Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
25 Mar 2010 Cristian Oprea
Cotrocenii s-au pus pe drastice reduceri de cheltuieli din fondurile bugetare în an de crizăBăsescu va admira flori şi iarbă de 30.000 de euro
Administraţia Prezidenţială va cheltui în acest an 30.000 de euro, pentru simpla întreţinere a spaţiilor verzi din incinta Palatului Cotroceni. După cum atestă un document al Administraţiei Prezidenţiale, intrat joi în posesia cotidianul.ro, este vorba despre suma totală de 117.647,06 lei, care va fi folosită pentru parcul interior al Palatului Cotroceni. Suma se adaugă celei de aproximativ 1.500.000 de euro, cheltuită pentru lucrări şi amenajări în incinta sediului Administraţiei Prezidenţiale. La jumătatea lunii mai se aşteaptă ca Traian Băsescu să organizeze o nouă baie de mulţime, prin acţiunea „Porţi Deschise”, când parcul şi unele încăperi ale palatului vor fi deschise pentru popor.
Este al doilea an în care, sub preşedinţia lui Traian Băsescu, Cotrocenii cheltuiesc bani cu întreţinerea spaţiilor verzi. Cheltuiala cu amenajarea spaţiilor verzi este făcută deşi în schema Administraţiei Prezidenţiale sunt cuprinşi grădinari şi florari, transferaţi în urmă cu aproape zece ani de la Regia Autonomă a Administrării Patrimoniului şi Protocolului de Stat.Anterior, în cadrul precedentului contract, parcul din incinta Palatului Cotroceni a fost foarte bine întreţinut, pentru suma de 40.086,49 lei, de Administraţia Parcuri, Lacuri şi Grădini, condusă la acea vreme de vajnicul membru al PDL Virgil Cârstea.Pedelistul Virgil Cârstea este cel care, la un moment dat, a preluat de la Traian Băsescu vila acestuia din Otopeni, după ce şeful statului s-a mutat în reşedinţa oficială din Primăverii.Demis de Sorin Oprescu, Virgil Cârstea a fost recuperat de ministrul PDL al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.
Cârstea a fost numit la SC Mamaia SA, unde acţionar majoritar este tocmai ministerul condus de fruntaşa pedelistă.În 2010, compania care a câştigat, legal, dreptul de a plivi, grebla, săpa şi răsădi flori şi iarbă în curtea Cotrocenilor este una cu foarte mare experienţă în lucrul cu instituţiile de stat. Foarte mare!A amenajat, printre altele, rondurile din Piaţa Presei Libere şi Piaţa Charles de Gaulle, Grădina Japoneză din Parcul Herăstrău, parcurile Favorit, Circului, Kiseleff, Morarilor, Crângaşi, Politehnicii, Floreasca, parcul şi sediul BNR, sediile TVR, ROMATSA, Tutunul Românesc sau terenul de sport al CET Vest.Totodată, aceeaşi firmă a avut o vastă activitate şi în provincie, dar cu mici probleme, la Suceava după cum relata financiarul.ro.Şi după amenajarea Parcului Uzinei din Timişoara de către firma amintită s-a lăsat cu ceva dureri de cap pentru beneficiari, după cum relatau Timisonline şi Adevărul.La un moment dat, inspirată, firma în cauză împrumuta nici mai mult, nici mai puţin decât palmieri pentru ... Palatul de Justiţie din Bucureşti, în care funcţionează mai multe instanţe, printre care şi Curtea de Apel, după cum titra ziare.com.Firma care se va ocupa de grădina din incinta sediului de lucru al lui Traian Băsescu este, conform datelor oficiale, una de un real succes. Numai anul trecut a realizat, cu doar 49 de angajaţi, un beneficiu de aproximativ 4,5 miloane lei iar de-a lungul celor şapte ani de funcţionare a strâns un portofoliu impresionant de clienţi, care mai de care.Administraţia Prezidenţială a cheltuit, în aproximativ un an de zile, în jur de 1.500.000 de euro pe diverse amenajări din curtea Palatului Cotroceni: instalaţia inteligentă de irigare, amenajări speciale de spaţii verzi, re-reconstruirea bisericii din incintă ori turnarea clopotului – inscripţionat cu numele lui Băsescu pe el -, acţionat printr-un sistem de satelit cuplat la un ceas atomic de lângă Frankfurt. Ceas cu o precizie de o secundă la un milion de ani ! Aşa susţine Administraţia Prezidenţială.
