Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
09 Nov 2009
Biroul de Investigatii
Cînd nu se întîlnesc, ziua în amiaza mare, cu soţia primarului Negoiţă, soţii G. se duc noaptea la sediul PD-L din Modrogan. Iar cînd nu se duc nici în Modrogan, tot soţii G. depun oferte la Primăria Sector 3 şi cîştigă contracte parafate de soţul şi pedelistul Liviu Negoiţă. Şi nu vorbim de contracte de doi lei, ci de meleoarde: peste 60 de milioane de euro.
Cum nici soţii G. şi nici firmele lor nu apar ca donatori la/sponsori oficiali ai PD-L, bănuim că vizitele lor de noapte la sediul central din Modrogan al PD-L au legătură cu starea vremii şi tratamentele naturiste pentru reumatism, zicem şi noi.
Cine sînt soţii G. şi ce caută ei noaptea la partidul lui Negoiţă, în numărul următor din Academia Caţavencu
marți, 10 noiembrie 2009
Calcule de ospătar la licitaţiile ţinute în primăria premierului desemnat
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
09 Noi 2009 Teodor Stefan
Evident, anveloparea blocurilor era parte integrantă din măreaţa campanie a Partidului Democrat Liberal, referitoare la reabilitarea termică a blocurilor de pe vremea lui Ceauşescu.
Toată operaţiunea urma să fie coordonată la nivel naţional de un alt preacinstit ministru, Vasile Blaga, desemnat între timp să reabiliteze şi Ministerul Administraţiei şi Internelor!
Numai că opera politică de binefacere socială s-a transformat rapid într-un scenariu de afacere grosolană. În iunie 2009, Primăria Sectorului 3, condusă de preacinstitul Liviu Negoiţă, a redactat un caiet de sarcini pentru o licitaţie. Documentaţia de atribuire e o mostră de scenariu inteligent în materie de tunuri financiare. În primul rând, ea se referă la reabilitarea termică a blocurilor din sectorul 3 pe perioada 2009-2013 şi se bazează pe Ordonanţa de Urgenţă nr. 18 din 4 martie 2009. În martie - ordonanţa de urgenţă a guvernului, în iunie a fost numită o comisie de evaluare, iar în iulie s-au deschis ofertele. Operaţiune-fulger, care să-i scape pe bucureştenii sectorului 3 de frigul iernii. Câteva lucruri nu erau însă stabilite. Câte blocuri vor fi reabilitate în baza contractului încheiat după această licitaţie?
Zece, o sută, trei sute? Dumnezeu ştie! Şi câte cu patru etaje şi câte cu zece? Nici Dumnezeu nu le-a numărat! Deşi într-o perioadă atât de scurtă directorii firmelor abia apucă să afle de lege şi să o interpreteze, la Primăria Sectorului 3 s-au prezentat suficiente firme pentru ca licitaţia să se poată desfăşura. Între altele, şi firme cunoscute din preajma PDL, plus alte firme de construcţii, avide de lucrări. De, începuse marea criză economică şi boomul pe construcţii era deja pe apa sâmbetei. Şi cine credeţi că se înscrie la licitaţia pentru executarea unor lucrări de reabilitare din sectorul 3? Celebra firmă Tehnologica Radion (o fi auzit oare Vasile Blaga de această societate comercială?) împreună cu Ascor Construct, Grant CFC împreună cu AB Construct şi MKD Termoplus, ACM nr. 4 împreună cu Rotary. La acestea s-au adăugat Strabag AG COMNORD SA şi Soares da Costa împreună cu Argecom. Caietul de sarcini pentru această licitaţie merită un premiu naţional de ingeniozitate.
Lucrările menţionate de documentaţie sunt prevăzute până în cele mai mici operaţiuni. Fiecare concurent trebuia să ofere preţuri pentru 86 de operaţiuni şi articole. Găselniţa aproape diabolică stă într-o idee extrem de simplă. Dacă un concurent dădea preţul la ferestrele de plastic extrem de mic, se alegea cu 0,7 puncte. Dacă pentru desfacerea izolaţiei de terasă oferea un preţ foarte mic, primea 4,5-5 puncte. Foarte simplu! Cu preţuri mari, exagerate la ferestre, câştigai licitaţia, cu preţuri mici pierdeai ca fraierul. Aşa se face că pe 28 iulie Comisia de evaluare a fost în situaţia de a constata că pe primele trei locuri se situau Tehnologica Radion, cu Art Construct, ACM 4 cu Rotary şi AB Construct cu MKD Termoplus. Două dintre acestea aveau preţuri cu mult mai mari decât adversarele eliminate. În câteva zile Primăria Sectorului 3 condusă de preacinstitul Negoiţă a bătut în cuie câştigătorii şi a încheiat contractele. Suma exactă a fost greu de aflat pentru că şi numărul blocurilor nu era sigur.
Unii vorbesc despre lucrări de 100 de milioane de euro, alţii de 300 de milioane sau mai mult, în funcţie de câţi bani procură primăria şi cât rezistă preacinstitul Liviu Negoiţă. Operaţinea de reabilitare termică a blocurilor, atât de trâmbiţată de Emil Boc şi Vasile Blaga, nu se desfăşoară doar pe banii primăriei. Mai vin şi bani de la Guvern şi un procent de la cetăţeanul ajutat să scape de frig şi chemat să contribuie şi el cu un vot. Pentru Traian Băsescu, evident! Rămâne de calculat dacă banii de la cetăţean plus o mică parte din cei de la Guvern nu sunt cumva suficienţi pentru acoperirea cheltuielilor unor reabilitări aranjate ca fiind între cele mai scumpe care se vor face vreodată!
Cotidianul.ro
09 Noi 2009 Teodor Stefan
Evident, anveloparea blocurilor era parte integrantă din măreaţa campanie a Partidului Democrat Liberal, referitoare la reabilitarea termică a blocurilor de pe vremea lui Ceauşescu.
Toată operaţiunea urma să fie coordonată la nivel naţional de un alt preacinstit ministru, Vasile Blaga, desemnat între timp să reabiliteze şi Ministerul Administraţiei şi Internelor!
Numai că opera politică de binefacere socială s-a transformat rapid într-un scenariu de afacere grosolană. În iunie 2009, Primăria Sectorului 3, condusă de preacinstitul Liviu Negoiţă, a redactat un caiet de sarcini pentru o licitaţie. Documentaţia de atribuire e o mostră de scenariu inteligent în materie de tunuri financiare. În primul rând, ea se referă la reabilitarea termică a blocurilor din sectorul 3 pe perioada 2009-2013 şi se bazează pe Ordonanţa de Urgenţă nr. 18 din 4 martie 2009. În martie - ordonanţa de urgenţă a guvernului, în iunie a fost numită o comisie de evaluare, iar în iulie s-au deschis ofertele. Operaţiune-fulger, care să-i scape pe bucureştenii sectorului 3 de frigul iernii. Câteva lucruri nu erau însă stabilite. Câte blocuri vor fi reabilitate în baza contractului încheiat după această licitaţie?
Zece, o sută, trei sute? Dumnezeu ştie! Şi câte cu patru etaje şi câte cu zece? Nici Dumnezeu nu le-a numărat! Deşi într-o perioadă atât de scurtă directorii firmelor abia apucă să afle de lege şi să o interpreteze, la Primăria Sectorului 3 s-au prezentat suficiente firme pentru ca licitaţia să se poată desfăşura. Între altele, şi firme cunoscute din preajma PDL, plus alte firme de construcţii, avide de lucrări. De, începuse marea criză economică şi boomul pe construcţii era deja pe apa sâmbetei. Şi cine credeţi că se înscrie la licitaţia pentru executarea unor lucrări de reabilitare din sectorul 3? Celebra firmă Tehnologica Radion (o fi auzit oare Vasile Blaga de această societate comercială?) împreună cu Ascor Construct, Grant CFC împreună cu AB Construct şi MKD Termoplus, ACM nr. 4 împreună cu Rotary. La acestea s-au adăugat Strabag AG COMNORD SA şi Soares da Costa împreună cu Argecom. Caietul de sarcini pentru această licitaţie merită un premiu naţional de ingeniozitate.
