrian Popa, Doru Cireasa
Măsura amânării la plată a obligaţiilor la buget timp de şase luni, lansată cu tam-tam în vară de către tandemul Pogea-Boc, funcţionează doar pe hârtia Guvernului
La începutul verii, Guvernul anunţa victorios adoptarea unei măsuri menite să salveze din criză firmele româneşti. Potrivit OUG 92/2009, firmele care pe 28 septembrie 2008, deci anterior crizei, nu aveau datorii la buget, dar care după această dată au strâns astfel de datorii, aveau posibilitatea de a cere Fiscului amânarea la plată timp de şase luni a acestor obligaţii. Din start mecanismul era unul greoi, lucru evident chiar şi pentru un neiniţiat în treburile economiei, nu şi pentru responsabilii economiei şi finanţelor româneşti. Firmelor li se cereau, pentru a li se aproba amânarea datoriilor, garanţii bancare şi imobiliare în sumă egală cu valoarea debitelor reprogramate.
În cazul garanţiilor imobiliare, valoarea acestora urma să fie stabilită de experţi. Firmele trebuiau să nu fie în procedură de insolvenţă. Emil Boc nu a pierdut ocazia de a-şi face propagandă din adoptarea iniţiativei. „“De ce am luat această măsură? Dacă nu o luam, 56.000 de firme, câte sunt într-o asemenea situaţie în momentul de faţă în România, erau în pericolul ca mâine să închidă obloanele, să trimită oamenii în şomaj şi nu mai aveam nici un fel de venit la bugetul de stat“, a spus Emil Boc, în iulie, după adoptarea măsurii. Cam nimeni nu a auzit ca măsura lui Boc şi Pogea să fi ajutat pe cineva sau să fi trezit interesul cuiva. O spun oameni de afaceri, jurişti, şefi de patronate. „Din cunoştinţele noastre efectul a fost zero. Firmele au nevoie de o scrisoare de garanţie de la bancă pe care nu o pot obţine tocmai din cauza datoriilor pe care le au. Şi oricum, dacă firmele sunt amânate cu şase luni, apoi tot trebuie să plătească. Dacă nu au de unde acum, nu vor avea nici atunci“, ne-a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan. Potrivit acestuia, firmele preferă să ia credite pentru a-şi plăti datoriile la buget pentru a evita birocraţia. „Mai mult, când firmele se duc la bancă să ceară scrisoare de garanţie, dacă au o relaţie bună cu banca, aceasta le propune să le dea mai degrabă un credit“, mai spune Pârvan. Opinia este împărtăşită şi de Gabriel Biriş, avocat specializat în probleme fiscale. „Nu m-a întrebat nimeni de ea, nu am găsit situaţii în care să o recomand“, spune acesta. Biriş detaliază. „În primul rând, că este cerută depunerea unei garanţii. În al doilea rând, de ce ar plăti cineva Fiscului o dobândă de 36% pe an, adică 0,1% pe zi timp de 365 de zile, când poate lua un credit de la bancă cu 20%? Sunt mimate facilităţile“, afirmă avocatul. Dacă nu s-ar fi cerut garanţii, ar fi fost altceva, crede Biriş. Nici managerii nu văd măsura ca fiind una eficientă, considerând mai degrabă că ea e destinată clienţilor statului care sunt rău-platnici. „Cu ce mă avantajează pe mine să plătesc peste şase luni? Oricum, în această perioadă plătesc penalităţi de 0,1% pe zi, respectiv 36% pe an, singurul beneficiu fiind că nu mă execută în aceste şase luni. Prefer să iau credit de la bancă şi să plătesc datoriile, deoarece este mai ieftin decât dacă plătesc penalizările. Pentru firmele sănătoase aceasta nu e o măsură stimulativă“, ne-a declarat directorul executiv al firmei de distribuţie Cyrom România, Cătălin Tapi. „Nu ştiu pe nimeni să fi folosit această facilitate. Scrisoare de garanţie bancară înseamnă birocraţie şi costuri suplimentare. Îl pun pe om să ia garanţia şi îl şi penalizez punându-l să plătească dublu (diferenţa dintre 20 şi 36% - n.r.) faţă de costul creditului bancar. E praf în ochi ca să nu se zică că nu au făcut ceva pentru firme. Din 500.000 de firme or fi păcălit câteva care nu au ştiut să calculeze costurile“, spune profesorul de economie Ovidiu Nicolescu, şef al Centrului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii.
