Romania trebuie salvata!
De la Iliescu si pana la Basescu au iesit numai Generali pe banda, cine nu e general e Director. Toti sunt niste fripturisti si hoti. Adio normalitate si egalitate de sanse in aceasta tara.
Nu ai rude sau relatii bine puse, nu ai viitor aici pe meleagurile de poveste ale Romaniei.
Ce a facut Oprea asta pentru tara de a fost gradat general?
Idei pentru a salva Romania sunt, dar nu ai cu cine!!!
sâmbătă, 13 martie 2010
Războiul de independenţi e dus cu gradaţi şi fripturişti
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Generalul Oprea şi armata independenţilor dependenţi de putere
Preşedintele Băsescu se simte bine şi, în ciuda speculaţiilor pe tema sănătăţii sale, e chiar liniştit. E vorba despre acea linişte de după agitaţia pe care ţi-o dă o hipertensiune de 17 cu 9. O hipertensiune pe care nimeni nu i-o poate oferi mai bine decît cei 17 deputaţi şi 9 senatori care formează grupul independenţilor din Parlament, un viitor partid pentru liniştea preşedintelui. Frustraţi, fripturişti sau eşecuri răsunătoare ale sistemului electoral de vot uninominal cu redistribuiri pe liste, s-au adunat în jurul deputatului cu cinci stele şi ministru al Apărării, Gabriel Oprea, pentru a lupta şi înfrînge forţa de rezistenţă a Opoziţiei.
Perdanţii dezertează mereu în virtutea principiilor
La ora aceasta, cînd congresul liberalilor abia şi-a reconfirmat conducerea, grupul parlamentarilor independenţi care nu consumă decît guvernare numără 26 de membri.
Fiecare dintre ei e fost liberal sau pesedist, plecat din partid din cauza unor convingeri şi principii, dar mai ales în virtutea votului cu care i-a încărcat electoratul. Numai că, la o privire puţin mai atentă, din cei 26 de membri doar patru au fost cu adevărat aleşi de cetăţenii din colegiul pe care îl reprezintă. Doar patru dintre ei, Ioan Munteanu – ales cu 52% în judeţul Neamţ, Culiţă Tărîţă – ales cu 53% tot în Neamţ, Valeriu Steriu – ales cu 56% în Olt şi Şerban Mihăilescu – ales cu 58% în Teleorman, pot invoca cu adevărat interesul unei majorităţi legitime. Restul de 22 sînt doar beneficiari ai sistemului de vot uninominal şi fericiţi norocoşi ai redistribuirii voturilor. Ba chiar jumătate din ei nici măcar nu s-au clasat pe primul loc în colegiile în care au candidat, devenind parlamentari cu un procentaj al voturilor obţinute mai mic decît valoarea actuală a TVA-ului. Başca, nici măcar ministrul şef de grup independent n-a reuşit să cîştige din prima, la el în colegiul din Ilfov.
Cei trei grei de la răsăritul viitorului partid
Înţepat în epolet în urmă cu cîteva luni cu cea de-a cincea stea de general de către însuşi preşedintele Băsescu, Gabriel Oprea nu putea refuza misiunea de a conduce un pluton atît de important precum cel al independenţilor. Mai ales că misiunea presupunea şi preluarea Ministerului Apărării, un fel de răsplată pentru jocul la două capete prestat în scurta perioadă cît s-a aflat la şefia Internelor, la începuturile alianţei PSD-PD-L din 2008. Vă amintiţi, desigur, că atunci, în ciuda opoziţiei conducerii partidului, Oprea l-a numit în fruntea şefiei serviciului secret al ministerului pe Virgil Ardelean, zis şi Vulpea, un personaj a cărui loialitate faţă de Preşedinţie era de notorietate. Şi care, de altfel, a mai condus serviciul respectiv în timpul fugii din ţară a lui Omar Hayssam. În plus, calitatea de a face din rahat bici care pocneşte asurzitor a venit doar ca un plus în crearea noului proiect. Pentru că, trebuie spus, Oprea este milionar în euroi, cu toate că mai toată viaţa a fost bugetar.
Ce-i drept, un bugetar care a ştiut să facă afaceri imobiliare, iar faptul că era parlamentar şi încasa bani pentru a-şi plăti chiria în Bucureşti, cu toate că avea mai multe imobile prin Capitală şi locuia pe gratis, la el acasă, în cartierul Cotroceni, nu face decît să demonstreze acest fapt. Un al doilea mare grangur devenit independent este Culiţă Tărîţă, al cărui nume nici că mai necesită vreo prezentare. Şi nici nu ne-ar permite spaţiul să vă spunem întregul şir de şmenuri dubioase ale agricultorului moldovean, de la afacerile cu statul şi privatizările făcute prin firma TCE 3 Brazi (Tărîţă Culiţă şi Elvira şi cei trei fii ca brazii) şi pînă la Insula Mare a Brăilei, aflată în concesiunea acestuia.
De fapt, despre aceasta trebuie zis că unul dintre proiectele avute în vedere de guvernarea din care făcea parte şi PSD era acela de desfiinţare a Agenţiei Domeniilor Statului, instituţie ce i-a concesionat Insula Mare a Brăilei lui Culiţă. Or, desfiinţarea agenţiei ar fi însemnat şi transferarea terenurilor neconcesionate către autorităţile locale, plus vînzarea celor concesionate către persoanele ce le au în folosinţă. Iar un astfel de plan, de transformare a lui Culiţă din arendaş în proprietar, nu putea fi abandonat din cauza unei simple ieşiri de la guvernare ori pierderi a alegerilor. Cel de-al treilea mare şmenofag al independenţilor este nimeni altul decît Micky Şpagă, sau Şerban Mihăilescu, după numele din buletin. Organizator iscusit, Micky a fost încă din vremea lui Ceaşcă obişnuit cu funcţiile, pe vremea cînd presta pe post de şef de cabinet al premierului Dăscălescu, prin 1986. Şi cam tot de atunci se pare că e şi gradul de maior al SIE şi miliţian politic, verdict dat şi retras de CNSAS.
Perioada în care Micky a devenit cu adevărat renumit, cînd şi-a căpătat şi supranumele de „Şpagă“, este perioada mandatului de premier al lui Năstase, cînd Micky a îndeplinit funcţia de secretar general al Guvernului. Tot de atunci sînt şi dosarele sale de la DNA, prentru puştile primite pe post de mită sau pentru acuzaţiile aduse de Fănel Păvălache, conform cărora ar fi primit şpagă un miliard de lei vechi pentru un post în guvern. Deci cu unul care ştie să păstreze disciplina, unul care ştie să „lucreze“ statul şi unul care ştie să organizeze lucrurile, dar mai ales să calculeze procentele, grupul independenţilor are toate şansele să obţină o bucată cît mai mare de ciolan. Cu siguranţă mult mai mare decît merită.
Grupul independenţilor ce căpuşează toate ministerele
Deşi sînt, cu mici excepţii, nişte personaje mai puţin cunoscute, grupul băieţilor independenţi care servesc doar guvernare este format din nişte obişnuiţi ai şmenului, ai afacerilor cu statul şi ai contractelor cu bani publici. Or, pur şi simplu nişte dalmaţieni politici. Adică, dacă tot n-au încă un partid care să poată da ţării o pleiadă de miniştri pentru toate domeniile, au o pleiadă de profitori ai fiecărui minister. Spre exemplu, Dan Bordeianu, ales pe listele liberalilor, este un prosper lucrător cu fonduri europene, transformate, în perioada 2004-2006, în cîteva găuri de drum sau şosele inexistente, pentru care unii primari de prin Vaslui se plimbă prin instanţe şi acum.