Lucrările menţionate de documentaţie sunt prevăzute până în cele mai mici operaţiuni. Fiecare concurent trebuia să ofere preţuri pentru 86 de operaţiuni şi articole. Găselniţa aproape diabolică stă într-o idee extrem de simplă. Dacă un concurent dădea preţul la ferestrele de plastic extrem de mic, se alegea cu 0,7 puncte. Dacă pentru desfacerea izolaţiei de terasă oferea un preţ foarte mic, primea 4,5-5 puncte. Foarte simplu! Cu preţuri mari, exagerate la ferestre, câştigai licitaţia, cu preţuri mici pierdeai ca fraierul. Aşa se face că pe 28 iulie Comisia de evaluare a fost în situaţia de a constata că pe primele trei locuri se situau Tehnologica Radion, cu Art Construct, ACM 4 cu Rotary şi AB Construct cu MKD Termoplus. Două dintre acestea aveau preţuri cu mult mai mari decât adversarele eliminate. În câteva zile Primăria Sectorului 3 condusă de preacinstitul Negoiţă a bătut în cuie câştigătorii şi a încheiat contractele. Suma exactă a fost greu de aflat pentru că şi numărul blocurilor nu era sigur.
Unii vorbesc despre lucrări de 100 de milioane de euro, alţii de 300 de milioane sau mai mult, în funcţie de câţi bani procură primăria şi cât rezistă preacinstitul Liviu Negoiţă. Operaţinea de reabilitare termică a blocurilor, atât de trâmbiţată de Emil Boc şi Vasile Blaga, nu se desfăşoară doar pe banii primăriei. Mai vin şi bani de la Guvern şi un procent de la cetăţeanul ajutat să scape de frig şi chemat să contribuie şi el cu un vot. Pentru Traian Băsescu, evident! Rămâne de calculat dacă banii de la cetăţean plus o mică parte din cei de la Guvern nu sunt cumva suficienţi pentru acoperirea cheltuielilor unor reabilitări aranjate ca fiind între cele mai scumpe care se vor face vreodată!
Calcule de ospătar la licitaţiile ţinute în primăria premierului desemnat
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
9.11.2oo9 Teodor Stefan
Cotidianul.ro
9.11.2oo9 Teodor Stefan
Reporturi electorale. Numai Loteria ii mai poate scoate din case pe romani in duminicile orbilor
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Cu doua saptamâni inaintea primului tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, marele pot al extragerii Loto 6/49 se incapatâneaza sa ajunga la jucatori. Compania Nationala Loteria Româna nu a acordat nici la extragerea de duminica marele premiu pus în joc la categoria I. Sansele ca acest câstig sa fie acordat chiar în duminica alegerilor din 22 noiembrie cresc vertiginos. Marele premiu la categoria I nu a mai fost câstigat de 37 de extrageri, ultimul fiind incasat în duminica alegerilor pentru Parlamentul European. Daca pâna în duminica din 22 noiembrie nu se va câstiga marele premiu, acesta va ajunge atunci la valoarea de aproximativ 29 milioane de lei (6,9 milioane de euro). Daca premiul va fi reportat în duminica celui de-al doilea tur, pe 6 decembrie, potul va ajunge sa creasca la aproximativ 30,5 milioane de lei (adica 7,62 milioane de euro).
Premiul astfel acumulat va reprezenta un bun motiv pentru ca, în duminica alegerilor, fie ea cea din 22 noiembrie sau cea din 6 decembrie, românii sa faca un efort si sa iasa din case. Reamintim ca ultima data au fost câstigati 11 milioane de euro la Loto 6/49 în duminica alegerilor europarlamentare din data de 7 iunie 2009. Anterior, marele premiu la categoria I, în valoare de 5 milioane de euro, a fost câstigat cu trei saptamâni înaintea alegerilor parlamentare de anul trecut.
Ultimul report la 6/49 – 5,3 milioane de euro
Pâna în prezent, scenariul prezentat de ziarul “Gardianul” pare sa fie urmat întocmai de catre hazard în ceea ce priveste jocul Loto 6/49. Duminica, reportul acumulat la categoria I a ajuns la frumoasa suma de 25.594.020,04 de lei, adica 5,3 milioane de euro. Din data de 7 iunie 2009, respectiv din duminica alegerilor pentru Parlamentul European, au avut loc 37 de extrageri consecutive fara un câstigator al marelui premiu. Asa cum tot “Gardianul” a preconizat, având în vedere datele statistice, reportul la categoria I a crescut exponential cu 1.250.000 de lei saptamânal. Astfel, la data de 15 septembrie, când ziarul nostru a publicat articolul “Înca nu este 22 noiembrie. Loteria nu a acordat marele premiu la Loto 6/49 nici la extragerea aniversara”, reportul ajunsese la suma de 15.426,775,48 de lei. Au urmat extragerile din datele de 17, 20, 24, 27 septembrie, cele din 1, 4, 8, 11, 15, 18, 22 si 25 octombrie, precum si 1 si 8 noiembrie, în fiecare joi acumulându-se un report mediu de 250.000 de lei, în timp ce în fiecare duminica acumulându-se un report mediu de un milion de lei.
În primul tur, potul scontat va fi de 6,9 milioane de euro
Pâna în duminica din 22 noiembrie 2009, când va fi organizat primul tur de scrutin al alegerilor pentru Presedintia României, Compania Nationala Loteria Româna va organiza fix patru extrageri, dintre care patru în zilele de joi 13 si 19 noiembrie, respectiv duminica, în zilele de 15 si 22 noiembrie. Conform statisticii ultimelor 37 de extrageri, în aceste patru extrageri de joi se vor mai reporta în total un milion de lei, iar în celelalte patru extrageri duminicale se vor reporta alte doua milioane de lei, totalizându-se astfel 3 milioane de lei, care se vor adauga celor aproximativ 26 de milioane cât valoreaza astazi câstigul de la categoria I. În aceasta maniera, putem sconta ca, în duminica turului I al alegerilor prezidentiale, marele premiu la Loto 6/49 sa ajunga la valoarea de 29 milioane de lei, ceea ce înseamna aproximativ 6,9 milioane de euro.
Turul al doilea ar ridica potul la 7,2 milioane de euro
Exista însa probabilitatea ca marele premiu la jocul Loto 6/49 sa nu fie acordat nici pe data de 22 noiembrie, ci sa se reporteze pâna în duminica turului al doilea al alegerilor prezidentiale. Din 22 noiembrie pâna pe 6 decembrie, când românii se vor prezenta din nou la vot, vor mai fi organizate alte patru extrageri, respectiv prima, joi 26 noiembrie, a doua, duminica 29 noiembrie, a treia, joi 3 decembrie si a patra, duminica 6 decembrie 2009. Plecând de la aceeasi statistica, în cele doua joi ale acestui interval se vor juca alti 500.000 de lei, în timp ce duminicile vor acumula alte doua milioane de lei, ceea ce, adunat cu cei 29 milioane de lei, vor stabili un premiu de 30,5 milioane de lei în duminica Sfântului Nicolae si a turului al doilea al alegerilor prezidentiale. Transformati în valuta, acesti bani reprezinta un prezumtiv premiu de 7,26 milioane de euro. Acest premiu va avea toate sansele sa prinda consistenta necesara atragerii atentiei nu numai împatimitilor acestui joc, cât si a celorlalte categorii ale populatiei. Si, totodata, va reprezenta un bun motiv pentru ca, în duminica alegerilor, fie ea cea din 22 noiembrie sau cea din 6 decembrie, românii sa faca un efort si sa iasa din case.
