Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
23 Martie 2010
Articol semnat de Alexandra Ariciu
De teamă că legea unică de salarizare le-ar putea micşora lefurile, şefii din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au găsit o metodă de a rămâne cu vechile venituri. Aceştia şi-au pus la adăpost toate sporurile pe care le încasau anii trecuţi, incluzându-le în salariul de bază. Astfel, prevederile legii bugetarilor nu i-au afectat deloc. Jurnaliştii de la Antena 1 au pus mâna pe statele de salarii ale şefilor de la Agricultură, care au venituri mai mari chiar decât preşedintele Băsescu.
Salariaţii din Ministerul Agriculturii au reuşit să fenteze prevederile legii bugetarilor şi şi-au pus la adăpost toate sporurile, incluzându-le în salariul de bază. Astfel, unii dintre ei au ajuns să aibă venituri de aproape 9.000 de lei, mai mari decât salariul preşedintelui Traian Băsescu, 8.460 de lei, deşi legea salarizării unice stipulează că şeful statului are cel mai mare salariu dintre toţi bugetarii.
Şi-au băgat sporurile în salarii
În Ministerul Agriculturii însă, funcţia nu dictează neapărat salariul. Aici se întâlnesc câteva anomalii: şefii de la diverse direcţii şi agenţii pleacă acasă cu mai mulţi bani decât ministrul însuşi! Cei care au buzunarele doldora de bani sunt directorul adjunct de la Direcţia pentru Pescuit şi cel de la Direcţia de Buget şi Fonduri UE, care iau câte 8.978 de lei/lună. Ba mai mult, până şi asistentul ministrului e “omenit” cu 6.943 de lei/ lună, luând mai mult decât cei trei secretari de stat, care câştigănumai 6.691de lei/lună.
Aceştia au scăpat cu veniturile neciuntite de legea unică de salarizare printr-un mic artificiu. Ştiind că anul acesta nu mai au voie la sporuri, mai-marii de la Agricultură şi-au inclus toate bonusurile nesimţite în salariile de bază, care scapă de tăierea impusă de noul proiect legislativ. Mai mult decât atât, alţi patru directori din minister se bucură de salarii de peste 7.000 de lei.
Lefurile dascălilor au scăzut chiar şi cu 30%
În timp ce unii bugetari nu mai ştiu cum să-şi mărească lefurile chiar dacă, legal, nu este posibil, alţi angajaţi la stat au rămas cu buza umflată. E cazul dascălilor, care în luna februarie, când s-a aplicat pentru prima dată legea salarizării unitare, au luat venituri mai mici decât anul trecut.
Profesorii au rămas fără sporuri, ceea ce înseamnă, în unele cazuri, până la 30 de procente din salariul de bază. De exemplu, un debutant a primit în luna februarie aproximativ 813 lei, ceea ce înseamnă cu 60 de lei mai puţin decât în octombrie anul trecut. Profesorul cu studii superioare şi cu vechime în muncă de 30 de ani a primit în aceeaşi lună doar 1.900 de lei, adică a avut leafa micşorată cu 260 de lei.
Tot fără sporuri erau şi profesorii buzoieni, care au dat însă statul în judecată şi au câştigat, în urmă cu câteva luni, prin decizie judecătorească, acordarea de bonificaţii la salariu.
Profesorii nu mai pun note în catalog
După mai multe runde de negocieri eşuate cu guvernanţii, sindicaliştii din învăţământ trec la acţiuni de stradă. De ieri, dascălii nu mai trec notele în catalog, iar joi va avea loc un miting în faţa Guvernului. Pe 22 aprilie se va desfăşura un protest naţional, în care profesorii vor înceta orice activitate. În plus, toate federaţiile sindicale vor să boicoteze examenele naţionale.
Au protestat şi au câştigat!
După ce profesorii buzoieni au protestat în repetate rânduri în ultimele zile, în centrul oraşului, Emil Boc (foto) a hotărât ca aceştia să primească o majorare de salariu de 17%. Chiar dacă modificarea lefurilor nu se va face imediat, promisiunea premierului a fost făcut
marți, 23 martie 2010
vineri, 19 martie 2010
Cine papă banii noştri?
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
17 Mar 2010 Stefan Maria
Delta ACM 93 este un peşte mare printre constructorii autohtoni. Și aceasta ca și alte câteva societăţi a căror culoare bate spre portocaliu au cunoscut o dezvoltare șocantă în ultimii ani. Delta a reușit în numai câțiva ani să devină dintr-o firmă mediocră cu 33 de angajați și cu o cifră de afaceri de 1,5 mil euro o supercompanie de construcții cu mii de angajați și cifre de afaceri de ți se zgâlțâie memoria.
Saltul spectaculos al firmei deținute de Florea Diaconu avea să se producă în anul 2007.În acest an, Delta ACM anunța o creștere senzaţională a cifrei de afaceri - de la aproximativ 6,5 milioane de euro în anul 2006 la peste 150 milioane euro în 2007, cu un profit aferent de peste 26 milioane de euro.Care este secretul? Potrivit unei anchete publicate de agenția Reporteri.ro în anul 2008, dezvoltarea Delta ACM 93 se datorează în principal contractelor obținute de la diverse autoritați publice.”Delta ACM 93 a încheiat anul trecut (n.r. 2007) cu o singură instituție, Primăria Generală a Capitalei, contracte în valoare de 180 milioane RON, adică vreo 50 milioane euro.
Refacerea Pasajului Muncii (contract de 34 milioane RON), refacerea Pasajului Obor (contract în valoare de 35 milioane RON), realizarea străpungerii N. Grigorescu – Splai Dudescu (74 milioane RON), reabilitarea drumurilor urbane - pachetul 5 (36 milioane RON) sunt contracte câștigate de asocieri de firme în care, fie în calitate de lider de asociere, fie în cea de membru, am regăsit firma Delta ACM 93.”Conform aceleiași surse, în anul următor, 2008, Primăria Sectorului 3 acorda firmei conduse de Florea Diaconu, prin procedura încredințării directe (fără licitație), contracte însumând aproximativ 12 milioane euro.”Concret, pe 29.05.2008, Primăria Sectorului 3 încheie contractul nr. 2354, prin care asocierea de firme Delta ACM 93 SRL – STRACO Grup SRL urmează să primească 37.406.367 RON (fără TVA) pentru asfaltarea unor străzi din sectorul 3.Cu două săptămâni înainte, pe 12.05.2008, fusese încheiat un alt contract, ce purta numărul 2694 şi care prevedea că firma Delta ACM 93 şi firma Euroconex SRL vor primi 3.674.734 RON (fără TVA) pentru efectuarea unor lucrări pentru conducte de alimentare cu apă.În fine, pe 10.06.2008, a fost încheiat contractul nr. 3238 prin care aceeaşi asociere - firma Delta ACM 93 alături de societatea Euroconex SRL – va primi de la primăria păstorită de Liviu Negoiţă suma de 4.137.496 RON (fără TVA) pentru efectuarea unor lucrări de construcţie de canalizare pentru ape reziduale.”În ianuarie 2009, „Evenimentul zilei” dezvăluie în ancheta ”Contractele suspecte ale primarului Negoiță” modalităţile prin care Delta ACM câștigă lucrările finanțate de municipalitate.”Reţeta este simplă şi aplicată cu repetiţie: primăria organizează o licitaţie pentru încredinţarea unei lucrări de asfaltare şi înfrumuseţare ale unor străzi. Pentru că oferă un preţ mic, Delta ACM câştigă contractul şi, în schimbul lucrărilor, încasează banii de la primărie. Însă, ulterior, în conturile firmei intră o sumă chiar şi de două ori mai mare decât cea adjudecată, la vedere, prin licitaţie, graţie unor contracte adiţionale pe care primăria le încheie cu aceeaşi firmă. Prin negociere directă, de această dată.”Un alt amănunt interesant prezentat de „Evenimentul zilei” ţine de persoanele din jurul firmei patronate de Florea Diaconu, fost partener de afaceri cu actualul deputat PDL Silviu Prigoană.”În conducerea firmei de reabilitare a drumurilor Delta ACM figurează Ionel Pirpiliu, fratele unui alt parlamentar PDL: deputatul Ştefan Pirpiliu. În campania electorală de anul trecut, acesta a candidat în Colegiul 13 (sectorul 3), fiind puternic susţinut de primarul Liviu Negoiţă. «Eu garantez că Pirpiliu este om serios. De aceea, vă rog să îl votaţi», declara în noiembrie edilul PDL. Cu câteva luni înainte, pe 2 septembrie, firma la care e angajat fratele actualului deputat primea prin negociere peste 21 de milioane de euro, graţie unui act adiţional la un contract anterior. Fără publicarea prealabilă a unui anunţ.Cele 21 de milioane de euro încasate de Delta ACM în septembrie reprezintă doar ultima plată dintr-o serie mai lungă. Antecedentele trădează mecanismul utilizat sistematic şi ilustrat elocvent de un alt contract, încheiat în urmă cu doi ani.