Cotidianul.ro
04 Noi 2009 Adrian Popa, Doru Cireasa
Măsura amânării la plată a obligaţiilor la buget timp de şase luni, lansată cu tam-tam în vară de către tandemul Pogea-Boc, funcţionează doar pe hârtia Guvernului
La începutul verii, Guvernul anunţa victorios adoptarea unei măsuri menite să salveze din criză firmele româneşti. Potrivit OUG 92/2009, firmele care pe 28 septembrie 2008, deci anterior crizei, nu aveau datorii la buget, dar care după această dată au strâns astfel de datorii, aveau posibilitatea de a cere Fiscului amânarea la plată timp de şase luni a acestor obligaţii. Din start mecanismul era unul greoi, lucru evident chiar şi pentru un neiniţiat în treburile economiei, nu şi pentru responsabilii economiei şi finanţelor româneşti. Firmelor li se cereau, pentru a li se aproba amânarea datoriilor, garanţii bancare şi imobiliare în sumă egală cu valoarea debitelor reprogramate.
În cazul garanţiilor imobiliare, valoarea acestora urma să fie stabilită de experţi. Firmele trebuiau să nu fie în procedură de insolvenţă. Emil Boc nu a pierdut ocazia de a-şi face propagandă din adoptarea iniţiativei. „“De ce am luat această măsură? Dacă nu o luam, 56.000 de firme, câte sunt într-o asemenea situaţie în momentul de faţă în România, erau în pericolul ca mâine să închidă obloanele, să trimită oamenii în şomaj şi nu mai aveam nici un fel de venit la bugetul de stat“, a spus Emil Boc, în iulie, după adoptarea măsurii. Cam nimeni nu a auzit ca măsura lui Boc şi Pogea să fi ajutat pe cineva sau să fi trezit interesul cuiva. O spun oameni de afaceri, jurişti, şefi de patronate. „Din cunoştinţele noastre efectul a fost zero. Firmele au nevoie de o scrisoare de garanţie de la bancă pe care nu o pot obţine tocmai din cauza datoriilor pe care le au. Şi oricum, dacă firmele sunt amânate cu şase luni, apoi tot trebuie să plătească. Dacă nu au de unde acum, nu vor avea nici atunci“, ne-a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan. Potrivit acestuia, firmele preferă să ia credite pentru a-şi plăti datoriile la buget pentru a evita birocraţia. „Mai mult, când firmele se duc la bancă să ceară scrisoare de garanţie, dacă au o relaţie bună cu banca, aceasta le propune să le dea mai degrabă un credit“, mai spune Pârvan. Opinia este împărtăşită şi de Gabriel Biriş, avocat specializat în probleme fiscale. „Nu m-a întrebat nimeni de ea, nu am găsit situaţii în care să o recomand“, spune acesta. Biriş detaliază. „În primul rând, că este cerută depunerea unei garanţii. În al doilea rând, de ce ar plăti cineva Fiscului o dobândă de 36% pe an, adică 0,1% pe zi timp de 365 de zile, când poate lua un credit de la bancă cu 20%? Sunt mimate facilităţile“, afirmă avocatul. Dacă nu s-ar fi cerut garanţii, ar fi fost altceva, crede Biriş. Nici managerii nu văd măsura ca fiind una eficientă, considerând mai degrabă că ea e destinată clienţilor statului care sunt rău-platnici. „Cu ce mă avantajează pe mine să plătesc peste şase luni? Oricum, în această perioadă plătesc penalităţi de 0,1% pe zi, respectiv 36% pe an, singurul beneficiu fiind că nu mă execută în aceste şase luni. Prefer să iau credit de la bancă şi să plătesc datoriile, deoarece este mai ieftin decât dacă plătesc penalizările. Pentru firmele sănătoase aceasta nu e o măsură stimulativă“, ne-a declarat directorul executiv al firmei de distribuţie Cyrom România, Cătălin Tapi. „Nu ştiu pe nimeni să fi folosit această facilitate. Scrisoare de garanţie bancară înseamnă birocraţie şi costuri suplimentare. Îl pun pe om să ia garanţia şi îl şi penalizez punându-l să plătească dublu (diferenţa dintre 20 şi 36% - n.r.) faţă de costul creditului bancar. E praf în ochi ca să nu se zică că nu au făcut ceva pentru firme. Din 500.000 de firme or fi păcălit câteva care nu au ştiut să calculeze costurile“, spune profesorul de economie Ovidiu Nicolescu, şef al Centrului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii.