vineri, 26 martie 2010
Reţeaua de spioni a omului de afaceri Marius Locic
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Mar 2010 Biroul de Investigatii
De Marius Locic aţi auzit. Dacă n-aţi auzit de Locic, atunci precis vă spune ceva trustul de presă Atac, al cărui patron este Locic. Dacă n-aţi auzit nici de cotidianul Atac, atunci aţi auzit precis de senatorul PSD Cătălin Voicu, capul de afiş al corupţiei naţionale, care, în calitate de megacorupt, a intervenit în Justiţie în favoarea omului de afaceri Locic, acuzat de înşelăciune, fals şi uz de fals. Locic nu e un fitecine. Îngerii săi păzitori nu încep cu Cătălin Voicu, ci cu o întreagă garnitură de generaAdrian Isac a executat misiuni sub acoperire în Japonia, Liban, Angola, Franţa şi Belgia. În Belgia a activat, împreună cu ofiţerul de Securitate Silvian Ionescu, în intervalul 1987-1989, când Traian Băsescu era şeful Agenţiei Navrom din Anvers. Ionescu este actualmente şeful Gărzii de Mediu. După Revoluţie, Isac a fost şeful Diviziunii Contraspionaj Extern, al celei de Neproliferare şi Contrainformaţii şi al celei Generale de Informaţii. Şi-a adus contribuţia esenţială la eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, împreună cu generalul Nicolae Goia, fost director adjunct al SIE şi membru în celula de criză de la Cotroceni, actualmente ambasadorul României în Emiratele Arabe Unite. În urma "reformei" a fost numit şeful Diviziunii Generale de Cifru şi Mijloace T.O., de unde a fost trecut recent în rezervă. Ion Isar a executat misiuni sub acoperire în Irak şi Japonia. Relaţiile sale cultivate în diverse medii din Bagdad, în perioada misiunii de după Revoluţie, au contribuit la eliberarea jurnaliştilor răpiţi. "Reforma" l-a găsit în funcţia de şef al Diviziunii Antiterorism a SIE. Generalii nu se plictisesc deloc în civilie, ba dimpotrivă, se simt mai bine ca oricând. Pe 24 septembrie 2007 au înfiinţat societatea comercială Elite Intelligence Consulting, împreună cu Marius Stoian, care a activat ani de zile ca ofiţer acoperit în presă şi a executat misiuni la Budapesta, Viena şi Chişinău. Firma Elite Intelligence Consulting acordă consultaţii pe probleme speciale şi de siguranţă naţională trustului de presă Atac, care editează cotidienele Atac şi Interesul Public, patronat de omul de afaceri Marius Locic.li de prim rang din SIE, trecuţi de curând în rezervă, respectiv Adrian Isac şi Ion Isar
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Mar 2010 Biroul de Investigatii
De Marius Locic aţi auzit. Dacă n-aţi auzit de Locic, atunci precis vă spune ceva trustul de presă Atac, al cărui patron este Locic. Dacă n-aţi auzit nici de cotidianul Atac, atunci aţi auzit precis de senatorul PSD Cătălin Voicu, capul de afiş al corupţiei naţionale, care, în calitate de megacorupt, a intervenit în Justiţie în favoarea omului de afaceri Locic, acuzat de înşelăciune, fals şi uz de fals. Locic nu e un fitecine. Îngerii săi păzitori nu încep cu Cătălin Voicu, ci cu o întreagă garnitură de generaAdrian Isac a executat misiuni sub acoperire în Japonia, Liban, Angola, Franţa şi Belgia. În Belgia a activat, împreună cu ofiţerul de Securitate Silvian Ionescu, în intervalul 1987-1989, când Traian Băsescu era şeful Agenţiei Navrom din Anvers. Ionescu este actualmente şeful Gărzii de Mediu. După Revoluţie, Isac a fost şeful Diviziunii Contraspionaj Extern, al celei de Neproliferare şi Contrainformaţii şi al celei Generale de Informaţii. Şi-a adus contribuţia esenţială la eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, împreună cu generalul Nicolae Goia, fost director adjunct al SIE şi membru în celula de criză de la Cotroceni, actualmente ambasadorul României în Emiratele Arabe Unite. În urma "reformei" a fost numit şeful Diviziunii Generale de Cifru şi Mijloace T.O., de unde a fost trecut recent în rezervă. Ion Isar a executat misiuni sub acoperire în Irak şi Japonia. Relaţiile sale cultivate în diverse medii din Bagdad, în perioada misiunii de după Revoluţie, au contribuit la eliberarea jurnaliştilor răpiţi. "Reforma" l-a găsit în funcţia de şef al Diviziunii Antiterorism a SIE. Generalii nu se plictisesc deloc în civilie, ba dimpotrivă, se simt mai bine ca oricând. Pe 24 septembrie 2007 au înfiinţat societatea comercială Elite Intelligence Consulting, împreună cu Marius Stoian, care a activat ani de zile ca ofiţer acoperit în presă şi a executat misiuni la Budapesta, Viena şi Chişinău. Firma Elite Intelligence Consulting acordă consultaţii pe probleme speciale şi de siguranţă naţională trustului de presă Atac, care editează cotidienele Atac şi Interesul Public, patronat de omul de afaceri Marius Locic.li de prim rang din SIE, trecuţi de curând în rezervă, respectiv Adrian Isac şi Ion Isar
Cum să-ţi închiriezi propriul imobil şi să plătească Parlamentul chiria
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Deputatul liberal din Bistriţa-Năsăud Ioan Ţintean este la primul mandat, dar, pentru că înainte de asta fost director al Direcţiei de Finanţe Publice la el în judeţ, se poate spune că la primirea mandatului era deja antrenat în inginerii financiare. În caz că doriţi să beneficiaţi de o audienţă din partea alesului, puteţi să-l căutaţi în Bistriţa, cartierul Unirea, la nr. 396, acolo unde are cabinetul parlamentar.
Cu puţin noroc însă, mergînd la adresa respectivă puteţi să nimeriţi exact acasă la deputat, pentru că la aceeaşi adresă îşi are şi domiciliul. Iar dacă odată ajunşi la adresă veţi fi surprinşi că acolo e şi un magazin fero-metal şi un magazin mixt, să nu vă speriaţi, că proprietar al acestora e tot deputatul.
Adică, pe lîngă activitatea parlamentară, Ioan Ţintean are şi o firmă, Meridian SRL, administrată de soţia Raveca, societate care se ocupă cu vînzarea de feronerie printr-un magazin situat exact la aceeaşi adresă, Unirea 396, în Bistriţa, unde îşi are deputatul atît domiciliul, cît şi biroul parlamentar. Or, dacă tot am ajuns la biroul parlamentar, că asta ne interesa pe noi, nu putem să trecem cu vederea faptul că deputatul Ţintean decontează la Parlament în fiecare lună aproximativ 4.000 de lei pentru materiale de întreţinere a biroului parlamentar, cam tot atît pentru plata personalului şi încă vreo 500 de lei lunar pentru chiria cabinetului. Iar cabinetul ăsta pentru care se fac decontările e chiar la el acasă, unde e şi magazinul de fierăraie.
Acum, că la biroul parlamentar e şi un magazin nici n-ar fi atît de grav, dar chiar aşa, să fie şi cabinetul şi magazinul la el acasă şi să-şi mai deconteze singur chiria, din banii Parlamentului, parcă nu se face.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Deputatul liberal din Bistriţa-Năsăud Ioan Ţintean este la primul mandat, dar, pentru că înainte de asta fost director al Direcţiei de Finanţe Publice la el în judeţ, se poate spune că la primirea mandatului era deja antrenat în inginerii financiare. În caz că doriţi să beneficiaţi de o audienţă din partea alesului, puteţi să-l căutaţi în Bistriţa, cartierul Unirea, la nr. 396, acolo unde are cabinetul parlamentar.