Pe de altă parte, Eugen Nicolicea este genul de politician care prosperă fără să fi făcut vreodată ceva remarcabil în materie de biznis. Ceea ce, să recunoaştem, e chiar remarcabil, mai ales cînd reuşeşti ca dintr-un salariu de parlamentar şi sub 100.000 de lei anual – cît încasează dividende de la SRL-ul pe care îl deţine – să aduni cîteva sute de mii de lei, zeci de mii de euroi şi dolari în conturi, că despre casă, apartamente, terenuri, maşinile sport sau chiar barca cu motor n-are rost să mai vorbim. Mai există în grupul independenţilor şi personaje ca Vasile Soporan, fost pesedist de frunte la Cluj şi chiar prefect al judeţului, personaj politic ce şi-a încheiat de mult afacerile. Prin 1979, cînd s-a oprit din colaborarea cu fosta Securitate, cu care încheiase un contract de drepturi de autor prin 1971, conform datelor oferite de CNSAS.
Puţini ar fi fost, mulţi au rămas
Chiar şi în condiţiile sistemului de vot uninominal cu redistribuiri, dacă ar fi fost să candideze independent la uninominale, grupul independenţilor din Parlament ar fi numărat astăzi exact patru membri. Un număr neglijabil pînă şi pentru minorităţi, darămite să conteze în calculul majorităţii guvernamentale. Media procentelor obţinute de cei 26 de aleşi care formează azi grupul independenţilor este de 34,58%, adică puţin peste o treime din voturile colegiilor pe care le reprezintă. Dar cum la noi nu contează cine votează şi nici măcar cine numără voturile, ci cum se redistribuie ele, astăzi avem un important grup independent. Grup care, în curînd, îşi va spori numărul aderenţilor, cu cel puţin trei penelişti. C-aşa-i în politică, după congrese unii îşi descoperă principii ce nu le mai permit să rămînă unde au fost aleşi.
Independenţa creează dependenţă de fonduri
Există însă şi cazuri în care alesul independent trage mai mult pentru familie decît pentru el, cum e cazul lui Valeriu Steriu, fost senator PSD şi eternă variantă de avarie pentru Ministerul Agriculturii. În cazul acestuia, motivaţia independenţei politice, pe lîngă visul ministerial neîmplinit, stă şi în siguranţa fratelui, Alexandru Steriu, numit, pe vremea PSD, în postul de director pentru infrastructură sanitară, logistică şi dispozitive medicale din Ministerul Sănătăţii, cel care decide soarta unei bune părţi din bugetul ministerului. Un alt independent a cărui loialitate a ţinut cam cît Postul Paştelui este Ioan Tabugan, ales pe listele PNL şi fost şef de direcţie silvică în Caraş-Severin, care nici măcar n-a mai aşteptat să piardă Deşteptănacu prezidenţialele pînă să treacă la independenţă. Că doar nu era să-şi rişte biznisurile din Caraş pentru o biată moţiune de cenzură împotriva lui Boc, fie ea şi venită la pachet cu excluderea din partid, pe motiv de nerespectare a deciziei de vot.
Şi pentru că trebuia să existe şi un priceput al afacerilor cu administraţiile publice locale, în grupul independenţilor a fost transferat Sorin Sirojea Chivu, baron local de Prahova, afacerist priceput în contractele de administrare a domeniului public contra unor chirii infime. Iar în final, pentru ca treaba să fie completă, în grup a fost adus şi un traseist sadea, Gheorghe Zoicaş, fost membru al Partidului Republican şi, cu excepţia UDMR, fost membru al tuturor partidelor din actualul Parlament.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Generalul Oprea şi armata independenţilor dependenţi de putere
Preşedintele Băsescu se simte bine şi, în ciuda speculaţiilor pe tema sănătăţii sale, e chiar liniştit. E vorba despre acea linişte de după agitaţia pe care ţi-o dă o hipertensiune de 17 cu 9. O hipertensiune pe care nimeni nu i-o poate oferi mai bine decît cei 17 deputaţi şi 9 senatori care formează grupul independenţilor din Parlament, un viitor partid pentru liniştea preşedintelui. Frustraţi, fripturişti sau eşecuri răsunătoare ale sistemului electoral de vot uninominal cu redistribuiri pe liste, s-au adunat în jurul deputatului cu cinci stele şi ministru al Apărării, Gabriel Oprea, pentru a lupta şi înfrînge forţa de rezistenţă a Opoziţiei.
Perdanţii dezertează mereu în virtutea principiilor
La ora aceasta, cînd congresul liberalilor abia şi-a reconfirmat conducerea, grupul parlamentarilor independenţi care nu consumă decît guvernare numără 26 de membri.
Fiecare dintre ei e fost liberal sau pesedist, plecat din partid din cauza unor convingeri şi principii, dar mai ales în virtutea votului cu care i-a încărcat electoratul. Numai că, la o privire puţin mai atentă, din cei 26 de membri doar patru au fost cu adevărat aleşi de cetăţenii din colegiul pe care îl reprezintă. Doar patru dintre ei, Ioan Munteanu – ales cu 52% în judeţul Neamţ, Culiţă Tărîţă – ales cu 53% tot în Neamţ, Valeriu Steriu – ales cu 56% în Olt şi Şerban Mihăilescu – ales cu 58% în Teleorman, pot invoca cu adevărat interesul unei majorităţi legitime. Restul de 22 sînt doar beneficiari ai sistemului de vot uninominal şi fericiţi norocoşi ai redistribuirii voturilor. Ba chiar jumătate din ei nici măcar nu s-au clasat pe primul loc în colegiile în care au candidat, devenind parlamentari cu un procentaj al voturilor obţinute mai mic decît valoarea actuală a TVA-ului. Başca, nici măcar ministrul şef de grup independent n-a reuşit să cîştige din prima, la el în colegiul din Ilfov.
Cei trei grei de la răsăritul viitorului partid
Înţepat în epolet în urmă cu cîteva luni cu cea de-a cincea stea de general de către însuşi preşedintele Băsescu, Gabriel Oprea nu putea refuza misiunea de a conduce un pluton atît de important precum cel al independenţilor. Mai ales că misiunea presupunea şi preluarea Ministerului Apărării, un fel de răsplată pentru jocul la două capete prestat în scurta perioadă cît s-a aflat la şefia Internelor, la începuturile alianţei PSD-PD-L din 2008. Vă amintiţi, desigur, că atunci, în ciuda opoziţiei conducerii partidului, Oprea l-a numit în fruntea şefiei serviciului secret al ministerului pe Virgil Ardelean, zis şi Vulpea, un personaj a cărui loialitate faţă de Preşedinţie era de notorietate. Şi care, de altfel, a mai condus serviciul respectiv în timpul fugii din ţară a lui Omar Hayssam. În plus, calitatea de a face din rahat bici care pocneşte asurzitor a venit doar ca un plus în crearea noului proiect. Pentru că, trebuie spus, Oprea este milionar în euroi, cu toate că mai toată viaţa a fost bugetar.
Ce-i drept, un bugetar care a ştiut să facă afaceri imobiliare, iar faptul că era parlamentar şi încasa bani pentru a-şi plăti chiria în Bucureşti, cu toate că avea mai multe imobile prin Capitală şi locuia pe gratis, la el acasă, în cartierul Cotroceni, nu face decît să demonstreze acest fapt. Un al doilea mare grangur devenit independent este Culiţă Tărîţă, al cărui nume nici că mai necesită vreo prezentare. Şi nici nu ne-ar permite spaţiul să vă spunem întregul şir de şmenuri dubioase ale agricultorului moldovean, de la afacerile cu statul şi privatizările făcute prin firma TCE 3 Brazi (Tărîţă Culiţă şi Elvira şi cei trei fii ca brazii) şi pînă la Insula Mare a Brăilei, aflată în concesiunea acestuia.