Investiţie de necesitate pe timp de criză la Palatul Cotroceni
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
04 Noi 2009 Cristian Oprea
Peste un miliard şi jumătate de lei vechi, din banii contribuabililor români, a cheltuit Administraţia Prezidenţială în mandatul lui Traian Băsescu numai pentru turnarea clopotului din bisericuţa din incinta Palatului Cotroceni, lăcaş de cult care a costat bugetul de stat al ţării peste 33 de miliarde de lei (1.000.000 de euro)
Ridicarea bisericii celei noi din incinta Administraţiei Prezidenţiale a fost o ambiţie tipică a actualului şef al statului român, pentru că sub mandatul lui Ion Iliescu fusese ridicată o alta, dar mai modestă şi mai ieftină, în care însă nu se puteau ţine slujbe.
Cei mai mulţi au uitat că, totuşi, primul dintre şefii de stat postdecembrişti ai României care s-au preocupat de refacerea bisericii din incinta Palatului Cotroceni a fost Emil Constantinescu. În august 1998, în timpul unei discuţii cu părintele Vasile Ţepordei - figură emblematică a ortodoxiei române şi fost deţinut politic -, cel care-l şi botezase la Tighina, Emil Constantinescu anunţa că demarase proiectele de refacere a bisericii demolate de Nicolae Ceauşescu.
Emil Constantinescu proiecta atunci o fundaţie dedicată reconstrucţiei bisericii şi era primul care îi mulţumea directorului firmei Aedificia Carpaţi că a conservat planurile şi elemente ale ansamblului arhitectonic distrus de Ceauşescu. Tot în vremea aceea, pe locul vechii biserici demolate, din care se mai vedeau fundaţiile, a fost ridicată o cruce din piatră care fusese şi sfinţită. Care a dispărut.
După instalarea sa în fotoliul de şef al statului, Traian Băsescu nu a fost mulţumit că biserica din incinta Palatului Cotroceni nu avea şi funcţie liturgică - adică nu se putea sluji în ea pentru că nu avea toate părţile necesare de canoane - şi s-a decis să o reconstruiască adăugându-i aceste componente obligatorii. Cea iniţial-reconstruită, care avea doar valoare de memorial, avea un cost modest. Problema este că - aşa cum a descoperit Cotidianul consultând documentele oficiale ale Administraţiei Prezidenţiale - banii pentru clopot s-au adăugat la acel aproape un milion de euro reprezentat de costul bisericii inaugurate la finele lunii septembrie. Inaugurare care s-a făcut fără pic de smerenie: în prezenţa mulţimii de televiziuni, dar mai ales de politicieni - unii dintre ei aparţinând Partidului Democrat Liberal, alţii dezertori din propriile partide doar pentru a i se alătura în campania electorală lui Traian Băsescu, campanie în urma căreia vrea să strângă zece ani de stat la Palatul Cotroceni.