În septembrie 2006, Primăria Sectorului 3 a anunţat organizarea unei licitaţii restrânse pentru atribuirea unui contract de reparaţii ale unor străzi. Deşi legislaţia prevede publicarea, dacă nu a valorii integrale a contractului ce urmează a fi încredinţat, măcar a valorii estimative, primăria a eludat această clauză. Pentru a rămâne în limitele legii - care obligă autoritatea contractantă să specifice dacă ulterior adjudecării licitaţiei vor fi achiziţionate noi lucrări similare -, instituţia condusă de Negoiţă a precizat sec - «conform documentaţiei de atribuire».Cei care doreau să participe la licitaţie aflau suma pentru care se băteau în oferte abia după ce mergeau la primărie, achiziţionau caietul de sarcini, contra a 1.000 de lei, şi cercetau condiţiile de participare la concurs. Cert e că, în februarie 2007, contractul cu valoare neprecizată a fost încredinţat pe trei loturi: primul, de 30 de milioane de lei, a fost câştigat de Delta ACM 93, cel de-al doilea, de 27 de milioane de lei, a mers la Tehnologica Radion şi ultimul lot, de 12 milioane de lei, a ajuns la Eurovia Construct Internaţional (patronată de familia ex-senatoarei PDL Cornelia Cazacu).Odată parafată tranzacţia, conturile firmei Delta ACM au fost alimentate permanent cu bani din bugetul sectorului 3. La patru luni de la contractul de 30 de milioane de lei, compania a încasat de la primărie încă pe atât şi ceva în plus: adică 32 de milioane de lei. Procedura de atribuire - «negociere fără publicarea în prealabil a unui anunţ». Noua tranzacţie fost considerată «un act adiţional» la tranzacţia iniţială, deşi o depăşea ca valoare. Ceea ce încalcă exact Ordonanţa 34/2006, invocată de primării, pentru că valoarea actelor adiţionale depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial.”Apropo de sărăcie şi de bogăţie. Bietul Solomon, ajuns după gratii, mai are de plătit către Delta ACM doar 1.000 de miliarde (cam 250 milioane de euro). Să fie oare cotizație la partid sau să fie primit la proprietari?
Cotidianul.ro
17 Mar 2010 Stefan Maria
Delta ACM 93 este un peşte mare printre constructorii autohtoni. Și aceasta ca și alte câteva societăţi a căror culoare bate spre portocaliu au cunoscut o dezvoltare șocantă în ultimii ani. Delta a reușit în numai câțiva ani să devină dintr-o firmă mediocră cu 33 de angajați și cu o cifră de afaceri de 1,5 mil euro o supercompanie de construcții cu mii de angajați și cifre de afaceri de ți se zgâlțâie memoria.
Saltul spectaculos al firmei deținute de Florea Diaconu avea să se producă în anul 2007.În acest an, Delta ACM anunța o creștere senzaţională a cifrei de afaceri - de la aproximativ 6,5 milioane de euro în anul 2006 la peste 150 milioane euro în 2007, cu un profit aferent de peste 26 milioane de euro.Care este secretul? Potrivit unei anchete publicate de agenția Reporteri.ro în anul 2008, dezvoltarea Delta ACM 93 se datorează în principal contractelor obținute de la diverse autoritați publice.”Delta ACM 93 a încheiat anul trecut (n.r. 2007) cu o singură instituție, Primăria Generală a Capitalei, contracte în valoare de 180 milioane RON, adică vreo 50 milioane euro.
Refacerea Pasajului Muncii (contract de 34 milioane RON), refacerea Pasajului Obor (contract în valoare de 35 milioane RON), realizarea străpungerii N. Grigorescu – Splai Dudescu (74 milioane RON), reabilitarea drumurilor urbane - pachetul 5 (36 milioane RON) sunt contracte câștigate de asocieri de firme în care, fie în calitate de lider de asociere, fie în cea de membru, am regăsit firma Delta ACM 93.”Conform aceleiași surse, în anul următor, 2008, Primăria Sectorului 3 acorda firmei conduse de Florea Diaconu, prin procedura încredințării directe (fără licitație), contracte însumând aproximativ 12 milioane euro.”Concret, pe 29.05.2008, Primăria Sectorului 3 încheie contractul nr. 2354, prin care asocierea de firme Delta ACM 93 SRL – STRACO Grup SRL urmează să primească 37.406.367 RON (fără TVA) pentru asfaltarea unor străzi din sectorul 3.Cu două săptămâni înainte, pe 12.05.2008, fusese încheiat un alt contract, ce purta numărul 2694 şi care prevedea că firma Delta ACM 93 şi firma Euroconex SRL vor primi 3.674.734 RON (fără TVA) pentru efectuarea unor lucrări pentru conducte de alimentare cu apă.În fine, pe 10.06.2008, a fost încheiat contractul nr. 3238 prin care aceeaşi asociere - firma Delta ACM 93 alături de societatea Euroconex SRL – va primi de la primăria păstorită de Liviu Negoiţă suma de 4.137.496 RON (fără TVA) pentru efectuarea unor lucrări de construcţie de canalizare pentru ape reziduale.”În ianuarie 2009, „Evenimentul zilei” dezvăluie în ancheta ”Contractele suspecte ale primarului Negoiță” modalităţile prin care Delta ACM câștigă lucrările finanțate de municipalitate.”Reţeta este simplă şi aplicată cu repetiţie: primăria organizează o licitaţie pentru încredinţarea unei lucrări de asfaltare şi înfrumuseţare ale unor străzi. Pentru că oferă un preţ mic, Delta ACM câştigă contractul şi, în schimbul lucrărilor, încasează banii de la primărie. Însă, ulterior, în conturile firmei intră o sumă chiar şi de două ori mai mare decât cea adjudecată, la vedere, prin licitaţie, graţie unor contracte adiţionale pe care primăria le încheie cu aceeaşi firmă. Prin negociere directă, de această dată.”Un alt amănunt interesant prezentat de „Evenimentul zilei” ţine de persoanele din jurul firmei patronate de Florea Diaconu, fost partener de afaceri cu actualul deputat PDL Silviu Prigoană.”În conducerea firmei de reabilitare a drumurilor Delta ACM figurează Ionel Pirpiliu, fratele unui alt parlamentar PDL: deputatul Ştefan Pirpiliu. În campania electorală de anul trecut, acesta a candidat în Colegiul 13 (sectorul 3), fiind puternic susţinut de primarul Liviu Negoiţă. «Eu garantez că Pirpiliu este om serios. De aceea, vă rog să îl votaţi», declara în noiembrie edilul PDL. Cu câteva luni înainte, pe 2 septembrie, firma la care e angajat fratele actualului deputat primea prin negociere peste 21 de milioane de euro, graţie unui act adiţional la un contract anterior. Fără publicarea prealabilă a unui anunţ.Cele 21 de milioane de euro încasate de Delta ACM în septembrie reprezintă doar ultima plată dintr-o serie mai lungă. Antecedentele trădează mecanismul utilizat sistematic şi ilustrat elocvent de un alt contract, încheiat în urmă cu doi ani.În septembrie 2006, Primăria Sectorului 3 a anunţat organizarea unei licitaţii restrânse pentru atribuirea unui contract de reparaţii ale unor străzi. Deşi legislaţia prevede publicarea, dacă nu a valorii integrale a contractului ce urmează a fi încredinţat, măcar a valorii estimative, primăria a eludat această clauză. Pentru a rămâne în limitele legii - care obligă autoritatea contractantă să specifice dacă ulterior adjudecării licitaţiei vor fi achiziţionate noi lucrări similare -, instituţia condusă de Negoiţă a precizat sec - «conform documentaţiei de atribuire».Cei care doreau să participe la licitaţie aflau suma pentru care se băteau în oferte abia după ce mergeau la primărie, achiziţionau caietul de sarcini, contra a 1.000 de lei, şi cercetau condiţiile de participare la concurs. Cert e că, în februarie 2007, contractul cu valoare neprecizată a fost încredinţat pe trei loturi: primul, de 30 de milioane de lei, a fost câştigat de Delta ACM 93, cel de-al doilea, de 27 de milioane de lei, a mers la Tehnologica Radion şi ultimul lot, de 12 milioane de lei, a ajuns la Eurovia Construct Internaţional (patronată de familia ex-senatoarei PDL Cornelia Cazacu).Odată parafată tranzacţia, conturile firmei Delta ACM au fost alimentate permanent cu bani din bugetul sectorului 3. La patru luni de la contractul de 30 de milioane de lei, compania a încasat de la primărie încă pe atât şi ceva în plus: adică 32 de milioane de lei. Procedura de atribuire - «negociere fără publicarea în prealabil a unui anunţ». Noua tranzacţie fost considerată «un act adiţional» la tranzacţia iniţială, deşi o depăşea ca valoare. Ceea ce încalcă exact Ordonanţa 34/2006, invocată de primării, pentru că valoarea actelor adiţionale depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial.”Apropo de sărăcie şi de bogăţie. Bietul Solomon, ajuns după gratii, mai are de plătit către Delta ACM doar 1.000 de miliarde (cam 250 milioane de euro). Să fie oare cotizație la partid sau să fie primit la proprietari?