La Galati, coincidenta demna de «Guinness Book»
Ultimul câstigator al marelui premiu la Loto 6/49, de duminica 7 iunie, adica de alegerile europarlamentare, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, lucreaza în cadrul unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor, persoana respectiva cerând însa superiorilor sai discretie si solicitând ca numele sau sa nu fie dezvaluit. Dupa sapte luni, marele premiu la Loto 6 din 49 a fost câstigat fix pe 7 iunie, în duminica alegerilor europarlamentare. Aproximativ 470 miliarde de lei au intrat în contul unui pompier care a jucat un bilet pentru care a platit 15,7 lei. Numerele au fost jucate la o agentie din municipiul Galati, coincidenta fiind aceea ca la aceasta agentie s-a câstigat si marele premiu din data de 9 noiembrie 2008. Atât premiul de duminica 7 iunie 2009, cât si cel din data de 9 noiembrie 2008 au fost atribuite de Loteria Româna în preajma alegerilor. Premiul de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni cu trei saptamâni înaintea alegerilor parlamentare. Unul dintre acestia a jucat la agentia 17-010 Galati. În conditiile în care, între alegerile parlamentare de anul trecut si cele europarlamentare de pe 7 iunie 2009, marele premiu la categoria I la jocul Loto 6 din 49 nu a mai fost câstigat, de europarlamentare, cu doua ore înaintea închiderii urnelor, s-au extras cele sase numere jucate pe un bilet înregistrat exact la aceeasi agentie, 17-010 Galati. Numerele jucate si câstigate de respectivul angajat al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati au fost 15, 44, 19, 07, 37 si 30. Ele au fost notate pe o varianta simpla a unui bilet înregistrat la Agentia nr. 17-010 din Galati. Marele premiu la categoria I nu s-a mai câstigat înca dinaintea alegerilor parlamentare din toamna anului trecut. Atunci, premiul atinsese valoarea de 5 milioane de euro si a fost câstigat de doua persoane din… Galati. Astfel, hazardul a facut ca doua mari câstiguri consecutive sa fie câstigate cu bilete jucate la aceeasi agentie. Marele premiu în valoare de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni. Unul dintre acestia a jucat la agentia… 17-010, iar al doilea, la agentia 17.032. Potrivit Companiei Nationale Loteria Româna SA, care a comunicat aceste informatii la vremea respectiva, pe primul bilet s-au jucat doua variante simple (adica doua variante a câte sase numere - dintre care una a fost cea câstigatoare), pentru care fericitul posesor a platit suma de 8,9 lei. Pe al doilea bilet s-a jucat o singura varianta simpla si câstigatoare, la care se adauga un numar la jocul Noroc, pentru care posesorul a platit suma de 6,9 lei. Fiecare dintre cei doi jucatori a câstigat, în acest fel, câte 2,5 milioane de euro, la care se adauga mai multe câstiguri la categoriile a II-a (cinci numere din sase) si a III-a (patru numere din sase). Cei doi galateni au devenit milionari în euro cu trei saptamâni înaintea alegerilor pentru Parlamentul României, care au avut loc pe data de 30 noiembrie 2008.
Andrei Tudor
Gardianul.ro
Cu doua saptamâni inaintea primului tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, marele pot al extragerii Loto 6/49 se incapatâneaza sa ajunga la jucatori. Compania Nationala Loteria Româna nu a acordat nici la extragerea de duminica marele premiu pus în joc la categoria I. Sansele ca acest câstig sa fie acordat chiar în duminica alegerilor din 22 noiembrie cresc vertiginos. Marele premiu la categoria I nu a mai fost câstigat de 37 de extrageri, ultimul fiind incasat în duminica alegerilor pentru Parlamentul European. Daca pâna în duminica din 22 noiembrie nu se va câstiga marele premiu, acesta va ajunge atunci la valoarea de aproximativ 29 milioane de lei (6,9 milioane de euro). Daca premiul va fi reportat în duminica celui de-al doilea tur, pe 6 decembrie, potul va ajunge sa creasca la aproximativ 30,5 milioane de lei (adica 7,62 milioane de euro).
Premiul astfel acumulat va reprezenta un bun motiv pentru ca, în duminica alegerilor, fie ea cea din 22 noiembrie sau cea din 6 decembrie, românii sa faca un efort si sa iasa din case. Reamintim ca ultima data au fost câstigati 11 milioane de euro la Loto 6/49 în duminica alegerilor europarlamentare din data de 7 iunie 2009. Anterior, marele premiu la categoria I, în valoare de 5 milioane de euro, a fost câstigat cu trei saptamâni înaintea alegerilor parlamentare de anul trecut.
Ultimul report la 6/49 – 5,3 milioane de euro
Pâna în prezent, scenariul prezentat de ziarul “Gardianul” pare sa fie urmat întocmai de catre hazard în ceea ce priveste jocul Loto 6/49. Duminica, reportul acumulat la categoria I a ajuns la frumoasa suma de 25.594.020,04 de lei, adica 5,3 milioane de euro. Din data de 7 iunie 2009, respectiv din duminica alegerilor pentru Parlamentul European, au avut loc 37 de extrageri consecutive fara un câstigator al marelui premiu. Asa cum tot “Gardianul” a preconizat, având în vedere datele statistice, reportul la categoria I a crescut exponential cu 1.250.000 de lei saptamânal. Astfel, la data de 15 septembrie, când ziarul nostru a publicat articolul “Înca nu este 22 noiembrie. Loteria nu a acordat marele premiu la Loto 6/49 nici la extragerea aniversara”, reportul ajunsese la suma de 15.426,775,48 de lei. Au urmat extragerile din datele de 17, 20, 24, 27 septembrie, cele din 1, 4, 8, 11, 15, 18, 22 si 25 octombrie, precum si 1 si 8 noiembrie, în fiecare joi acumulându-se un report mediu de 250.000 de lei, în timp ce în fiecare duminica acumulându-se un report mediu de un milion de lei.
În primul tur, potul scontat va fi de 6,9 milioane de euro
Pâna în duminica din 22 noiembrie 2009, când va fi organizat primul tur de scrutin al alegerilor pentru Presedintia României, Compania Nationala Loteria Româna va organiza fix patru extrageri, dintre care patru în zilele de joi 13 si 19 noiembrie, respectiv duminica, în zilele de 15 si 22 noiembrie. Conform statisticii ultimelor 37 de extrageri, în aceste patru extrageri de joi se vor mai reporta în total un milion de lei, iar în celelalte patru extrageri duminicale se vor reporta alte doua milioane de lei, totalizându-se astfel 3 milioane de lei, care se vor adauga celor aproximativ 26 de milioane cât valoreaza astazi câstigul de la categoria I. În aceasta maniera, putem sconta ca, în duminica turului I al alegerilor prezidentiale, marele premiu la Loto 6/49 sa ajunga la valoarea de 29 milioane de lei, ceea ce înseamna aproximativ 6,9 milioane de euro.
Turul al doilea ar ridica potul la 7,2 milioane de euro
Exista însa probabilitatea ca marele premiu la jocul Loto 6/49 sa nu fie acordat nici pe data de 22 noiembrie, ci sa se reporteze pâna în duminica turului al doilea al alegerilor prezidentiale. Din 22 noiembrie pâna pe 6 decembrie, când românii se vor prezenta din nou la vot, vor mai fi organizate alte patru extrageri, respectiv prima, joi 26 noiembrie, a doua, duminica 29 noiembrie, a treia, joi 3 decembrie si a patra, duminica 6 decembrie 2009. Plecând de la aceeasi statistica, în cele doua joi ale acestui interval se vor juca alti 500.000 de lei, în timp ce duminicile vor acumula alte doua milioane de lei, ceea ce, adunat cu cei 29 milioane de lei, vor stabili un premiu de 30,5 milioane de lei în duminica Sfântului Nicolae si a turului al doilea al alegerilor prezidentiale. Transformati în valuta, acesti bani reprezinta un prezumtiv premiu de 7,26 milioane de euro. Acest premiu va avea toate sansele sa prinda consistenta necesara atragerii atentiei nu numai împatimitilor acestui joc, cât si a celorlalte categorii ale populatiei. Si, totodata, va reprezenta un bun motiv pentru ca, în duminica alegerilor, fie ea cea din 22 noiembrie sau cea din 6 decembrie, românii sa faca un efort si sa iasa din case.