În turla bisericii din incinta Palatului Cotroceni bate un clopot al cărui cost se ridică la 1.672.000.000 lei vechi, adică 167.200 de lei noi, ceea ce, la cursul de schimb leu-euro afişat miercuri de Banca Naţională a României, înseamnă 38.868,65 de euro. Conform explicaţiilor din Ghidul Oficial al bisericii prezentat de însăşi Administraţia Prezidenţială: „Pentru o recuperare istorică cât mai fidelă, la 3 decembrie 2008, un nou clopot a fost montat pe dealul Cotrocenilor, în turnul-clopotniţă. Realizat în turnătoria din Satu Lung, Maramureş, din bronz de cea mai bună calitate şi cântărind 1.003 kg, clopotul este decorat cu motive geometrice şi simboluri religioase. Pe el sunt aplicate Stema României, Stema Patriarhiei Ortodoxe Române şi poartă inscripţia «Cu binecuvântarea PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi din iniţiativa domnului Traian Băsescu, preşedintele României, s-a făurit acest clopot pentru Biserica Palatului Cotroceni, fostă ctitorie a Domnului Şerban Cantacuzino în AD MMVIII»“. Cu alte cuvinte, în prag de campanie electorală prezidenţială, deşi nu a avut nici o contribuţie decât cel mult olografă, prezidenţiabilul susţinut de PDL şi-a trecut numele pe clopotul care a fost plătit din bani publici.
Contractul a fost câştigat legal - conform documentelor Administraţiei Prezidenţiale aflate în posesia ziarului nostru - de firma SC B-L Construct SRL cu sediul în Baia Mare. Firma a oferit un preţ mai mic faţă de cel pe care era dispus să-l cheltuiască iniţial Administraţia Prezidenţială pentru clopot, adică 200.000 de lei noi. Administraţia Prezidenţială i-a transmis constructorului de clopot şi cerinţe clare, dintre care unele sunt cel puţin de domeniul fanteziei având în vedere situaţia de criză economică despre care tot vorbeşte Traian Băsescu. Astfel, după cum atestă documentele intrate în posesia ziarului nostru, Cotrocenii au avut nici mai mult nici mai puţin decât următoarea primă cerinţă: „Clopotul va fi livrat cu un sistem de automatizare perfecţionat, format din sistemul de antrenare şi programare care să cuprindă unitate centrală de comandă, unitate centrală de automatizare, antenă GPS etc.“
Administraţia Prezidenţială nu se opreşte aici cu fanteziile în materie de clopot pentru biserica inaugurată de Traian Băsescu: „Sistemul va funcţiona cu semnal prin satelit care reglează automat ora exactă la 00:00, în fiecare zi“. Iar ca să nu existe nici un dubiu, Cotrocenii mai vin cu o indicaţie deosebit de preţioasă: „La trecerea la orarul iarnă-vară, schimbarea orei se face automat“. Cotrocenii nu ezită să facă discret şi legătura între trecutul existent în palat şi prezent: „La acest sistem de supraveghere şi reglare automată a orei va fi racordat şi ceasul existent, montat în turnul clopotniţei“. Şi cerinţele oficiale ale Palatului Cotroceni privind clopotul sunt în concordanţă cu apelul la ponderaţie şi economii bugetare lansat de şeful statului român: „Materialele folosite pentru clopot şi limba clopotului sunt bronzuri de cea mai bună calitate, lingouri; nu se vor folosi deşeuri de cupru sau alt tip de deşeuri“.
Şi ca să nu existe vreun dubiu, Administraţia Prezidenţială specifică limpede: „Cumpenele vor fi confecţionate din lemn de stejar uscat şi fiert în ulei“. În rest, aceleaşi cerinţe ale oamenilor lui Traian Băsescu pentru calitate maximă: „Structura pentru susţinerea clopotului, din lemn de stejar uscat, va fi montată pe grinzile metalice prevăzute de constructor şi fixate în structura de rezistenţă a clădirii când a fost realizată construcţia“. Nu e glumă, dar aşa a cerut, în baza documentelor oficiale ajunse în redacţia Cotidianul, Palatul Cotroceni: „Clopotul va fi prevăzut cu ciocănel exterior“. Mai mult, Administraţia Prezidenţială i-a impus constructorului clopotului ca acesta să aibă „timbrul muzical specific ortodox“.
