Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
18 Noi 2009 Adina Stancu, Cristian Oprea
Elena Udrea a scos, marţi seară, la televiziunea familiei Păunescu, un document ce conţinea lista convorbirilor telefonice ale procuroarei Angela Ciurea
Exact procuroarea ce ancheta un dosar de corupţie în care apărea şi numele Elenei Udrea. Magistratul Angela Ciurea dezvăluise, cu doar o seară înainte, că prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul de brigadă Florian Coldea, se interesa îndeaproape de mersul anchetei în controvresatul dosar amintit, deşi nu avea acest drept. Elena Udrea este membră a echipei electorale a candidatului la prezidenţiale Traian Băsescu, susţinut de PDL. Aceeaşi Udrea a fost şeful Cancelariei Prezidenţiale de la Palatul Cotroceni şi deţine funcţia de ministru pedelist al Turismului.
De-a lungul timpului, Udrea a dezvăluit conţinutul şi altor documente care erau confidenţiale.
Florian Coldea a fost prezentat de Traian Băsescu drept tânără-speranţă a aşa-zisei noi generaţii de ofiţeri de informaţii, fără vreo legătură cu Securitatea şi cu practicile criminale ale acesteia. Traian Băsescu abia lăudase serviciile secrete şi sistemul magistraturii pentru că nu s-ar fi amestecat, „în premieră”, în procesul electoral. Şeful statului, aflat încă în funcţie până la alegeri, a încurajat imixitiunea puterii executive - din care face parte şi el - în cea judecătorească. La începutul mandatului său i-a îndemnat pe magistraţi să i se adreseze direct dacă urmau să constate imixtiuni în activitatea lor. Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului trag un semnal de alarmă după scandalul Ciurea-Udrea-Coldea-Băsescu: „Statul de drept nu mai există!”.
Din cele două pasaje pe care le redăm mai jos, extrase din transcrierea emisiunii „Naşul” de la postul B1 TV, de marţi seară, reiese foarte clar din ce material s-a inspirat Elena Udrea pentru a „dovedi” opiniei publice cine este fostul procuror Angela Ciurea. Este vorba despre nota de inspecţie întocmită de inspecţia pentru procurori a CSM. Iar Udrea a scăpat, probabil la derută, în emisiune, numele unuia dintre ei: Rădescu. Într-adevăr, există la inspecţia judiciară un astfel de procuror, Elena Rădescu. Dar atenţionăm că dosarul făcut pentru acţiunea disciplinară a ajuns în multe mâini. „Scăparea” făcută de Udrea pare una fără perdea, pentru ca opinia publică să se ducă direct către procurorul cu numele Rădescu. Astfel, ar fi omişi, din start, toţi cei care au avut în mână documentele acţiunii disciplinare.
Notele de inspecţie, mai ales cele pe linie disciplinară, nu sunt făcute publice. De câte ori a apărut prin presă o notă a inspecţiei, CSM a luat foc, şi fiecare a acuzat pe fiecare că ar fi „sursă”, dar niciodată nu au fost făcute verificări pentru a se identifica „autorul”.
De regulă, acţiunea disciplinară este semnată de trei persoane, care şi-o susţin în cadrul Secţiei pentru procurori, care are rol de instanţă de judecată. Cazul Ciurea a trecut prin mai multe echipe de procurori-inspectori. Documentul pe baza căruia s-a cerut acţiunea disciplinară împotriva Angelei Ciurea îl constituie nota de inspecţie întocmită de Lia Palade şi Dana Balcan. Apoi, această notă de inspecţie a fost cerută de trei procurori-inspectori: Tamara Manea, Camelia Sutiman şi Elena Rădescu. Numai că Rădescu s-a abţinut şi, mai mult, nu a fost prezentă când s-a propus declanşarea acţiunii disciplinare „Ciurea”. În ultima fază, în cea unde Ciurea a fost judecată disciplinar de colegii săi, în care s-a decis excluderea ei, au fost prezenţi alţi trei procurori-inspectori: Dan Ruse, Florentina Dragomir şi Camelia Sutiman.
Una dintre variante, şi cea mai plauzibilă, este că cineva din Consiliul Superior al Magistraturii a servit-o pe Elena Udrea cu acest material. Pentru ca după aceea Udrea să se prezinte la emisiunea „Naşul” cu tolba plină. A doua variantă ar fi aceea a unui „canal” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie către Udrea, variantă indusă de răspunsurile de ieri primite de la diverşi reprezentanţi ai Consiliului. Ne-am interesat la Înalta Curte. Dosarul de recurs la hotărârea judecătorească de excludere din magistratură a Angelei Ciurea, dată de comisia de disciplină - care are statut de instanţă de judecată -, a ajuns în urmă cu opt zile, în 11 noiembrie 2009, la ÎCCJ. De la Registratură s-a dus direct la arhiva Completului de 9 judecători. Pe acest parcurs, o copie din acest dosar putea fi făcută teoretic doar de unul dintre judecătorii Curţii. Acesta putea să o transmită mai departe, direct sau prin intermediar, către Elena Udrea sau către persoane din PDL apropiate acesteia.
A treia variantă vizează Parchetul General. Sau direct procurorul general al României. Procurorul general Kövesi este membru de drept în CSM şi membru de drept în Secţia pentru procurori, dar nu are voie, la şedinţele acesteia din urmă, să voteze. La judecarea acţiunii disciplinare, Kövesi nu a fost prezentă. De fapt, unii membri ai CSM i-au reproşat absenţele la astfel de şedinţe atunci când a fost audiată pentru obţinerea avizului consultativ necesar noului mandat obţinut recent, prin numire, direct de la Preşedinţie. Asta nu înseamnă că procurorul general, dacă vrea să aibă un document de la CSM, nu-l poate avea. Deocamdată însă nu există dovada că procurorul general ar fi avut o copie a notei de inspecţie.
Atacul la Ciurea
Elena Udrea. (...) „Referitor la această întâmplare procurorul Rădescu... declară că, «deşi nu a participat la nici un termen în dosarul privind pe inculpatul Stamen Stancev a fost anunţat telefonic de procurorul Ciurea, procuroarea Ciurea, pentru a veni la sediul Parchetului şi a motiva un recurs şi a participa la judecarea acestuia, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie», după sosirea... deci la Parchetul General, i-a fost înmânată o copie a încheierii prin care Curtea de Apel îl lăsase liber pe Stamen Stancev şi, întrucât termenul era scurt, iar unele pasaje din copia încheierii erau ilizibile, a redactat motivele de recurs la modul general în lipsa unor informaţii referitoare la obiectul dosarului, astfel că, sigur că la modul general, a fost respins acest recurs” (...)
Elena Udrea: „Deci, să ajungem la momentul Nisa, Coasta de Azur. Deci doamna procuror, fostul procuror Ciurea, a purtat convorbiri telefonice chiar în zilele în care nu se punea recurs, după ce îl scosese din ţară pe... dăduse dreptul să plece din ţară pe inculpatul Stamen Stancev, a avut convorbiri, aşa cum reiese din listingul apelurilor, pârâta procuror Ciurea şi avocatul din cauză au avut convorbiri telefonice şi SMS-uri în 14 a treia 2008, 18 a treia 2008, 19 a treia 2008. Cu acelaşi avocat doamna Ciurea pleacă la Nisa, un procuror care pleacă să întâlnească inculpatul în afara ţării, nu numai că nu ai voie să te întâlneşti în România ca procuror în afara biroului şi în afara cadrului oficial, dar tu pleci din ţară...”
Trebuie să menţionăm aici un aspect foarte important: inspecţia judiciară are voie să solicite listingurile persoanelor cercetate disciplinar. Mai mult, există prevederi clare ale Legii datelor personale, acestea nu pot fi făcute publice, decât cu acceptul persoanelor sau în cadrul unei şedinţe publice de judecată, dacă judecătorul nu statuează că şedinţa are caracter secret. Din acest motiv, majoritatea notelor de inspecţie ale CSM nu au fost puse la dispoziţia opiniei publice.
O excludere nedefinitivă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca, în complet de 9 judecători, recursul la hotărârea Secţiei pentru procurori a CSM de excludere din magistratură a procurorului DIICOT Angela Ciurea. Până atunci, hotărârea nu e definitivă. Înalta Curte are două variante: dacă admite recursul, poate să schimbe sancţiunea, aşa cum a făcut-o chiar în cazul colegului lor, judecătorul Dănuţ Cornoiu (implicat în cazul Casa părinţilor Monicăi Macovei), dacă respinge recursul, abia atunci, din acel moment, hotărârea va fi pusă în aplicare şi se va putea spune că Angela Ciurea a fost exclusă din magistratură. Sau, mai precis spus, excluderea va deveni efectivă cu data la care s-ar pronunţa astfel completul de 9 judecători. Până atunci, din punct de vedere juridic, magistratul Ciurea e suspendată, nu exclusă din sistem.
Credem că ar fi fost extrem de interesant de aflat listingurile convorbirilor telefonice sau SMS-urile judecătorului Cornoiu, sancţionat disciplinar de CSM cu excluderea din magistratură, judecător mai sus amintit în ecuaţia politizată a unui dosar în care miza era foarte mare: o casă!
„În cazul Ciurea, m-am abţinut!”
Contactat telefonic de Cotidianul, procurorul Elena Rădescu ne-a declarat că atunci când s-a realizat materialul pentru acţiunea disciplinară, domnia sa s-a abţinut. „M-am abţinut pentru că am fost colegă la Parchetul General cu mai multe persoane implicate în cauză. Materialul a fost întocmit de două colege ale mele. Mai multe nu-mi pot permite să comentez.”
CRJ: Statul de drept, inexistent!
• Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice, a tras un semnal de alarmă într-o declaraţie pentru Cotidianul: este o „ameninţare” la statul de drept şi la prestigiul unor instituţii publice.
Directorul Centrului pentru Resurse Juridice este de părere că înregistrările nu pot intra în posesia oricui, iar faptul că au apărut asemenea înregistrări „este extrem de grav pentru că în ceea ce priveşte statul de drept, el nu există, nu are cum să existe câtă vreme ne jucăm cu înregistrări şi stenograme sau lucruri de genul acesta. Pe fond, habar nu am ce spune Elena Udrea şi nici nu mă interesează”.
Iorgulescu consideră că este extrem de grav că în toate campaniile electorale importante, „cum este şi cea de acum”, au apărut transcripturi, înregistrări telefonice sau ambientale.
Directorul CRJ ne-a explicat că înregistrările nu pot intra în posesia unei persoane fără a deţine un mandat de la judecător, iar eliberarea lor se face doar în cazul unei probleme de siguranţă naţională sau al unei fapte penale.
“Dacă ele sunt obţinute altfel, înseamnă că sunt înregistrări ilegale. De cele mai multe ori, ele există cu mult timp înainte de campania electorală, de două luni, de trei luni, sau de un an, dar întotdeauna apar în astfel de circumstanţe”, a precizat Georgiana Iorgulescu.