La Galati, coincidenta demna de «Guinness Book»
Ultimul câstigator al marelui premiu la Loto 6/49, de duminica 7 iunie, adica de alegerile europarlamentare, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, lucreaza în cadrul unei unitati a Ministerului Administratiei si Internelor, persoana respectiva cerând însa superiorilor sai discretie si solicitând ca numele sau sa nu fie dezvaluit. Dupa sapte luni, marele premiu la Loto 6 din 49 a fost câstigat fix pe 7 iunie, în duminica alegerilor europarlamentare. Aproximativ 470 miliarde de lei au intrat în contul unui pompier care a jucat un bilet pentru care a platit 15,7 lei. Numerele au fost jucate la o agentie din municipiul Galati, coincidenta fiind aceea ca la aceasta agentie s-a câstigat si marele premiu din data de 9 noiembrie 2008. Atât premiul de duminica 7 iunie 2009, cât si cel din data de 9 noiembrie 2008 au fost atribuite de Loteria Româna în preajma alegerilor. Premiul de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni cu trei saptamâni înaintea alegerilor parlamentare. Unul dintre acestia a jucat la agentia 17-010 Galati. În conditiile în care, între alegerile parlamentare de anul trecut si cele europarlamentare de pe 7 iunie 2009, marele premiu la categoria I la jocul Loto 6 din 49 nu a mai fost câstigat, de europarlamentare, cu doua ore înaintea închiderii urnelor, s-au extras cele sase numere jucate pe un bilet înregistrat exact la aceeasi agentie, 17-010 Galati. Numerele jucate si câstigate de respectivul angajat al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati au fost 15, 44, 19, 07, 37 si 30. Ele au fost notate pe o varianta simpla a unui bilet înregistrat la Agentia nr. 17-010 din Galati. Marele premiu la categoria I nu s-a mai câstigat înca dinaintea alegerilor parlamentare din toamna anului trecut. Atunci, premiul atinsese valoarea de 5 milioane de euro si a fost câstigat de doua persoane din… Galati. Astfel, hazardul a facut ca doua mari câstiguri consecutive sa fie câstigate cu bilete jucate la aceeasi agentie. Marele premiu în valoare de 5 milioane de euro din data de 9 noiembrie 2008 a fost câstigat de doi galateni. Unul dintre acestia a jucat la agentia… 17-010, iar al doilea, la agentia 17.032. Potrivit Companiei Nationale Loteria Româna SA, care a comunicat aceste informatii la vremea respectiva, pe primul bilet s-au jucat doua variante simple (adica doua variante a câte sase numere - dintre care una a fost cea câstigatoare), pentru care fericitul posesor a platit suma de 8,9 lei. Pe al doilea bilet s-a jucat o singura varianta simpla si câstigatoare, la care se adauga un numar la jocul Noroc, pentru care posesorul a platit suma de 6,9 lei. Fiecare dintre cei doi jucatori a câstigat, în acest fel, câte 2,5 milioane de euro, la care se adauga mai multe câstiguri la categoriile a II-a (cinci numere din sase) si a III-a (patru numere din sase). Cei doi galateni au devenit milionari în euro cu trei saptamâni înaintea alegerilor pentru Parlamentul României, care au avut loc pe data de 30 noiembrie 2008.
Andrei Tudor
Seful SRI ne confirma: Hayssam s-a intâlnit cu Degeratu la Parchet si este arestat in Siria
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior, a afirmat, duminica seara, într-o emisiune a postului Realitatea TV, ca Serviciul stie „precis“ cum a plecat din tara Omar Hayssam si ca a trimis dosarul la Curtea de Apel Oradea. Maior a confirmat dezvaluirea ziarului nostru, din 7 iulie 2008, potrivit careia omul de afaceri este arestat in Siria, precum si autenticitatea scrisorilor, prezentate de „Gardianul“, in care este relatata discutia dintre Hayssam si generalul Constantin Degeratu.
Maior a afirmat ca SRI a documentat minutios felul în care Omar Hayssam a plecat din tara, desi la nivelul Serviciului nu se stie ca acesta se pregatea sa paraseasca România. El a mentionat ca a existat o deficienta a SRI în acest caz, apreciind ca Serviciul ar fi trebuit sa abordeze mai bine, din punct de vedere profesional, plecarea lui Hayssam. Maior a spus ca SRI a „ultradocumentat“, ulterior, modul si etapele plecarii lui Hayssam si a trimis dosarul Curtii de Apel din Oradea, primul termen fiind în noiembrie. Directorul SRI a evitat sa dea detalii legate de acest dosar, afirmând ca în dosar se regasesc toate elementele legate de eventuale deficiente în supravegherea si monitorizarea lui Hayssam. „Din punct de vedere informativ, stim foarte precis cum a plecat si dosarul este în instanta. Orice speculatie ca ar fi fost ajutat într-un fel sau altul sau ca ar fi existat deficiente profesionale legate de supravegherea si monitorizarea lui se regasesc în acest dosar si este treaba instantei sa se pronunte“, a precizat Maior.
Retinut in Siria
El a dezvaluit ca Hayssam se afla în acest moment retinut în Siria si a precizat ca autoritatile române au facut demersurile necesare extradarii lui. Maior s-a aratat convins ca Hayssam va fi extradat si ca îsi va ispasi pedeapsa în România, însa nu a avansat un termen pentru realizarea acestui fapt.
Directorul SRI a mai mentionat ca discutia dintre Hayssam si consilierul prezidential Constantin Degeratu, care a aparut în presa, era sub autoritatea procurorului de caz, SRI nefiind solicitat sa puna în executare vreo autorizatie legata de aceasta discutie. Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se va judeca la Curtea de Apel Oradea, dupa ce Înalta Curte de Casatie si Justitie a admis, în luna mai, cererea de stramutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucuresti.
Dosarul fugii
La sfârsitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecata pe Mustafa Tartoussi, Mukhles si Mahmoud Omar pentru înlesnire a iesirii din tara a unei persoane despre care se cunostea ca este cercetata pentru fapte de terorism, precum si pe Omar Hayssam, sub aspectul comiterii infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei de stat. Anchetatorii au stabilit ca, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat si înlesnit, împreuna cu Omar Mahmoud si Omar Mukhles, iesirea frauduloasa din România a lui Omar Hayssam, desi cunostea faptul ca acesta a fost trimis în judecata pentru savârsirea unor acte de terorism prin organizarea si finantarea operatiunii de rapire a trei jurnalisti români în Irak. Cercetarile efectuate în faza de urmarire penala au relevat faptul ca plecarea din tara a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritima, cu ajutorul inculpatilor Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar si Mahmoud Omar, aport justificat de „considerente de ordin material - în primul caz - si de ordin familial - în cel de-al doilea caz“. Înalta Curte de Casatie si Justitie a decis condamnarea, în lipsa, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam, judecatorii respingând recursul promovat de avocatii sirianului, care cerusera rejudecarea procesului. Hayssam este urmarit general national si international în baza unui mandat de arestare preventiva emis în lipsa de catre Curtea de Apel Bucuresti.
Andrei Tudor
Gardianul.ro
Directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior, a afirmat, duminica seara, într-o emisiune a postului Realitatea TV, ca Serviciul stie „precis“ cum a plecat din tara Omar Hayssam si ca a trimis dosarul la Curtea de Apel Oradea. Maior a confirmat dezvaluirea ziarului nostru, din 7 iulie 2008, potrivit careia omul de afaceri este arestat in Siria, precum si autenticitatea scrisorilor, prezentate de „Gardianul“, in care este relatata discutia dintre Hayssam si generalul Constantin Degeratu.
Maior a afirmat ca SRI a documentat minutios felul în care Omar Hayssam a plecat din tara, desi la nivelul Serviciului nu se stie ca acesta se pregatea sa paraseasca România. El a mentionat ca a existat o deficienta a SRI în acest caz, apreciind ca Serviciul ar fi trebuit sa abordeze mai bine, din punct de vedere profesional, plecarea lui Hayssam. Maior a spus ca SRI a „ultradocumentat“, ulterior, modul si etapele plecarii lui Hayssam si a trimis dosarul Curtii de Apel din Oradea, primul termen fiind în noiembrie. Directorul SRI a evitat sa dea detalii legate de acest dosar, afirmând ca în dosar se regasesc toate elementele legate de eventuale deficiente în supravegherea si monitorizarea lui Hayssam. „Din punct de vedere informativ, stim foarte precis cum a plecat si dosarul este în instanta. Orice speculatie ca ar fi fost ajutat într-un fel sau altul sau ca ar fi existat deficiente profesionale legate de supravegherea si monitorizarea lui se regasesc în acest dosar si este treaba instantei sa se pronunte“, a precizat Maior.