De fapt, despre aceasta trebuie zis că unul dintre proiectele avute în vedere de guvernarea din care făcea parte şi PSD era acela de desfiinţare a Agenţiei Domeniilor Statului, instituţie ce i-a concesionat Insula Mare a Brăilei lui Culiţă. Or, desfiinţarea agenţiei ar fi însemnat şi transferarea terenurilor neconcesionate către autorităţile locale, plus vînzarea celor concesionate către persoanele ce le au în folosinţă. Iar un astfel de plan, de transformare a lui Culiţă din arendaş în proprietar, nu putea fi abandonat din cauza unei simple ieşiri de la guvernare ori pierderi a alegerilor. Cel de-al treilea mare şmenofag al independenţilor este nimeni altul decît Micky Şpagă, sau Şerban Mihăilescu, după numele din buletin. Organizator iscusit, Micky a fost încă din vremea lui Ceaşcă obişnuit cu funcţiile, pe vremea cînd presta pe post de şef de cabinet al premierului Dăscălescu, prin 1986. Şi cam tot de atunci se pare că e şi gradul de maior al SIE şi miliţian politic, verdict dat şi retras de CNSAS.
Perioada în care Micky a devenit cu adevărat renumit, cînd şi-a căpătat şi supranumele de „Şpagă“, este perioada mandatului de premier al lui Năstase, cînd Micky a îndeplinit funcţia de secretar general al Guvernului. Tot de atunci sînt şi dosarele sale de la DNA, prentru puştile primite pe post de mită sau pentru acuzaţiile aduse de Fănel Păvălache, conform cărora ar fi primit şpagă un miliard de lei vechi pentru un post în guvern. Deci cu unul care ştie să păstreze disciplina, unul care ştie să „lucreze“ statul şi unul care ştie să organizeze lucrurile, dar mai ales să calculeze procentele, grupul independenţilor are toate şansele să obţină o bucată cît mai mare de ciolan. Cu siguranţă mult mai mare decît merită.
Grupul independenţilor ce căpuşează toate ministerele
Deşi sînt, cu mici excepţii, nişte personaje mai puţin cunoscute, grupul băieţilor independenţi care servesc doar guvernare este format din nişte obişnuiţi ai şmenului, ai afacerilor cu statul şi ai contractelor cu bani publici. Or, pur şi simplu nişte dalmaţieni politici. Adică, dacă tot n-au încă un partid care să poată da ţării o pleiadă de miniştri pentru toate domeniile, au o pleiadă de profitori ai fiecărui minister. Spre exemplu, Dan Bordeianu, ales pe listele liberalilor, este un prosper lucrător cu fonduri europene, transformate, în perioada 2004-2006, în cîteva găuri de drum sau şosele inexistente, pentru care unii primari de prin Vaslui se plimbă prin instanţe şi acum.
Pe de altă parte, Eugen Nicolicea este genul de politician care prosperă fără să fi făcut vreodată ceva remarcabil în materie de biznis. Ceea ce, să recunoaştem, e chiar remarcabil, mai ales cînd reuşeşti ca dintr-un salariu de parlamentar şi sub 100.000 de lei anual – cît încasează dividende de la SRL-ul pe care îl deţine – să aduni cîteva sute de mii de lei, zeci de mii de euroi şi dolari în conturi, că despre casă, apartamente, terenuri, maşinile sport sau chiar barca cu motor n-are rost să mai vorbim. Mai există în grupul independenţilor şi personaje ca Vasile Soporan, fost pesedist de frunte la Cluj şi chiar prefect al judeţului, personaj politic ce şi-a încheiat de mult afacerile. Prin 1979, cînd s-a oprit din colaborarea cu fosta Securitate, cu care încheiase un contract de drepturi de autor prin 1971, conform datelor oferite de CNSAS.
Puţini ar fi fost, mulţi au rămas
Chiar şi în condiţiile sistemului de vot uninominal cu redistribuiri, dacă ar fi fost să candideze independent la uninominale, grupul independenţilor din Parlament ar fi numărat astăzi exact patru membri. Un număr neglijabil pînă şi pentru minorităţi, darămite să conteze în calculul majorităţii guvernamentale. Media procentelor obţinute de cei 26 de aleşi care formează azi grupul independenţilor este de 34,58%, adică puţin peste o treime din voturile colegiilor pe care le reprezintă. Dar cum la noi nu contează cine votează şi nici măcar cine numără voturile, ci cum se redistribuie ele, astăzi avem un important grup independent. Grup care, în curînd, îşi va spori numărul aderenţilor, cu cel puţin trei penelişti. C-aşa-i în politică, după congrese unii îşi descoperă principii ce nu le mai permit să rămînă unde au fost aleşi.
Independenţa creează dependenţă de fonduri
Există însă şi cazuri în care alesul independent trage mai mult pentru familie decît pentru el, cum e cazul lui Valeriu Steriu, fost senator PSD şi eternă variantă de avarie pentru Ministerul Agriculturii. În cazul acestuia, motivaţia independenţei politice, pe lîngă visul ministerial neîmplinit, stă şi în siguranţa fratelui, Alexandru Steriu, numit, pe vremea PSD, în postul de director pentru infrastructură sanitară, logistică şi dispozitive medicale din Ministerul Sănătăţii, cel care decide soarta unei bune părţi din bugetul ministerului. Un alt independent a cărui loialitate a ţinut cam cît Postul Paştelui este Ioan Tabugan, ales pe listele PNL şi fost şef de direcţie silvică în Caraş-Severin, care nici măcar n-a mai aşteptat să piardă Deşteptănacu prezidenţialele pînă să treacă la independenţă. Că doar nu era să-şi rişte biznisurile din Caraş pentru o biată moţiune de cenzură împotriva lui Boc, fie ea şi venită la pachet cu excluderea din partid, pe motiv de nerespectare a deciziei de vot.
Şi pentru că trebuia să existe şi un priceput al afacerilor cu administraţiile publice locale, în grupul independenţilor a fost transferat Sorin Sirojea Chivu, baron local de Prahova, afacerist priceput în contractele de administrare a domeniului public contra unor chirii infime. Iar în final, pentru ca treaba să fie completă, în grup a fost adus şi un traseist sadea, Gheorghe Zoicaş, fost membru al Partidului Republican şi, cu excepţia UDMR, fost membru al tuturor partidelor din actualul Parlament.
Videanu sparge fonduri cu vărul Ciocan
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Aşa cum la o înmormîntare se adună neamuri şi rubedenii despre care familia decedatului n-a auzit vreodată, gata să ia parte la împărţeala moştenirii, tot aşa, momentul ajungerii la putere face ca băieţii cu sforile în mînă să se trezească, peste noapte, că au nişte rubedenii despre care nu ştiau nimic. Şi pe care trebuie, cumva, să le ajute, chiar şi cu o vorbă bună, un sfat, un post călduţ sau măcar cu umbrela numelui. O astfel de întîmplare se petrece în judeţul Braşov, unde venirea PD-L la guvernare l-a adus la şefia Agenţiei de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură pe Ion Ciocan, un fost viceprimar la Rîşnov, fost şef de cabinet al prefectului Aurelian Danu, dar mai ales văr al ministrului democrat-liberal Adriean Videanu.
De la luare de mită, abuz în serviciu şi hărţuire sexuală la împărţit bani europeni
Prin 2005, Ion Ciocan era profesor de istorie la un liceu industrial din Rîşnov, la fel ca soţia lui, Leontina.
Şi, pentru că viaţa e grea, iar salariul de dascăl mic, Ciocan s-a gîndit să-şi mărească veniturile prin nişte „atenţii“ luate de la elevi – că doar trebuia să treacă şi ei Bac-ul cumva – plus puţin ajutor al acestora prin gospodărie. În iunie 2005, buboiul s-a spart însă şi toată activitatea profesorului a fost dată în vileag de mai mulţi elevi ai şcolii, care s-au plîns conducerii şi autorităţilor. A urmat o anchetă-fulger, care, în prima fază, l-a găsit vinovat pe Ion Ciocan de hărţuire sexuală, de luare de mită, abuz în serviciu şi încălcare a codului deontologic. Normal şi firesc, a urmat o suspendare din postul de la liceu, iar Ion Ciocan şi-a dat ulterior chiar demisia. Iar locul acestuia la liceu a fost luat de către soţie, tot profesoară de istorie. Care soţie, după venirea PD-L la guvernare, a devenit chiar directoare a Grupului Şcolar Industrial, post în care se află şi astăzi.