Cu puţin noroc însă, mergînd la adresa respectivă puteţi să nimeriţi exact acasă la deputat, pentru că la aceeaşi adresă îşi are şi domiciliul. Iar dacă odată ajunşi la adresă veţi fi surprinşi că acolo e şi un magazin fero-metal şi un magazin mixt, să nu vă speriaţi, că proprietar al acestora e tot deputatul.
Adică, pe lîngă activitatea parlamentară, Ioan Ţintean are şi o firmă, Meridian SRL, administrată de soţia Raveca, societate care se ocupă cu vînzarea de feronerie printr-un magazin situat exact la aceeaşi adresă, Unirea 396, în Bistriţa, unde îşi are deputatul atît domiciliul, cît şi biroul parlamentar. Or, dacă tot am ajuns la biroul parlamentar, că asta ne interesa pe noi, nu putem să trecem cu vederea faptul că deputatul Ţintean decontează la Parlament în fiecare lună aproximativ 4.000 de lei pentru materiale de întreţinere a biroului parlamentar, cam tot atît pentru plata personalului şi încă vreo 500 de lei lunar pentru chiria cabinetului. Iar cabinetul ăsta pentru care se fac decontările e chiar la el acasă, unde e şi magazinul de fierăraie.
Acum, că la biroul parlamentar e şi un magazin nici n-ar fi atît de grav, dar chiar aşa, să fie şi cabinetul şi magazinul la el acasă şi să-şi mai deconteze singur chiria, din banii Parlamentului, parcă nu se face.
marți, 23 martie 2010
Directori din minister cu salariu mai mare decât al preşedintelui Băsescu
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
23 Martie 2010
Articol semnat de Alexandra Ariciu
De teamă că legea unică de salarizare le-ar putea micşora lefurile, şefii din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au găsit o metodă de a rămâne cu vechile venituri. Aceştia şi-au pus la adăpost toate sporurile pe care le încasau anii trecuţi, incluzându-le în salariul de bază. Astfel, prevederile legii bugetarilor nu i-au afectat deloc. Jurnaliştii de la Antena 1 au pus mâna pe statele de salarii ale şefilor de la Agricultură, care au venituri mai mari chiar decât preşedintele Băsescu.
Salariaţii din Ministerul Agriculturii au reuşit să fenteze prevederile legii bugetarilor şi şi-au pus la adăpost toate sporurile, incluzându-le în salariul de bază. Astfel, unii dintre ei au ajuns să aibă venituri de aproape 9.000 de lei, mai mari decât salariul preşedintelui Traian Băsescu, 8.460 de lei, deşi legea salarizării unice stipulează că şeful statului are cel mai mare salariu dintre toţi bugetarii.
Şi-au băgat sporurile în salarii
În Ministerul Agriculturii însă, funcţia nu dictează neapărat salariul. Aici se întâlnesc câteva anomalii: şefii de la diverse direcţii şi agenţii pleacă acasă cu mai mulţi bani decât ministrul însuşi! Cei care au buzunarele doldora de bani sunt directorul adjunct de la Direcţia pentru Pescuit şi cel de la Direcţia de Buget şi Fonduri UE, care iau câte 8.978 de lei/lună. Ba mai mult, până şi asistentul ministrului e “omenit” cu 6.943 de lei/ lună, luând mai mult decât cei trei secretari de stat, care câştigănumai 6.691de lei/lună.
Aceştia au scăpat cu veniturile neciuntite de legea unică de salarizare printr-un mic artificiu. Ştiind că anul acesta nu mai au voie la sporuri, mai-marii de la Agricultură şi-au inclus toate bonusurile nesimţite în salariile de bază, care scapă de tăierea impusă de noul proiect legislativ. Mai mult decât atât, alţi patru directori din minister se bucură de salarii de peste 7.000 de lei.
Lefurile dascălilor au scăzut chiar şi cu 30%
În timp ce unii bugetari nu mai ştiu cum să-şi mărească lefurile chiar dacă, legal, nu este posibil, alţi angajaţi la stat au rămas cu buza umflată. E cazul dascălilor, care în luna februarie, când s-a aplicat pentru prima dată legea salarizării unitare, au luat venituri mai mici decât anul trecut.
Profesorii au rămas fără sporuri, ceea ce înseamnă, în unele cazuri, până la 30 de procente din salariul de bază. De exemplu, un debutant a primit în luna februarie aproximativ 813 lei, ceea ce înseamnă cu 60 de lei mai puţin decât în octombrie anul trecut. Profesorul cu studii superioare şi cu vechime în muncă de 30 de ani a primit în aceeaşi lună doar 1.900 de lei, adică a avut leafa micşorată cu 260 de lei.
Tot fără sporuri erau şi profesorii buzoieni, care au dat însă statul în judecată şi au câştigat, în urmă cu câteva luni, prin decizie judecătorească, acordarea de bonificaţii la salariu.
Profesorii nu mai pun note în catalog
După mai multe runde de negocieri eşuate cu guvernanţii, sindicaliştii din învăţământ trec la acţiuni de stradă. De ieri, dascălii nu mai trec notele în catalog, iar joi va avea loc un miting în faţa Guvernului. Pe 22 aprilie se va desfăşura un protest naţional, în care profesorii vor înceta orice activitate. În plus, toate federaţiile sindicale vor să boicoteze examenele naţionale.
Au protestat şi au câştigat!