În opinia sa, toate aceste practici de şantaj arată că instituţiile publice nu mai funcţionează pentru noi, ci funcţionează pentru anumite persoane, iar termenul public nu mai există. (Cristina MIHALAŞCU)
Bileţele marca Udrea
De-a lungul carierei sale politice, Elena Udrea a adus în nenumărate rânduri acuze de acest gen. Despre fostul premier Călin Popescu Tăriceanu ea a spus că i-a scris preşedintelui Basescu un bilet în care solicita o intervenţie în favoarea lui Dinu Patriciu. Tot Tăriceanu, potrivit Elenei Udrea, a sunat la Parchetul General pentru a influenţa anchetarea lui Patriciu exact în ziua în care omul de afaceri urma să fie arestat. Cu altă ocazie, Tăriceanu a fost învinuit de Udrea că a semnat o hotărâre de guvern din anul 1997 prin care i se atribuia direct, fără licitaţie, firmei Va Tech contractul de modernizare a hidrocentralei de la Porţile de Fier I şi II. Ea a mai acuzat „grupul de interese format din oamenii de afaceri Dinu Patriciu, Peter Imre şi ziaristul Sorin Roşca Stănescu” că s-ar afla în spatele campaniei de presă care a dus la demisia sa de la Palatul Cotroceni. (Dana PICIU)
joi, 19 noiembrie 2009
Hayssam a dat 7,3 miliarde lei vechi firmei care se ocupa de campania lui Basescu
Romania trebuie salvata!
O firma a lui Omar Hayssam a facut plati de 7,3 miliarde de lei vechi in 2004 catre firma SC GMP Advertising SRL, condusa de Felix Tataru, cel care s-a ocupat de partea de creatie a campaniilor electorale ale lui Traian Basescu, sustine purtatorul de cuvant al PSD Suceava, Ovidiu Dontu.
Dontu a prezentat miercuri, in sprijinul afirmatiilor sale, o nota de constatare incheiata de inspectori ai DGPF Suceava, transmite corespondentul NewsIn. El declarat la Suceava, intr-o conferinta de presa, ca desi Traian Basescu a incercat sa asocieze imaginea lui Omar Hayssam cu PSD, actualul sef al statului ar fi primit bani de la Hayssam pentru campania electorala din 2004 prin firma condusa de Felix Tataru, SC GMP Advertising SRL.
„Traian Basescu a incercat sa il asocieze pe Hayssam cu PSD, el primind bani si vant din pupa de la Hayssam", a spus Dontu.
Documentul prezentat de purtatorul de cuvant al PSD Suceava este o nota de constatare incheiata in martie 2004 de inspectori din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Suceava in urma controlului efectuat la SC Bucovina Enperprises SRL Vatra Dornei, societate a carui administrator si actionar majoritar era Omar Hayssam, transmite NewsIn.
„In perioada 2002-2004 au fost inregistrate cheltuieli de publicitate in baza unor facturi emise de SC GMP Advertising SRL Bucuresti in valoare de 7.344.090.492 lei. La control nu putut fi identificat in ce a constat efectiv aceste prestatii publicitare (devize de lucrari, materiale publicitare, aparitii televizate) motiv pentru care s-a solicitat Agentiei Nationale de Administrare Fiscala - Directia Generala de Inspectie Fiscala verificarea acestor tranzactii", se precizeaza in documentul mentionat.
Purtatorul de cuvant al PSD Suceava a sustinut ca nu exista documente justificative pentru banii platiti catre firma condusa de Felix Tataru, intrucat sumele au fost destinate campaniei electorale a lui Traian Basescu din 2004.
9am.ro
O firma a lui Omar Hayssam a facut plati de 7,3 miliarde de lei vechi in 2004 catre firma SC GMP Advertising SRL, condusa de Felix Tataru, cel care s-a ocupat de partea de creatie a campaniilor electorale ale lui Traian Basescu, sustine purtatorul de cuvant al PSD Suceava, Ovidiu Dontu.
Dontu a prezentat miercuri, in sprijinul afirmatiilor sale, o nota de constatare incheiata de inspectori ai DGPF Suceava, transmite corespondentul NewsIn. El declarat la Suceava, intr-o conferinta de presa, ca desi Traian Basescu a incercat sa asocieze imaginea lui Omar Hayssam cu PSD, actualul sef al statului ar fi primit bani de la Hayssam pentru campania electorala din 2004 prin firma condusa de Felix Tataru, SC GMP Advertising SRL.
„Traian Basescu a incercat sa il asocieze pe Hayssam cu PSD, el primind bani si vant din pupa de la Hayssam", a spus Dontu.
Documentul prezentat de purtatorul de cuvant al PSD Suceava este o nota de constatare incheiata in martie 2004 de inspectori din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Suceava in urma controlului efectuat la SC Bucovina Enperprises SRL Vatra Dornei, societate a carui administrator si actionar majoritar era Omar Hayssam, transmite NewsIn.
„In perioada 2002-2004 au fost inregistrate cheltuieli de publicitate in baza unor facturi emise de SC GMP Advertising SRL Bucuresti in valoare de 7.344.090.492 lei. La control nu putut fi identificat in ce a constat efectiv aceste prestatii publicitare (devize de lucrari, materiale publicitare, aparitii televizate) motiv pentru care s-a solicitat Agentiei Nationale de Administrare Fiscala - Directia Generala de Inspectie Fiscala verificarea acestor tranzactii", se precizeaza in documentul mentionat.
Purtatorul de cuvant al PSD Suceava a sustinut ca nu exista documente justificative pentru banii platiti catre firma condusa de Felix Tataru, intrucat sumele au fost destinate campaniei electorale a lui Traian Basescu din 2004.
9am.ro
miercuri, 18 noiembrie 2009
BRD si BCR «taxeaza» cu 100 milioane de euro, imprumutul acordat Companiei de Autostrazi
Romania trebuie salvata!
Compania de Autostrazi va plati aproximativ 100 milioane de euro, sub forma de dobanzi si comisioane la imprumutul de 187,5 milioane de euro, contractat de la BCR si BRD-Groupe Société Générale. Aceste costuri reprezinta dobanda de aproape 8% în euro, comisioane, plus alte dobanzi neincasate din garantia bancara. Pentru un imprumutul obtine, CNADNR un prezentat o garantie bancara, în valoare de circa 20 milioane de euro pentru îngrijire Bancile nu platesc nici o dobanda. Surse avizate spun ca Bancile pot castiga milioane de euro, în conditiile în îngrijirea s-ar FOLOSI de banii din cont.♦ Conform graficului de rambursare o creditului atasat la Contractul de imprumut, numai dobanda totala ce va fi achitata de CNADNR se ridica la peste 53 milioane de euro. De la 1 februarie 2010 pana la 1 aprilie 2011, dobanzile lunare la credit vor fi în suma de circa 1,1 milioane de euro. Compania de Autostrazi imprumuta poate, din prima tragere, cel putin 100 milioane de euro. În prezent, CNADNR nu poate efectua la prima tragere Pentru ca exista o contestatie depusa la Curtea de Apel. În contract este precizat ONU termen de gratie pana la 1 aprilie 2011.♦ Principalul beneficiar al imprumutului va fi «Regele asfaltului», Dorinel Umbrarescu. Firma acestuia, UMB Spedition, detine aproape o Treime din lucrarile de reparatii, intretinere si deszapezire un drumurilor nationale, pentru alocati de îngrijire sunt peste 50 milioane de euro de credit DIN. De asemenea, Umbrarescu asteapta achitarea facturilor si pentru reparatiile drumului naţional Deva-Arad. Imprumutul contractat de CNADNR va fi folosit si pentru refinantarea unui credit mai vechi contractat de la BCR, în valoare de 50 milioane de euro. Directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, nu ar fi putut sa contracteze acest imprumut daca nu ar fi recurs la o "inginerie financiara». Cu trei zile inaintea semnarii imprumutului cu BCR-BRD, Dorina Tiron sa asigurat ca se indeplinesc conditiile precedente ale contractului de credit. Mai precis, Contractul de imprumut de la BCR si BRD nu s-ar fi putut semna daca Compania de Autostrazi avea angajat un contract de finantare prin bilete la ordin pentru Modernizarea DN 67C Novaci-Sebes. "În 13 octombrie, la CNADNR o avut loc o Adunare Generala un Actionarilor prin grija sa ilegale decis ca Finanţarea contractului de modernizare un DN 67 C Novaci-Sebes sa treaca la Bugetul de Stat. În prezent, Finanţarea contractului de modernizare un DN 67 C este asigurata prin bilete la ordin emise de CNADNR, cu termen scadent in perioada 2010-2015 ", ne-au declarat surse oficiale. Potrivit acestora, Compania Nationala de Autostrazi nu ar fi putut sa se imprumute de la BCR, BRD si daca nu ar fi transferat Contractul de modernizare o drumului naţional Novaci-Sebes la bugetul de stat. "Modernizarea DN 67C garantata epoca de CNADNR. Nu exista Nici un act aditional intre Directia de Drumuri si Poduri Craiova si Romstrade, Compania de îngrijire modernizeaza DN 67C. Constructorul nici nu o fost consultat inainte de aceasta modificare contractuala ", ne-au declarat surse avizate. Potrivit acestora, directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, un încărcat bugetul de stat cu peste 80 milioane de euro. "Nu se putea semna Contractul de imprumut cu BCR, BRD si daca nu era transferat Contractul de modernizare un DN 67C la bugetul de stat", ne-au mai spus Sursele citate. Dobanzi lunare de 1,1 milioane de euro, Chiar daca a trecut mai bine de o luna de la Semnarea contractului de imprumut dintre CNADNR si BCR-BRD, in prezent nu sa tras Nici un euro din Conturile celor doua banci. "Dupa Semnarea contractului ar fi trebuit sa fie trasa o prima Transa de bani. Creditul Trebuie luat pana la sfarsitul acestui an. Exista ONU termen de gratie pana la 1 aprilie 2011. De la 1 februarie 2010 pana la 1 aprilie 2011, Compania de Autostrazi va plati numai dobanzi lunare în valoare de circa 1,1 milioane de euro. Numai din Marja aplicabila de 6,97%, rezulta ca Statul plateste o dobanda de circa 53 milioane de euro, pana la sfarsitul anului 2016. Dobanda pentru acest credit este de circa 7%, plus Euriobor de 1,2%. În total, Compania de Autostrazi plateste o dobanda de circa 8%. FMI imprumuta bani cu o dobanda de circa 3%. Nu sa tras nici o Transa de bani Pentru ca exista o contestatie depusa de Societatea Romar Crescendo Business Group la Curtea de Apel. Aceasta societate o recuzat instanţă si urmeaza ca judecatorii de la Curtea de Apel sa stabileasca un nou termen ", ne-au mai explicat Sursele citate. Compania de Autostrazi un prezentat si o garantie bancara, în valoare de circa 20 milioane de euro. "Bancile bani castiga potul în conditiile în îngrijirea s-ar FOLOSI de banii din cont. Compania de Autostrazi nu primeşte Dobanda pentru cei 20 milioane de euro, de îngrijire Se află în Conturile de garantie ", ne-au mai explicat Sursele. Beneficiar Umbrarescu, PrincipalulCreditul contractat de CNADNR va fi utilizat si pentru refinantarea unui imprumut mai vechi contractat de la BCR, în 2005, în valoare de circa 50 milioane de euro. Din acest imprumut va avea de castigat Regele asfaltului Dorinel Umbrarescu, pentru ca UMB Spedition detine aproape o Treime din lucrarile de reparatii, intretinere si deszapezire un drumurilor nationale din România pentru alocati de îngrijire sunt peste 50 milioane de euro. De asemenea, Umbrarescu asteapta achitatea facturilor si pentru reparatiile drumului naţional Deva-Arad.Numai clauze impovaratoare pentru CNADNRConform clauzelor din Contractul de imprumut, Compania de Autostrazi ar putea achita anumite costuri ale imprumutului Majorate. "Sub rezerva prevederilor sub-sectiunii 13.2.3 (exceptii), imprumutatul va Plati agentului, pentru Beneficiul creditorului respectiv, în termen de trei zile lucratoare de la cerere, suma reprezentand costuri Majorate suportate de creditorul respectiv sau de un Afiliat sau Al Ca urmare o Modificarii sau aparitiei, dupa intrarea in VIGOARE o prezentului contract, un únor prevederi de lege, tratat, directiva, actul de regulament sau emanand de la o autoritate publica sau obligatorie Avand Forta, sau ca urmare o UNEI modificari în interpretarea sau Aplicarea acestora ", se arata în Contractul dintre CNADNR si BCR-BRD. În documentul citat este prinsa si clauză semnificativ Privind efectul negativ. "Aceasta clauză reprezinta al ONU eveniment, îngrijire în opinia rezonabila creditorilor sunt un efect al ONU de natura sa afecteze în mod substanţial imprumutatul, Bunurile si proprietatile negativ acestuia. De asemenea, aceasta clauză sunt influenţă în activitatea comerciala o imprumutatului sau situatia sa financiara. Efectul negativ semnificativ se refera si la imprumutatului Capacitatea de a-si îndeplini Obligatiile Documentele rezultand din data de finantare, veniturile rezultate din vanzarea rovinietei, în sensul diminuarii volumului acestora, de îngrijire (...), este de natura un afecta Indeplinirea de catre imprumutat un asumate obligatiilor în baza documentelor de finantare ", se mai arata in Contractul de credit.