Retinut in Siria
El a dezvaluit ca Hayssam se afla în acest moment retinut în Siria si a precizat ca autoritatile române au facut demersurile necesare extradarii lui. Maior s-a aratat convins ca Hayssam va fi extradat si ca îsi va ispasi pedeapsa în România, însa nu a avansat un termen pentru realizarea acestui fapt.
Directorul SRI a mai mentionat ca discutia dintre Hayssam si consilierul prezidential Constantin Degeratu, care a aparut în presa, era sub autoritatea procurorului de caz, SRI nefiind solicitat sa puna în executare vreo autorizatie legata de aceasta discutie. Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se va judeca la Curtea de Apel Oradea, dupa ce Înalta Curte de Casatie si Justitie a admis, în luna mai, cererea de stramutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucuresti.
Dosarul fugii
La sfârsitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecata pe Mustafa Tartoussi, Mukhles si Mahmoud Omar pentru înlesnire a iesirii din tara a unei persoane despre care se cunostea ca este cercetata pentru fapte de terorism, precum si pe Omar Hayssam, sub aspectul comiterii infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei de stat. Anchetatorii au stabilit ca, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat si înlesnit, împreuna cu Omar Mahmoud si Omar Mukhles, iesirea frauduloasa din România a lui Omar Hayssam, desi cunostea faptul ca acesta a fost trimis în judecata pentru savârsirea unor acte de terorism prin organizarea si finantarea operatiunii de rapire a trei jurnalisti români în Irak. Cercetarile efectuate în faza de urmarire penala au relevat faptul ca plecarea din tara a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritima, cu ajutorul inculpatilor Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar si Mahmoud Omar, aport justificat de „considerente de ordin material - în primul caz - si de ordin familial - în cel de-al doilea caz“. Înalta Curte de Casatie si Justitie a decis condamnarea, în lipsa, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam, judecatorii respingând recursul promovat de avocatii sirianului, care cerusera rejudecarea procesului. Hayssam este urmarit general national si international în baza unui mandat de arestare preventiva emis în lipsa de catre Curtea de Apel Bucuresti.
Andrei Tudor
luni, 9 noiembrie 2009
Precedentul „Caltabosul“. Curtea Constitutionala: inregistrarile inaintea inceperii urmaririi penale sunt ilegale
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Curtea Constitutionala a decis ca probele obtinute inaintea inceperii urmaririi penale sunt ilegale. Prin urmare, inregistrarile efectuate inaintea acestei faze procedurale nu mai pot fi folosite ca probe in instante. Decizia Curtii, pronuntata in dosarul “Caltabosii”, va putea fi invocata de toate persoanele impotriva carora procurorii au declansat actiuni penale dupa efectuarea interceptarilor, situatie in care se afla multe dosare, printre care “Penescu” sau “Valiza”• Avocatul Ovidiu Budusan, aparatorul lui Decebal Traian Remes, ne-a declarat ca, potrivit Curtii Constitutionale, “efectuarea inregistrarilor fara o incepere prealabila a urmaririi penale este ilegala, fapt pe care noi l-am sustinut de la bun inceput. Acest fapt ar trebui sa determine anularea probelor obtinute in acest mod. Avocatii au sustinut intotdeauna ilegalitatea acestor practici, dar pana acum nu au avut o proba atat de solida a sustinerilor lor”• Probele principale pe care se bazeaza acuzatiile din dosarul "Caltabosii" constau într-o serie de înregistrari în care apar fostii ministri ai agriculturii, Decebal Traian Remes, respectiv Ioan Avram Muresan. Procurorii au efectuat înregistrarile în baza unui mandat primit de la un judecator în septembrie 2007, înainte sa aiba vreo proba solida pentru a putea începe urmarirea penala. Câteva zile mai târziu, acestea au ajuns si în presa, tot înaintea începerii urmaririi penaleConstatarea Curtii Constitutionale ca inregistrarile video din dosarul “Caltabosul” sunt ilegale va da o noua turnura atat acestei cauze, cat si celorlate in care procurorii au adus drept probe interceptari efectuate inaintea inceperii urmaririi penale. Avocatul Ovidiu Budusan, aparatorul fostului ministru Decebal Traian Remes, ne-a declarat ca, “desi formal, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate ridicata in dosar, a aratat faptul ca efectuarea inregistrarilor fara o incepere prealabila a urmaririi penale este ilegala, fapt pe care noi l-am sustinut de la bun inceput. Acest fapt ar trebui sa determine anularea probelor obtinute in acest mod. Avocatii au sustinut intotdeauna ilegalitatea acestor practici, dar pana acum nu au avut o proba atat de solida a sustinerilor lor”.Procurorii ramân fara probeProbele principale pe care se bazeaza acuzatiile din dosarul „Caltabosul“ constau într-o serie de înregistrari în care apar ministrul agriculturii de atunci, Decebal Traian Remes, si fostul ocupant al acestei functii, Ioan Muresan. Dupa ce acestia au fost trimisi în judecata, avocatii au ridicat o exceptie conform careia nu este constitutional sa înregistrezi pe cineva în faza de acte premergatoare a unui dosar. Ca o consecinta a acestei decizii, avocatul Gheorghita Mateut a declarat pentru Mediafax: “Vom solicita instantei supreme sa constate ca aceste mijloace de proba s-au obtinut contrar dispozitiilor legale si sa le înlature. Acest lucru înseamna ca judecata nu se va putea sprijini nici pe mijloacele de proba, nici pe probele obtinute din acestea”. Procurorii au efectuat înregistrarile în baza unui mandat primit de la un judecator în septembrie 2007, înainte sa aiba vreo proba solida pentru a putea începe urmarirea penala. Câteva zile mai târziu, acestea au ajuns si în presa, tot înaintea începerii urmaririi penale. Dosarul se afla pe rolul Curtii Supreme. In decizia Curtii Constitutionale se arata: “Dispozitiile legale criticate nu permit, asa cum in mod eronat sustine autorul exceptiei, administrarea mijloacelor de proba in afara procesului penal, adica in faza actelor premergatoare. Daca ar fi asa, in mod evident, o astfel de instrumentare poate fi cenzurata in fata instantelor de judecata. Nu se poate admite insa ideea infrangerii prezumtiei de constitutionalitate ca urmare a aplicarii unor dispozitii legale in contradictie cu legea ori cu principiile fundamentale. Actele premergatoare au o natura proprie, care nu poate fi identificata sau subsumata naturii precise si bine determinate a altor institutii si care au ca scop verificarea si completarea informatiilor detinute de organele de urmarire penala in vederea fundamentarii convingerii cu privire la oportunitatea urmaririi penale. Avand un caracter sui-generis sustras hegemoniei garantiilor impuse de faza propriu-zisa de urmarire penala, este unanim acceptat faptul ca in cadrul investigatiilor prealabile nu pot fi luate masuri procesuale ori administrate probe care presupun existenta certa a unei urmariri penale incepute. De altfel, interceptarea si inregistrarea convorbirilor pot fi dispuse, asa cum se prevede in alin. 1 al art. 911 din Codul de procedura penala, la cererea procurorului care efectueaza ori supravegheaza urmarirea penala. Iata deci ca administrarea unor astfel de mijloace de proba este plasata in cadrul primei faze a procesului penal, urmarirea penala putand fi inceputa, potrivit art. 221 si 228 din Codul de procedura penala, atat in personam, cat si in rem. In plus, textul stabileste in termeni fara echivoc ca inregistrarea audio sau video se dispune daca sunt date privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni, prin aceasta a doua alternativa intelegandu-se evident si situatiile ce intra in sfera actelor de punere in executare a hotararii de a savarsi infractiunea in acord cu art. 20 din Codul penal referitor la tentativa, si nu in sfera unor simple acte de pregatire”.Dosarul «Caltabosi contra licitatii»Procurorii anticoruptie i-au deferit justitiei pe fostii ministri ai agriculturii Traian Decebal Remes si Ioan