Cotrocenii au spus şi în ce fel anume să fie scris pe clopot şi numele lui Traian Băsescu: „Ornarea în stil bizantin şi inscripţionarea clopotului cu litere arhaice-româneşti, şlefuire, patinare şi iconografie realizată în ceară“.
Executantul clopotului a fost obligat „să asigure gratuit pe perioada garanţiei revizia anuală, garantând buna funcţionare a clopotului“.
Unde se duc când se duc 1.000.000 de euro?
Conform calculelor efectuate de cotidianul.ro, pe baza documentelor publice care se regăsesc pe portalul oficial de achiziţii publice (e-licitatii.ro), Administraţia Prezidenţială a cheltuit - între 2007 şi 2009 - din fondurile bugetare pentru inaugurarea sfântului locaş - exact în debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale la care a anunţat că se va înscrie şi Traian Băsescu - nu mai puţin de 33 de miliarde de lei vechi (3,3 milioane de lei noi), adică aproximativ un milion de euro. Astfel, lucrările - la biserica fostei Mănăstiri Cotroceni - de proiectare efectuate de Carpaţi Proiect au costat, după cum dezvăluia Cotidianul, 95.997 lei noi, cele de „definitivare şi reabilitare“ realizate de Romconstruct au scos din buzunarul contribuabilului român 1.898.920.04 lei noi, iar cele de „terminare a lucrărilor“ asigurate de Aedificia s-au ridicat la nu mai puţin de 381.149,86 lei noi.
Conservarea şi restaurarea unor fresce - recuperate din biserica de odinioară - de către Universitatea Naţională de Arte au însemnat 267.076 de lei noi. Catapeteasma bisericii - realizată de Gelu P. Ticuleanu - a costat 333.840,2 lei noi, achiziţionarea de obiecte de cult de la Monetăria Statului a însemnat 103.898 de lei noi, iar pictura realizată de SC Obiectiv Patrimoniu SRL a făcut 57.554,19 de lei noi. Cotrocenii au mai achiziţionat patru icoane împărăteşti cu 75.631 de lei noi, precum şi unele obiecte de cult din aur şi argint în valoare de 112.605 de lei noi.
Nu în ultimul rând, despre demolatorul bisericii Mănăstirii Cotroceni, dar şi al altor biserici, Administraţia Prezidenţială scrie respectuos: „În intervalul 1977-1985, palatul de la Cotroceni a fost restaurat şi, tot atunci, a fost construită o nouă aripă pe latura de sud, unită de aceasta cu cea veche şi destinată a fi reşedinţă de lucru a preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Deşi forma iniţială a bisericii a fost ridicată în mandatul lui Ion Iliescu de preşedinte al României, numele fostului şef al statului nici nu apare menţionat: „În 2003-2004, la aproape un sfert de veac de la demolare, AP a demarat lucrările de reconstrucţie a bisericii fostei Mănăstiri Cotroceni, sub forma unui memorial“.
Biserica de la Cotroceni, avariată la cutremurul din 1977, a fost demolată în 1984, în palat urmând să se mute dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu.
Scandalul iconostasului original
Guvernul Boc a declanşat protestul vehement al oamenilor de ştiinţă când a decis, în luna februarie a acestui an, să transfere de la Muzeul Naţional de Artă la biserica Palatului Cotroceni vechiul iconostas al sfântului lăcaş. Protestul specialiştilor a fost declanşat de faptul că vechiul iconostas abia fusese restaurat şi se afla într-o stare avansată de degradare, singurul mod de a fi păstrat fiind cel din camera cu micro-climat special de la MNAR. În urma campaniei oamenilor de ştiinţă susţinute de Cotidianul, guvernul Boc a revenit asupra aberantei decizii.