Mai important însă, fostul profesor Ion Ciocan s-a reprofilat şi a devenit inspector în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Braşov, instituţie ce împarte bani europeni. Acum, dacă vă întrebaţi cumva ce legătură are calitatea de profesor de istorie cu agricultura şi banii europeni, vă putem spune simplu: Adriean Videanu. Pentru că, odată cu revenirea PD-L şi a lui Adriean Videanu la putere, vărul Ciocan a fost subit promovat în postul de director al APIA. Probabil în virtutea faptului că cine a ştiut să adune bani de la nişte elevi, ştie să-i şi împartă unor ţărani şi fermieri.
"Nu ne ascundem neamurile", le promovăm
Ajuns anul trecut în postul de şef peste banii europeni destinaţi agriculturii, Ion Ciocan a luat cîteva decizii-fulger, pentru a eficientiza activitatea intituţiei. În primul rînd, a schimbat şeful serviciului economic, după care a încheiat un mic contract pentru servicii de telefonie mobilă. Normal, fără licitaţie, prin încredinţare directă şi fără să aibă măcar o prevedere bugetară pentru aşa ceva. Mai apoi, profesorul de istorie iscusit în fonduri agricole a dat dovadă şi de simţ al afacerilor imobiliare şi a lansat o cerere de ofertă pentru închiriere de spaţii. Mai exact, s-a gîndit Ciocan, dacă tot e piaţa imobiliară la pămînt, să ajute nişte bieţi afacerişti şi să mute sediile centrului judeţean şi local al APIA, precum şi sediul serviciului „Cotă Lapte“ în imobile noi. Cu toate că ele funcţionează bine-mersi în spaţii aflate în proprietatea ministerului Agriculturii, spaţii ce au fost amenajate şi recondiţionate în urmă cu doar un an.
Cu toate astea, activitatea lui Ciocan în funcţia de şef al APIA a fost chiar lăudată, ne-a declarat soţia acestuia, Leontina, pe care am sunat-o să o întrebăm despre gradul de rudenie cu ministrul Videanu. Întrebare pe care distinsa doamnă directoare a considerat-o tendenţioasă şi lipsită de importanţă, în condiţiile în care, aşa cum ne-a declarat, soţul ei a terminat facultatea pe primul loc şi are rezultate foarte bune în postul pe care îl ocupă. Legat de relaţiile de rudenie, doamna Ciocan ne-a declarat, totuşi, că „doar n-o să ne ascundem neamurile“.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Aşa cum la o înmormîntare se adună neamuri şi rubedenii despre care familia decedatului n-a auzit vreodată, gata să ia parte la împărţeala moştenirii, tot aşa, momentul ajungerii la putere face ca băieţii cu sforile în mînă să se trezească, peste noapte, că au nişte rubedenii despre care nu ştiau nimic. Şi pe care trebuie, cumva, să le ajute, chiar şi cu o vorbă bună, un sfat, un post călduţ sau măcar cu umbrela numelui. O astfel de întîmplare se petrece în judeţul Braşov, unde venirea PD-L la guvernare l-a adus la şefia Agenţiei de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură pe Ion Ciocan, un fost viceprimar la Rîşnov, fost şef de cabinet al prefectului Aurelian Danu, dar mai ales văr al ministrului democrat-liberal Adriean Videanu.
De la luare de mită, abuz în serviciu şi hărţuire sexuală la împărţit bani europeni
Prin 2005, Ion Ciocan era profesor de istorie la un liceu industrial din Rîşnov, la fel ca soţia lui, Leontina.
Şi, pentru că viaţa e grea, iar salariul de dascăl mic, Ciocan s-a gîndit să-şi mărească veniturile prin nişte „atenţii“ luate de la elevi – că doar trebuia să treacă şi ei Bac-ul cumva – plus puţin ajutor al acestora prin gospodărie. În iunie 2005, buboiul s-a spart însă şi toată activitatea profesorului a fost dată în vileag de mai mulţi elevi ai şcolii, care s-au plîns conducerii şi autorităţilor. A urmat o anchetă-fulger, care, în prima fază, l-a găsit vinovat pe Ion Ciocan de hărţuire sexuală, de luare de mită, abuz în serviciu şi încălcare a codului deontologic. Normal şi firesc, a urmat o suspendare din postul de la liceu, iar Ion Ciocan şi-a dat ulterior chiar demisia. Iar locul acestuia la liceu a fost luat de către soţie, tot profesoară de istorie. Care soţie, după venirea PD-L la guvernare, a devenit chiar directoare a Grupului Şcolar Industrial, post în care se află şi astăzi.
Mai important însă, fostul profesor Ion Ciocan s-a reprofilat şi a devenit inspector în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Braşov, instituţie ce împarte bani europeni. Acum, dacă vă întrebaţi cumva ce legătură are calitatea de profesor de istorie cu agricultura şi banii europeni, vă putem spune simplu: Adriean Videanu. Pentru că, odată cu revenirea PD-L şi a lui Adriean Videanu la putere, vărul Ciocan a fost subit promovat în postul de director al APIA. Probabil în virtutea faptului că cine a ştiut să adune bani de la nişte elevi, ştie să-i şi împartă unor ţărani şi fermieri.
"Nu ne ascundem neamurile", le promovăm
Ajuns anul trecut în postul de şef peste banii europeni destinaţi agriculturii, Ion Ciocan a luat cîteva decizii-fulger, pentru a eficientiza activitatea intituţiei. În primul rînd, a schimbat şeful serviciului economic, după care a încheiat un mic contract pentru servicii de telefonie mobilă. Normal, fără licitaţie, prin încredinţare directă şi fără să aibă măcar o prevedere bugetară pentru aşa ceva. Mai apoi, profesorul de istorie iscusit în fonduri agricole a dat dovadă şi de simţ al afacerilor imobiliare şi a lansat o cerere de ofertă pentru închiriere de spaţii. Mai exact, s-a gîndit Ciocan, dacă tot e piaţa imobiliară la pămînt, să ajute nişte bieţi afacerişti şi să mute sediile centrului judeţean şi local al APIA, precum şi sediul serviciului „Cotă Lapte“ în imobile noi. Cu toate că ele funcţionează bine-mersi în spaţii aflate în proprietatea ministerului Agriculturii, spaţii ce au fost amenajate şi recondiţionate în urmă cu doar un an.
Cu toate astea, activitatea lui Ciocan în funcţia de şef al APIA a fost chiar lăudată, ne-a declarat soţia acestuia, Leontina, pe care am sunat-o să o întrebăm despre gradul de rudenie cu ministrul Videanu. Întrebare pe care distinsa doamnă directoare a considerat-o tendenţioasă şi lipsită de importanţă, în condiţiile în care, aşa cum ne-a declarat, soţul ei a terminat facultatea pe primul loc şi are rezultate foarte bune în postul pe care îl ocupă. Legat de relaţiile de rudenie, doamna Ciocan ne-a declarat, totuşi, că „doar n-o să ne ascundem neamurile“.
miercuri, 10 martie 2010
6/49 inca o intrebare fara raspuns?!
Romania trebuie salvata!
Cum de a castigat iar cineva din cadrul armatei???
Nu conteaza ca e cel care a ordonat etc, etc... , poate fi doar o coincidenta! Dar, iar cadru...?
Tot romanul de rand traieste in minciuna, nu avem oameni care sa se gandeasca la oameni!
Cum de a castigat iar cineva din cadrul armatei???
Nu conteaza ca e cel care a ordonat etc, etc... , poate fi doar o coincidenta! Dar, iar cadru...?
Tot romanul de rand traieste in minciuna, nu avem oameni care sa se gandeasca la oameni!
"Calaul" lui Ceausescu a tras potul cel mare la Loto 6/49
Romania trebuie salvata!