După ce profesorii buzoieni au protestat în repetate rânduri în ultimele zile, în centrul oraşului, Emil Boc (foto) a hotărât ca aceştia să primească o majorare de salariu de 17%. Chiar dacă modificarea lefurilor nu se va face imediat, promisiunea premierului a fost făcut
Libertatea.ro
23 Martie 2010
Articol semnat de Alexandra Ariciu
De teamă că legea unică de salarizare le-ar putea micşora lefurile, şefii din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au găsit o metodă de a rămâne cu vechile venituri. Aceştia şi-au pus la adăpost toate sporurile pe care le încasau anii trecuţi, incluzându-le în salariul de bază. Astfel, prevederile legii bugetarilor nu i-au afectat deloc. Jurnaliştii de la Antena 1 au pus mâna pe statele de salarii ale şefilor de la Agricultură, care au venituri mai mari chiar decât preşedintele Băsescu.
Salariaţii din Ministerul Agriculturii au reuşit să fenteze prevederile legii bugetarilor şi şi-au pus la adăpost toate sporurile, incluzându-le în salariul de bază. Astfel, unii dintre ei au ajuns să aibă venituri de aproape 9.000 de lei, mai mari decât salariul preşedintelui Traian Băsescu, 8.460 de lei, deşi legea salarizării unice stipulează că şeful statului are cel mai mare salariu dintre toţi bugetarii.
Şi-au băgat sporurile în salarii
În Ministerul Agriculturii însă, funcţia nu dictează neapărat salariul. Aici se întâlnesc câteva anomalii: şefii de la diverse direcţii şi agenţii pleacă acasă cu mai mulţi bani decât ministrul însuşi! Cei care au buzunarele doldora de bani sunt directorul adjunct de la Direcţia pentru Pescuit şi cel de la Direcţia de Buget şi Fonduri UE, care iau câte 8.978 de lei/lună. Ba mai mult, până şi asistentul ministrului e “omenit” cu 6.943 de lei/ lună, luând mai mult decât cei trei secretari de stat, care câştigănumai 6.691de lei/lună.
Aceştia au scăpat cu veniturile neciuntite de legea unică de salarizare printr-un mic artificiu. Ştiind că anul acesta nu mai au voie la sporuri, mai-marii de la Agricultură şi-au inclus toate bonusurile nesimţite în salariile de bază, care scapă de tăierea impusă de noul proiect legislativ. Mai mult decât atât, alţi patru directori din minister se bucură de salarii de peste 7.000 de lei.
Lefurile dascălilor au scăzut chiar şi cu 30%
În timp ce unii bugetari nu mai ştiu cum să-şi mărească lefurile chiar dacă, legal, nu este posibil, alţi angajaţi la stat au rămas cu buza umflată. E cazul dascălilor, care în luna februarie, când s-a aplicat pentru prima dată legea salarizării unitare, au luat venituri mai mici decât anul trecut.
Profesorii au rămas fără sporuri, ceea ce înseamnă, în unele cazuri, până la 30 de procente din salariul de bază. De exemplu, un debutant a primit în luna februarie aproximativ 813 lei, ceea ce înseamnă cu 60 de lei mai puţin decât în octombrie anul trecut. Profesorul cu studii superioare şi cu vechime în muncă de 30 de ani a primit în aceeaşi lună doar 1.900 de lei, adică a avut leafa micşorată cu 260 de lei.
Tot fără sporuri erau şi profesorii buzoieni, care au dat însă statul în judecată şi au câştigat, în urmă cu câteva luni, prin decizie judecătorească, acordarea de bonificaţii la salariu.
Profesorii nu mai pun note în catalog
După mai multe runde de negocieri eşuate cu guvernanţii, sindicaliştii din învăţământ trec la acţiuni de stradă. De ieri, dascălii nu mai trec notele în catalog, iar joi va avea loc un miting în faţa Guvernului. Pe 22 aprilie se va desfăşura un protest naţional, în care profesorii vor înceta orice activitate. În plus, toate federaţiile sindicale vor să boicoteze examenele naţionale.
Au protestat şi au câştigat!
După ce profesorii buzoieni au protestat în repetate rânduri în ultimele zile, în centrul oraşului, Emil Boc (foto) a hotărât ca aceştia să primească o majorare de salariu de 17%. Chiar dacă modificarea lefurilor nu se va face imediat, promisiunea premierului a fost făcut
vineri, 19 martie 2010
Cine papă banii noştri?
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
17 Mar 2010 Stefan Maria
Delta ACM 93 este un peşte mare printre constructorii autohtoni. Și aceasta ca și alte câteva societăţi a căror culoare bate spre portocaliu au cunoscut o dezvoltare șocantă în ultimii ani. Delta a reușit în numai câțiva ani să devină dintr-o firmă mediocră cu 33 de angajați și cu o cifră de afaceri de 1,5 mil euro o supercompanie de construcții cu mii de angajați și cifre de afaceri de ți se zgâlțâie memoria.
Saltul spectaculos al firmei deținute de Florea Diaconu avea să se producă în anul 2007.În acest an, Delta ACM anunța o creștere senzaţională a cifrei de afaceri - de la aproximativ 6,5 milioane de euro în anul 2006 la peste 150 milioane euro în 2007, cu un profit aferent de peste 26 milioane de euro.Care este secretul? Potrivit unei anchete publicate de agenția Reporteri.ro în anul 2008, dezvoltarea Delta ACM 93 se datorează în principal contractelor obținute de la diverse autoritați publice.”Delta ACM 93 a încheiat anul trecut (n.r. 2007) cu o singură instituție, Primăria Generală a Capitalei, contracte în valoare de 180 milioane RON, adică vreo 50 milioane euro.