Stefan Etves
Compania de Autostrazi va plati aproximativ 100 milioane de euro, sub forma de dobanzi si comisioane la imprumutul de 187,5 milioane de euro, contractat de la BCR si BRD-Groupe Société Générale. Aceste costuri reprezinta dobanda de aproape 8% în euro, comisioane, plus alte dobanzi neincasate din garantia bancara. Pentru un imprumutul obtine, CNADNR un prezentat o garantie bancara, în valoare de circa 20 milioane de euro pentru îngrijire Bancile nu platesc nici o dobanda. Surse avizate spun ca Bancile pot castiga milioane de euro, în conditiile în îngrijirea s-ar FOLOSI de banii din cont.♦ Conform graficului de rambursare o creditului atasat la Contractul de imprumut, numai dobanda totala ce va fi achitata de CNADNR se ridica la peste 53 milioane de euro. De la 1 februarie 2010 pana la 1 aprilie 2011, dobanzile lunare la credit vor fi în suma de circa 1,1 milioane de euro. Compania de Autostrazi imprumuta poate, din prima tragere, cel putin 100 milioane de euro. În prezent, CNADNR nu poate efectua la prima tragere Pentru ca exista o contestatie depusa la Curtea de Apel. În contract este precizat ONU termen de gratie pana la 1 aprilie 2011.♦ Principalul beneficiar al imprumutului va fi «Regele asfaltului», Dorinel Umbrarescu. Firma acestuia, UMB Spedition, detine aproape o Treime din lucrarile de reparatii, intretinere si deszapezire un drumurilor nationale, pentru alocati de îngrijire sunt peste 50 milioane de euro de credit DIN. De asemenea, Umbrarescu asteapta achitarea facturilor si pentru reparatiile drumului naţional Deva-Arad. Imprumutul contractat de CNADNR va fi folosit si pentru refinantarea unui credit mai vechi contractat de la BCR, în valoare de 50 milioane de euro. Directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, nu ar fi putut sa contracteze acest imprumut daca nu ar fi recurs la o "inginerie financiara». Cu trei zile inaintea semnarii imprumutului cu BCR-BRD, Dorina Tiron sa asigurat ca se indeplinesc conditiile precedente ale contractului de credit. Mai precis, Contractul de imprumut de la BCR si BRD nu s-ar fi putut semna daca Compania de Autostrazi avea angajat un contract de finantare prin bilete la ordin pentru Modernizarea DN 67C Novaci-Sebes. "În 13 octombrie, la CNADNR o avut loc o Adunare Generala un Actionarilor prin grija sa ilegale decis ca Finanţarea contractului de modernizare un DN 67 C Novaci-Sebes sa treaca la Bugetul de Stat. În prezent, Finanţarea contractului de modernizare un DN 67 C este asigurata prin bilete la ordin emise de CNADNR, cu termen scadent in perioada 2010-2015 ", ne-au declarat surse oficiale. Potrivit acestora, Compania Nationala de Autostrazi nu ar fi putut sa se imprumute de la BCR, BRD si daca nu ar fi transferat Contractul de modernizare o drumului naţional Novaci-Sebes la bugetul de stat. "Modernizarea DN 67C garantata epoca de CNADNR. Nu exista Nici un act aditional intre Directia de Drumuri si Poduri Craiova si Romstrade, Compania de îngrijire modernizeaza DN 67C. Constructorul nici nu o fost consultat inainte de aceasta modificare contractuala ", ne-au declarat surse avizate. Potrivit acestora, directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, un încărcat bugetul de stat cu peste 80 milioane de euro. "Nu se putea semna Contractul de imprumut cu BCR, BRD si daca nu era transferat Contractul de modernizare un DN 67C la bugetul de stat", ne-au mai spus Sursele citate. Dobanzi lunare de 1,1 milioane de euro, Chiar daca a trecut mai bine de o luna de la Semnarea contractului de imprumut dintre CNADNR si BCR-BRD, in prezent nu sa tras Nici un euro din Conturile celor doua banci. "Dupa Semnarea contractului ar fi trebuit sa fie trasa o prima Transa de bani. Creditul Trebuie luat pana la sfarsitul acestui an. Exista ONU termen de gratie pana la 1 aprilie 2011. De la 1 februarie 2010 pana la 1 aprilie 2011, Compania de Autostrazi va plati numai dobanzi lunare în valoare de circa 1,1 milioane de euro. Numai din Marja aplicabila de 6,97%, rezulta ca Statul plateste o dobanda de circa 53 milioane de euro, pana la sfarsitul anului 2016. Dobanda pentru acest credit este de circa 7%, plus Euriobor de 1,2%. În total, Compania de Autostrazi plateste o dobanda de circa 8%. FMI imprumuta bani cu o dobanda de circa 3%. Nu sa tras nici o Transa de bani Pentru ca exista o contestatie depusa de Societatea Romar Crescendo Business Group la Curtea de Apel. Aceasta societate o recuzat instanţă si urmeaza ca judecatorii de la Curtea de Apel sa stabileasca un nou termen ", ne-au mai explicat Sursele citate. Compania de Autostrazi un prezentat si o garantie bancara, în valoare de circa 20 milioane de euro. "Bancile bani castiga potul în conditiile în îngrijirea s-ar FOLOSI de banii din cont. Compania de Autostrazi nu primeşte Dobanda pentru cei 20 milioane de euro, de îngrijire Se află în Conturile de garantie ", ne-au mai explicat Sursele. Beneficiar Umbrarescu, PrincipalulCreditul contractat de CNADNR va fi utilizat si pentru refinantarea unui imprumut mai vechi contractat de la BCR, în 2005, în valoare de circa 50 milioane de euro. Din acest imprumut va avea de castigat Regele asfaltului Dorinel Umbrarescu, pentru ca UMB Spedition detine aproape o Treime din lucrarile de reparatii, intretinere si deszapezire un drumurilor nationale din România pentru alocati de îngrijire sunt peste 50 milioane de euro. De asemenea, Umbrarescu asteapta achitatea facturilor si pentru reparatiile drumului naţional Deva-Arad.Numai clauze impovaratoare pentru CNADNRConform clauzelor din Contractul de imprumut, Compania de Autostrazi ar putea achita anumite costuri ale imprumutului Majorate. "Sub rezerva prevederilor sub-sectiunii 13.2.3 (exceptii), imprumutatul va Plati agentului, pentru Beneficiul creditorului respectiv, în termen de trei zile lucratoare de la cerere, suma reprezentand costuri Majorate suportate de creditorul respectiv sau de un Afiliat sau Al Ca urmare o Modificarii sau aparitiei, dupa intrarea in VIGOARE o prezentului contract, un únor prevederi de lege, tratat, directiva, actul de regulament sau emanand de la o autoritate publica sau obligatorie Avand Forta, sau ca urmare o UNEI modificari în interpretarea sau Aplicarea acestora ", se arata în Contractul dintre CNADNR si BCR-BRD. În documentul citat este prinsa si clauză semnificativ Privind efectul negativ. "Aceasta clauză reprezinta al ONU eveniment, îngrijire în opinia rezonabila creditorilor sunt un efect al ONU de natura sa afecteze în mod substanţial imprumutatul, Bunurile si proprietatile negativ acestuia. De asemenea, aceasta clauză sunt influenţă în activitatea comerciala o imprumutatului sau situatia sa financiara. Efectul negativ semnificativ se refera si la imprumutatului Capacitatea de a-si îndeplini Obligatiile Documentele rezultand din data de finantare, veniturile rezultate din vanzarea rovinietei, în sensul diminuarii volumului acestora, de îngrijire (...), este de natura un afecta Indeplinirea de catre imprumutat un asumate obligatiilor în baza documentelor de finantare ", se mai arata in Contractul de credit.
Stefan Etves
Aici sunt banii dumneavoastră!
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
17 Noi 2009 Marian Ghiteanu
O decizie a lui Traian Băsescu i-a costat pe contribuabilii români 15.354.686 de dolari. Această sumă este egală cu 85.597 de salarii minime pe economie pe o lună. Mai mult, din cauza deciziei lui Băsescu, finalizarea Autostrăzii Soarelui, A2, a fost întârziată cu câţiva ani.
O semnătură a lui Traian Băsescu i-a costat pe contribuabilii români 46 de milioane de lei noi. În urmă cu doi ani, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României (CACI) a decis că statul român, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), este bun de plată după ce, în 1997, la solicitarea ministrului Transporturilor de atunci, Traian Băsescu, conducerea Administraţiei Naţionale a Drumurilor - ulterior transformată în CNADNR - a dispus suspendarea construirii tronsonului Bucureşti-Fundulea al Autostrăzii Soarelui. Antreprenorul contractor, Romstrade SRL, un consorţiu format din două firme - Italstrade şi Centrala de Construcţii Căi Ferate (CCCF), a încheiat contractul de execuţie la sfârşitul lui 1990 pentru executarea primului tronson al Autostrăzii Soarelui, documentele fiind semnate, din partea statului român, de către actualul şef al statului, Traian Băsescu, în calitatea lui de atunci, de ministru al Transporturilor.