9am.ro
10 Martie 2010
Fostul sef al unitatii militare in care au fost executati Elena si Nicolae Ceausescu este unul dintre castigatorii marelui premiu la 6 din 49, potrivit Adevarul.ro.
Loteria Romana a confirmat ca un grup de 15 prieteni din Targoviste a castigat, duminica seara, peste 7 milioane de lei. Liderul lor este unul dintre personajele-cheie ale Revolutiei.
Marele premiu la Loto 6/49, in valoare de 7.156.255,76 de lei, merge in Dambovita. Potrivit reprezentantilor Loteriei Romane, potul a fost castigat, la comun, de 15 norocosi din Targoviste. Printre ei se afla si generalul in rezerva Andrei Kemenici (73 de ani), fostul comandant al U.M. 01417 Targoviste, unde au fost executati fostul dictator Nicolae Ceausescu si sotia sa Elena, a descoperit Adevarul.ro.
Kemenici sustine ca, desi in acte apar 15 persoane, de fapt sunt in spate 30 de familii. „Pe acte suntem 15, dar de fapt sunt aproape 30 de familii fericite. S-a jucat maxim 20 de lei de persoana", a precizat Kemenici pentru NewsIn. [Premiul Loto de 1,7 milioane euro a fost castigat]
Acesta a adaugat ca, de cand a aflat ca a castigat, se gandeste in permanenta ce va face cu banii. Prin urmare, va apela la o reuniune familiala pentru a stabili prioritatile. Este insa convins ca va ramane in acelasi apartament de doua camere.
„De doua zile ma gandesc si caut prioritatile. Sunt 30.000 de euro de persoana. Daca ma gandesc bine voi ramane tot in apartamentul de doua camere. Trebuie sa facem un consiliu de familie si sa vedem ce e mai important", a precizat generalul in rezerva.
Kemenici a marturisit ca va imparti banii cu cele doua fiice, de la care are doi nepoti si un stranepot, dar nu in mod egal, ci in functie de necesitati. Kemenici spune ca a crezut mereu ca va castiga
9am.ro
10 Martie 2010
Fostul sef al unitatii militare in care au fost executati Elena si Nicolae Ceausescu este unul dintre castigatorii marelui premiu la 6 din 49, potrivit Adevarul.ro.
Loteria Romana a confirmat ca un grup de 15 prieteni din Targoviste a castigat, duminica seara, peste 7 milioane de lei. Liderul lor este unul dintre personajele-cheie ale Revolutiei.
Marele premiu la Loto 6/49, in valoare de 7.156.255,76 de lei, merge in Dambovita. Potrivit reprezentantilor Loteriei Romane, potul a fost castigat, la comun, de 15 norocosi din Targoviste. Printre ei se afla si generalul in rezerva Andrei Kemenici (73 de ani), fostul comandant al U.M. 01417 Targoviste, unde au fost executati fostul dictator Nicolae Ceausescu si sotia sa Elena, a descoperit Adevarul.ro.
Kemenici sustine ca, desi in acte apar 15 persoane, de fapt sunt in spate 30 de familii. „Pe acte suntem 15, dar de fapt sunt aproape 30 de familii fericite. S-a jucat maxim 20 de lei de persoana", a precizat Kemenici pentru NewsIn. [Premiul Loto de 1,7 milioane euro a fost castigat]
Acesta a adaugat ca, de cand a aflat ca a castigat, se gandeste in permanenta ce va face cu banii. Prin urmare, va apela la o reuniune familiala pentru a stabili prioritatile. Este insa convins ca va ramane in acelasi apartament de doua camere.
„De doua zile ma gandesc si caut prioritatile. Sunt 30.000 de euro de persoana. Daca ma gandesc bine voi ramane tot in apartamentul de doua camere. Trebuie sa facem un consiliu de familie si sa vedem ce e mai important", a precizat generalul in rezerva.
Kemenici a marturisit ca va imparti banii cu cele doua fiice, de la care are doi nepoti si un stranepot, dar nu in mod egal, ci in functie de necesitati. Kemenici spune ca a crezut mereu ca va castiga
Unii n-au bani de aspirină, dar cumpără tomografe
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 14:42 Aura Costea
CJ Brăila nu se mai opreşte din cumpărarea tomografelor şi a altor aparate de diagnostic, deşi Spitalul Judeţean nu i le-a cerut pentru că s-a dotat din fonduri europene. Vă mai amintiţi, probabil, că la inceputul anului CJ Brăila a atribuit un contract cu valoarea de 1,500,000 ron firmei SIEMENS SRL din Bucureşti. Ei bine, aceeaşi firmă mai primeşte unul în valoare de 851,850 ron. Anunţul a fost publicat pe 11 februarie, tot pe un site arăbesc.
Numarul anuntului in JO: 2009/S233-333247 din 03.12.2009
SECTIUNEA V : ATRIBUIREA CONTRACTULUI
Contract nr: 26 Denumirea: furnizare aparat diagnostic cu raze X proiect Echip Amb de Specialitate integrat Sp TBC Braila
V.1) Data atribuirii contractului 2/9/2010
V.2) Numarul de oferte primite 1
În condiţiile în care la Spitalul Judeţean există în acest moment 2 echipamente de diagnosticare imagistică- unul provenind dintr-un proiect european cu finanţare neramburasbilă, altul cumpărat pe bani grei de CJ, fără ca beneficiarul, adică spitalul, să-i solicite acest lucru, Consiliul Judeţean Brăila a dotat si spitalul TBC cu echipament de diagnosticare. Pentru această nouă achiziţie făcută tot de la SIEMENS SRL cineva a încasat din nou un comision gras.
Era să uit.
Pentru Concivia şi-a dat şi un bonus în valoare de
565,600 ron pentru lucrarea de închidere a terasei de la cabinetul etajului I Corp D Palat Administrativ.
Ca un exerciţiu de perspicacitate, ghiceste cineva câte ilegalităţi sunt în faptele enumerate?
Cotidianul.ro
Azi - 14:42 Aura Costea
CJ Brăila nu se mai opreşte din cumpărarea tomografelor şi a altor aparate de diagnostic, deşi Spitalul Judeţean nu i le-a cerut pentru că s-a dotat din fonduri europene. Vă mai amintiţi, probabil, că la inceputul anului CJ Brăila a atribuit un contract cu valoarea de 1,500,000 ron firmei SIEMENS SRL din Bucureşti. Ei bine, aceeaşi firmă mai primeşte unul în valoare de 851,850 ron. Anunţul a fost publicat pe 11 februarie, tot pe un site arăbesc.
Numarul anuntului in JO: 2009/S233-333247 din 03.12.2009
SECTIUNEA V : ATRIBUIREA CONTRACTULUI
Contract nr: 26 Denumirea: furnizare aparat diagnostic cu raze X proiect Echip Amb de Specialitate integrat Sp TBC Braila
V.1) Data atribuirii contractului 2/9/2010
V.2) Numarul de oferte primite 1
În condiţiile în care la Spitalul Judeţean există în acest moment 2 echipamente de diagnosticare imagistică- unul provenind dintr-un proiect european cu finanţare neramburasbilă, altul cumpărat pe bani grei de CJ, fără ca beneficiarul, adică spitalul, să-i solicite acest lucru, Consiliul Judeţean Brăila a dotat si spitalul TBC cu echipament de diagnosticare. Pentru această nouă achiziţie făcută tot de la SIEMENS SRL cineva a încasat din nou un comision gras.
Era să uit.
Pentru Concivia şi-a dat şi un bonus în valoare de
565,600 ron pentru lucrarea de închidere a terasei de la cabinetul etajului I Corp D Palat Administrativ.
Ca un exerciţiu de perspicacitate, ghiceste cineva câte ilegalităţi sunt în faptele enumerate?
miercuri, 24 februarie 2010
Cum au îmbogăţit gropile firmele portocalii
Romania trebuie salvata!