Avram Muresan, acuzati de favorizarea unei firme pentru câstigarea unei licitatii, în schimbul unui autoturism de lux, produse alimentare si a 15.000 de euro. Traian Decebal Remes, ministru al agriculturii si dezvoltarii rurale în perioada aprilie-octombrie 2007, este acuzat de trafic de influenta, iar Ioan Avram Muresan, de complicitate la cumparare de influenta, în forma continuata, informeaza Directia Nationala Anticoruptie. Alaturi de cei doi este inculpat si omul de afaceri Gheorghe Ciorba pentru infractiunea de cumparare de influenta, în forma continuata. Potrivit rechizitoriului Directiei Nationale Anticoruptie, în datele de 13 septembrie 2007 si 23 septembrie 2007, inculpatul Remes, în calitate de ministru al agriculturii si dezvoltarii rurale, detinuta la acea data, ar fi acceptat si primit produse alimentare în valoare de 1.500 de lei si suma de 15.000 de euro de la inculpatul Ciorba, prin intermediul inculpatului Muresan. „Banii si produsele alimentare au fost primite în scopul favorizarii firmei SC Construct Europromt SRL Certeze (apartinând fiului omului de afaceri Ciorba Gheorghe) la câstigarea a doua licitatii publice de atribuire de lucrari de amenajari funciare, prin exercitarea influentei pe care ministrul o avea asupra functionarilor însarcinati cu derularea procedurilor de achizitie publica, din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vânatoare (ITRSV) Râmnicu Vâlcea - structura aflata în subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale“, sustin procurorii DNA. Omul de afaceri Ciorba ar fi oferit, prin intermediul lui Muresan, fost ministru al agriculturii, si un autoturism de lux marca Audi Q7, în valoare de 65.000 de euro, fiind extrem de interesat în câstigarea licitatiei de la ITRSV Râmnicu Vâlcea.Arestari in baza inregistrarilor„În desfasurarea activitatilor descrise mai sus, inculpatul Muresan Ioan a jucat rolul de intermediar, având la baza relatia de prietenie cu inculpatul Remes Decebal Traian, în conditiile în care cei doi au fost si colegi în Guvernul României în perioada 1997-2000“, arata DNA. În 6 octombrie 2007, fata de inculpatul Muresan, procurorii au dispus luarea masurii retinerii pentru o perioada de 24 de ore, acesta fiind prezentat Tribunalului Bucuresti cu propunerea luarii masurii arestarii preventive. Instanta a dispus înlocuirea arestarii preventive cu obligarea inculpatului de a nu parasi localitatea. La data de 3 ianuarie 2008, aceasta a fost înlocuita cu masura obligarii de a nu parasi tara, valabila pâna la 1 iulie 2008. În 10 martie, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului situat în municipiul Baia Mare, apartinând inculpatului Remes Decebal Traian, în vederea confiscarii sumelor care au reprezentat obiectul infractiunii de trafic de influenta. Dosarul a fost trimis, spre judecare, la Înalta Curte de Casatie si Justitie. TVR a difuzat, pe data de 10.10.2007, în jurnalul de la ora 19.00, imagini de la o întâlnire a ministrului agriculturii, Decebal Traian Remes, cu fostul ministru Ioan Avram Muresan, în care acesta din urma îi da un plic lui Remes, precum si înregistrari audio referitoare la licitatii. Mai multe înregistrari audio si o înregistrare video în cazul Remes-Muresan-Ciorba au fost postate, ulterior, pe o pagina de Internet.
Cristian Stanescu
Gardianul.ro
Curtea Constitutionala a decis ca probele obtinute inaintea inceperii urmaririi penale sunt ilegale. Prin urmare, inregistrarile efectuate inaintea acestei faze procedurale nu mai pot fi folosite ca probe in instante. Decizia Curtii, pronuntata in dosarul “Caltabosii”, va putea fi invocata de toate persoanele impotriva carora procurorii au declansat actiuni penale dupa efectuarea interceptarilor, situatie in care se afla multe dosare, printre care “Penescu” sau “Valiza”• Avocatul Ovidiu Budusan, aparatorul lui Decebal Traian Remes, ne-a declarat ca, potrivit Curtii Constitutionale, “efectuarea inregistrarilor fara o incepere prealabila a urmaririi penale este ilegala, fapt pe care noi l-am sustinut de la bun inceput. Acest fapt ar trebui sa determine anularea probelor obtinute in acest mod. Avocatii au sustinut intotdeauna ilegalitatea acestor practici, dar pana acum nu au avut o proba atat de solida a sustinerilor lor”• Probele principale pe care se bazeaza acuzatiile din dosarul "Caltabosii" constau într-o serie de înregistrari în care apar fostii ministri ai agriculturii, Decebal Traian Remes, respectiv Ioan Avram Muresan. Procurorii au efectuat înregistrarile în baza unui mandat primit de la un judecator în septembrie 2007, înainte sa aiba vreo proba solida pentru a putea începe urmarirea penala. Câteva zile mai târziu, acestea au ajuns si în presa, tot înaintea începerii urmaririi penaleConstatarea Curtii Constitutionale ca inregistrarile video din dosarul “Caltabosul” sunt ilegale va da o noua turnura atat acestei cauze, cat si celorlate in care procurorii au adus drept probe interceptari efectuate inaintea inceperii urmaririi penale. Avocatul Ovidiu Budusan, aparatorul fostului ministru Decebal Traian Remes, ne-a declarat ca, “desi formal, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate ridicata in dosar, a aratat faptul ca efectuarea inregistrarilor fara o incepere prealabila a urmaririi penale este ilegala, fapt pe care noi l-am sustinut de la bun inceput. Acest fapt ar trebui sa determine anularea probelor obtinute in acest mod. Avocatii au sustinut intotdeauna ilegalitatea acestor practici, dar pana acum nu au avut o proba atat de solida a sustinerilor lor”.Procurorii ramân fara probeProbele principale pe care se bazeaza acuzatiile din dosarul „Caltabosul“ constau într-o serie de înregistrari în care apar ministrul agriculturii de atunci, Decebal Traian Remes, si fostul ocupant al acestei functii, Ioan Muresan. Dupa ce acestia au fost trimisi în judecata, avocatii au ridicat o exceptie conform careia nu este constitutional sa înregistrezi pe cineva în faza de acte premergatoare a unui dosar. Ca o consecinta a acestei decizii, avocatul Gheorghita Mateut a declarat pentru Mediafax: “Vom solicita instantei supreme sa constate ca aceste mijloace de proba s-au obtinut contrar dispozitiilor legale si sa le înlature. Acest lucru înseamna ca judecata nu se va putea sprijini nici pe mijloacele de proba, nici pe probele obtinute din acestea”. Procurorii au efectuat înregistrarile în baza unui mandat primit de la un judecator în septembrie 2007, înainte sa aiba vreo proba solida pentru a putea începe urmarirea penala. Câteva zile mai târziu, acestea au ajuns si în presa, tot înaintea începerii urmaririi penale. Dosarul se afla pe rolul Curtii Supreme. In decizia Curtii Constitutionale se arata: “Dispozitiile legale criticate nu permit, asa cum in mod eronat sustine autorul exceptiei, administrarea mijloacelor de proba in afara procesului penal, adica in faza actelor premergatoare. Daca ar fi asa, in mod evident, o astfel de instrumentare poate fi cenzurata in fata instantelor de judecata. Nu se poate admite insa ideea infrangerii prezumtiei de constitutionalitate ca urmare a aplicarii unor dispozitii legale in contradictie cu legea ori cu principiile fundamentale. Actele premergatoare au o natura proprie, care nu poate fi identificata sau subsumata naturii precise si bine determinate a altor institutii si care au ca scop verificarea si completarea informatiilor detinute de organele de urmarire penala in vederea fundamentarii convingerii cu privire la oportunitatea urmaririi penale. Avand un caracter sui-generis sustras hegemoniei garantiilor impuse de faza propriu-zisa de urmarire penala, este unanim acceptat faptul ca in cadrul investigatiilor prealabile nu pot fi luate masuri procesuale ori administrate probe care presupun existenta certa a unei urmariri penale incepute. De altfel, interceptarea si inregistrarea convorbirilor pot fi dispuse, asa cum se prevede in alin. 1 al art. 911 din Codul de procedura penala, la cererea procurorului care efectueaza ori supravegheaza urmarirea penala. Iata