Refacerea Pasajului Muncii (contract de 34 milioane RON), refacerea Pasajului Obor (contract în valoare de 35 milioane RON), realizarea străpungerii N. Grigorescu – Splai Dudescu (74 milioane RON), reabilitarea drumurilor urbane - pachetul 5 (36 milioane RON) sunt contracte câștigate de asocieri de firme în care, fie în calitate de lider de asociere, fie în cea de membru, am regăsit firma Delta ACM 93.”Conform aceleiași surse, în anul următor, 2008, Primăria Sectorului 3 acorda firmei conduse de Florea Diaconu, prin procedura încredințării directe (fără licitație), contracte însumând aproximativ 12 milioane euro.”Concret, pe 29.05.2008, Primăria Sectorului 3 încheie contractul nr. 2354, prin care asocierea de firme Delta ACM 93 SRL – STRACO Grup SRL urmează să primească 37.406.367 RON (fără TVA) pentru asfaltarea unor străzi din sectorul 3.Cu două săptămâni înainte, pe 12.05.2008, fusese încheiat un alt contract, ce purta numărul 2694 şi care prevedea că firma Delta ACM 93 şi firma Euroconex SRL vor primi 3.674.734 RON (fără TVA) pentru efectuarea unor lucrări pentru conducte de alimentare cu apă.În fine, pe 10.06.2008, a fost încheiat contractul nr. 3238 prin care aceeaşi asociere - firma Delta ACM 93 alături de societatea Euroconex SRL – va primi de la primăria păstorită de Liviu Negoiţă suma de 4.137.496 RON (fără TVA) pentru efectuarea unor lucrări de construcţie de canalizare pentru ape reziduale.”În ianuarie 2009, „Evenimentul zilei” dezvăluie în ancheta ”Contractele suspecte ale primarului Negoiță” modalităţile prin care Delta ACM câștigă lucrările finanțate de municipalitate.”Reţeta este simplă şi aplicată cu repetiţie: primăria organizează o licitaţie pentru încredinţarea unei lucrări de asfaltare şi înfrumuseţare ale unor străzi. Pentru că oferă un preţ mic, Delta ACM câştigă contractul şi, în schimbul lucrărilor, încasează banii de la primărie. Însă, ulterior, în conturile firmei intră o sumă chiar şi de două ori mai mare decât cea adjudecată, la vedere, prin licitaţie, graţie unor contracte adiţionale pe care primăria le încheie cu aceeaşi firmă. Prin negociere directă, de această dată.”Un alt amănunt interesant prezentat de „Evenimentul zilei” ţine de persoanele din jurul firmei patronate de Florea Diaconu, fost partener de afaceri cu actualul deputat PDL Silviu Prigoană.”În conducerea firmei de reabilitare a drumurilor Delta ACM figurează Ionel Pirpiliu, fratele unui alt parlamentar PDL: deputatul Ştefan Pirpiliu. În campania electorală de anul trecut, acesta a candidat în Colegiul 13 (sectorul 3), fiind puternic susţinut de primarul Liviu Negoiţă. «Eu garantez că Pirpiliu este om serios. De aceea, vă rog să îl votaţi», declara în noiembrie edilul PDL. Cu câteva luni înainte, pe 2 septembrie, firma la care e angajat fratele actualului deputat primea prin negociere peste 21 de milioane de euro, graţie unui act adiţional la un contract anterior. Fără publicarea prealabilă a unui anunţ.Cele 21 de milioane de euro încasate de Delta ACM în septembrie reprezintă doar ultima plată dintr-o serie mai lungă. Antecedentele trădează mecanismul utilizat sistematic şi ilustrat elocvent de un alt contract, încheiat în urmă cu doi ani.În septembrie 2006, Primăria Sectorului 3 a anunţat organizarea unei licitaţii restrânse pentru atribuirea unui contract de reparaţii ale unor străzi. Deşi legislaţia prevede publicarea, dacă nu a valorii integrale a contractului ce urmează a fi încredinţat, măcar a valorii estimative, primăria a eludat această clauză. Pentru a rămâne în limitele legii - care obligă autoritatea contractantă să specifice dacă ulterior adjudecării licitaţiei vor fi achiziţionate noi lucrări similare -, instituţia condusă de Negoiţă a precizat sec - «conform documentaţiei de atribuire».Cei care doreau să participe la licitaţie aflau suma pentru care se băteau în oferte abia după ce mergeau la primărie, achiziţionau caietul de sarcini, contra a 1.000 de lei, şi cercetau condiţiile de participare la concurs. Cert e că, în februarie 2007, contractul cu valoare neprecizată a fost încredinţat pe trei loturi: primul, de 30 de milioane de lei, a fost câştigat de Delta ACM 93, cel de-al doilea, de 27 de milioane de lei, a mers la Tehnologica Radion şi ultimul lot, de 12 milioane de lei, a ajuns la Eurovia Construct Internaţional (patronată de familia ex-senatoarei PDL Cornelia Cazacu).Odată parafată tranzacţia, conturile firmei Delta ACM au fost alimentate permanent cu bani din bugetul sectorului 3. La patru luni de la contractul de 30 de milioane de lei, compania a încasat de la primărie încă pe atât şi ceva în plus: adică 32 de milioane de lei. Procedura de atribuire - «negociere fără publicarea în prealabil a unui anunţ». Noua tranzacţie fost considerată «un act adiţional» la tranzacţia iniţială, deşi o depăşea ca valoare. Ceea ce încalcă exact Ordonanţa 34/2006, invocată de primării, pentru că valoarea actelor adiţionale depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial.”Apropo de sărăcie şi de bogăţie. Bietul Solomon, ajuns după gratii, mai are de plătit către Delta ACM doar 1.000 de miliarde (cam 250 milioane de euro). Să fie oare cotizație la partid sau să fie primit la proprietari?
Cotidianul.ro
17 Mar 2010 Stefan Maria
Delta ACM 93 este un peşte mare printre constructorii autohtoni. Și aceasta ca și alte câteva societăţi a căror culoare bate spre portocaliu au cunoscut o dezvoltare șocantă în ultimii ani. Delta a reușit în numai câțiva ani să devină dintr-o firmă mediocră cu 33 de angajați și cu o cifră de afaceri de 1,5 mil euro o supercompanie de construcții cu mii de angajați și cifre de afaceri de ți se zgâlțâie memoria.