23 Feb 2010 Biroul de Investigatii
Cele mai multe gropi din asfaltul Capitalei au apărut în bulevardele reparate pentru sute de milioane de euro de firmele agreate de PD-L. Toate în mandatul primarului Adriean Videanu. Majoritatea gropilor sînt pe străzi aflate încă în garanţie, deci care ar fi trebuit să reziste iernii.
Colentina îţi rupe retina şi-ţi consumă benzinaLa această oră, Şoseaua Colentina este campioana drumurilor stricate din Capitală, fiind ruptă de gropi şi crevase de la un capăt la celălalt. Dacă vă place aventura off-road, Şos. Colentina este printre cele mai bune trasee din Bucureşti. Problema e faptul că drumul ăsta nu avea nici un motiv să ajungă în asemenea hal. Primăria Capitalei a plătit 55 de milioane de euro pentru repararea lui prin contractul „Modernizare străzi cu linii de tramvai – Şos. Colentina (Pod Voluntari-Mihai Bravu), atribuit în octombrie 2006. Lucrările au fost finalizate în vara anului 2008, ceea ce înseamnă că Şos.
Colentina a reuşit să ajungă ruptă în gură de gropi chiar în perioada garanţiei de 48 de luni. Pentru mulţumiri, vă rugăm să vă adresaţi constructorilor Eurovia Construct International, Swietelski şi Max Bogl, cei care au reparat cu atîta măiestrie acest drum. Cazacu, senatoarea PD-L a melcilor din traficProbabil că vă întrebaţi ce caută o firmă românească pe lîngă toţi străinii ăştia. Păi, răspunsul e destul de simplu: nu e vorba de orice români, ci de unii portocalii. Corect, aţi ghicit, e vorba de unii de la PD-L. Eurovia Construct este controlată de soţii Cornelia şi Dănuţ Cazacu. Cornelia Cazacu a fost senator PD-L pînă în 2008, iar soţul a fost şi el consilier la Primăria Capitalei pînă acum cîţiva ani. Contractul pentru reabilitarea Colentinei le-a fost atribuit de primarul Adriean Videanu. Aceeaşi asociere de firme a reparat şi Şos. Ştefan cel Mare (Dorobanţi-Obor) pentru încă aproximativ 28 de milioane de euro, contract atribuit în octombrie 2006 şi finalizat în 2008. Ce-i drept, drumul ăsta nu s-a cariat atît de nasol. Chiar şi aşa, la intersecţia Ştefan cel Mare cu Calea Dorobanţilor avem o groapă de toată frumuseţea, numai bună de rupt o bucşă, o bieletă sau hai, fie, o planetară mai uzată. Pentru vizionarea de cratere frumoase, pe toate gusturile, vă rugăm priviţi pozele de la feţele locurilor. Pe Giurgiului, spriţ de la Golden BlitzSaga gropanelor din Capitală continuă cu o firmă dragă preşedintelui Băsescu. Bravo, răspuns corect din nou, este vorba despre Euroconstruct Trading ’98. Patronii firmei sînt mult mai bine cunoscuţi ca „băieţii de la Golden Blitz“. În 2007, la intervenţia publică a preşedintelui Băse, ministrul Radu Berceanu a atribuit unui consorţiu de firme, din care făcea parte şi Euroconstruct, contractul pentru construcţia unui sector al Autostrăzii Bucureşti-Braşov. După cum s-au descurcat băieţii pe Şoseaua Giurgiului, nu prea avem încredere în viitoarea autostradă. Giurgiului a fost reabilitată între 2005 şi 2007, fiind inaugurată de Adriean Videanu în mai 2007. Pentru reparaţii, Primăria Capitalei le-a achitat „băieţilor“ aproximativ 22 de milioane de euro. Ce-am primit pentru banii ăştia? Gropi, multe gropi, cît vreţi voi de multe. Practic, Şoseaua Giurgiului avea spărturi încă de cînd Euroconstruct a turnat primul asfalt, înainte s-o inaugureze Videanu în mai. După iarna 2009-2010, situaţia se prezintă chiar mai bine. Aşa cum vă puteţi convinge din fotografii, avem cratere încă de la intrarea pe Şoseaua Giurgiului, imediat după Piaţa Revoluţiei. După vreo cinci minute de mers liniştit, maşinile voastre vor striga din nou „poc, trosc, au“ la intersecţia cu str. Luică. Iar aici chiar nu aveţi cum să evitaţi crevasele din asfalt. Căşuneanu, gropi cît alea de la BelluVă rugăm evitaţi Piaţa Eroii Revoluţiei (în apropiere de cimitirul Bellu), dacă ţineţi la maşinile voastre. Chiar dacă sînt autoturisme de serviciu, tot nu vă recomandăm să treceţi p-acolo. Şi drumurile neasfaltate din sectorul lui Vanghelie arată mai bine decît piaţa asta. Potrivit site-ului PMB, Euroconstruct Trading şi Pa&Co International au executat lucrări de reparaţie aici în cadrul contractului „Modernizare străzi cu linii de tramvai – Şos. Olteniţei (Piaţa Eroii Revoluţiei-Piaţa Sudului-Romprim). Pa&Co este firma lui Costel Căşuneanu, unul dintre baronii asfaltului. În prezent, Căşuneanu este anchetat de DNA pentru că ar fi încercat să şpăguiască un judecător prin intermediul senatorului PSD Cătălin Voicu. Contractul pentru Şos. Olteniţei le-a fost atribuit de Videanu în octombrie 2006 şi a fost finalizat în vara anului 2008. Valoarea lucrărilor a fost de aproximativ 46,5 milioane de euro, ceea ce ne nedumireşte un pic. Dacă 46 de milioane de euroi nu sînt suficienţi pentru a ne bucura de un drum întreg mai mult de doi ani de zile, atunci cam cît ar trebuie să plătim? 50? 100? Ziceţi, băi, nene, de la început, să ştim. Prietenii lui Negoiţă ne dau crater, nu gropiţăAjungem ceva mai în centru cu gropile din asfalt şi trecem şi la o altă categorie de constructori: cei care ar trebui să întreţină drumurile. Spunem ar trebui, pentru că ne-am şi v-aţi convins deja că n-o fac. Sau dacă, totuşi, se îndură, iarna asta rezultatul este destul de prost. În 2005, Primăria a dat mai multe străzi în întreţinerea unor firme de drumuri. Bulevardul Carol I (zona P-ţa Universităţii – P-ţa Pache Protopopescu) se află pe lista străzilor întreţinute de Tehnologica Radion. Cît de bine întreţine Tehnologica vedem între două semafoare, pe o distanţă de 200 m. De la începutul bulevardului Pache pînă la biserica Armenească avem cinci gropi mari, late şi adînci. Mulţumim, bă! Tehnologica este una dintre firmele preferate ale primarului pedelist Liviu Negoiţă, care le-a atribuit contracte în valoare de 60 de milioane de euro. Patronul firmei de construcţii, Theodor Berna, este asociat cu Florina Gruia, prietenă apropiată a primarului Negoiţă, abonată şi ea la contractele Primăriei sectorului 3. Şi dacă tot vorbim de bani, vă mai spunem că valoarea contractului de întreţinere a pachetului de străzi (în care se află şi bd. Carol) este de 20,202 milioane de euro. Firmele dragi lui Pirpiliu produc găuri deloc pirpiriiTot în întreţinere se află şi strada Teiul Doamnei din sectorul 2. Însă, după cum arată drumul ăsta, întreţinerea lui e doar o speranţă moartă de multă vreme. Priviţi fotografiile de pe site şi vă veţi convinge de acest lucru. Nu ai cum să ocoleşti nici una din sutele de tranşee care se iţesc în drum. Mulţumim pe această cale Primăriei Capitalei şi firmei care ar trebui să aibă grijă de drumul ăsta: Delta ACM. Valoarea contractului de întreţinere a pachetului de străzi din care face parte şi Teiul Doamnei este de 16,681 milioane de euro şi a fost atribuit în 2005. Într-un articol din septembrie 2009, România