Cînd nu scrie poezie, Marko Bela din construcţii face şmecherie
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Biroul de Investigatii
După ce pe la şefia Inspectoratului de Stat în Construcţii s-au perindat, pe rînd, oamenii lui Adrian Năstase, Relu Fenechiu sau Marian Vanghelie, a venit timpul ca instituţia, cu şmenurile ei cu tot, să încapă pe mîna UDMR-ului. Chiar de 1 martie, la propunerea poetului maghiar Marko Bela, Emil Boc a semnat ordinul de numire în funcţie a lui Edmund Petru Veress, iar lucrurile au intrat într-o linişte şi un calm fireşti, dacă e să ne gîndim doar la pedigree-ul udemerist al noului şef.
Un fel de garanţie că politica de mătrăşire a bugetului instituţiei nu va continua precum în vremea Irinei Jianu ori a Dorinei Isopescu sau chiar a vangheliotului Constantin Adrian Balaban Grăjdan.
Numai că, surpriză, Veress e mai mult udemerist în carnetul de partid şi mai puţin în cuget şi-n simţiri, fiind în fapt unul dintre artizanii şmenurilor făcute în ultimii ani de către foştii şefi ai Inspectoratului. În perioada ianuarie 2007 – iunie 2009, Veress a ocupat postul de secretar general al instituţiei şi a fost şef la mai toate comisiile de licitaţie. De altfel, numele lui apare şi în raportul Corpului de Control al prim-ministrului Boc, care a verificat activitatea din perioada respectivă. Şi, normal, nu apare cu titlu de laudă.
N-are Marko Bela versuri cît poate Veress să facă şmenuri
Spre finalul lui 2007, Edmund Veress, în calitatea lui de şef al comisiei de negociere, a avizat cumpărarea unui bloc ce ar fi urmat să devină sediu al instituţiei. Normal, avizul a fost dat ca şi favorabil în ciuda Ministerului Finanţelor, care s-a opus achiziţiei. Normal, dacă tot s-a decis o achiziţie, cineva trebuia să şi aibă un imobil de vînzare. Iar acel cineva a fost Bogdana Balmuş, consiliera lui Bogdan Olteanu la Camera Deputaţilor, al cărei soţ tocmai cumpărase un imobil, cu trei săptămîni înainte ca ISC-ul controlat la acea vreme de Relu Fenechiu să decidă că are nevoie de sediu nou. Prevăzătoare, sau chiar clarvăzătoare, consiliera lui Olteanu a cumpărat imobilul cu 8,5 milioane de euro, pentru ca la nici o lună distanţă să-l vîndă instituţiei publice cu 11 milioane de euroi, rezultînd o nimica toată de profit de 2,5 milioane.
Dar chiar o nimica toată, dacă e să ne gîndim că în clădirea respectivă instituţia a mai investit vreo 9 milioane de euroi.Iar suma pentru reparaţii şi amenajări suplimentare a intrat în conturile SC Athenaeum Construct SA Bucureşti, exact aceeaşi firmă care construise imobilul şi pe care mai apoi l-a vîndut consilierei lui Bogdan Olteanu, care, la rîndul ei, l-a vîndut Inspectoratului de Stat în Construcţii. Or, toate aceste aspecte n-au fost sesizate de către Veress, în atribuţia căruia intra verificarea achiziţiei. Iar dacă la dosarul lui Veress mai adăugăm achiziţiile de autoturisme, dar mai ales cota de consum alocată fiecărui autovehicul – fiecare din cele 250 de maşini din parcul auto are o cotă de carburant de 350 litri lunar, iar suma totală plătită pe benzină, într-un an, ajunge la aproape 10 milioane de euroi –, toate făcute prin bunăvoinţa fostului secretar general, actual şef al instituţiei, mai că ne vine să-l întrebăm pe Boc dacă nu cumva a primit raportul Corpului de Control în limba maghiară. Că altfel, e greu de crezut că n-a observat toate aceste „detalii“, chiar şi de la înălţimea domniei sale
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Biroul de Investigatii
După ce pe la şefia Inspectoratului de Stat în Construcţii s-au perindat, pe rînd, oamenii lui Adrian Năstase, Relu Fenechiu sau Marian Vanghelie, a venit timpul ca instituţia, cu şmenurile ei cu tot, să încapă pe mîna UDMR-ului. Chiar de 1 martie, la propunerea poetului maghiar Marko Bela, Emil Boc a semnat ordinul de numire în funcţie a lui Edmund Petru Veress, iar lucrurile au intrat într-o linişte şi un calm fireşti, dacă e să ne gîndim doar la pedigree-ul udemerist al noului şef.
Un fel de garanţie că politica de mătrăşire a bugetului instituţiei nu va continua precum în vremea Irinei Jianu ori a Dorinei Isopescu sau chiar a vangheliotului Constantin Adrian Balaban Grăjdan.
Numai că, surpriză, Veress e mai mult udemerist în carnetul de partid şi mai puţin în cuget şi-n simţiri, fiind în fapt unul dintre artizanii şmenurilor făcute în ultimii ani de către foştii şefi ai Inspectoratului. În perioada ianuarie 2007 – iunie 2009, Veress a ocupat postul de secretar general al instituţiei şi a fost şef la mai toate comisiile de licitaţie. De altfel, numele lui apare şi în raportul Corpului de Control al prim-ministrului Boc, care a verificat activitatea din perioada respectivă. Şi, normal, nu apare cu titlu de laudă.
N-are Marko Bela versuri cît poate Veress să facă şmenuri
Spre finalul lui 2007, Edmund Veress, în calitatea lui de şef al comisiei de negociere, a avizat cumpărarea unui bloc ce ar fi urmat să devină sediu al instituţiei. Normal, avizul a fost dat ca şi favorabil în ciuda Ministerului Finanţelor, care s-a opus achiziţiei. Normal, dacă tot s-a decis o achiziţie, cineva trebuia să şi aibă un imobil de vînzare. Iar acel cineva a fost Bogdana Balmuş, consiliera lui Bogdan Olteanu la Camera Deputaţilor, al cărei soţ tocmai cumpărase un imobil, cu trei săptămîni înainte ca ISC-ul controlat la acea vreme de Relu Fenechiu să decidă că are nevoie de sediu nou. Prevăzătoare, sau chiar clarvăzătoare, consiliera lui Olteanu a cumpărat imobilul cu 8,5 milioane de euro, pentru ca la nici o lună distanţă să-l vîndă instituţiei publice cu 11 milioane de euroi, rezultînd o nimica toată de profit de 2,5 milioane.