Saltul spectaculos al firmei deținute de Florea Diaconu avea să se producă în anul 2007.În acest an, Delta ACM anunța o creștere senzaţională a cifrei de afaceri - de la aproximativ 6,5 milioane de euro în anul 2006 la peste 150 milioane euro în 2007, cu un profit aferent de peste 26 milioane de euro.Care este secretul? Potrivit unei anchete publicate de agenția Reporteri.ro în anul 2008, dezvoltarea Delta ACM 93 se datorează în principal contractelor obținute de la diverse autoritați publice.”Delta ACM 93 a încheiat anul trecut (n.r. 2007) cu o singură instituție, Primăria Generală a Capitalei, contracte în valoare de 180 milioane RON, adică vreo 50 milioane euro.
Refacerea Pasajului Muncii (contract de 34 milioane RON), refacerea Pasajului Obor (contract în valoare de 35 milioane RON), realizarea străpungerii N. Grigorescu – Splai Dudescu (74 milioane RON), reabilitarea drumurilor urbane - pachetul 5 (36 milioane RON) sunt contracte câștigate de asocieri de firme în care, fie în calitate de lider de asociere, fie în cea de membru, am regăsit firma Delta ACM 93.”Conform aceleiași surse, în anul următor, 2008, Primăria Sectorului 3 acorda firmei conduse de Florea Diaconu, prin procedura încredințării directe (fără licitație), contracte însumând aproximativ 12 milioane euro.”Concret, pe 29.05.2008, Primăria Sectorului 3 încheie contractul nr. 2354, prin care asocierea de firme Delta ACM 93 SRL – STRACO Grup SRL urmează să primească 37.406.367 RON (fără TVA) pentru asfaltarea unor străzi din sectorul 3.Cu două săptămâni înainte, pe 12.05.2008, fusese încheiat un alt contract, ce purta numărul 2694 şi care prevedea că firma Delta ACM 93 şi firma Euroconex SRL vor primi 3.674.734 RON (fără TVA) pentru efectuarea unor lucrări pentru conducte de alimentare cu apă.În fine, pe 10.06.2008, a fost încheiat contractul nr. 3238 prin care aceeaşi asociere - firma Delta ACM 93 alături de societatea Euroconex SRL – va primi de la primăria păstorită de Liviu Negoiţă suma de 4.137.496 RON (fără TVA) pentru efectuarea unor lucrări de construcţie de canalizare pentru ape reziduale.”În ianuarie 2009, „Evenimentul zilei” dezvăluie în ancheta ”Contractele suspecte ale primarului Negoiță” modalităţile prin care Delta ACM câștigă lucrările finanțate de municipalitate.”Reţeta este simplă şi aplicată cu repetiţie: primăria organizează o licitaţie pentru încredinţarea unei lucrări de asfaltare şi înfrumuseţare ale unor străzi. Pentru că oferă un preţ mic, Delta ACM câştigă contractul şi, în schimbul lucrărilor, încasează banii de la primărie. Însă, ulterior, în conturile firmei intră o sumă chiar şi de două ori mai mare decât cea adjudecată, la vedere, prin licitaţie, graţie unor contracte adiţionale pe care primăria le încheie cu aceeaşi firmă. Prin negociere directă, de această dată.”Un alt amănunt interesant prezentat de „Evenimentul zilei” ţine de persoanele din jurul firmei patronate de Florea Diaconu, fost partener de afaceri cu actualul deputat PDL Silviu Prigoană.”În conducerea firmei de reabilitare a drumurilor Delta ACM figurează Ionel Pirpiliu, fratele unui alt parlamentar PDL: deputatul Ştefan Pirpiliu. În campania electorală de anul trecut, acesta a candidat în Colegiul 13 (sectorul 3), fiind puternic susţinut de primarul Liviu Negoiţă. «Eu garantez că Pirpiliu este om serios. De aceea, vă rog să îl votaţi», declara în noiembrie edilul PDL. Cu câteva luni înainte, pe 2 septembrie, firma la care e angajat fratele actualului deputat primea prin negociere peste 21 de milioane de euro, graţie unui act adiţional la un contract anterior. Fără publicarea prealabilă a unui anunţ.Cele 21 de milioane de euro încasate de Delta ACM în septembrie reprezintă doar ultima plată dintr-o serie mai lungă. Antecedentele trădează mecanismul utilizat sistematic şi ilustrat elocvent de un alt contract, încheiat în urmă cu doi ani.În septembrie 2006, Primăria Sectorului 3 a anunţat organizarea unei licitaţii restrânse pentru atribuirea unui contract de reparaţii ale unor străzi. Deşi legislaţia prevede publicarea, dacă nu a valorii integrale a contractului ce urmează a fi încredinţat, măcar a valorii estimative, primăria a eludat această clauză. Pentru a rămâne în limitele legii - care obligă autoritatea contractantă să specifice dacă ulterior adjudecării licitaţiei vor fi achiziţionate noi lucrări similare -, instituţia condusă de Negoiţă a precizat sec - «conform documentaţiei de atribuire».Cei care doreau să participe la licitaţie aflau suma pentru care se băteau în oferte abia după ce mergeau la primărie, achiziţionau caietul de sarcini, contra a 1.000 de lei, şi cercetau condiţiile de participare la concurs. Cert e că, în februarie 2007, contractul cu valoare neprecizată a fost încredinţat pe trei loturi: primul, de 30 de milioane de lei, a fost câştigat de Delta ACM 93, cel de-al doilea, de 27 de milioane de lei, a mers la Tehnologica Radion şi ultimul lot, de 12 milioane de lei, a ajuns la Eurovia Construct Internaţional (patronată de familia ex-senatoarei PDL Cornelia Cazacu).Odată parafată tranzacţia, conturile firmei Delta ACM au fost alimentate permanent cu bani din bugetul sectorului 3. La patru luni de la contractul de 30 de milioane de lei, compania a încasat de la primărie încă pe atât şi ceva în plus: adică 32 de milioane de lei. Procedura de atribuire - «negociere fără publicarea în prealabil a unui anunţ». Noua tranzacţie fost considerată «un act adiţional» la tranzacţia iniţială, deşi o depăşea ca valoare. Ceea ce încalcă exact Ordonanţa 34/2006, invocată de primării, pentru că valoarea actelor adiţionale depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial.”Apropo de sărăcie şi de bogăţie. Bietul Solomon, ajuns după gratii, mai are de plătit către Delta ACM doar 1.000 de miliarde (cam 250 milioane de euro). Să fie oare cotizație la partid sau să fie primit la proprietari?