deci ca administrarea unor astfel de mijloace de proba este plasata in cadrul primei faze a procesului penal, urmarirea penala putand fi inceputa, potrivit art. 221 si 228 din Codul de procedura penala, atat in personam, cat si in rem. In plus, textul stabileste in termeni fara echivoc ca inregistrarea audio sau video se dispune daca sunt date privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni, prin aceasta a doua alternativa intelegandu-se evident si situatiile ce intra in sfera actelor de punere in executare a hotararii de a savarsi infractiunea in acord cu art. 20 din Codul penal referitor la tentativa, si nu in sfera unor simple acte de pregatire”.Dosarul «Caltabosi contra licitatii»Procurorii anticoruptie i-au deferit justitiei pe fostii ministri ai agriculturii Traian Decebal Remes si Ioan Avram Muresan, acuzati de favorizarea unei firme pentru câstigarea unei licitatii, în schimbul unui autoturism de lux, produse alimentare si a 15.000 de euro. Traian Decebal Remes, ministru al agriculturii si dezvoltarii rurale în perioada aprilie-octombrie 2007, este acuzat de trafic de influenta, iar Ioan Avram Muresan, de complicitate la cumparare de influenta, în forma continuata, informeaza Directia Nationala Anticoruptie. Alaturi de cei doi este inculpat si omul de afaceri Gheorghe Ciorba pentru infractiunea de cumparare de influenta, în forma continuata. Potrivit rechizitoriului Directiei Nationale Anticoruptie, în datele de 13 septembrie 2007 si 23 septembrie 2007, inculpatul Remes, în calitate de ministru al agriculturii si dezvoltarii rurale, detinuta la acea data, ar fi acceptat si primit produse alimentare în valoare de 1.500 de lei si suma de 15.000 de euro de la inculpatul Ciorba, prin intermediul inculpatului Muresan. „Banii si produsele alimentare au fost primite în scopul favorizarii firmei SC Construct Europromt SRL Certeze (apartinând fiului omului de afaceri Ciorba Gheorghe) la câstigarea a doua licitatii publice de atribuire de lucrari de amenajari funciare, prin exercitarea influentei pe care ministrul o avea asupra functionarilor însarcinati cu derularea procedurilor de achizitie publica, din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vânatoare (ITRSV) Râmnicu Vâlcea - structura aflata în subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale“, sustin procurorii DNA. Omul de afaceri Ciorba ar fi oferit, prin intermediul lui Muresan, fost ministru al agriculturii, si un autoturism de lux marca Audi Q7, în valoare de 65.000 de euro, fiind extrem de interesat în câstigarea licitatiei de la ITRSV Râmnicu Vâlcea.Arestari in baza inregistrarilor„În desfasurarea activitatilor descrise mai sus, inculpatul Muresan Ioan a jucat rolul de intermediar, având la baza relatia de prietenie cu inculpatul Remes Decebal Traian, în conditiile în care cei doi au fost si colegi în Guvernul României în perioada 1997-2000“, arata DNA. În 6 octombrie 2007, fata de inculpatul Muresan, procurorii au dispus luarea masurii retinerii pentru o perioada de 24 de ore, acesta fiind prezentat Tribunalului Bucuresti cu propunerea luarii masurii arestarii preventive. Instanta a dispus înlocuirea arestarii preventive cu obligarea inculpatului de a nu parasi localitatea. La data de 3 ianuarie 2008, aceasta a fost înlocuita cu masura obligarii de a nu parasi tara, valabila pâna la 1 iulie 2008. În 10 martie, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului situat în municipiul Baia Mare, apartinând inculpatului Remes Decebal Traian, în vederea confiscarii sumelor care au reprezentat obiectul infractiunii de trafic de influenta. Dosarul a fost trimis, spre judecare, la Înalta Curte de Casatie si Justitie. TVR a difuzat, pe data de 10.10.2007, în jurnalul de la ora 19.00, imagini de la o întâlnire a ministrului agriculturii, Decebal Traian Remes, cu fostul ministru Ioan Avram Muresan, în care acesta din urma îi da un plic lui Remes, precum si înregistrari audio referitoare la licitatii. Mai multe înregistrari audio si o înregistrare video în cazul Remes-Muresan-Ciorba au fost postate, ulterior, pe o pagina de Internet.
Cristian Stanescu
Negoiţă „Nababul“
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
08 Noi 2009
Pentru cine priveşte mai atent la ce se întâmplă la Primăria Sectorului 3 nu se poate să-i scape câteva lucruri. Primăria talentatului cântăreţ de muzică populară Liviu Negoiţă, discret ca preşedinte al PDL Bucureşti, încheie de zor tot felul de contracte cu firme ale unei prietene de familie Florina Mihaela Gruia, fostă soţie a celebrului avocat de privatizări Doru Boştină.
prezentăm mai jos o asemenea listă de contracte încheiate de Primăria Sectorului 3 cu firma Florinei Mihaela Gruia (fostă Boştină):
1. 78.957.700 lei (aproximativ 19 milioane de euro) de la Primăria Sectorului 3
2. 70.000.000 lei (peste 16 milioane de euro) de la Direcţia Parcurilor Sector 3
3. 46.268.542,20 lei (11 milioane de euro) de la Direcţia Parcuri Sector 3 (suma va fi împărţită cu Societatea Cris Garden SRL)
4. 2.503.603,97 lei (600.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3
5. 1.530.800 lei (360.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3
6. 1.431.338,19 lei (340.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3
1.359.652,59 lei (320.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3
8. 863.200,59 lei (200.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3
9. 2.243.709 lei (530.000 de euro) de la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza“
10. 1.222.505 lei (290.000 de euro) de la Liceul Bilingv „Decebal“
11. 245.025,80 lei (aproape 60.000 de euro) de la Liceul Bilingv „Decebal“
12. 273.845,10 lei (65.000 de euro) de la Liceul Bilingv „Decebal“
13. 747.903 lei (peste 170.000 de euro) de la Grupul Şcolar de Construcţii-Montaj „Mihai Bravu“
14. 245.300 lei (aproape 60.000 de euro) de la Liceul Teoretic „Benjamin Franklin“
15. 249.301 lei (aproape 60.000 de euro) de la Grupul Şcolar de Construcţii-Montaj „Elie Radu“
16. 234.301 lei (55.000 de euro) de la Grupul Şcolar „Nichita Stănescu“
17. 249.301 lei (aproape 60.000 de euro) de la Grupul Şcolar „Anghel Saligny“
18. 249.301 lei (aproape 60.000 de euro) de la Liceul „Dante Alighieri“
19. 249.301 lei (aproape 60.000 de euro) de la Grupul Şcolar Industrial nr. 19 RATB
Nu deţinem datele legate de contractele încheiate pentru locurile de joacă şi din Cluj-Napoca. Ele vor constitui subiectul unor investigaţii ulterioare. Ca şi mulţimea de terenuri dobândite cu mare abilitate şi iuţeală în acelaşi sector de un alt prieten al primarului, înţepatul şi gureşul politician Cristian Boureanu.
În 2008, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, AA Marketing and Management SRL a avut o cifră de afaceri de 32 milioane de lei, un profit de 20 milioane de lei, dar şi datorii de 15,2 milioane de lei. După cum se vede, familia Gruia a fost lovită pe neaşteptate de o mare bogăţie. Bani, vile în zona de lux, terenuri ultrapiperate, case vechi din Bucureşti. O altă firmă a miraculoasei făcătoare de bani familie Gruia n-a produs un chior. Floreasca Lake Sight SRL avea în 2007 cifra de afaceri zero şi profit zero.
În acelaşi timp, modestul Liviu Negoiţă, poreclit de unii Negoiţă „Nababul“, este suspectat ca fiind principalul finanţator al campaniei lui Traian Băsescu. Pe nesimţite, în vara acestui an, familia Gruia (beneficiara contractelor de mai sus) a vândut cea mai scumpă vilă din Bucureşti: fosta ambasadă a Malaieziei de la Grădina Icoanei, cu suma de 3,5 milioane de euro. În acelaşi timp, familia Gruia mai deţine şi o vilă pe Strada Sofia nr. 2. De unde atâta bănet? Din păsările şi ouăle comercializate de firmele AAYLEX, producătoare de carne de pasăre, în care familia Gruia nu deţine majoritatea acţiunilor, pe care datele Ministerului Finanţelor ni le arată cu un profit destul de modest. În acelaşi timp, prea cinstitul Negoiţă şi prietenii săi, abonaţi la contractele Primăriei Sectorului 3, au fost identificaţi ca având legături şi cu alte proprietăţi din Bucureşti.