Dar chiar o nimica toată, dacă e să ne gîndim că în clădirea respectivă instituţia a mai investit vreo 9 milioane de euroi.Iar suma pentru reparaţii şi amenajări suplimentare a intrat în conturile SC Athenaeum Construct SA Bucureşti, exact aceeaşi firmă care construise imobilul şi pe care mai apoi l-a vîndut consilierei lui Bogdan Olteanu, care, la rîndul ei, l-a vîndut Inspectoratului de Stat în Construcţii. Or, toate aceste aspecte n-au fost sesizate de către Veress, în atribuţia căruia intra verificarea achiziţiei. Iar dacă la dosarul lui Veress mai adăugăm achiziţiile de autoturisme, dar mai ales cota de consum alocată fiecărui autovehicul – fiecare din cele 250 de maşini din parcul auto are o cotă de carburant de 350 litri lunar, iar suma totală plătită pe benzină, într-un an, ajunge la aproape 10 milioane de euroi –, toate făcute prin bunăvoinţa fostului secretar general, actual şef al instituţiei, mai că ne vine să-l întrebăm pe Boc dacă nu cumva a primit raportul Corpului de Control în limba maghiară. Că altfel, e greu de crezut că n-a observat toate aceste „detalii“, chiar şi de la înălţimea domniei sale
joi, 18 martie 2010
Ce bine le merge cuplurilor de bugetari
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
18 Martie 2010
Articol semnat de Catalina Lohan, Mihaela Barbu
Dincolo de miile de angajaţi ai statului plătiţi din bani publici care ies in stradă să ceară un salariu decent, in Romania sunt şi bugetari fericiţi. Mai mult de atat, există chiar cupluri plătite din bani publici care au reuşit să strângă averi considerabile. Adrian Streinu- Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, şi soţia sa, Gabriela, angajată a Ministerului Educaţiei, au, de exemplu, nu mai puţin de şapte case. Dar şi alte familii de bugetari stau bine la capitolul imobile, bani şi maşini. Libertatea vă prezintă azi cinci cupluri de angajaţi ai statului, cu funcţii de conducere, pentru care rubricile din declaraţiile de avere au fost neîncăpătoare.
Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, specialist în pandemii şi omul numărul unu când vine vorba de viruşi - porcini, aviari sau alte “rase”-, a strâns, împreună cu soţia sa, Gabriela, care e angajată a Ministerului Educaţiei, o avere impresionantă. Puse cap la cap, declaraţiile de avere ale celor doi bugetari ar stârni invidia multor angajaţi la privat. Se pare că rudele lor sunt foarte generoase, altfel nu se explică cum au ajuns să moştenească nu mai puţin de… şapte locuinţe, din care cinci apartamente şi o casă în Capitală, plus o vilă de vacanţă în Vâlcea.
Chiar dacă ar putea la orice oră să îşi deschidă o agenţie imobiliară unde să-şi pună propriile proprietăţi la bătaie - casele şi trei terenuri deţinute în Ilfov şi în Vâlcea -, soţii Streinu-Cercel fac bani frumoşi din activităţi didactice şi medicale. Numai din drepturi de autor, medicul a câştigat anul trecut 30.000 de euro, la care se adaugă alţi aproximativ 70.000 de euro din leafa de manager al Institutului Matei Balş şi din cea de cancelar la Universitatea Carol Davila. Nici soţia nu a stat degeaba, veniturile ei fiind în 2009 de circa 15.000 de euro. În total, familia Streinu-Cercel a câştigat într-un an 115.00 de euro.
Soţii Andreescu-Teodorescu au un adevărat parc auto
Două apartamente, vilă în Bucureşti, casă de vacanţă la Mogoşoaia, automobile de lux şi zeci de bijuterii. Toate acestea sunt trecute pe declaraţia de avere a Danielei Andreescu, secretarul general al Secretariatului General al Guvernului. Soţul ei, Aurel Teodorescu, este şeful Direcţiei de Migraţie din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări (ORI) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Din anul 2005, Daniela Andreescu a schimbat câteva funcţii prin clădiri ale administraţiei statului.
Mai întâi a fost secretar de stat în Ministerul Muncii, apoi consilier la Administraţia Prezidenţială, iar de mai bine de un an este secretarul general al Guvernului. Soţul ei, Aurel Teodorescu, care acum este şef în MAI, a fost şeful Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă din cadrul Ministerului Muncii până în 2006, când a demisionat, numele său fiind pomenit în mai multe scandaluri mediatice legate de contractele căpşunarilor plecaţi în Spania. Soţii Andreescu au avut, în 2008, împreună, venituri de circa 19.000 de euro şi deţin conturi bancare de numai 6.300 de euro. În schimb, au avut parte, în acelaşi an, de un tun imobiliar: nu se ştie cum, dar au vândut un apartament în Drumul Taberei cu… 250.000 de euro!
Soţii Negoiţă câştigă împreună peste 107.300 de euro pe an
Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3 al Capitalei, şi soţia sa, Carmen Negoiţă, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), deţin două terenuri la Baloteşti, unul la Câmpina, un apartament în Capitală, o vilă la Baloteşti şi o altă locuinţă în Călăraşi. Potrivit declaraţiei de avere, edilul a dat lovitura în 2008, exact înainte ca piaţa imobiliară să se prăbuşească: în urma vânzării unui apartament, a obţinut nici mai mult, nici mai puţin de 200.000 de euro! Interesant e însă că în familia Negoiţă cântă găina atunci când vine vorba de leafă! Doamna Negoiţă a avut, în urmă cu doi ani, un salariu anual de 385.990 lei, adică circa 95.000 de euro, de opt ori mai mare decât al soţului său. În total, cuplul a câştigat 107.300 de euro, suficient cât să-şi facă “provizii” consistente: depozite şi investiţii de circa 93.000 de euro.
Soţii Jipa, 76.000 € într-un an
Deputata Florina Ruxandra Jipa împreună cu soţul ei, judecătorul Cristian Jipa, formează un alt cuplu de bugetari cu venituri babane. Cei doi deţin în Capitală un apartament şi o casă, plus o vilă de vacanţă şi un teren la Predeal. Potrivit declaraţiei de avere a deputatei, anul trecut ea a încasat din indemnizaţia de parlamentar 17.000 de euro, 22.000 de euro din pensie şi încă 7.000 de euro din leafa de conferenţiar universitar la o instituţie de învăţământ privată. Cristian Jipa a contribuit la bunăstarea familiei, în 2009, cu circa 30.000 de euro din salariul de judecător la Tribunalul Bucureşti. În total, familia Jipa a avut, anul trecut, un venit de 76.000 de euro.
Soţii Borbely au limuzină de 35.000 de euro
Cel mai “verde” ministru din Guvernul Boc, al Mediului şi al Pădurilor, Laszlo Borbely, deţine o singură locuinţă - o vilă în Târgu- Mureş -, după ce a vândut anul trecut casa moştenită de la părinţi. Şeful Mediului şi-a îndeplinit, în schimb, un capriciu extrem de costisitor: a achiziţionat o superlimuzină Lexus GS 300, al cărei preţ de catalog e de circa 35.000 de euro. Averea ministrului şi a soţiei sale, Melinda Borbely, care deţine funcţia de secretar general pentru minorităţi la Societatea Română de Radio (SRR), e rotunjită de depozite bancare în valoare de 80.000 de euro. Curios e însă că Melinda Borbely a adunat anul trecut, din salariu, aproximativ 20.000 de euro, faţă de soţul său care a avut o indemnizaţie de deputat de “numai” 15.000 de euro, deci în total 35.000 de euro.
Libertatea.ro
18 Martie 2010
Articol semnat de Catalina Lohan, Mihaela Barbu
Dincolo de miile de angajaţi ai statului plătiţi din bani publici care ies in stradă să ceară un salariu decent, in Romania sunt şi bugetari fericiţi. Mai mult de atat, există chiar cupluri plătite din bani publici care au reuşit să strângă averi considerabile. Adrian Streinu- Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, şi soţia sa, Gabriela, angajată a Ministerului Educaţiei, au, de exemplu, nu mai puţin de şapte case. Dar şi alte familii de bugetari stau bine la capitolul imobile, bani şi maşini. Libertatea vă prezintă azi cinci cupluri de angajaţi ai statului, cu funcţii de conducere, pentru care rubricile din declaraţiile de avere au fost neîncăpătoare.
Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, specialist în pandemii şi omul numărul unu când vine vorba de viruşi - porcini, aviari sau alte “rase”-, a strâns, împreună cu soţia sa, Gabriela, care e angajată a Ministerului Educaţiei, o avere impresionantă. Puse cap la cap, declaraţiile de avere ale celor doi bugetari ar stârni invidia multor angajaţi la privat. Se pare că rudele lor sunt foarte generoase, altfel nu se explică cum au ajuns să moştenească nu mai puţin de… şapte locuinţe, din care cinci apartamente şi o casă în Capitală, plus o vilă de vacanţă în Vâlcea.
Chiar dacă ar putea la orice oră să îşi deschidă o agenţie imobiliară unde să-şi pună propriile proprietăţi la bătaie - casele şi trei terenuri deţinute în Ilfov şi în Vâlcea -, soţii Streinu-Cercel fac bani frumoşi din activităţi didactice şi medicale. Numai din drepturi de autor, medicul a câştigat anul trecut 30.000 de euro, la care se adaugă alţi aproximativ 70.000 de euro din leafa de manager al Institutului Matei Balş şi din cea de cancelar la Universitatea Carol Davila. Nici soţia nu a stat degeaba, veniturile ei fiind în 2009 de circa 15.000 de euro. În total, familia Streinu-Cercel a câştigat într-un an 115.00 de euro.
Soţii Andreescu-Teodorescu au un adevărat parc auto
Două apartamente, vilă în Bucureşti, casă de vacanţă la Mogoşoaia, automobile de lux şi zeci de bijuterii. Toate acestea sunt trecute pe declaraţia de avere a Danielei Andreescu, secretarul general al Secretariatului General al Guvernului. Soţul ei, Aurel Teodorescu, este şeful Direcţiei de Migraţie din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări (ORI) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Din anul 2005, Daniela Andreescu a schimbat câteva funcţii prin clădiri ale administraţiei statului.
Mai întâi a fost secretar de stat în Ministerul Muncii, apoi consilier la Administraţia Prezidenţială, iar de mai bine de un an este secretarul general al Guvernului. Soţul ei, Aurel Teodorescu, care acum este şef în MAI, a fost şeful Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă din cadrul Ministerului Muncii până în 2006, când a demisionat, numele său fiind pomenit în mai multe scandaluri mediatice legate de contractele căpşunarilor plecaţi în Spania. Soţii Andreescu au avut, în 2008, împreună, venituri de circa 19.000 de euro şi deţin conturi bancare de numai 6.300 de euro. În schimb, au avut parte, în acelaşi an, de un tun imobiliar: nu se ştie cum, dar au vândut un apartament în Drumul Taberei cu… 250.000 de euro!
Soţii Negoiţă câştigă împreună peste 107.300 de euro pe an
Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3 al Capitalei, şi soţia sa, Carmen Negoiţă, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), deţin două terenuri la Baloteşti, unul la Câmpina, un apartament în Capitală, o vilă la Baloteşti şi o altă locuinţă în Călăraşi. Potrivit declaraţiei de avere, edilul a dat lovitura în 2008, exact înainte ca piaţa imobiliară să se prăbuşească: în urma vânzării unui apartament, a obţinut nici mai mult, nici mai puţin de 200.000 de euro! Interesant e însă că în familia Negoiţă cântă găina atunci când vine vorba de leafă! Doamna Negoiţă a avut, în urmă cu doi ani, un salariu anual de 385.990 lei, adică circa 95.000 de euro, de opt ori mai mare decât al soţului său. În total, cuplul a câştigat 107.300 de euro, suficient cât să-şi facă “provizii” consistente: depozite şi investiţii de circa 93.000 de euro.
Soţii Jipa, 76.000 € într-un an
Deputata Florina Ruxandra Jipa împreună cu soţul ei, judecătorul Cristian Jipa, formează un alt cuplu de bugetari cu venituri babane. Cei doi deţin în Capitală un apartament şi o casă, plus o vilă de vacanţă şi un teren la Predeal. Potrivit declaraţiei de avere a deputatei, anul trecut ea a încasat din indemnizaţia de parlamentar 17.000 de euro, 22.000 de euro din pensie şi încă 7.000 de euro din leafa de conferenţiar universitar la o instituţie de învăţământ privată. Cristian Jipa a contribuit la bunăstarea familiei, în 2009, cu circa 30.000 de euro din salariul de judecător la Tribunalul Bucureşti. În total, familia Jipa a avut, anul trecut, un venit de 76.000 de euro.
Soţii Borbely au limuzină de 35.000 de euro
Cel mai “verde” ministru din Guvernul Boc, al Mediului şi al Pădurilor, Laszlo Borbely, deţine o singură locuinţă - o vilă în Târgu- Mureş -, după ce a vândut anul trecut casa moştenită de la părinţi. Şeful Mediului şi-a îndeplinit, în schimb, un capriciu extrem de costisitor: a achiziţionat o superlimuzină Lexus GS 300, al cărei preţ de catalog e de circa 35.000 de euro. Averea ministrului şi a soţiei sale, Melinda Borbely, care deţine funcţia de secretar general pentru minorităţi la Societatea Română de Radio (SRR), e rotunjită de depozite bancare în valoare de 80.000 de euro. Curios e însă că Melinda Borbely a adunat anul trecut, din salariu, aproximativ 20.000 de euro, faţă de soţul său care a avut o indemnizaţie de deputat de “numai” 15.000 de euro, deci în total 35.000 de euro.
miercuri, 17 martie 2010
Elena Udrea a trimis bugetul Turismului spre destinaţii portocalii
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Alexandru Cristorian
După ce a primit cu braţele deschise postul de dublu ministru, al Turismului şi-al Dezvoltării, un fel de detergent doi într-unul, Elena Udrea a trecut la treabă şi, în timp ce c-o mînă tricota şi cu alta mînuia mopul, s-a pus pe scos în evidenţă toate petele portocalii. Şi-a dat şi a împărţit bugetul destinat investiţiilor în turism aşa cum i-a dictat conştiinţa de partid, de parcă turistul ajuns pe plaiuri mioritice, tot rar şi din greşeală, urmează traseul flăcării portocalii, stabilit la alegerile locale din 2008. Mai exact, vreo 40 de milioane de euroi au fost împărţite discreţionar anul trecut şi alte 40 de milioane aşteaptă semnătura ministrului Udrea pentru a lua calea administraţiilor portocalii.
Începuturile turismului portocaliu
Anul trecut, cînd guvernarea era împărţită frăţeşte între democrat-liberali şi social-democraţi, Elena Udrea a avut la dispoziţie peste 50 de milioane de euroi, numai buni de băgat în proiecte de investiţii în turism, finanţate din bugetul de stat şi din bugetele administraţiilor locale.
Adică unde autorităţile locale au pus ceva deoparte pentru dezvoltarea turismului, mai venea şi tanti Udrea cu o completare. Fireşte, nu oriunde, ci doar pentru proiectele acceptate de minister. Aşa se face că, din cele 36 de administraţii locale ce au primit bani din sacul ministerial, vreo 16 sînt conduse de politicieni democrat-liberali, în timp ce restul partidelor, adunate la un loc, abia dacă-i depăşeşte pe pedelişti la număr. Pentru că, pe lîngă cele cinci administraţii locale conduse de PSD, cele şapte conduse de PNL şi cele cinci conduse de UDMR, mai avem şi un independent alături de doi germani. Evident, şi la nivelul consiliilor judeţene situaţia a fost similară, jumătate din cele zece administraţii care au beneficiat de finanţare avînd un democrat-liberal în frunte, în timp ce doar două sînt conduse de pesedişti şi trei de liberali. Şi dacă tot i-a lucrat la culoare, lucrătura a continuat şi la sume.