Afacerea, de la bun început, a fost cu cântec. Finanţarea lucrărilor s-a făcut exclusiv în lei, firma constructoare fiind pusă în situaţia de a încheia o serie de contracte de barter pentru a obţine valuta indispensabilă achiziţionării utilajelor şi materialelor necesare. „Aşa a vrut Băsescu!“ - ne povesteşte unul dintre foştii directori ai companiei Romstrade. „A fost o nebunie. Făceam comerţ cu fier-beton, cu ciment, cu orice produs care se putea achiziţiona pe piaţa românească. Asta ca să putem achita contravaloarea utilajelor care în România nu erau disponibile la acea vreme“, îşi aduce aminte constructorul.Înjurături în loc de baniÎn 1997, Ministerul Transporturilor, condus din nou de Traian Băsescu, brusc, fără vreo explicaţie, a tăiat finanţarea lucrărilor, lăsând firma cu o gaură imensă. În urma întreruperii lucrărilor, zeci de utilaje nou-nouţe staţionau pe câmp fără să fie utilizate, sute de muncitori erau plătiţi câteva luni fără să producă. Gestul inexplicabil al fostului ministru Băsescu a dus la plata unor sume uriaşe reprezentând despăgubiri către constructor. În prima etapă, Ministerul Transporturilor a solicitat suspendarea lucrărilor pe o perioadă de câteva luni. Ulterior, printr-un act adiţional, în septembrie 1998, s-a trecut la rezilierea convenţională a contractului din 1990, cu condiţia ca angajatorul, adică Ministerul Transporturilor, să plătească despăgubiri de 12.605.000 de dolari. Conform actului prin care a fost reziliat contractul, statul român urma să achite toate datoriile până la sfârşitul lui 1998.Din acest moment, pentru administratorii Romstrade au urmat o serie de întâlniri cu Traian Băsescu şi conducerea CNADNR pentru recuperarea pagubelor. Foştii administratori îşi aduc aminte că la aceste întâlniri erau apostrofaţi şi chiar înjuraţi de fostul ministru. Mai mult, cât timp a fost la cârma ministerului, Băsescu a refuzat categoric să le achite celor de la Romstrade despăgubirile pentru care semnase chiar el.A urmat un proces lung, iar în 2007, Romstrade a câştigat litigiul. Astfel, în sentinţa arbitrală nr. 153 din 27 iunie 2007, Tribunalul arbitral a decis obligarea CNADNR la plata a 12.605.000 de dolari plus TVA (2.394.950 de dolari) reprezentând costurile rezilierii contractului, la care s-au adăugat 1.765.881 de dolari dobândă. În afară de aceste sume, compania de drumuri a fost obligată să achite 983.805 dolari, reprezentând soldul şi dobânda aferentă a unei facturi din 1998, respectiv 619.268 de lei noi cu titlu de cheltuieli arbitrale şi onorariul avocatului. În total, decizia lui Traian Băsescu de acum zece ani a costat contribuabilul român 45.603.417 de lei. La această sumă se adaugă şi cei 619.268 de lei cheltuieli cu judecata, şi astfel paguba se ridică la 46.222.685 de lei noi. Această sumă este egală cu 85.597 de salarii minime pe economie pe o lună.Băsescu fusese avertizat să nu rezilieze contractulLudovic Orban, ministrul Transporturilor la vremea deciziei CACI, a precizat că Traian Băsescu a fost avertizat în 1997 de directorul AND că aceasta va trebui să plătească un prejudiciu de peste 12 milioane de dolari. Conducerea CNADNR a fost nevoită să stabilească un calendar de eşalonare a datoriilor, pentru că în momentul pronunţării deciziei nu dispunea de cele 46 de milioane de lei. În urma negocierilor, suma a fost plătită în rate timp de şase luni. Mihai Grecu, directorul în 2007 al CNADNR, declara că „avem de plătit 46 de milioane de lei pentru un contract reziliat de Traian Băsescu, iar banii vor fi suportaţi din bugetul companiei. Cu aceşti bani am fi putut construi între cinci şi zece kilometri de autostradă“.
Cotidianul.ro
17 Noi 2009 Marian Ghiteanu
O decizie a lui Traian Băsescu i-a costat pe contribuabilii români 15.354.686 de dolari. Această sumă este egală cu 85.597 de salarii minime pe economie pe o lună. Mai mult, din cauza deciziei lui Băsescu, finalizarea Autostrăzii Soarelui, A2, a fost întârziată cu câţiva ani.
O semnătură a lui Traian Băsescu i-a costat pe contribuabilii români 46 de milioane de lei noi. În urmă cu doi ani, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României (CACI) a decis că statul român, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), este bun de plată după ce, în 1997, la solicitarea ministrului Transporturilor de atunci, Traian Băsescu, conducerea Administraţiei Naţionale a Drumurilor - ulterior transformată în CNADNR - a dispus suspendarea construirii tronsonului Bucureşti-Fundulea al Autostrăzii Soarelui. Antreprenorul contractor, Romstrade SRL, un consorţiu format din două firme - Italstrade şi Centrala de Construcţii Căi Ferate (CCCF), a încheiat contractul de execuţie la sfârşitul lui 1990 pentru executarea primului tronson al Autostrăzii Soarelui, documentele fiind semnate, din partea statului român, de către actualul şef al statului, Traian Băsescu, în calitatea lui de atunci, de ministru al Transporturilor.
Afacerea, de la bun început, a fost cu cântec. Finanţarea lucrărilor s-a făcut exclusiv în lei, firma constructoare fiind pusă în situaţia de a încheia o serie de contracte de barter pentru a obţine valuta indispensabilă achiziţionării utilajelor şi materialelor necesare. „Aşa a vrut Băsescu!“ - ne povesteşte unul dintre foştii directori ai companiei Romstrade. „A fost o nebunie. Făceam comerţ cu fier-beton, cu ciment, cu orice produs care se putea achiziţiona pe piaţa românească. Asta ca să putem achita contravaloarea utilajelor care în România nu erau disponibile la acea vreme“, îşi aduce aminte constructorul.Înjurături în loc de baniÎn 1997, Ministerul Transporturilor, condus din nou de Traian Băsescu, brusc, fără vreo explicaţie, a tăiat finanţarea lucrărilor, lăsând firma cu o gaură imensă. În urma întreruperii lucrărilor, zeci de utilaje nou-nouţe staţionau pe câmp fără să fie utilizate, sute de muncitori erau plătiţi câteva luni fără să producă. Gestul inexplicabil al fostului ministru Băsescu a dus la plata unor sume uriaşe reprezentând despăgubiri către constructor. În prima etapă, Ministerul Transporturilor a solicitat suspendarea lucrărilor pe o perioadă de câteva luni. Ulterior, printr-un act adiţional, în septembrie 1998, s-a trecut la rezilierea convenţională a contractului din 1990, cu condiţia ca angajatorul, adică Ministerul Transporturilor, să plătească despăgubiri de 12.605.000 de dolari. Conform actului prin care a fost reziliat contractul, statul român urma să achite toate datoriile până la sfârşitul lui 1998.Din acest moment, pentru administratorii Romstrade au urmat o serie de întâlniri cu Traian Băsescu şi conducerea CNADNR pentru recuperarea pagubelor. Foştii administratori îşi aduc aminte că la aceste întâlniri erau apostrofaţi şi chiar înjuraţi de fostul ministru. Mai mult, cât timp a fost la cârma ministerului, Băsescu a refuzat categoric să le achite celor de la Romstrade despăgubirile pentru care semnase chiar el.A urmat un proces lung, iar în 2007, Romstrade a câştigat litigiul. Astfel, în sentinţa arbitrală nr. 153 din 27 iunie 2007, Tribunalul arbitral a decis obligarea CNADNR la plata a 12.605.000 de dolari plus TVA (2.394.950 de dolari) reprezentând costurile rezilierii contractului, la care s-au adăugat 1.765.881 de dolari dobândă. În afară de aceste sume, compania de drumuri a fost obligată să achite 983.805 dolari, reprezentând soldul şi dobânda aferentă a unei facturi din 1998, respectiv 619.268 de lei noi cu titlu de cheltuieli arbitrale şi onorariul avocatului. În total, decizia lui Traian Băsescu de acum zece ani a costat contribuabilul român 45.603.417 de lei. La această sumă se adaugă şi cei 619.268 de lei cheltuieli cu judecata, şi astfel paguba se ridică la 46.222.685 de lei noi. Această sumă este egală cu 85.597 de salarii minime pe economie pe o lună.Băsescu fusese avertizat să nu rezilieze contractulLudovic Orban, ministrul Transporturilor la vremea deciziei CACI, a precizat că Traian Băsescu a fost avertizat în 1997 de directorul AND că aceasta va trebui să plătească un prejudiciu de peste 12 milioane de dolari. Conducerea CNADNR a fost nevoită să stabilească un calendar de eşalonare a datoriilor, pentru că în momentul pronunţării deciziei nu dispunea de cele 46 de milioane de lei. În urma negocierilor, suma a fost plătită în rate timp de şase luni. Mihai Grecu, directorul în 2007 al CNADNR, declara că „avem de plătit 46 de milioane de lei pentru un contract reziliat de Traian Băsescu, iar banii vor fi suportaţi din bugetul companiei. Cu aceşti bani am fi putut construi între cinci şi zece kilometri de autostradă“.
Dezvăluirile procurorilor rejectaţi de sistem ridică vălul de pe o practică din regimul Băsescu
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
17 Noi 2009 Adina Stancu, Toader Stefan
Toate şedinţele de lucru în dosarul fugii lui Hayssam se desfăşurau în prezenţa lui Coldea“, a declarat Angela Ciurea, fost adjunct al şefului DIICOT, luni seară, la „Ora de foc“.
Dezvăluirea s-a pierdut în contrele din studio venite din partea PDL-istului Cristian Boureanu. Pus să distorsioneze orice formă de gravitate a dezvăluirilor fostului procuror DIICOT, Boureanu a întrebat-o pe Ciurea dacă era ilegală prezenţa prim-adjunctului Serviciului Român de Informaţii la astfel de şedinţe de „lucru“ ale anchetatorilor. Ciurea a explicat categoric: „Nu are ce să caute într-o anchetă un ofiţer de informaţii. Punct!“. Povestea nu se încheie aici. Noi dezvăluiri scot la iveală modul în care a acţionat SRI la nivelul Parchetului General. „Punctul“ nu poate să închidă acest subiect. Este mult prea grav. Dezvăluirile de azi vin să confirme faptul că preşedintele conduce România prin serviciul care are cea mai întinsă organigramă din România.Cotidianul a contactat-o pe Angela Ciurea pentru a detalia aspectele legate de întâlnirile cu prim-adjunctul Florian Coldea de la SRI.Cum s-a implicat SRI în ancheta de la ParchetCiurea declară: „Procurorul general al României, Codruţa Kövesi, era chemat la telefon şi nouă ni se transmitea, telefonic, că trebuie să plecăm la SRI.