liberă a arătat că Florea Diaconu, patronul Delta ACM, are legături cu PD-L prin Ionel Pirpiliu, fratele deputatului PD-L Ştefan Pirpiliu. Ionel şi Florică au fost asociaţi în firma Rosal Invest, controlată de Silviu Prigoană, deputat PD-L în prezent. În 2005, cînd Delta ACM a primit contractul de întreţinere, Ştefan Pirpiliu era consilier general şi preşedintele Comisiei de Transporturi şi Infrastructură a PMB. Şi, desigur, primar ales era domnul Adriean Videanu.Dacă doriţi mai multe poze cu gropi vă poftim sus, în galeria FOTO.Primăria, de dat în judecată pentru despăgubiriPoate l-aţi văzut la televizor pe domnul primar Sorin Oprescu şi vă simţiţi cam confuzi. Da, primarul nostru e bătrînelul ăla cu dinţi de castor şi strungăreaţă, care vorbeşte ca un taximetrist. Dar nu asta e important, ci faptul că nenea ăsta a declarat că a reziliat contractele de întreţinere pentru străzile Capitalei, inclusiv cele de care v-am vorbit noi. Ei bine, adevărul este un pic diferit. Nu s-a reziliat întreţinerea străzilor, ci gestiunea lor. Adică: constructorii nu mai merg pe teren să verifice starea drumurilor, ci angajaţii Administraţiei Străzilor. După verificările ăstora, Administraţia face informările de rigoare şi constructorii ar trebui să purceadă la efectuarea reparaţiilor. Ce înseamnă asta? În primul rînd, că ASB ar trebui să verifice zilnic drumurile, să vadă ce gropi au mai apărut. Fac lucrul ăsta? Directoarea Alina Roman susţine că da. Noi, care ne rupem maşinile în ele, sîntem tentaţi să spunem că nu. Apoi, Primăria şi Administraţia Străzilor se expun la riscuri mult mai mari la plata despăgubirilor. Şoferii care au asigurări CASCO şi îşi rup maşinile în găurile din asfalt primesc despăgubiri de la asiguratori. Ulterior, firmele de asigurări dau în judecată Primăria, Administraţia Străzilor şi firmele de întreţinere pentru a-şi recupera banii. Or, constructorii pot spune foarte uşor că ASB nu le-a semnalat gropile, deci ei n-aveau cum să le repare.Găurile portocalii = 150 de milioane de euroEurovia Construct, Delta ACM şi Tehnologica Radion sînt trei firme care ar trebui să-şi vopsească conturile în portocaliu. În mandatul lui Videanu de la Primăria Capitalei, cifrele lor de afaceri s-au dat de cîteva ori peste cap pînă au ajuns să uimească toată suflarea constructorilor de drumuri de la noi. Potrivit unui articol publicat de Ziarul Financiar, datorită contractelor de la Primăria Capitalei, în 2008, firmele lui Cazacu, Diaconu şi Berna au devenit cele mai profitabile firme de construcţii de drumuri din ţară. Cea mai profitabilă societate era Tehnologica Radion, cu un profit net de 32 de milioane de euro, obţinut, de exemplu, din contractele pentru reabilitarea Căii Moşilor (54,666 milioane de euro), modernizare străzi urbane – pachet 6 (şapte milioane de euro) sau modernizare străzi cu linii de tramvai – str. Viitorului (15,777 milioane de euro). În asociere cu mai multe societăţi de construcţii (printre care şi Eurovia Construct), Delta ACM a cîştigat şi ea mai multe contracte pentru reabilitări de străzi. Printre altele, este vorba despre cele pentru modernizarea bulevardului 1 Decembrie 1918 (aproximativ 40 de milioane de euro), modernizarea bulevardului Iancu de Hunedoara (aproape 15 milioane de euro) sau modernizarea străzii Ştirbei Vodă şi a bulevardului Dimitrie Cantemir (13 milioane de euro).
23 Feb 2010 Biroul de Investigatii
Cele mai multe gropi din asfaltul Capitalei au apărut în bulevardele reparate pentru sute de milioane de euro de firmele agreate de PD-L. Toate în mandatul primarului Adriean Videanu. Majoritatea gropilor sînt pe străzi aflate încă în garanţie, deci care ar fi trebuit să reziste iernii.
Colentina îţi rupe retina şi-ţi consumă benzinaLa această oră, Şoseaua Colentina este campioana drumurilor stricate din Capitală, fiind ruptă de gropi şi crevase de la un capăt la celălalt. Dacă vă place aventura off-road, Şos. Colentina este printre cele mai bune trasee din Bucureşti. Problema e faptul că drumul ăsta nu avea nici un motiv să ajungă în asemenea hal. Primăria Capitalei a plătit 55 de milioane de euro pentru repararea lui prin contractul „Modernizare străzi cu linii de tramvai – Şos. Colentina (Pod Voluntari-Mihai Bravu), atribuit în octombrie 2006. Lucrările au fost finalizate în vara anului 2008, ceea ce înseamnă că Şos.
Colentina a reuşit să ajungă ruptă în gură de gropi chiar în perioada garanţiei de 48 de luni. Pentru mulţumiri, vă rugăm să vă adresaţi constructorilor Eurovia Construct International, Swietelski şi Max Bogl, cei care au reparat cu atîta măiestrie acest drum. Cazacu, senatoarea PD-L a melcilor din traficProbabil că vă întrebaţi ce caută o firmă românească pe lîngă toţi străinii ăştia. Păi, răspunsul e destul de simplu: nu e vorba de orice români, ci de unii portocalii. Corect, aţi ghicit, e vorba de unii de la PD-L. Eurovia Construct este controlată de soţii Cornelia şi Dănuţ Cazacu. Cornelia Cazacu a fost senator PD-L pînă în 2008, iar soţul a fost şi el consilier la Primăria Capitalei pînă acum cîţiva ani. Contractul pentru reabilitarea Colentinei le-a fost atribuit de primarul Adriean Videanu. Aceeaşi asociere de firme a reparat şi Şos. Ştefan cel Mare (Dorobanţi-Obor) pentru încă aproximativ 28 de milioane de euro, contract atribuit în octombrie 2006 şi finalizat în 2008. Ce-i drept, drumul ăsta nu s-a cariat atît de nasol. Chiar şi aşa, la intersecţia Ştefan cel Mare cu Calea Dorobanţilor avem o groapă de toată frumuseţea, numai bună de rupt o bucşă, o bieletă sau hai, fie, o planetară mai uzată. Pentru vizionarea de cratere frumoase, pe toate gusturile, vă rugăm priviţi pozele de la feţele locurilor. Pe Giurgiului, spriţ de la Golden BlitzSaga gropanelor din Capitală continuă cu o firmă dragă preşedintelui Băsescu. Bravo, răspuns corect din nou, este vorba despre Euroconstruct Trading ’98. Patronii firmei sînt mult mai bine cunoscuţi ca „băieţii de la Golden Blitz“. În 2007, la intervenţia publică a preşedintelui Băse, ministrul Radu Berceanu a atribuit unui consorţiu de firme, din care făcea parte şi Euroconstruct, contractul pentru construcţia unui sector al Autostrăzii Bucureşti-Braşov. După cum s-au descurcat băieţii pe Şoseaua Giurgiului, nu prea avem încredere în viitoarea autostradă. Giurgiului a fost reabilitată între 2005 şi 2007, fiind inaugurată de Adriean Videanu în mai 2007. Pentru reparaţii, Primăria Capitalei le-a achitat „băieţilor“ aproximativ 22 de milioane de euro. Ce-am primit pentru banii ăştia? Gropi, multe gropi, cît vreţi voi de multe. Practic, Şoseaua Giurgiului avea spărturi încă de cînd Euroconstruct a turnat primul asfalt, înainte s-o inaugureze Videanu în mai. După iarna 2009-2010, situaţia se prezintă chiar mai bine. Aşa cum vă puteţi convinge din fotografii, avem