Cine-mparte, partidului îi face parte
După ce a trasat din pix liniile de dezvoltare a turismului de anul trecut, ministerul condus de doamna Udrea a trecut la executarea celor peste 50 de milioane de euroi alocaţi şi a reuşit, cu chiu, cu vai, să cheltuiască vreo 40 din ei. Iar banii s-au împărţit, aşa cum s-a stabilit, după principiul culorilor. Instituţii portocalii, precum Primăriile Braşov sau Predeal, cu primari democrat-liberali, au primit cîte 9,5 milioane de lei, în timp ce Consiliul Judeţean Braşov, condus de un liberal, a primit doar 2,5 milioane. Oraşe din judeţul Hunedoara, precum Vulcan, cu primar democrat-liberal în frunte, ori Petroşani, unde primar e soţul Monicăi Iacob-Ridzi, au primit unul 10,7 şi celălalt 1,7 milioane de lei, în timp ce Consiliul Judeţean condus de liberalul Moloţ a primit 672.000 de lei. Nici prietenul Pinalti n-a scăpat cu o sumă mică, că doar nu degeaba poartă insignă portocalie, Piatra Neamţ primind exact 10 milioane de lei în 2009. Pe de altă parte, Consiliul Judeţean Prahova, la a cărui conducere se află un lider PSD, a primit exact 615.000 lei, în timp ce primării din judeţ conduse de democrat-liberali, precum cele din Azuga sau Buşteni, au primit peste 9 milioane fiecare. Ce-i drept, au fost şi consilii judeţene care au primit sume mari, precum Tulcea, care a beneficiat de nu mai puţin de 25 de milioane de lei. Iar faptul că preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea este democrat-liberal nu poate fi decît o simplă coincidenţă. La fel cum sumele destinate staţiunilor de pe Valea Oltului, cu primari pesedişti, au ajuns, adunate, la 5 milioane de lei tot dintr-o coincidenţă.
Udrea investeşte în satul de vacanţă al PSD Constanţa
Unul dintre proiectele turistice în care ministerul condus de Elena Udrea va investi în 2010 este amenajarea unui port turistic de agrement în comuna Topalu din judeţul Constanţa, obiectiv ce a intrat în vizorul ministerului doar anul acesta. Pentru că anul trecut, în comuna Topalu, situată pe un cot al Dunării, încă nu-şi terminaseră de construit casele de vacanţă toţi băieţii deştepţi din Constanţa. Mai exact, aşa cum am arătat într-o anchetă de anul trecut, la Topalu şi-a făcut casă de vacanţă însuşi fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi (foto 1), alături de o întreagă pleiadă de „elite“ ale administraţiei locale şi judeţene din Constanţa. Başca, ministrul Nemirschi a mai fost şi cercetat de Agenţia Naţională de Integritate pentru respectiva casă de vacanţă, pe care ba a omis să o menţioneze în declaraţia de avere, ba a trecut-o ca fiind în construcţie. Tot la Topalu mai au case de vacanţă şi Constantin Babuş (foto 2), directorul Administraţiei Domeniului Public din Constanţa şi apropiat al lui Radu Mazăre, personaj care în urmă cu cîţiva ani a fost cercetat de DNA pentru luare de mită într-un dosar ce avea la bază afaceri cu terenuri publice, dar şi Gheorghe Cristian Darie (foto 3), vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, turist de lux al comunei şi proprietar al unei vile de vacanţă, chiar pe aceeaşi stradă cu fostul ministru Nicolae Nemirschi. Iar dacă acestor personaje politice le mai adăugăm vreo doi consilieri locali din Constanţa plus nişte apropiaţi de-ai lor, putem spune că Topalu este un adevărat sat de vacanţă al PSD. Mai ales că primar al comunei este tot un pesedist, Gheorghe Morar, şi el priceput în afaceri imobiliare, în special cele cu terenurile comunei, scoase din domeniul public şi vîndute viitorilor turişti de lux ai comunei.
Şi anul ăsta finanţăm tot în familie
Ei bine, dacă anul trecut treaba a funcţionat cum a funcţionat, anul acesta fondurile se vor împărţi şi mai eficient, către la fel de multe administraţii democrat-liberale, plus mai multe conduse de membrii UDMR şi către la fel de puţine ce au în frunte politicieni de altă culoare politică. Că doar, fiind an de criză, şi bugetul este pe măsură şi trebuie chivernisit cu mai multă atenţie. Mai exact, dacă anul trecut s-a bugetat înainte, iar fiecărei administraţii locale i-a fost alocată o anumită sumă, anul acesta bugetul cuprinde doar o sumă totală, de aproximativ 40 de milioane de euroi – mai exact, 170.529.000 de lei. Iar această sumă nu este împărţită, fiecare administraţie locală urmînd să primească fonduri în funcţie de cît de bine dezvoltă respectivele proiecte şi de cum hotărăşte ministerul, normal. Şi mai exact, conform Hotărîrii de Guvern nr. 120 din 24 februarie 2010, s-a aprobat doar lista privind proiectele de investiţii în turism, finanţate de la bugetul de stat şi din bugetele administraţiilor locale, fără să fie aprobată o sumă fixă pentru fiecare proiect în parte. Ba mai mult, sumele de la bugetul de stat vor fi alocate, conform hotărîrii de guvern, „în limita fondurilor disponibile“ şi „se defalcă prin ordin al ministrului“. Deci nu e greu de ghicit unde se vor duce sumele şi pentru cine va exista o limită bine definită, consfinţită de semnătura doamnei Udrea.
Coana lista, pedelista
Şi dacă tot s-a aprobat lista asta cu administraţii locale ce dezvoltă proiecte în turism, e bine de ştiut că ea numără anul acesta, spre deosebire de anul trecut, 75 de administraţii publice locale sau consilii judeţene. În ceea ce priveşte însă coloratura politică a judeţelor, proporţia se păstrează la fel ca anul trecut, existînd pe lista aprobată 27 de primari sau şefi de consilii judeţene de la PD-L, în timp ce PSD e reprezentat de 18 edili, PNL de 15 şi UDMR de 11. Ba chiar s-au lipit şi vreo trei independenţi şi un reprezentant al Forumului German. Iar în ceea ce priveşte consiliile judeţene, treaba e oarecum la fel, PD-L avînd 10 reprezentanţi în timp ce PSD are 5, PNL – 4, iar UDMR – 2. Cel mai important este însă, aşa cum ziceam, că anul acesta nu s-a stabilit cît primeşte fiecare administraţie locală, deconturile pentru cele 40 de milioane de euroi urmînd să fie făcute prin ordin al doamnei Udrea. Iar dacă-i ordin, cu plăcere.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Alexandru Cristorian
După ce a primit cu braţele deschise postul de dublu ministru, al Turismului şi-al Dezvoltării, un fel de detergent doi într-unul, Elena Udrea a trecut la treabă şi, în timp ce c-o mînă tricota şi cu alta mînuia mopul, s-a pus pe scos în evidenţă toate petele portocalii. Şi-a dat şi a împărţit bugetul destinat investiţiilor în turism aşa cum i-a dictat conştiinţa de partid, de parcă turistul ajuns pe plaiuri mioritice, tot rar şi din greşeală, urmează traseul flăcării portocalii, stabilit la alegerile locale din 2008. Mai exact, vreo 40 de milioane de euroi au fost împărţite discreţionar anul trecut şi alte 40 de milioane aşteaptă semnătura ministrului Udrea pentru a lua calea administraţiilor portocalii.
Începuturile turismului portocaliu
Anul trecut, cînd guvernarea era împărţită frăţeşte între democrat-liberali şi social-democraţi, Elena Udrea a avut la dispoziţie peste 50 de milioane de euroi, numai buni de băgat în proiecte de investiţii în turism, finanţate din bugetul de stat şi din bugetele administraţiilor locale.
Adică unde autorităţile locale au pus ceva deoparte pentru dezvoltarea turismului, mai venea şi tanti Udrea cu o completare. Fireşte, nu oriunde, ci doar pentru proiectele acceptate de minister. Aşa se face că, din cele 36 de administraţii locale ce au primit bani din sacul ministerial, vreo 16 sînt conduse de politicieni democrat-liberali, în timp ce restul partidelor, adunate la un loc, abia dacă-i depăşeşte pe pedelişti la număr. Pentru că, pe lîngă cele cinci administraţii locale conduse de PSD, cele şapte conduse de PNL şi cele cinci conduse de UDMR, mai avem şi un independent alături de doi germani. Evident, şi la nivelul consiliilor judeţene situaţia a fost similară, jumătate din cele zece administraţii care au beneficiat de finanţare avînd un democrat-liberal în frunte, în timp ce doar două sînt conduse de pesedişti şi trei de liberali. Şi dacă tot i-a lucrat la culoare, lucrătura a continuat şi la sume.