Discutam pe chestiuni operative care se regăsesc în dosar, dându-ni-se drept variantă clară, pe care ar trebui să o urmărim, doar cea cu Constanţa şi nava IMAM-T. A fost şi un moment în care am fost chemată separat de colegul meu Nastasiu, la cabinetul doamnei Kövesi, unde era venit domnul Coldea, care mi-a zis să am mai multă grijă cum se mişcă Nastasiu, că ei au muncit la SRI să găsească indicii, şi să-l conving eu pe Nastasiu că asta e varianta pe care trebuie să se meargă. Ulterior, am fost apostrofată de doamna Kövesi, care mi-a zis că, dacă nu cred în dosar, atunci să-l predau, şi la un moment dat nu am mai suportat presiunile şi l-am lăsat“.Angela Ciurea îşi aminteşte şi de o altă discuţie de la SRI, unde a mers şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru. „Acesta mi-a zis pe urmă că s-a simţit umilit că nu-l prea băga nimeni în seamă. Acolo, la domnul Coldea erau şi alţi ofiţeri. Domnul Olaru mi-a zis că nu-mi dau eu seama, dar acest dosar ne poate duce pe culmile gloriei. Exact aşa s-a exprimat. Ei au crezut tot timpul că sunt o gâsculiţă blondă şi proastă, care, fiind şef al lui Nastasiu şi lucrând cu el în caz, aş putea să-l manipulez cum se voia.“În legătură cu dosarul „Trafic de arme“, Angela Ciurea spune că a lucrat mult cu Poliţia de Frontieră şi cu Direcţia de Informaţii a Armatei. În ce priveşte SRI, iată ce s-a întâmplat: „SRI mi-a trimis doi ofiţeri pentru prinderea lui Ion Busuioc, şi încă doi, la insistenţele mele. Am avut note trimise de la SRI cu Viktor Bouth, dar nu ştiu ce a făcut domnul Codruţ Olaru cu ele. Nu le-am văzut niciodată“, spune fostul adjunct al DIICOT. Benyatov este singura persoană asupra căreia este începută, în acest dosar, urmărirea penală. „SRI nu ne-a trimis nimic cu Benyatov până când s-a dus Nastasiu la SRI şi un ofiţer de acolo, de bună-credinţă, a dat toate notele, fără să facă o selecţie, unde apărea Benyatov. Din câte ştiu, acest ofiţer n-o duce acum prea bine“, mai spune Ciurea.Udrea vorbea des cu STS-ulReferindu-se la indiciile prezentate instanţei supreme pentru emiterea autorizaţiilor de interceptare a Elenei Udrea, a lui Adriean Videanu, Theodor Stolojan, Dorin Cocoş, Verestoy Attila şi a lui Bogdan Chirieac, fostul magistrat arată doar faptul că această necesitate procedurală a reieşit din discuţiile telefonice ale altor persoane interceptate în cazul respectiv, care ofereau elemente despre posibile implicări în ALRO ale celor sus-menţionaţi. „Nu ştiu de ce SRI nu ne-a oferit nici măcar un transcript al ascultărilor pe 30 de zile dintre aceste persoane, dar tot ce pot să vă spun este că SRI, dacă era vorba de discuţii între aceste persoane şi preşedintele României, putea să facă o selecţie şi pe acelea să nu le dea. Dar restul?“, se întreabă Ciurea. Conform fostului adjunct al DIICOT, din listingul aparţinând Elenei Udrea, multe dintre convorbiri erau cu STS-ul.Un aspect la fel de important este cel al întâlnirii dintre Stamen Stancev şi anchetatorul din dosarul ALRO Slatina la acea dată, care a avut loc la Nisa, în prezenţa avocatului acestuia, Alexandru Chiciu (fost procuror în Parchetul General şi DNA). Dar Angela Ciurea nu vrea să facă nici un fel de comentariu şi nici să dezvăluie ce informaţii au fost oferite de inculpatul Stancev fostului procuror DIICOT. „Sunt chestiuni foarte grave şi dacă aş spune acum măcar un cuvânt, mi-e teamă de ceea ce ar putea să mi se-ntâmple.“Fostul procuror Angela Ciurea a avertizat opinia publică de presiunile care se exercită asupra sa de către conducerea Parchetului Înaltei Curţi încă din luna iulie a acestui an, când a făcut şi cerere de protecţie la instituţiile abilitate ale statului. Deci, momentul de început al dezvăluirilor acesteia nu coincide cu apariţia cărţii „Prădarea României“.Reacţia CSM, aproape inutilăConsiliul Superior al Magistraturii s-a trezit ieri la realitate şi a decis să verifice acuzaţiile aduse de cei doi conducerii Parchetului Înaltei Curţi. Aşa fiind, procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru, vor fi chemaţi să dea lămuriri cu privire la toate aspectele semnalate de cei doi foşti magistraţi. În acelaşi timp, procurorul general Kövesi a făcut cerere de apărare a reputaţiei, tot la CSM. Numai că CSM nu va putea să dea un verdict în această lucrare până ce nu va decide inspecţia judiciară dacă acuzaţiile lui Ciurea şi Nastasiu se adeveresc. Şansele să se schimbe ceva în atitudinea Parchetului faţă de cei doi foşti procurori sunt însă foarte mici. În primul rând, procurorul general Kövesi, proaspăt numit pentru al doilea mandat în fruntea PÎCCJ de către preşedintele României, este cel care a solicitat revocarea lui Nastasiu, dar şi declanşarea procedurii disciplinare prin care Angela Ciurea a fost exclusă din magistratură. Iar CSM, prin Comisia de disciplină a Secţiei pentru procurori, a fost de acord. De altfel, dacă procurorii de la CSM voiau să facă lumină în cazul Ciurea, atunci procedurile s-ar fi desfăşurat cu totul altfel. Dacă erau convinşi că Nastasiu nu a acţionat în eliberarea lui Hayssam de unul singur, dacă ar fi luat în consideraţie şi alte audieri în cauză, nu l-ar fi sancţionat pe acesta. La această oră, Kövesi şi Olaru au toate şansele să iasă neşifonaţi din aceste demersuri. (A.S.)Arestare în ziua suspendăriiÎn cadrul emisiunii „Ora de foc“, fostul adjunct al DIICOT Angela Ciurea a spus, la un moment dat, că i s-a cerut să facă o arestare în dosarul “Fuga lui Hayssam”, dar nu a vrut să dea un nume, spunând că s-a cerut mai târziu arestarea acelui personaj, după ce dosarul nu a mai fost la cei doi anchetatori. Surse judiciare ne-au dezvăluit despre cine era vorba. Despre armatorul Mustafa Tartoussi. Arestarea ar fi trebuit să fie cerută în ziua de 18 aprilie 2007. Coincidenţă sau nu, în acea zi, de 18 aprilie 2007, Parlamentul urma să voteze asupra suspendării din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. Ceea ce s-a şi întâmplat. Rămâne o enigmă cu ce ar fi schimbat arestarea armatorului votul din plenul celor două Camere ale Parlamentului. 322 de parlamentari au votat în acea zi pentru suspendarea lui Băsescu. Ceva mai târziu, după ce dosarul ajunsese la procurorul Cătălin Borcoman, acesta a finalizat ancheta „Fuga lui Hayssam“ şi a solicitat arestarea lui Tartoussi odată cu trimiterea rechizitoriului deşi nu apăruseră probe în plus faţă de luna aprilie, când dosarul era la Ciurea. Cererea a fost respinsă la Curtea de Apel Bucureşti, de judecătorul Adriana Bejan. Interesant este faptul că, a doua zi, lui Borcoman i-a încetat detaşarea la Bucureşti, a ajuns înapoi la Braşov şi, în scurt timp, a ajuns şef la DIICOT Braşov. În 21 februarie 2008, acelaşi judecător, în mod suspect, a dispus reinstituirea interdicţiei de a părăsi ţara pentru Mustafa Tartoussi. (A.S.)SRI, umflat cu pompaNe-am interesat deunăzi care este numărul angajaţilor din această structură. Răspunsul SRI a fost acela că numărul angajaţilor e „secret de stat“, chestiune anormală pentru că bugetul instituţiei alocat în ultimii ani a fost unul foarte mare în comparaţie cu cel al altor structuri informative. Redăm mai jos răspunsul SRI la solicitarea noastră: „Potrivit art. 26 şi 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, structura organizatorică şi efectivele instituţiei în timp de pace şi în timp de război se aprobă de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar documentele interne şi activitatea operativă a Serviciului Român de Informaţii constituie «secret de stat». Articolul 17 litera b) şi f) din Legea nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate, numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.Având în vedere aspectele relevate, datele solicitate se prezintă după cum urmează:(milioane RON)INDICATORI 2006 2007 2008 2009 BUGET SRI - TOTAL, din care: 1.007,0 1.203,1 1.349,1 1.263,4 SUME PROVENITE DIN VENITURI PROPRII - - 0,6 0,9 CHELTUIELI DE CAPITAL - - 245,4 150,3 Se poate observa, aşadar, că bugetul SRI a crescut constant din 2005 până în 2008 şi a scăzut foarte puţin în 2009, pentru că bătea la ochi ca toate celelalte instituţii bugetare să sufere reduceri de personal, să se reducă scheme şi bugetul, doar cel al SRI să rămână neatins. Celălalt serviciu de informaţii superstrategic, SIE, care are nevoi şi necesităţi ce privesc acoperirea informativă pe un teritoriu mult mai amplu decât cel al SRI (cu atribuţii doar pe teritoriul României), a primit anul acesta de la buget 223.212 mii lei. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a primit, pe 2009, aproape dublu faţă de SIE, adică 412.230 mii lei. Aceste aspecte legate de susţinerea financiară a serviciilor de informaţii, dar cu predilecţie a SRI, dovedesc că această structură reprezintă „pilonul“ pe care se bazează politica CSAT.
Cotidianul.ro
17 Noi 2009 Adina Stancu, Toader Stefan
Toate şedinţele de lucru în dosarul fugii lui Hayssam se desfăşurau în prezenţa lui Coldea“, a declarat Angela Ciurea, fost adjunct al şefului DIICOT, luni seară, la „Ora de foc“.
Dezvăluirea s-a pierdut în contrele din studio venite din partea PDL-istului Cristian Boureanu. Pus să distorsioneze orice formă de gravitate a dezvăluirilor fostului procuror DIICOT, Boureanu a întrebat-o pe Ciurea dacă era ilegală prezenţa prim-adjunctului Serviciului Român de Informaţii la astfel de şedinţe de „lucru“ ale anchetatorilor. Ciurea a explicat categoric: „Nu are ce să caute într-o anchetă un ofiţer de informaţii. Punct!“. Povestea nu se încheie aici. Noi dezvăluiri scot la iveală modul în care a acţionat SRI la nivelul Parchetului General. „Punctul“ nu poate să închidă acest subiect. Este mult prea grav. Dezvăluirile de azi vin să confirme faptul că preşedintele conduce România prin serviciul care are cea mai întinsă organigramă din România.Cotidianul a contactat-o pe Angela Ciurea pentru a detalia aspectele legate de întâlnirile cu prim-adjunctul Florian Coldea de la SRI.Cum s-a implicat SRI în ancheta de la ParchetCiurea declară: „Procurorul general al României, Codruţa Kövesi, era chemat la telefon şi nouă ni se transmitea, telefonic, că trebuie să plecăm la SRI.