Se spune că în cursul anilor 2008 şi 2009 familiile Negoiţă şi Gruia controlează proprietăţi de aproximativ 12 milioane de euro. Acestea se află la următoarele adrese:
l Clădire pe Strada C-tin Mille nr. 1, colţ cu Ion Oteteleşanu, în spatele Palatului Telefoanelor
l Teren în Strada Aleea Alexandru nr. 42
l Teren construibil în Strada Turgheniev nr. 16, în curtea unităţii SIE de pe aceeaşi stradă (în curtea vilei lui Nicolae Ceauşescu)
l Teren şi construcţie în curs de execuţie pe Strada Dante Alighieri. Construcţia cu mai multe etaje este edificată de firma lui Raul Doicescu (om de casă al PDL), BOGART
După cum se vede, este vorba de proprietăţi numai una şi una, de la două milioane de euro în sus fiecare. Şi care nu au fost încă valorificate pentru familia politică a PDL, având toate şansele ca la un anume moment să ajungă în zestrea familiei Negoiţă. Cititorii noştri sunt atât de inteligenţi încât să-şi imagineze că toate acestea nu sunt încă pe numele familiei Negoiţă!
Salariul doamnei Negoiţă - 7.500 euro pe lună
În 2008, Liviu Negoiţă a obţinut ca primar un venit de 50.181 lei, iar soţia, în calitate de comisar la Comisia Naţională pentru Valori Mobiliare, un venit de 385.990 de lei - aproximativ 90.000 de euro, adică circa 7.500 euro/lună, informează „Gândul“. Cei doi soţi au mai obţinut venituri şi din închirierea apartamentelor proprietate personală. În perioada ianuarie-martie 2008, Negoiţă susţine că a încasat câte 1.400 de euro lunar, iar soţia sa a închiriat un apartament în perioada ianuarie-aprilie contra sumei de 5.600 de lei lunar.
Cotidianul.ro
08 Noi 2009
Pentru cine priveşte mai atent la ce se întâmplă la Primăria Sectorului 3 nu se poate să-i scape câteva lucruri. Primăria talentatului cântăreţ de muzică populară Liviu Negoiţă, discret ca preşedinte al PDL Bucureşti, încheie de zor tot felul de contracte cu firme ale unei prietene de familie Florina Mihaela Gruia, fostă soţie a celebrului avocat de privatizări Doru Boştină.
prezentăm mai jos o asemenea listă de contracte încheiate de Primăria Sectorului 3 cu firma Florinei Mihaela Gruia (fostă Boştină):
1. 78.957.700 lei (aproximativ 19 milioane de euro) de la Primăria Sectorului 3
2. 70.000.000 lei (peste 16 milioane de euro) de la Direcţia Parcurilor Sector 3
3. 46.268.542,20 lei (11 milioane de euro) de la Direcţia Parcuri Sector 3 (suma va fi împărţită cu Societatea Cris Garden SRL)
4. 2.503.603,97 lei (600.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3
5. 1.530.800 lei (360.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3
6. 1.431.338,19 lei (340.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3
1.359.652,59 lei (320.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3
8. 863.200,59 lei (200.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3
9. 2.243.709 lei (530.000 de euro) de la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza“
10. 1.222.505 lei (290.000 de euro) de la Liceul Bilingv „Decebal“
11. 245.025,80 lei (aproape 60.000 de euro) de la Liceul Bilingv „Decebal“
12. 273.845,10 lei (65.000 de euro) de la Liceul Bilingv „Decebal“
13. 747.903 lei (peste 170.000 de euro) de la Grupul Şcolar de Construcţii-Montaj „Mihai Bravu“
14. 245.300 lei (aproape 60.000 de euro) de la Liceul Teoretic „Benjamin Franklin“
15. 249.301 lei (aproape 60.000 de euro) de la Grupul Şcolar de Construcţii-Montaj „Elie Radu“
16. 234.301 lei (55.000 de euro) de la Grupul Şcolar „Nichita Stănescu“
17. 249.301 lei (aproape 60.000 de euro) de la Grupul Şcolar „Anghel Saligny“
18. 249.301 lei (aproape 60.000 de euro) de la Liceul „Dante Alighieri“
19. 249.301 lei (aproape 60.000 de euro) de la Grupul Şcolar Industrial nr. 19 RATB
Nu deţinem datele legate de contractele încheiate pentru locurile de joacă şi din Cluj-Napoca. Ele vor constitui subiectul unor investigaţii ulterioare. Ca şi mulţimea de terenuri dobândite cu mare abilitate şi iuţeală în acelaşi sector de un alt prieten al primarului, înţepatul şi gureşul politician Cristian Boureanu.
În 2008, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, AA Marketing and Management SRL a avut o cifră de afaceri de 32 milioane de lei, un profit de 20 milioane de lei, dar şi datorii de 15,2 milioane de lei. După cum se vede, familia Gruia a fost lovită pe neaşteptate de o mare bogăţie. Bani, vile în zona de lux, terenuri ultrapiperate, case vechi din Bucureşti. O altă firmă a miraculoasei făcătoare de bani familie Gruia n-a produs un chior. Floreasca Lake Sight SRL avea în 2007 cifra de afaceri zero şi profit zero.
În acelaşi timp, modestul Liviu Negoiţă, poreclit de unii Negoiţă „Nababul“, este suspectat ca fiind principalul finanţator al campaniei lui Traian Băsescu. Pe nesimţite, în vara acestui an, familia Gruia (beneficiara contractelor de mai sus) a vândut cea mai scumpă vilă din Bucureşti: fosta ambasadă a Malaieziei de la Grădina Icoanei, cu suma de 3,5 milioane de euro. În acelaşi timp, familia Gruia mai deţine şi o vilă pe Strada Sofia nr. 2. De unde atâta bănet? Din păsările şi ouăle comercializate de firmele AAYLEX, producătoare de carne de pasăre, în care familia Gruia nu deţine majoritatea acţiunilor, pe care datele Ministerului Finanţelor ni le arată cu un profit destul de modest. În acelaşi timp, prea cinstitul Negoiţă şi prietenii săi, abonaţi la contractele Primăriei Sectorului 3, au fost identificaţi ca având legături şi cu alte proprietăţi din Bucureşti.
Se spune că în cursul anilor 2008 şi 2009 familiile Negoiţă şi Gruia controlează proprietăţi de aproximativ 12 milioane de euro. Acestea se află la următoarele adrese:
l Clădire pe Strada C-tin Mille nr. 1, colţ cu Ion Oteteleşanu, în spatele Palatului Telefoanelor
l Teren în Strada Aleea Alexandru nr. 42
l Teren construibil în Strada Turgheniev nr. 16, în curtea unităţii SIE de pe aceeaşi stradă (în curtea vilei lui Nicolae Ceauşescu)
l Teren şi construcţie în curs de execuţie pe Strada Dante Alighieri. Construcţia cu mai multe etaje este edificată de firma lui Raul Doicescu (om de casă al PDL), BOGART
După cum se vede, este vorba de proprietăţi numai una şi una, de la două milioane de euro în sus fiecare. Şi care nu au fost încă valorificate pentru familia politică a PDL, având toate şansele ca la un anume moment să ajungă în zestrea familiei Negoiţă. Cititorii noştri sunt atât de inteligenţi încât să-şi imagineze că toate acestea nu sunt încă pe numele familiei Negoiţă!
Salariul doamnei Negoiţă - 7.500 euro pe lună
În 2008, Liviu Negoiţă a obţinut ca primar un venit de 50.181 lei, iar soţia, în calitate de comisar la Comisia Naţională pentru Valori Mobiliare, un venit de 385.990 de lei - aproximativ 90.000 de euro, adică circa 7.500 euro/lună, informează „Gândul“. Cei doi soţi au mai obţinut venituri şi din închirierea apartamentelor proprietate personală. În perioada ianuarie-martie 2008, Negoiţă susţine că a încasat câte 1.400 de euro lunar, iar soţia sa a închiriat un apartament în perioada ianuarie-aprilie contra sumei de 5.600 de lei lunar.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)