Cînd nu scrie poezie, Marko Bela din construcţii face şmecherie
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Biroul de Investigatii
După ce pe la şefia Inspectoratului de Stat în Construcţii s-au perindat, pe rînd, oamenii lui Adrian Năstase, Relu Fenechiu sau Marian Vanghelie, a venit timpul ca instituţia, cu şmenurile ei cu tot, să încapă pe mîna UDMR-ului. Chiar de 1 martie, la propunerea poetului maghiar Marko Bela, Emil Boc a semnat ordinul de numire în funcţie a lui Edmund Petru Veress, iar lucrurile au intrat într-o linişte şi un calm fireşti, dacă e să ne gîndim doar la pedigree-ul udemerist al noului şef.
Un fel de garanţie că politica de mătrăşire a bugetului instituţiei nu va continua precum în vremea Irinei Jianu ori a Dorinei Isopescu sau chiar a vangheliotului Constantin Adrian Balaban Grăjdan.
Numai că, surpriză, Veress e mai mult udemerist în carnetul de partid şi mai puţin în cuget şi-n simţiri, fiind în fapt unul dintre artizanii şmenurilor făcute în ultimii ani de către foştii şefi ai Inspectoratului. În perioada ianuarie 2007 – iunie 2009, Veress a ocupat postul de secretar general al instituţiei şi a fost şef la mai toate comisiile de licitaţie. De altfel, numele lui apare şi în raportul Corpului de Control al prim-ministrului Boc, care a verificat activitatea din perioada respectivă. Şi, normal, nu apare cu titlu de laudă.
N-are Marko Bela versuri cît poate Veress să facă şmenuri
Spre finalul lui 2007, Edmund Veress, în calitatea lui de şef al comisiei de negociere, a avizat cumpărarea unui bloc ce ar fi urmat să devină sediu al instituţiei. Normal, avizul a fost dat ca şi favorabil în ciuda Ministerului Finanţelor, care s-a opus achiziţiei. Normal, dacă tot s-a decis o achiziţie, cineva trebuia să şi aibă un imobil de vînzare. Iar acel cineva a fost Bogdana Balmuş, consiliera lui Bogdan Olteanu la Camera Deputaţilor, al cărei soţ tocmai cumpărase un imobil, cu trei săptămîni înainte ca ISC-ul controlat la acea vreme de Relu Fenechiu să decidă că are nevoie de sediu nou. Prevăzătoare, sau chiar clarvăzătoare, consiliera lui Olteanu a cumpărat imobilul cu 8,5 milioane de euro, pentru ca la nici o lună distanţă să-l vîndă instituţiei publice cu 11 milioane de euroi, rezultînd o nimica toată de profit de 2,5 milioane.
Dar chiar o nimica toată, dacă e să ne gîndim că în clădirea respectivă instituţia a mai investit vreo 9 milioane de euroi.Iar suma pentru reparaţii şi amenajări suplimentare a intrat în conturile SC Athenaeum Construct SA Bucureşti, exact aceeaşi firmă care construise imobilul şi pe care mai apoi l-a vîndut consilierei lui Bogdan Olteanu, care, la rîndul ei, l-a vîndut Inspectoratului de Stat în Construcţii. Or, toate aceste aspecte n-au fost sesizate de către Veress, în atribuţia căruia intra verificarea achiziţiei. Iar dacă la dosarul lui Veress mai adăugăm achiziţiile de autoturisme, dar mai ales cota de consum alocată fiecărui autovehicul – fiecare din cele 250 de maşini din parcul auto are o cotă de carburant de 350 litri lunar, iar suma totală plătită pe benzină, într-un an, ajunge la aproape 10 milioane de euroi –, toate făcute prin bunăvoinţa fostului secretar general, actual şef al instituţiei, mai că ne vine să-l întrebăm pe Boc dacă nu cumva a primit raportul Corpului de Control în limba maghiară. Că altfel, e greu de crezut că n-a observat toate aceste „detalii“, chiar şi de la înălţimea domniei sale
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Biroul de Investigatii
După ce pe la şefia Inspectoratului de Stat în Construcţii s-au perindat, pe rînd, oamenii lui Adrian Năstase, Relu Fenechiu sau Marian Vanghelie, a venit timpul ca instituţia, cu şmenurile ei cu tot, să încapă pe mîna UDMR-ului. Chiar de 1 martie, la propunerea poetului maghiar Marko Bela, Emil Boc a semnat ordinul de numire în funcţie a lui Edmund Petru Veress, iar lucrurile au intrat într-o linişte şi un calm fireşti, dacă e să ne gîndim doar la pedigree-ul udemerist al noului şef.
Un fel de garanţie că politica de mătrăşire a bugetului instituţiei nu va continua precum în vremea Irinei Jianu ori a Dorinei Isopescu sau chiar a vangheliotului Constantin Adrian Balaban Grăjdan.
Numai că, surpriză, Veress e mai mult udemerist în carnetul de partid şi mai puţin în cuget şi-n simţiri, fiind în fapt unul dintre artizanii şmenurilor făcute în ultimii ani de către foştii şefi ai Inspectoratului. În perioada ianuarie 2007 – iunie 2009, Veress a ocupat postul de secretar general al instituţiei şi a fost şef la mai toate comisiile de licitaţie. De altfel, numele lui apare şi în raportul Corpului de Control al prim-ministrului Boc, care a verificat activitatea din perioada respectivă. Şi, normal, nu apare cu titlu de laudă.