Discutam pe chestiuni operative care se regăsesc în dosar, dându-ni-se drept variantă clară, pe care ar trebui să o urmărim, doar cea cu Constanţa şi nava IMAM-T. A fost şi un moment în care am fost chemată separat de colegul meu Nastasiu, la cabinetul doamnei Kövesi, unde era venit domnul Coldea, care mi-a zis să am mai multă grijă cum se mişcă Nastasiu, că ei au muncit la SRI să găsească indicii, şi să-l conving eu pe Nastasiu că asta e varianta pe care trebuie să se meargă. Ulterior, am fost apostrofată de doamna Kövesi, care mi-a zis că, dacă nu cred în dosar, atunci să-l predau, şi la un moment dat nu am mai suportat presiunile şi l-am lăsat“.Angela Ciurea îşi aminteşte şi de o altă discuţie de la SRI, unde a mers şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru. „Acesta mi-a zis pe urmă că s-a simţit umilit că nu-l prea băga nimeni în seamă. Acolo, la domnul Coldea erau şi alţi ofiţeri. Domnul Olaru mi-a zis că nu-mi dau eu seama, dar acest dosar ne poate duce pe culmile gloriei. Exact aşa s-a exprimat. Ei au crezut tot timpul că sunt o gâsculiţă blondă şi proastă, care, fiind şef al lui Nastasiu şi lucrând cu el în caz, aş putea să-l manipulez cum se voia.“În legătură cu dosarul „Trafic de arme“, Angela Ciurea spune că a lucrat mult cu Poliţia de Frontieră şi cu Direcţia de Informaţii a Armatei. În ce priveşte SRI, iată ce s-a întâmplat: „SRI mi-a trimis doi ofiţeri pentru prinderea lui Ion Busuioc, şi încă doi, la insistenţele mele. Am avut note trimise de la SRI cu Viktor Bouth, dar nu ştiu ce a făcut domnul Codruţ Olaru cu ele. Nu le-am văzut niciodată“, spune fostul adjunct al DIICOT. Benyatov este singura persoană asupra căreia este începută, în acest dosar, urmărirea penală. „SRI nu ne-a trimis nimic cu Benyatov până când s-a dus Nastasiu la SRI şi un ofiţer de acolo, de bună-credinţă, a dat toate notele, fără să facă o selecţie, unde apărea Benyatov. Din câte ştiu, acest ofiţer n-o duce acum prea bine“, mai spune Ciurea.Udrea vorbea des cu STS-ulReferindu-se la indiciile prezentate instanţei supreme pentru emiterea autorizaţiilor de interceptare a Elenei Udrea, a lui Adriean Videanu, Theodor Stolojan, Dorin Cocoş, Verestoy Attila şi a lui Bogdan Chirieac, fostul magistrat arată doar faptul că această necesitate procedurală a reieşit din discuţiile telefonice ale altor persoane interceptate în cazul respectiv, care ofereau elemente despre posibile implicări în ALRO ale celor sus-menţionaţi. „Nu ştiu de ce SRI nu ne-a oferit nici măcar un transcript al ascultărilor pe 30 de zile dintre aceste persoane, dar tot ce pot să vă spun este că SRI, dacă era vorba de discuţii între aceste persoane şi preşedintele României, putea să facă o selecţie şi pe acelea să nu le dea. Dar restul?“, se întreabă Ciurea. Conform fostului adjunct al DIICOT, din listingul aparţinând Elenei Udrea, multe dintre convorbiri erau cu STS-ul.Un aspect la fel de important este cel al întâlnirii dintre Stamen Stancev şi anchetatorul din dosarul ALRO Slatina la acea dată, care a avut loc la Nisa, în prezenţa avocatului acestuia, Alexandru Chiciu (fost procuror în Parchetul General şi DNA). Dar Angela Ciurea nu vrea să facă nici un fel de comentariu şi nici să dezvăluie ce informaţii au fost oferite de inculpatul Stancev fostului procuror DIICOT. „Sunt chestiuni foarte grave şi dacă aş spune acum măcar un cuvânt, mi-e teamă de ceea ce ar putea să mi se-ntâmple.“Fostul procuror Angela Ciurea a avertizat opinia publică de presiunile care se exercită asupra sa de către conducerea Parchetului Înaltei Curţi încă din luna iulie a acestui an, când a făcut şi cerere de protecţie la instituţiile abilitate ale statului. Deci, momentul de început al dezvăluirilor acesteia nu coincide cu apariţia cărţii „Prădarea României“.Reacţia CSM, aproape inutilăConsiliul Superior al Magistraturii s-a trezit ieri la realitate şi a decis să verifice acuzaţiile aduse de cei doi conducerii Parchetului Înaltei Curţi. Aşa fiind, procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru, vor fi chemaţi să dea lămuriri cu privire la toate aspectele semnalate de cei doi foşti magistraţi. În acelaşi timp, procurorul general Kövesi a făcut cerere de apărare a reputaţiei, tot la CSM. Numai că CSM nu va putea să dea un verdict în această lucrare până ce nu va decide inspecţia judiciară dacă acuzaţiile lui Ciurea şi Nastasiu se adeveresc. Şansele să se schimbe ceva în atitudinea Parchetului faţă de cei doi foşti procurori sunt însă foarte mici. În primul rând, procurorul general Kövesi, proaspăt numit pentru al doilea mandat în fruntea PÎCCJ de către preşedintele României, este cel care a solicitat revocarea lui Nastasiu, dar şi declanşarea procedurii disciplinare prin care Angela Ciurea a fost exclusă din magistratură. Iar CSM, prin Comisia de disciplină a Secţiei pentru procurori, a fost de acord. De altfel, dacă procurorii de la CSM voiau să facă lumină în cazul Ciurea, atunci procedurile s-ar fi desfăşurat cu totul altfel. Dacă erau convinşi că Nastasiu nu a acţionat în eliberarea lui Hayssam de unul singur, dacă ar fi luat în consideraţie şi alte audieri în cauză, nu l-ar fi sancţionat pe acesta. La această oră, Kövesi şi Olaru au toate şansele să iasă neşifonaţi din aceste demersuri. (A.S.)Arestare în ziua suspendăriiÎn cadrul emisiunii „Ora de foc“, fostul adjunct al DIICOT Angela Ciurea a spus, la un moment dat, că i s-a cerut să facă o arestare în dosarul “Fuga lui Hayssam”, dar nu a vrut să dea un nume, spunând că s-a cerut mai târziu arestarea acelui personaj, după ce dosarul nu a mai fost la cei doi anchetatori. Surse judiciare ne-au dezvăluit despre cine era vorba. Despre armatorul Mustafa Tartoussi. Arestarea ar fi trebuit să fie cerută în ziua de 18 aprilie 2007. Coincidenţă sau nu, în acea zi, de 18 aprilie 2007, Parlamentul urma să voteze asupra suspendării din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. Ceea ce s-a şi întâmplat. Rămâne o enigmă cu ce ar fi schimbat arestarea armatorului votul din plenul celor două Camere ale Parlamentului. 322 de parlamentari au votat în acea zi pentru suspendarea lui Băsescu. Ceva mai târziu, după ce dosarul ajunsese la procurorul Cătălin Borcoman, acesta a finalizat ancheta „Fuga lui Hayssam“ şi a solicitat arestarea lui Tartoussi odată cu trimiterea rechizitoriului deşi nu apăruseră probe în plus faţă de luna aprilie, când dosarul era la Ciurea. Cererea a fost respinsă la Curtea de Apel Bucureşti, de judecătorul Adriana Bejan. Interesant este faptul că, a doua zi, lui Borcoman i-a încetat detaşarea la Bucureşti, a ajuns înapoi la Braşov şi, în scurt timp, a ajuns şef la DIICOT Braşov. În 21 februarie 2008, acelaşi judecător, în mod suspect, a dispus reinstituirea interdicţiei de a părăsi ţara pentru Mustafa Tartoussi. (A.S.)SRI, umflat cu pompaNe-am interesat deunăzi care este numărul angajaţilor din această structură. Răspunsul SRI a fost acela că numărul angajaţilor e „secret de stat“, chestiune anormală pentru că bugetul instituţiei alocat în ultimii ani a fost unul foarte mare în comparaţie cu cel al altor structuri informative. Redăm mai jos răspunsul SRI la solicitarea noastră: „Potrivit art. 26 şi 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, structura organizatorică şi efectivele instituţiei în timp de pace şi în timp de război se aprobă de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar documentele interne şi activitatea operativă a Serviciului Român de Informaţii constituie «secret de stat». Articolul 17 litera b) şi f) din Legea nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate, numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.Având în vedere aspectele relevate, datele solicitate se prezintă după cum urmează:(milioane RON)INDICATORI 2006 2007 2008 2009 BUGET SRI - TOTAL, din care: 1.007,0 1.203,1 1.349,1 1.263,4 SUME PROVENITE DIN VENITURI PROPRII - - 0,6 0,9 CHELTUIELI DE CAPITAL - - 245,4 150,3 Se poate observa, aşadar, că bugetul SRI a crescut constant din 2005 până în 2008 şi a scăzut foarte puţin în 2009, pentru că bătea la ochi ca toate celelalte instituţii bugetare să sufere reduceri de personal, să se reducă scheme şi bugetul, doar cel al SRI să rămână neatins. Celălalt serviciu de informaţii superstrategic, SIE, care are nevoi şi necesităţi ce privesc acoperirea informativă pe un teritoriu mult mai amplu decât cel al SRI (cu atribuţii doar pe teritoriul României), a primit anul acesta de la buget 223.212 mii lei. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a primit, pe 2009, aproape dublu faţă de SIE, adică 412.230 mii lei. Aceste aspecte legate de susţinerea financiară a serviciilor de informaţii, dar cu predilecţie a SRI, dovedesc că această structură reprezintă „pilonul“ pe care se bazează politica CSAT.
Procurorul Ciurea, turism pe banii lui Stancev
Romania trebuie salvata!
catavencu.ro
17 Nov 2009 Biroul de Investigatii
Ştiţi povestea, nu insistăm: procuroarea Angela Ciurea, despre care lumea zice că l-ar fi eliberat pe spionătătă bulgarătătă Stamen Stancev, s-a plimbat pe banii acestuia din urmă în Franţa (la Nisa, dar nu numai). Alţii zic chiar că nimic nu e întîmplător şi că Ciurea e prietenă bună, da’ bună-bună, cu alt fost procuror, Ciprian Nastasiu. Şi că, deci, nu degeaba se fac acum dezvăluiri pe la televizor despre candidaţii la prezidenţiale prin gurile celor doi. Dar să amînăm puţin lămurirea iţelor de campanie şi să ne concentrăm pe o frumoasă poveste de turism extern, cu Angela Ciurea în rolul turistei şi cu Stancev în rolul finanţatorului generos.
Aveţi, mai jos, povestea completă şi neromanţată (insistaţi pe părţile subliniate), scrisă de Consiliul Superior al Magistraturii. Vacanţă şi lectură plăcute!
catavencu.ro
17 Nov 2009 Biroul de Investigatii
Ştiţi povestea, nu insistăm: procuroarea Angela Ciurea, despre care lumea zice că l-ar fi eliberat pe spionătătă bulgarătătă Stamen Stancev, s-a plimbat pe banii acestuia din urmă în Franţa (la Nisa, dar nu numai). Alţii zic chiar că nimic nu e întîmplător şi că Ciurea e prietenă bună, da’ bună-bună, cu alt fost procuror, Ciprian Nastasiu. Şi că, deci, nu degeaba se fac acum dezvăluiri pe la televizor despre candidaţii la prezidenţiale prin gurile celor doi. Dar să amînăm puţin lămurirea iţelor de campanie şi să ne concentrăm pe o frumoasă poveste de turism extern, cu Angela Ciurea în rolul turistei şi cu Stancev în rolul finanţatorului generos.