Cine-mparte, partidului îi face parte
După ce a trasat din pix liniile de dezvoltare a turismului de anul trecut, ministerul condus de doamna Udrea a trecut la executarea celor peste 50 de milioane de euroi alocaţi şi a reuşit, cu chiu, cu vai, să cheltuiască vreo 40 din ei. Iar banii s-au împărţit, aşa cum s-a stabilit, după principiul culorilor. Instituţii portocalii, precum Primăriile Braşov sau Predeal, cu primari democrat-liberali, au primit cîte 9,5 milioane de lei, în timp ce Consiliul Judeţean Braşov, condus de un liberal, a primit doar 2,5 milioane. Oraşe din judeţul Hunedoara, precum Vulcan, cu primar democrat-liberal în frunte, ori Petroşani, unde primar e soţul Monicăi Iacob-Ridzi, au primit unul 10,7 şi celălalt 1,7 milioane de lei, în timp ce Consiliul Judeţean condus de liberalul Moloţ a primit 672.000 de lei. Nici prietenul Pinalti n-a scăpat cu o sumă mică, că doar nu degeaba poartă insignă portocalie, Piatra Neamţ primind exact 10 milioane de lei în 2009. Pe de altă parte, Consiliul Judeţean Prahova, la a cărui conducere se află un lider PSD, a primit exact 615.000 lei, în timp ce primării din judeţ conduse de democrat-liberali, precum cele din Azuga sau Buşteni, au primit peste 9 milioane fiecare. Ce-i drept, au fost şi consilii judeţene care au primit sume mari, precum Tulcea, care a beneficiat de nu mai puţin de 25 de milioane de lei. Iar faptul că preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea este democrat-liberal nu poate fi decît o simplă coincidenţă. La fel cum sumele destinate staţiunilor de pe Valea Oltului, cu primari pesedişti, au ajuns, adunate, la 5 milioane de lei tot dintr-o coincidenţă.
Udrea investeşte în satul de vacanţă al PSD Constanţa
Unul dintre proiectele turistice în care ministerul condus de Elena Udrea va investi în 2010 este amenajarea unui port turistic de agrement în comuna Topalu din judeţul Constanţa, obiectiv ce a intrat în vizorul ministerului doar anul acesta. Pentru că anul trecut, în comuna Topalu, situată pe un cot al Dunării, încă nu-şi terminaseră de construit casele de vacanţă toţi băieţii deştepţi din Constanţa. Mai exact, aşa cum am arătat într-o anchetă de anul trecut, la Topalu şi-a făcut casă de vacanţă însuşi fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi (foto 1), alături de o întreagă pleiadă de „elite“ ale administraţiei locale şi judeţene din Constanţa. Başca, ministrul Nemirschi a mai fost şi cercetat de Agenţia Naţională de Integritate pentru respectiva casă de vacanţă, pe care ba a omis să o menţioneze în declaraţia de avere, ba a trecut-o ca fiind în construcţie. Tot la Topalu mai au case de vacanţă şi Constantin Babuş (foto 2), directorul Administraţiei Domeniului Public din Constanţa şi apropiat al lui Radu Mazăre, personaj care în urmă cu cîţiva ani a fost cercetat de DNA pentru luare de mită într-un dosar ce avea la bază afaceri cu terenuri publice, dar şi Gheorghe Cristian Darie (foto 3), vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, turist de lux al comunei şi proprietar al unei vile de vacanţă, chiar pe aceeaşi stradă cu fostul ministru Nicolae Nemirschi. Iar dacă acestor personaje politice le mai adăugăm vreo doi consilieri locali din Constanţa plus nişte apropiaţi de-ai lor, putem spune că Topalu este un adevărat sat de vacanţă al PSD. Mai ales că primar al comunei este tot un pesedist, Gheorghe Morar, şi el priceput în afaceri imobiliare, în special cele cu terenurile comunei, scoase din domeniul public şi vîndute viitorilor turişti de lux ai comunei.
Şi anul ăsta finanţăm tot în familie
Ei bine, dacă anul trecut treaba a funcţionat cum a funcţionat, anul acesta fondurile se vor împărţi şi mai eficient, către la fel de multe administraţii democrat-liberale, plus mai multe conduse de membrii UDMR şi către la fel de puţine ce au în frunte politicieni de altă culoare politică. Că doar, fiind an de criză, şi bugetul este pe măsură şi trebuie chivernisit cu mai multă atenţie. Mai exact, dacă anul trecut s-a bugetat înainte, iar fiecărei administraţii locale i-a fost alocată o anumită sumă, anul acesta bugetul cuprinde doar o sumă totală, de aproximativ 40 de milioane de euroi – mai exact, 170.529.000 de lei. Iar această sumă nu este împărţită, fiecare administraţie locală urmînd să primească fonduri în funcţie de cît de bine dezvoltă respectivele proiecte şi de cum hotărăşte ministerul, normal. Şi mai exact, conform Hotărîrii de Guvern nr. 120 din 24 februarie 2010, s-a aprobat doar lista privind proiectele de investiţii în turism, finanţate de la bugetul de stat şi din bugetele administraţiilor locale, fără să fie aprobată o sumă fixă pentru fiecare proiect în parte. Ba mai mult, sumele de la bugetul de stat vor fi alocate, conform hotărîrii de guvern, „în limita fondurilor disponibile“ şi „se defalcă prin ordin al ministrului“. Deci nu e greu de ghicit unde se vor duce sumele şi pentru cine va exista o limită bine definită, consfinţită de semnătura doamnei Udrea.
Coana lista, pedelista
Şi dacă tot s-a aprobat lista asta cu administraţii locale ce dezvoltă proiecte în turism, e bine de ştiut că ea numără anul acesta, spre deosebire de anul trecut, 75 de administraţii publice locale sau consilii judeţene. În ceea ce priveşte însă coloratura politică a judeţelor, proporţia se păstrează la fel ca anul trecut, existînd pe lista aprobată 27 de primari sau şefi de consilii judeţene de la PD-L, în timp ce PSD e reprezentat de 18 edili, PNL de 15 şi UDMR de 11. Ba chiar s-au lipit şi vreo trei independenţi şi un reprezentant al Forumului German. Iar în ceea ce priveşte consiliile judeţene, treaba e oarecum la fel, PD-L avînd 10 reprezentanţi în timp ce PSD are 5, PNL – 4, iar UDMR – 2. Cel mai important este însă, aşa cum ziceam, că anul acesta nu s-a stabilit cît primeşte fiecare administraţie locală, deconturile pentru cele 40 de milioane de euroi urmînd să fie făcute prin ordin al doamnei Udrea. Iar dacă-i ordin, cu plăcere.
marți, 16 martie 2010
Au înnebunit guvernanţii? Jumătate de miliard de euro pentru un site?
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
16 Martie 2010, ora 14:10
Criză financiară, disponibilizări şi măsuri crunte de reducere a cheltuielilor bugetare. Cu toate astea, 500 de milioane de euro pentru un portal de Internet nu li s-a părut aleşilor o sumă batjocoritoare la adresa cetăţenilor.
Dar despre ce este vorba? Portatul eRomânia, gândit de Ministerul Comunicaţiilor, a fost aprobat, zilele trecute, de premierul Emil Boc iar suma alocată pentru acest proiect este de 500.000.000 de euro.
Ce va conţine eRomânia?
"State Medievale Româneşti", "Renaşterea Naţională a României" sau "Comunismul în România şi RSS Moldovenească" sunt doar câteva teme pe care cei care îşi doresc să înveţe istorie pe bani mulţi şi publici le vor putea accesa.
De asemenea, doritorii de date seci vor putea afla mai multe despre clima, relieful, vegetaţia, fauna şi hidrografia ţării noastre, în cadrul secţiunii de geografie. "Indicatori demografici", "Puterea economică a României", "Limba şi literatura românească. Umor românesc" sunt alte câteva titluri din secţiunea "Despre România".