Orice urmă a predecesorilor săi la Cotroceni, ştearsă sub Băsescu
În pridvorul bisericii memoriale, ridicată în 2004 sub preşedinţia lui Ion Iliescu, era montată o plăcuţă comemorativă care amintea de evenimentul reconstruirii: „Biserica fostei Mănăstiri Cotroceni a fost reconstruită la iniţiativa preşedintelui României, domnul Ion Iliescu, de către SC Aedificia Carpaţi SA, director ing. Petre Badea. 10 septembrie 2004“. Din pridvorul - care s-a păstrat - al bisericii re-reconstruite sub Traian Băsescu a dispărut această placă. Fără vreo explicaţie.
Cotidianul.ro
04 Noi 2009 Cristian Oprea
Peste un miliard şi jumătate de lei vechi, din banii contribuabililor români, a cheltuit Administraţia Prezidenţială în mandatul lui Traian Băsescu numai pentru turnarea clopotului din bisericuţa din incinta Palatului Cotroceni, lăcaş de cult care a costat bugetul de stat al ţării peste 33 de miliarde de lei (1.000.000 de euro)
Ridicarea bisericii celei noi din incinta Administraţiei Prezidenţiale a fost o ambiţie tipică a actualului şef al statului român, pentru că sub mandatul lui Ion Iliescu fusese ridicată o alta, dar mai modestă şi mai ieftină, în care însă nu se puteau ţine slujbe.
Cei mai mulţi au uitat că, totuşi, primul dintre şefii de stat postdecembrişti ai României care s-au preocupat de refacerea bisericii din incinta Palatului Cotroceni a fost Emil Constantinescu. În august 1998, în timpul unei discuţii cu părintele Vasile Ţepordei - figură emblematică a ortodoxiei române şi fost deţinut politic -, cel care-l şi botezase la Tighina, Emil Constantinescu anunţa că demarase proiectele de refacere a bisericii demolate de Nicolae Ceauşescu.
Emil Constantinescu proiecta atunci o fundaţie dedicată reconstrucţiei bisericii şi era primul care îi mulţumea directorului firmei Aedificia Carpaţi că a conservat planurile şi elemente ale ansamblului arhitectonic distrus de Ceauşescu. Tot în vremea aceea, pe locul vechii biserici demolate, din care se mai vedeau fundaţiile, a fost ridicată o cruce din piatră care fusese şi sfinţită. Care a dispărut.
După instalarea sa în fotoliul de şef al statului, Traian Băsescu nu a fost mulţumit că biserica din incinta Palatului Cotroceni nu avea şi funcţie liturgică - adică nu se putea sluji în ea pentru că nu avea toate părţile necesare de canoane - şi s-a decis să o reconstruiască adăugându-i aceste componente obligatorii. Cea iniţial-reconstruită, care avea doar valoare de memorial, avea un cost modest. Problema este că - aşa cum a descoperit Cotidianul consultând documentele oficiale ale Administraţiei Prezidenţiale - banii pentru clopot s-au adăugat la acel aproape un milion de euro reprezentat de costul bisericii inaugurate la finele lunii septembrie. Inaugurare care s-a făcut fără pic de smerenie: în prezenţa mulţimii de televiziuni, dar mai ales de politicieni - unii dintre ei aparţinând Partidului Democrat Liberal, alţii dezertori din propriile partide doar pentru a i se alătura în campania electorală lui Traian Băsescu, campanie în urma căreia vrea să strângă zece ani de stat la Palatul Cotroceni.
În turla bisericii din incinta Palatului Cotroceni bate un clopot al cărui cost se ridică la 1.672.000.000 lei vechi, adică 167.200 de lei noi, ceea ce, la cursul de schimb leu-euro afişat miercuri de Banca Naţională a României, înseamnă 38.868,65 de euro. Conform explicaţiilor din Ghidul Oficial al bisericii prezentat de însăşi Administraţia Prezidenţială: „Pentru o recuperare istorică cât mai fidelă, la 3 decembrie 2008, un nou clopot a fost montat pe dealul Cotrocenilor, în turnul-clopotniţă. Realizat în turnătoria din Satu Lung, Maramureş, din bronz de cea mai bună calitate şi cântărind 1.003 kg, clopotul este decorat cu motive geometrice şi simboluri religioase. Pe el sunt aplicate Stema României, Stema Patriarhiei Ortodoxe Române şi poartă inscripţia «Cu binecuvântarea PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi din iniţiativa domnului Traian Băsescu, preşedintele României, s-a făurit acest clopot pentru Biserica Palatului Cotroceni, fostă ctitorie a Domnului Şerban Cantacuzino în AD MMVIII»“. Cu alte cuvinte, în prag de campanie electorală prezidenţială, deşi nu a avut nici o contribuţie decât cel mult olografă, prezidenţiabilul susţinut de PDL şi-a trecut numele pe clopotul care a fost plătit din bani publici.