Aveţi, mai jos, povestea completă şi neromanţată (insistaţi pe părţile subliniate), scrisă de Consiliul Superior al Magistraturii. Vacanţă şi lectură plăcute!
La Famiglia - Negoita
Romania trebuie salvata!
Qmagazin.ro
Simona Popa 13 Noiembrie 2009
Este o figura extrem de controversata, dar a fost propus, de presedintele Traian Basescu, pentru functia de premier. Liviu Negoita, cunoscut in toata tara pentru contractele de milioane de euro pe care le-a facut cadou firmelor unor apropiati ai PD-L sau prietenilor sotiei, a recidivat. Q Magazine a intrat, in exclusivitate, in posesia unor documente care arata legaturile dintre Carmen Negoita, sotia edilului, si un om de afaceri italian, care, prin intermediul a doua firme, a obtinut profituri substantiale in urma colaborarii cu institutiile publice din Bucuresti si, mai cu seama, cu Primaria Sectorului 3.
Liviu Negoita, unul dintre primarii deveniti deja celebri in toata tara din cauza licitatiilor cu cantec organizate in Sectorul 3, a fost prins, din nou, pe picior gresit. Asa cum s-a intamplat in majoritatea cazurilor, liantul dintre edil si firmele, sa le spunem „de casa" ale Primariei, este sotia sa, Eugenia Carmen Negoita, fosta Bichis, care si-a convins sotul sa dea bani publici pe considerente de prietenie si cumetrie.
De notorietate este deja cazul firmei AA Marketing & Management SRL, care a devenit o favorita a primarului Negoita, gratie sotiei sale, Carmen Negoita care este prietena foarte buna cu Florina Gruia (fosta Bostina), patroana acestei societati. Prietenia cu cine trebuie a adus 19 contracte directe de lucrari in valoare de 210 milioane lei, pentru AA Marketing & Management SRL. In schimbul acestor bani, firma doamnei Gruia a furnizat catre Primaria Sector 3 si Administratia Parcuri Sector 3 diverse elemente decorative.
Un alt exemplu, la fel de celebru, este asocierea Primariei Sectorului 3 cu firma Rosal, detinuta de omul de afaceri Silviu Prigoana, membru PD-L si apoi parlamentar al partidului. In urma parafarii unui contract, firma Rosal a ajuns sa execute salubrizare, amenajare de spatii verzi si sa se ocupe de ridicarea masinilor parcate ilegal pe spatiul public, cu alte cuvinte de principalele activitati pentru care Primaria aloca bani buni din bugetul public. De pe urma acestei ispravi, primarului Sectorului 3 i s-a reprosat, in presa, in mai multe randuri, ca si-a facut un obicei din a truca licitatii in favoarea companiilor unor oameni de afaceri apropiati partidului din care face parte. Si in acest caz, maestrul de ceremonii in oficializarea relatiilor dintre familiile Negoita si Prigoana a fost Carmen, cea care s-a asociat cu Adriana Bahmuteanu, sotia omului de afaceri Silviu Prigoana, intr-o firma pe nume „Manele Media".
SC Euroverde SRL, reteta unei alte afaceri de succes
O poveste asemanatoare are si firma Euroverde SRL controlata de omul de afaceri italian Monteleone Aldo, despre care am aflat, in exclusivitate, ca este unul dintre apropiatii doamnei Negoita. Legaturile dintre cei doi sunt vechi si par sa se fi consolidat prin vanzarea unui apartament care i-a revenit lui Carmen Bichis in urma divortului de fostul sau sot. Acest apartament, situat in Bucuresti, pe bd. Hristo Botev, nr.14, etaj 1, care facea parte dintr-un imobil considerat monument istoric a fost vandut, in primavara anului trecut, catre Monteleone Aldo, dupa ce Carmen Negoita a obtinut, in prealabil, acordul de la Ministerul Culturii si Cultelor si de la Primaria Generala a Capitalei, care au declinat dreptul de preemptiune asupra bunului imobil. Surse din anturajul familiei Negoita spun ca italianul s-ar fi imprietenit cu sotia primarului Sectorului 3, la inceputul anilor 2000, in timp ce aceasta era functionar in cadrul Consulatului Romaniei de la Roma. Prietenia dintre cei doi s-a pastrat in timp, iar dupa ce Carmen a devenit doamna Negoita au aparut si primele avantaje pentru omul de afaceri italian care isi muta sediul firmei Euroverde SRL, in Sectorul 3, pe bd. Hristo Botev, nr.14, etaj 1, adica tocmai in apartamentul dobandit, in urma cu putin timp, prin vanzare-cumparare de la Carmen Negoita.
Euroverde SRL are un capital social subscris de 18.000 lei si ca principal obiect de activitate declarat „activitati de intretinere peisagistica", adica tocmai domeniul potrivit pentru a face afaceri profitabile cu institutiile publice, mai exact cu primariile din Bucuresti. Datele financiare ale firmei arata ca, in 2005, a fost realizata o cifra de afaceri de putin peste 45.600 lei, cu profit zero. De aici, adica dupa ce Carmen a devenit sotia lui Liviu Negoita, ascensiunea SC Euroverde SRL a fost una fulminanta. In 2006 profitul firmei lui Monteleone Aldo a depasit 1.200.000 lei, la o cifra de afaceri de 3.345.717 lei iar apoi ajunge, de la o cifra de afaceri de aproape 11,7 milioane lei, in 2007, la o cifra de afaceri de peste 23,2 milioane lei in 2008, profitul cumulat pe cei doi ani depasind 6,5 milioane lei. Pe langa afacerile derulate in Sectorul 3, SC Euroverde SRL a obtinut si un contract frumos de la Primaria Sectorului 4 unde a primit trei milioane de euro, in 2008, pentru a amenaja mai multe parculete dintre blocuri.
De la fina Negoita, la nasul Videanu
Euroverde a vandut tobogane second hand, la pret de nou, mai multor primarii care erau conduse de PD-L-isti.
Mai mult decat atat, in timpul mandatului de primar general, nasul familiei Negoita, Adriean Videanu, i-a atribuit firmei Euroverde proiectul „Carutei cu paiate", care, initial, trebuia sa fie doar o statuie reprezentativa a lui Caragiale si a 12 dintre personajele sale si care a devenit, ulterior, un parc, cu acelasi nume.
Termenul de executie al statuii era aprilie 2007, dar ea nu este gata nici pana azi. Daca initial ea trebuia sa fie amplasata in fata Teatrului National, devenind parc, primaria Municipiului Bucuresti i-a schimbat amplasamentul in fata Spitalului Coltea. Ministerul Culturii si Cultelor habar nu are de aceasta schimbare. Scopul acesteia este unul foarte simplu: daca la o statuie s-ar fi castigat o anume suma, la un parc se castiga, pe langa asta, circa 700.000 de euro pentru o fantana arteziana si alte sute de mii de euro pentru banci, alei si iarba. Desigur, vom vedea si niste tobogane.
Omul de afaceri italian si-a mai facut o firma
Vazand ca afacerile sale infloresc, italianul a mai deschis o firma care functioneaza, din 2008, sub numele de Spazio Verde Sisteme de Irigatii SRL, care are sediul la aceeasi adresa ca si Euroverde SRL, in apartamentul detinut, in trecut, de sotia primarului Negoita. Cea de-a doua firma a lui Monteleone Aldo are un capital social de 7000 de lei si ca obiect principal de activitate „lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide". Obiectul de activitate al firmei nu a fost ales intamplator daca luam in seama faptul ca, numai in 2009, considerat de toata lumea drept apogeul crizei financiare in care toate autoritatile locale s-au vazut nevoite sa isi limiteze cheltuielile din cauza lipsei banilor, Primaria lui Negoita a cheltuit patru milioane de euro pentru construirea a 24 de fantani arteziene amplasate pe principalele bulevarde si in intersectii.
Desi licitatia a fost adjudecata de SC Grant CPC SRL, infiintat in iunie 2008 de Manolache Catalin Florin si Ioan Stefan, patronii de la Delta ACM '93, castigatoarea a jumatate din licitatiile de asfaltari din sector, de pe urma acestui proiect, care mai prevede si dotarea cu echipamente hidraulice si electrice in vederea programarii electronice a dinamicii jeturilor de apa, dupa multiple scenarii, mai pot castiga si alte firme. Anul trecut, desi a coincis cu infiintarea firmei, a fost unul extrem de bun pentru Spazio Verde Sisteme de Irigatii SRL care a reusit performanta de a obtine, in numai cateva luni, un profit brut de peste 310.000 lei, cu un singur angajat. In mare parte, succesul celor doua firme i se datoreaza primarului Sectorului 3 al Capitalei, Liviu Negoita, care i-a facut italianului cadou mai multe contracte care au avut ca obiect amenajari peisagistice.
Negoita acuzat ca serveste clientela politica a Partidului Democrat
Primarul Sectorului 3 este recunoscut pentru proiectele care au ca scop satisfacerea clientelei politice. Presa a scris deja ca edilul se pregateste sa mai ofere cateva milioane de euro unei firme „de casa" care se va ocupa cu montarea unor banci si cosuri de gunoi realizate din lemn de esenta nobila, dar si a unor tomberoane colectoare, scrumiere cu container, „suporti" pentru parcarile de biciclete sau ghivece pentru flori. La capitolul „idei pentru bunastarea prietenilor" marcam si alocarea sumei de 84.000 de euro pentru amenajarea a doua pergole care sa serveasca trecatorilor drept umbrar. Printre primii care au vorbit despre afacerile „de familie" ale lui Liviu Negoita a fost Cozmin Gusa, care a facut publice o serie de dezvaluiri privind grupurile de interese din jurul edilului, pe care le-a livrat presei, la pachet, cu mai multe informatii compromitatoare la adresa lui Emil Boc. Gusa a dat, printre altele, exemplul contractelor de patru milioane de euro care au fost facute cadou firmei King Industrial Enterprises SRL, patronata de Liliana Calin, prietena lui Emil Boc de la acea vreme.
De notorietate este si contractul incheiat de Liviu Negoita cu firma de paza si protectie BGS, care a instituit, din 2006, fara licitatie, monopol pe serviciile specifice cumparate de Primaria Sectorului 3. Dupa ce i-a fost incredintata paza a peste 95% dintre unitatile de invatamant din sector, in octombrie 2008, BGS a primit, prin incredintare directa, un contract in valoare de 640.000 lei pentru paza miniparcurilor din sector si un alt contract in valoare de 400.000 lei pentru paza parcurilor din sector.