În afară de secţiunea de prezentare, portalul va fi împărţit în mai multe domenii de interes:
•e-guvernare (taxe şi impozite, autorizaţii, certificate, legislaţie fiscală),
•e-agricultură (obiective, silvicultura, dezvoltare rurală, horticultură, servicii),
•e-asociativ,
•e-biserică (istoria creştinismului în România, Culte Religioase în România, Învăţătură de credinţă ortodoxă, Relaţiile dintre biserică şi stat, Structura administrativă a BOR, Biserici şi Mănăstiri),
•e-Business (Macro Economie, Mediu de Afaceri, IMM-uri),
•e-Cultură (Biblioteci Virtuale, Muzee Virtuale, Expoziţii virtuale, Spectacole virtuale),
•e-Educaţie (Legislaţie, Servicii: e-learning, învăţare la distanţă, sisteme auxiliare),
•e-Justiţie (Legislaţie, Servicii),
•e-Mediu (Legislaţie, Servicii),
•e-Participare,
• e-Sănătate,
•e-Sport,
•e-Transport,
•e-Turism,
•e-Judeţ.
Ca să înţelegeţi pe ce se duc mai exact banii cu care contribuiţi la bugetul statului, vă informăm că , de exemplu, domeniul e-turism se va ocupa cu rezervările on-line iar domeniul e-sport ne va oferi rezultate realizate de sportivii români. Totul la preţul de doar jumătate de miliard de euro!
Ce se poate face cu 500.000.000 de euro?
•Se pot cumpăra mai mult de 30.000 de maşini Dacia Duster
•Se pot achiziţiona aproximativ 10.000 de apartamente cu 2 camere în Bucureşti
Libertatea.ro
16 Martie 2010, ora 14:10
Criză financiară, disponibilizări şi măsuri crunte de reducere a cheltuielilor bugetare. Cu toate astea, 500 de milioane de euro pentru un portal de Internet nu li s-a părut aleşilor o sumă batjocoritoare la adresa cetăţenilor.
Dar despre ce este vorba? Portatul eRomânia, gândit de Ministerul Comunicaţiilor, a fost aprobat, zilele trecute, de premierul Emil Boc iar suma alocată pentru acest proiect este de 500.000.000 de euro.
Ce va conţine eRomânia?
"State Medievale Româneşti", "Renaşterea Naţională a României" sau "Comunismul în România şi RSS Moldovenească" sunt doar câteva teme pe care cei care îşi doresc să înveţe istorie pe bani mulţi şi publici le vor putea accesa.
De asemenea, doritorii de date seci vor putea afla mai multe despre clima, relieful, vegetaţia, fauna şi hidrografia ţării noastre, în cadrul secţiunii de geografie. "Indicatori demografici", "Puterea economică a României", "Limba şi literatura românească. Umor românesc" sunt alte câteva titluri din secţiunea "Despre România".
În afară de secţiunea de prezentare, portalul va fi împărţit în mai multe domenii de interes:
•e-guvernare (taxe şi impozite, autorizaţii, certificate, legislaţie fiscală),
•e-agricultură (obiective, silvicultura, dezvoltare rurală, horticultură, servicii),
•e-asociativ,
•e-biserică (istoria creştinismului în România, Culte Religioase în România, Învăţătură de credinţă ortodoxă, Relaţiile dintre biserică şi stat, Structura administrativă a BOR, Biserici şi Mănăstiri),
•e-Business (Macro Economie, Mediu de Afaceri, IMM-uri),
•e-Cultură (Biblioteci Virtuale, Muzee Virtuale, Expoziţii virtuale, Spectacole virtuale),
•e-Educaţie (Legislaţie, Servicii: e-learning, învăţare la distanţă, sisteme auxiliare),
•e-Justiţie (Legislaţie, Servicii),
•e-Mediu (Legislaţie, Servicii),
•e-Participare,
• e-Sănătate,
•e-Sport,
•e-Transport,
•e-Turism,
•e-Judeţ.
Ca să înţelegeţi pe ce se duc mai exact banii cu care contribuiţi la bugetul statului, vă informăm că , de exemplu, domeniul e-turism se va ocupa cu rezervările on-line iar domeniul e-sport ne va oferi rezultate realizate de sportivii români. Totul la preţul de doar jumătate de miliard de euro!
Ce se poate face cu 500.000.000 de euro?
•Se pot cumpăra mai mult de 30.000 de maşini Dacia Duster
•Se pot achiziţiona aproximativ 10.000 de apartamente cu 2 camere în Bucureşti
luni, 15 martie 2010
Primaria Capitalei cheltuie 900.000 de euro pe ceasuri aurite
Romania trebuie salvata!
9am.ro
15 Martie 2010 15:17:50
Municipalitatea bucuresteana renunta la subventionarea apei calde, insa va cheltui peste 3,6 milioane lei pentru 20 de ceasuri amplasate in Capitala
Desi edilul-sef Sorin Oprescu anuntase anul trecut ca primaria renunta la aceasta investitie, proiectul va fi derulat in acest an de Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB), institutie subordonata municipalitatii. Ceasurile vor avea ornamente si cifre din aur industrial de 24 carate, conform unui anunt de licitatie.
Inscriptionate cu literei aurite, ceasurile vor avea in memorie minimum 30 de melodii, care se vor auzi la fiecare sfert si jumatate de ora, precum si din 60 in 60 de minute. Ceasurile vor fi amplasate in Piata Constitutiei, str. Traian (Calea Calarasilor), Calea Vitan (Posta), Foisorul de Foc (statia RATB), Piata Urmuzache, Gradina Botanica, Bulevardul Unirii (Mircea Voda), Piata Iancului, Baba Novac, Bucur Obor, Parcul Carol, Piata Sf. Gheorghe, Parcul Cismigiu, Parcul Circului, Parcul Herastrau, Parcul Tineretului, Piata Universitatii, Piata Romana, Piata Unirii si la strandul Dambovita.
Proiectul se desfasoare in conditiile in care consumatorii casnici din Capitala ar putea plati, din vara, cate 31,6 lei in plus, lunar, pentru apa calda, Sorin Oprescu anuntand ca "Primaria nu mai poate subventiona pretul apei calde".
Intre timp, alte 43,96 milioane lei vor fi cheltuite de Primaria Capitalei pentru reparatia fantanilor arteziene din Bulevardul Unirii si 16,54 milioane lei pentru reabilitarea fantanilor din Parcul Tineretului, potrivit unor proiecte de hotarare aflate pe ordinea de zi a sedintei CGMB de marti.[Oprescu arunca 60 de milioane in fantanile din Bucuresti].
9am.ro
15 Martie 2010 15:17:50
Municipalitatea bucuresteana renunta la subventionarea apei calde, insa va cheltui peste 3,6 milioane lei pentru 20 de ceasuri amplasate in Capitala
Desi edilul-sef Sorin Oprescu anuntase anul trecut ca primaria renunta la aceasta investitie, proiectul va fi derulat in acest an de Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB), institutie subordonata municipalitatii. Ceasurile vor avea ornamente si cifre din aur industrial de 24 carate, conform unui anunt de licitatie.
Inscriptionate cu literei aurite, ceasurile vor avea in memorie minimum 30 de melodii, care se vor auzi la fiecare sfert si jumatate de ora, precum si din 60 in 60 de minute. Ceasurile vor fi amplasate in Piata Constitutiei, str. Traian (Calea Calarasilor), Calea Vitan (Posta), Foisorul de Foc (statia RATB), Piata Urmuzache, Gradina Botanica, Bulevardul Unirii (Mircea Voda), Piata Iancului, Baba Novac, Bucur Obor, Parcul Carol, Piata Sf. Gheorghe, Parcul Cismigiu, Parcul Circului, Parcul Herastrau, Parcul Tineretului, Piata Universitatii, Piata Romana, Piata Unirii si la strandul Dambovita.
Proiectul se desfasoare in conditiile in care consumatorii casnici din Capitala ar putea plati, din vara, cate 31,6 lei in plus, lunar, pentru apa calda, Sorin Oprescu anuntand ca "Primaria nu mai poate subventiona pretul apei calde".
Intre timp, alte 43,96 milioane lei vor fi cheltuite de Primaria Capitalei pentru reparatia fantanilor arteziene din Bulevardul Unirii si 16,54 milioane lei pentru reabilitarea fantanilor din Parcul Tineretului, potrivit unor proiecte de hotarare aflate pe ordinea de zi a sedintei CGMB de marti.[Oprescu arunca 60 de milioane in fantanile din Bucuresti].
Abonați-vă la:
Postări (Atom)