Contractul a fost câştigat legal - conform documentelor Administraţiei Prezidenţiale aflate în posesia ziarului nostru - de firma SC B-L Construct SRL cu sediul în Baia Mare. Firma a oferit un preţ mai mic faţă de cel pe care era dispus să-l cheltuiască iniţial Administraţia Prezidenţială pentru clopot, adică 200.000 de lei noi. Administraţia Prezidenţială i-a transmis constructorului de clopot şi cerinţe clare, dintre care unele sunt cel puţin de domeniul fanteziei având în vedere situaţia de criză economică despre care tot vorbeşte Traian Băsescu. Astfel, după cum atestă documentele intrate în posesia ziarului nostru, Cotrocenii au avut nici mai mult nici mai puţin decât următoarea primă cerinţă: „Clopotul va fi livrat cu un sistem de automatizare perfecţionat, format din sistemul de antrenare şi programare care să cuprindă unitate centrală de comandă, unitate centrală de automatizare, antenă GPS etc.“
Administraţia Prezidenţială nu se opreşte aici cu fanteziile în materie de clopot pentru biserica inaugurată de Traian Băsescu: „Sistemul va funcţiona cu semnal prin satelit care reglează automat ora exactă la 00:00, în fiecare zi“. Iar ca să nu existe nici un dubiu, Cotrocenii mai vin cu o indicaţie deosebit de preţioasă: „La trecerea la orarul iarnă-vară, schimbarea orei se face automat“. Cotrocenii nu ezită să facă discret şi legătura între trecutul existent în palat şi prezent: „La acest sistem de supraveghere şi reglare automată a orei va fi racordat şi ceasul existent, montat în turnul clopotniţei“. Şi cerinţele oficiale ale Palatului Cotroceni privind clopotul sunt în concordanţă cu apelul la ponderaţie şi economii bugetare lansat de şeful statului român: „Materialele folosite pentru clopot şi limba clopotului sunt bronzuri de cea mai bună calitate, lingouri; nu se vor folosi deşeuri de cupru sau alt tip de deşeuri“.
Şi ca să nu existe vreun dubiu, Administraţia Prezidenţială specifică limpede: „Cumpenele vor fi confecţionate din lemn de stejar uscat şi fiert în ulei“. În rest, aceleaşi cerinţe ale oamenilor lui Traian Băsescu pentru calitate maximă: „Structura pentru susţinerea clopotului, din lemn de stejar uscat, va fi montată pe grinzile metalice prevăzute de constructor şi fixate în structura de rezistenţă a clădirii când a fost realizată construcţia“. Nu e glumă, dar aşa a cerut, în baza documentelor oficiale ajunse în redacţia Cotidianul, Palatul Cotroceni: „Clopotul va fi prevăzut cu ciocănel exterior“. Mai mult, Administraţia Prezidenţială i-a impus constructorului clopotului ca acesta să aibă „timbrul muzical specific ortodox“.
Cotrocenii au spus şi în ce fel anume să fie scris pe clopot şi numele lui Traian Băsescu: „Ornarea în stil bizantin şi inscripţionarea clopotului cu litere arhaice-româneşti, şlefuire, patinare şi iconografie realizată în ceară“.
Executantul clopotului a fost obligat „să asigure gratuit pe perioada garanţiei revizia anuală, garantând buna funcţionare a clopotului“.