Ascensiunea doamnei Negoita, fosta Bichis
Sotia lui Liviu Negoita, Carmen, a imbratisat de-a lungul timpului mai multe meserii care au propulsat-o, incet dar sigur, in prim-planul high class-ului bucurestean, unde se afla majoritatea celor care i-au devenit prieteni. Carmen Negoita a fost, in trecut, procuror la Procuratura Locala din orasul Alexandria, județul Teleorman (1986-1988) si apoi la Procuratura Locala a Sectorului 3 a municipiului Bucuresti (1988-1992), membru al Grupului de juristi in cadrul Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, cu o intrerupere in intervalul 1999-2002 cat a lucrat ca functionar consular in cadrul Consulatului Romaniei de la Roma, iar apoi a fost numita, de catre Parlament, vicepresedinte al Comisiei Nationale de Valori Mobiliare.
Carmen a fost acuzata, in presa, ca ultima functie a obtinut-o gratie relatiilor sus-puse ale lui Liviu Negoita cu care s-a casatorit in 2005, nas fiindu-le Adriean Videanu.
Qmagazin.ro
Simona Popa 13 Noiembrie 2009
Este o figura extrem de controversata, dar a fost propus, de presedintele Traian Basescu, pentru functia de premier. Liviu Negoita, cunoscut in toata tara pentru contractele de milioane de euro pe care le-a facut cadou firmelor unor apropiati ai PD-L sau prietenilor sotiei, a recidivat. Q Magazine a intrat, in exclusivitate, in posesia unor documente care arata legaturile dintre Carmen Negoita, sotia edilului, si un om de afaceri italian, care, prin intermediul a doua firme, a obtinut profituri substantiale in urma colaborarii cu institutiile publice din Bucuresti si, mai cu seama, cu Primaria Sectorului 3.
Liviu Negoita, unul dintre primarii deveniti deja celebri in toata tara din cauza licitatiilor cu cantec organizate in Sectorul 3, a fost prins, din nou, pe picior gresit. Asa cum s-a intamplat in majoritatea cazurilor, liantul dintre edil si firmele, sa le spunem „de casa" ale Primariei, este sotia sa, Eugenia Carmen Negoita, fosta Bichis, care si-a convins sotul sa dea bani publici pe considerente de prietenie si cumetrie.
De notorietate este deja cazul firmei AA Marketing & Management SRL, care a devenit o favorita a primarului Negoita, gratie sotiei sale, Carmen Negoita care este prietena foarte buna cu Florina Gruia (fosta Bostina), patroana acestei societati. Prietenia cu cine trebuie a adus 19 contracte directe de lucrari in valoare de 210 milioane lei, pentru AA Marketing & Management SRL. In schimbul acestor bani, firma doamnei Gruia a furnizat catre Primaria Sector 3 si Administratia Parcuri Sector 3 diverse elemente decorative.
Un alt exemplu, la fel de celebru, este asocierea Primariei Sectorului 3 cu firma Rosal, detinuta de omul de afaceri Silviu Prigoana, membru PD-L si apoi parlamentar al partidului. In urma parafarii unui contract, firma Rosal a ajuns sa execute salubrizare, amenajare de spatii verzi si sa se ocupe de ridicarea masinilor parcate ilegal pe spatiul public, cu alte cuvinte de principalele activitati pentru care Primaria aloca bani buni din bugetul public. De pe urma acestei ispravi, primarului Sectorului 3 i s-a reprosat, in presa, in mai multe randuri, ca si-a facut un obicei din a truca licitatii in favoarea companiilor unor oameni de afaceri apropiati partidului din care face parte. Si in acest caz, maestrul de ceremonii in oficializarea relatiilor dintre familiile Negoita si Prigoana a fost Carmen, cea care s-a asociat cu Adriana Bahmuteanu, sotia omului de afaceri Silviu Prigoana, intr-o firma pe nume „Manele Media".
SC Euroverde SRL, reteta unei alte afaceri de succes
O poveste asemanatoare are si firma Euroverde SRL controlata de omul de afaceri italian Monteleone Aldo, despre care am aflat, in exclusivitate, ca este unul dintre apropiatii doamnei Negoita. Legaturile dintre cei doi sunt vechi si par sa se fi consolidat prin vanzarea unui apartament care i-a revenit lui Carmen Bichis in urma divortului de fostul sau sot. Acest apartament, situat in Bucuresti, pe bd. Hristo Botev, nr.14, etaj 1, care facea parte dintr-un imobil considerat monument istoric a fost vandut, in primavara anului trecut, catre Monteleone Aldo, dupa ce Carmen Negoita a obtinut, in prealabil, acordul de la Ministerul Culturii si Cultelor si de la Primaria Generala a Capitalei, care au declinat dreptul de preemptiune asupra bunului imobil. Surse din anturajul familiei Negoita spun ca italianul s-ar fi imprietenit cu sotia primarului Sectorului 3, la inceputul anilor 2000, in timp ce aceasta era functionar in cadrul Consulatului Romaniei de la Roma. Prietenia dintre cei doi s-a pastrat in timp, iar dupa ce Carmen a devenit doamna Negoita au aparut si primele avantaje pentru omul de afaceri italian care isi muta sediul firmei Euroverde SRL, in Sectorul 3, pe bd. Hristo Botev, nr.14, etaj 1, adica tocmai in apartamentul dobandit, in urma cu putin timp, prin vanzare-cumparare de la Carmen Negoita.
Euroverde SRL are un capital social subscris de 18.000 lei si ca principal obiect de activitate declarat „activitati de intretinere peisagistica", adica tocmai domeniul potrivit pentru a face afaceri profitabile cu institutiile publice, mai exact cu primariile din Bucuresti. Datele financiare ale firmei arata ca, in 2005, a fost realizata o cifra de afaceri de putin peste 45.600 lei, cu profit zero. De aici, adica dupa ce Carmen a devenit sotia lui Liviu Negoita, ascensiunea SC Euroverde SRL a fost una fulminanta. In 2006 profitul firmei lui Monteleone Aldo a depasit 1.200.000 lei, la o cifra de afaceri de 3.345.717 lei iar apoi ajunge, de la o cifra de afaceri de aproape 11,7 milioane lei, in 2007, la o cifra de afaceri de peste 23,2 milioane lei in 2008, profitul cumulat pe cei doi ani depasind 6,5 milioane lei. Pe langa afacerile derulate in Sectorul 3, SC Euroverde SRL a obtinut si un contract frumos de la Primaria Sectorului 4 unde a primit trei milioane de euro, in 2008, pentru a amenaja mai multe parculete dintre blocuri.
De la fina Negoita, la nasul Videanu
Euroverde a vandut tobogane second hand, la pret de nou, mai multor primarii care erau conduse de PD-L-isti.
Mai mult decat atat, in timpul mandatului de primar general, nasul familiei Negoita, Adriean Videanu, i-a atribuit firmei Euroverde proiectul „Carutei cu paiate", care, initial, trebuia sa fie doar o statuie reprezentativa a lui Caragiale si a 12 dintre personajele sale si care a devenit, ulterior, un parc, cu acelasi nume.
Termenul de executie al statuii era aprilie 2007, dar ea nu este gata nici pana azi. Daca initial ea trebuia sa fie amplasata in fata Teatrului National, devenind parc, primaria Municipiului Bucuresti i-a schimbat amplasamentul in fata Spitalului Coltea. Ministerul Culturii si Cultelor habar nu are de aceasta schimbare. Scopul acesteia este unul foarte simplu: daca la o statuie s-ar fi castigat o anume suma, la un parc se castiga, pe langa asta, circa 700.000 de euro pentru o fantana arteziana si alte sute de mii de euro pentru banci, alei si iarba. Desigur, vom vedea si niste tobogane.
Omul de afaceri italian si-a mai facut o firma
Vazand ca afacerile sale infloresc, italianul a mai deschis o firma care functioneaza, din 2008, sub numele de Spazio Verde Sisteme de Irigatii SRL, care are sediul la aceeasi adresa ca si Euroverde SRL, in apartamentul detinut, in trecut, de sotia primarului Negoita. Cea de-a doua firma a lui Monteleone Aldo are un capital social de 7000 de lei si ca obiect principal de activitate „lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide". Obiectul de activitate al firmei nu a fost ales intamplator daca luam in seama faptul ca, numai in 2009, considerat de toata lumea drept apogeul crizei financiare in care toate autoritatile locale s-au vazut nevoite sa isi limiteze cheltuielile din cauza lipsei banilor, Primaria lui Negoita a cheltuit patru milioane de euro pentru construirea a 24 de fantani arteziene amplasate pe principalele bulevarde si in intersectii.
Desi licitatia a fost adjudecata de SC Grant CPC SRL, infiintat in iunie 2008 de Manolache Catalin Florin si Ioan Stefan, patronii de la Delta ACM '93, castigatoarea a jumatate din licitatiile de asfaltari din sector, de pe urma acestui proiect, care mai prevede si dotarea cu echipamente hidraulice si electrice in vederea programarii electronice a dinamicii jeturilor de apa, dupa multiple scenarii, mai pot castiga si alte firme. Anul trecut, desi a coincis cu infiintarea firmei, a fost unul extrem de bun pentru Spazio Verde Sisteme de Irigatii SRL care a reusit performanta de a obtine, in numai cateva luni, un profit brut de peste 310.000 lei, cu un singur angajat. In mare parte, succesul celor doua firme i se datoreaza primarului Sectorului 3 al Capitalei, Liviu Negoita, care i-a facut italianului cadou mai multe contracte care au avut ca obiect amenajari peisagistice.
Negoita acuzat ca serveste clientela politica a Partidului Democrat
Primarul Sectorului 3 este recunoscut pentru proiectele care au ca scop satisfacerea clientelei politice. Presa a scris deja ca edilul se pregateste sa mai ofere cateva milioane de euro unei firme „de casa" care se va ocupa cu montarea unor banci si cosuri de gunoi realizate din lemn de esenta nobila, dar si a unor tomberoane colectoare, scrumiere cu container, „suporti" pentru parcarile de biciclete sau ghivece pentru flori. La capitolul „idei pentru bunastarea prietenilor" marcam si alocarea sumei de 84.000 de euro pentru amenajarea a doua pergole care sa serveasca trecatorilor drept umbrar. Printre primii care au vorbit despre afacerile „de familie" ale lui Liviu Negoita a fost Cozmin Gusa, care a facut publice o serie de dezvaluiri privind grupurile de interese din jurul edilului, pe care le-a livrat presei, la pachet, cu mai multe informatii compromitatoare la adresa lui Emil Boc. Gusa a dat, printre altele, exemplul contractelor de patru milioane de euro care au fost facute cadou firmei King Industrial Enterprises SRL, patronata de Liliana Calin, prietena lui Emil Boc de la acea vreme.
De notorietate este si contractul incheiat de Liviu Negoita cu firma de paza si protectie BGS, care a instituit, din 2006, fara licitatie, monopol pe serviciile specifice cumparate de Primaria Sectorului 3. Dupa ce i-a fost incredintata paza a peste 95% dintre unitatile de invatamant din sector, in octombrie 2008, BGS a primit, prin incredintare directa, un contract in valoare de 640.000 lei pentru paza miniparcurilor din sector si un alt contract in valoare de 400.000 lei pentru paza parcurilor din sector.
Ascensiunea doamnei Negoita, fosta Bichis
Carmen a fost acuzata, in presa, ca ultima functie a obtinut-o gratie relatiilor sus-puse ale lui Liviu Negoita cu care s-a casatorit in 2005, nas fiindu-le Adriean Videanu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)