cratere încă de la intrarea pe Şoseaua Giurgiului, imediat după Piaţa Revoluţiei. După vreo cinci minute de mers liniştit, maşinile voastre vor striga din nou „poc, trosc, au“ la intersecţia cu str. Luică. Iar aici chiar nu aveţi cum să evitaţi crevasele din asfalt. Căşuneanu, gropi cît alea de la BelluVă rugăm evitaţi Piaţa Eroii Revoluţiei (în apropiere de cimitirul Bellu), dacă ţineţi la maşinile voastre. Chiar dacă sînt autoturisme de serviciu, tot nu vă recomandăm să treceţi p-acolo. Şi drumurile neasfaltate din sectorul lui Vanghelie arată mai bine decît piaţa asta. Potrivit site-ului PMB, Euroconstruct Trading şi Pa&Co International au executat lucrări de reparaţie aici în cadrul contractului „Modernizare străzi cu linii de tramvai – Şos. Olteniţei (Piaţa Eroii Revoluţiei-Piaţa Sudului-Romprim). Pa&Co este firma lui Costel Căşuneanu, unul dintre baronii asfaltului. În prezent, Căşuneanu este anchetat de DNA pentru că ar fi încercat să şpăguiască un judecător prin intermediul senatorului PSD Cătălin Voicu. Contractul pentru Şos. Olteniţei le-a fost atribuit de Videanu în octombrie 2006 şi a fost finalizat în vara anului 2008. Valoarea lucrărilor a fost de aproximativ 46,5 milioane de euro, ceea ce ne nedumireşte un pic. Dacă 46 de milioane de euroi nu sînt suficienţi pentru a ne bucura de un drum întreg mai mult de doi ani de zile, atunci cam cît ar trebuie să plătim? 50? 100? Ziceţi, băi, nene, de la început, să ştim. Prietenii lui Negoiţă ne dau crater, nu gropiţăAjungem ceva mai în centru cu gropile din asfalt şi trecem şi la o altă categorie de constructori: cei care ar trebui să întreţină drumurile. Spunem ar trebui, pentru că ne-am şi v-aţi convins deja că n-o fac. Sau dacă, totuşi, se îndură, iarna asta rezultatul este destul de prost. În 2005, Primăria a dat mai multe străzi în întreţinerea unor firme de drumuri. Bulevardul Carol I (zona P-ţa Universităţii – P-ţa Pache Protopopescu) se află pe lista străzilor întreţinute de Tehnologica Radion. Cît de bine întreţine Tehnologica vedem între două semafoare, pe o distanţă de 200 m. De la începutul bulevardului Pache pînă la biserica Armenească avem cinci gropi mari, late şi adînci. Mulţumim, bă! Tehnologica este una dintre firmele preferate ale primarului pedelist Liviu Negoiţă, care le-a atribuit contracte în valoare de 60 de milioane de euro. Patronul firmei de construcţii, Theodor Berna, este asociat cu Florina Gruia, prietenă apropiată a primarului Negoiţă, abonată şi ea la contractele Primăriei sectorului 3. Şi dacă tot vorbim de bani, vă mai spunem că valoarea contractului de întreţinere a pachetului de străzi (în care se află şi bd. Carol) este de 20,202 milioane de euro. Firmele dragi lui Pirpiliu produc găuri deloc pirpiriiTot în întreţinere se află şi strada Teiul Doamnei din sectorul 2. Însă, după cum arată drumul ăsta, întreţinerea lui e doar o speranţă moartă de multă vreme. Priviţi fotografiile de pe site şi vă veţi convinge de acest lucru. Nu ai cum să ocoleşti nici una din sutele de tranşee care se iţesc în drum. Mulţumim pe această cale Primăriei Capitalei şi firmei care ar trebui să aibă grijă de drumul ăsta: Delta ACM. Valoarea contractului de întreţinere a pachetului de străzi din care face parte şi Teiul Doamnei este de 16,681 milioane de euro şi a fost atribuit în 2005. Într-un articol din septembrie 2009, România liberă a arătat că Florea Diaconu, patronul Delta ACM, are legături cu PD-L prin Ionel Pirpiliu, fratele deputatului PD-L Ştefan Pirpiliu. Ionel şi Florică au fost asociaţi în firma Rosal Invest, controlată de Silviu Prigoană, deputat PD-L în prezent. În 2005, cînd Delta ACM a primit contractul de întreţinere, Ştefan Pirpiliu era consilier general şi preşedintele Comisiei de Transporturi şi Infrastructură a PMB. Şi, desigur, primar ales era domnul Adriean Videanu.Dacă doriţi mai multe poze cu gropi vă poftim sus, în galeria FOTO.Primăria, de dat în judecată pentru despăgubiriPoate l-aţi văzut la televizor pe domnul primar Sorin Oprescu şi vă simţiţi cam confuzi. Da, primarul nostru e bătrînelul ăla cu dinţi de castor şi strungăreaţă, care vorbeşte ca un taximetrist. Dar nu asta e important, ci faptul că nenea ăsta a declarat că a reziliat contractele de întreţinere pentru străzile Capitalei, inclusiv cele de care v-am vorbit noi. Ei bine, adevărul este un pic diferit. Nu s-a reziliat întreţinerea străzilor, ci gestiunea lor. Adică: constructorii nu mai merg pe teren să verifice starea drumurilor, ci angajaţii Administraţiei Străzilor. După verificările ăstora, Administraţia face informările de rigoare şi constructorii ar trebui să purceadă la efectuarea reparaţiilor. Ce înseamnă asta? În primul rînd, că ASB ar trebui să verifice zilnic drumurile, să vadă ce gropi au mai apărut. Fac lucrul ăsta? Directoarea Alina Roman susţine că da. Noi, care ne rupem maşinile în ele, sîntem tentaţi să spunem că nu. Apoi, Primăria şi Administraţia Străzilor se expun la riscuri mult mai mari la plata despăgubirilor. Şoferii care au asigurări CASCO şi îşi rup maşinile în găurile din asfalt primesc despăgubiri de la asiguratori. Ulterior, firmele de asigurări dau în judecată Primăria, Administraţia Străzilor şi firmele de întreţinere pentru a-şi recupera banii. Or, constructorii pot spune foarte uşor că ASB nu le-a semnalat gropile, deci ei n-aveau cum să le repare.Găurile portocalii = 150 de milioane de euroEurovia Construct, Delta ACM şi Tehnologica Radion sînt trei firme care ar trebui să-şi vopsească conturile în portocaliu. În mandatul lui Videanu de la Primăria Capitalei, cifrele lor de afaceri s-au dat de cîteva ori peste cap pînă au ajuns să uimească toată suflarea constructorilor de drumuri de la noi. Potrivit unui articol publicat de Ziarul Financiar, datorită contractelor de la Primăria Capitalei, în 2008, firmele lui Cazacu, Diaconu şi Berna au devenit cele mai profitabile firme de construcţii de drumuri din ţară. Cea mai profitabilă societate era Tehnologica Radion, cu un profit net de 32 de milioane de euro, obţinut, de exemplu, din contractele pentru reabilitarea Căii Moşilor (54,666 milioane de euro), modernizare străzi urbane – pachet 6 (şapte milioane de euro) sau modernizare străzi cu linii de tramvai – str. Viitorului (15,777 milioane de euro). În asociere cu mai multe societăţi de construcţii (printre care şi Eurovia Construct), Delta ACM a cîştigat şi ea mai multe contracte pentru reabilitări de străzi. Printre altele, este vorba despre cele pentru modernizarea bulevardului 1 Decembrie 1918 (aproximativ 40 de milioane de euro), modernizarea bulevardului Iancu de Hunedoara (aproape 15 milioane de euro) sau modernizarea străzii Ştirbei Vodă şi a bulevardului Dimitrie Cantemir (13 milioane de euro).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)