Unde se duc când se duc 1.000.000 de euro?
Conform calculelor efectuate de cotidianul.ro, pe baza documentelor publice care se regăsesc pe portalul oficial de achiziţii publice (e-licitatii.ro), Administraţia Prezidenţială a cheltuit - între 2007 şi 2009 - din fondurile bugetare pentru inaugurarea sfântului locaş - exact în debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale la care a anunţat că se va înscrie şi Traian Băsescu - nu mai puţin de 33 de miliarde de lei vechi (3,3 milioane de lei noi), adică aproximativ un milion de euro. Astfel, lucrările - la biserica fostei Mănăstiri Cotroceni - de proiectare efectuate de Carpaţi Proiect au costat, după cum dezvăluia Cotidianul, 95.997 lei noi, cele de „definitivare şi reabilitare“ realizate de Romconstruct au scos din buzunarul contribuabilului român 1.898.920.04 lei noi, iar cele de „terminare a lucrărilor“ asigurate de Aedificia s-au ridicat la nu mai puţin de 381.149,86 lei noi.
Conservarea şi restaurarea unor fresce - recuperate din biserica de odinioară - de către Universitatea Naţională de Arte au însemnat 267.076 de lei noi. Catapeteasma bisericii - realizată de Gelu P. Ticuleanu - a costat 333.840,2 lei noi, achiziţionarea de obiecte de cult de la Monetăria Statului a însemnat 103.898 de lei noi, iar pictura realizată de SC Obiectiv Patrimoniu SRL a făcut 57.554,19 de lei noi. Cotrocenii au mai achiziţionat patru icoane împărăteşti cu 75.631 de lei noi, precum şi unele obiecte de cult din aur şi argint în valoare de 112.605 de lei noi.
Nu în ultimul rând, despre demolatorul bisericii Mănăstirii Cotroceni, dar şi al altor biserici, Administraţia Prezidenţială scrie respectuos: „În intervalul 1977-1985, palatul de la Cotroceni a fost restaurat şi, tot atunci, a fost construită o nouă aripă pe latura de sud, unită de aceasta cu cea veche şi destinată a fi reşedinţă de lucru a preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Deşi forma iniţială a bisericii a fost ridicată în mandatul lui Ion Iliescu de preşedinte al României, numele fostului şef al statului nici nu apare menţionat: „În 2003-2004, la aproape un sfert de veac de la demolare, AP a demarat lucrările de reconstrucţie a bisericii fostei Mănăstiri Cotroceni, sub forma unui memorial“.
Biserica de la Cotroceni, avariată la cutremurul din 1977, a fost demolată în 1984, în palat urmând să se mute dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu.
Scandalul iconostasului original
Guvernul Boc a declanşat protestul vehement al oamenilor de ştiinţă când a decis, în luna februarie a acestui an, să transfere de la Muzeul Naţional de Artă la biserica Palatului Cotroceni vechiul iconostas al sfântului lăcaş. Protestul specialiştilor a fost declanşat de faptul că vechiul iconostas abia fusese restaurat şi se afla într-o stare avansată de degradare, singurul mod de a fi păstrat fiind cel din camera cu micro-climat special de la MNAR. În urma campaniei oamenilor de ştiinţă susţinute de Cotidianul, guvernul Boc a revenit asupra aberantei decizii.
Orice urmă a predecesorilor săi la Cotroceni, ştearsă sub Băsescu
În pridvorul bisericii memoriale, ridicată în 2004 sub preşedinţia lui Ion Iliescu, era montată o plăcuţă comemorativă care amintea de evenimentul reconstruirii: „Biserica fostei Mănăstiri Cotroceni a fost reconstruită la iniţiativa preşedintelui României, domnul Ion Iliescu, de către SC Aedificia Carpaţi SA, director ing. Petre Badea. 10 septembrie 2004“. Din pridvorul - care s-a păstrat - al bisericii re-reconstruite sub Traian Băsescu a dispărut această placă. Fără vreo explicaţie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)