N-are Marko Bela versuri cît poate Veress să facă şmenuri
Spre finalul lui 2007, Edmund Veress, în calitatea lui de şef al comisiei de negociere, a avizat cumpărarea unui bloc ce ar fi urmat să devină sediu al instituţiei. Normal, avizul a fost dat ca şi favorabil în ciuda Ministerului Finanţelor, care s-a opus achiziţiei. Normal, dacă tot s-a decis o achiziţie, cineva trebuia să şi aibă un imobil de vînzare. Iar acel cineva a fost Bogdana Balmuş, consiliera lui Bogdan Olteanu la Camera Deputaţilor, al cărei soţ tocmai cumpărase un imobil, cu trei săptămîni înainte ca ISC-ul controlat la acea vreme de Relu Fenechiu să decidă că are nevoie de sediu nou. Prevăzătoare, sau chiar clarvăzătoare, consiliera lui Olteanu a cumpărat imobilul cu 8,5 milioane de euro, pentru ca la nici o lună distanţă să-l vîndă instituţiei publice cu 11 milioane de euroi, rezultînd o nimica toată de profit de 2,5 milioane.
Dar chiar o nimica toată, dacă e să ne gîndim că în clădirea respectivă instituţia a mai investit vreo 9 milioane de euroi.Iar suma pentru reparaţii şi amenajări suplimentare a intrat în conturile SC Athenaeum Construct SA Bucureşti, exact aceeaşi firmă care construise imobilul şi pe care mai apoi l-a vîndut consilierei lui Bogdan Olteanu, care, la rîndul ei, l-a vîndut Inspectoratului de Stat în Construcţii. Or, toate aceste aspecte n-au fost sesizate de către Veress, în atribuţia căruia intra verificarea achiziţiei. Iar dacă la dosarul lui Veress mai adăugăm achiziţiile de autoturisme, dar mai ales cota de consum alocată fiecărui autovehicul – fiecare din cele 250 de maşini din parcul auto are o cotă de carburant de 350 litri lunar, iar suma totală plătită pe benzină, într-un an, ajunge la aproape 10 milioane de euroi –, toate făcute prin bunăvoinţa fostului secretar general, actual şef al instituţiei, mai că ne vine să-l întrebăm pe Boc dacă nu cumva a primit raportul Corpului de Control în limba maghiară. Că altfel, e greu de crezut că n-a observat toate aceste „detalii“, chiar şi de la înălţimea domniei sale
joi, 18 martie 2010
Ce bine le merge cuplurilor de bugetari
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
18 Martie 2010
Articol semnat de Catalina Lohan, Mihaela Barbu
Dincolo de miile de angajaţi ai statului plătiţi din bani publici care ies in stradă să ceară un salariu decent, in Romania sunt şi bugetari fericiţi. Mai mult de atat, există chiar cupluri plătite din bani publici care au reuşit să strângă averi considerabile. Adrian Streinu- Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, şi soţia sa, Gabriela, angajată a Ministerului Educaţiei, au, de exemplu, nu mai puţin de şapte case. Dar şi alte familii de bugetari stau bine la capitolul imobile, bani şi maşini. Libertatea vă prezintă azi cinci cupluri de angajaţi ai statului, cu funcţii de conducere, pentru care rubricile din declaraţiile de avere au fost neîncăpătoare.
Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, specialist în pandemii şi omul numărul unu când vine vorba de viruşi - porcini, aviari sau alte “rase”-, a strâns, împreună cu soţia sa, Gabriela, care e angajată a Ministerului Educaţiei, o avere impresionantă. Puse cap la cap, declaraţiile de avere ale celor doi bugetari ar stârni invidia multor angajaţi la privat. Se pare că rudele lor sunt foarte generoase, altfel nu se explică cum au ajuns să moştenească nu mai puţin de… şapte locuinţe, din care cinci apartamente şi o casă în Capitală, plus o vilă de vacanţă în Vâlcea.
Chiar dacă ar putea la orice oră să îşi deschidă o agenţie imobiliară unde să-şi pună propriile proprietăţi la bătaie - casele şi trei terenuri deţinute în Ilfov şi în Vâlcea -, soţii Streinu-Cercel fac bani frumoşi din activităţi didactice şi medicale. Numai din drepturi de autor, medicul a câştigat anul trecut 30.000 de euro, la care se adaugă alţi aproximativ 70.000 de euro din leafa de manager al Institutului Matei Balş şi din cea de cancelar la Universitatea Carol Davila. Nici soţia nu a stat degeaba, veniturile ei fiind în 2009 de circa 15.000 de euro. În total, familia Streinu-Cercel a câştigat într-un an 115.00 de euro.
Soţii Andreescu-Teodorescu au un adevărat parc auto
Două apartamente, vilă în Bucureşti, casă de vacanţă la Mogoşoaia, automobile de lux şi zeci de bijuterii. Toate acestea sunt trecute pe declaraţia de avere a Danielei Andreescu, secretarul general al Secretariatului General al Guvernului. Soţul ei, Aurel Teodorescu, este şeful Direcţiei de Migraţie din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări (ORI) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Din anul 2005, Daniela Andreescu a schimbat câteva funcţii prin clădiri ale administraţiei statului.
Mai întâi a fost secretar de stat în Ministerul Muncii, apoi consilier la Administraţia Prezidenţială, iar de mai bine de un an este secretarul general al Guvernului. Soţul ei, Aurel Teodorescu, care acum este şef în MAI, a fost şeful Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă din cadrul Ministerului Muncii până în 2006, când a demisionat, numele său fiind pomenit în mai multe scandaluri mediatice legate de contractele căpşunarilor plecaţi în Spania. Soţii Andreescu au avut, în 2008, împreună, venituri de circa 19.000 de euro şi deţin conturi bancare de numai 6.300 de euro. În schimb, au avut parte, în acelaşi an, de un tun imobiliar: nu se ştie cum, dar au vândut un apartament în Drumul Taberei cu… 250.000 de euro!
Soţii Negoiţă câştigă împreună peste 107.300 de euro pe an
Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3 al Capitalei, şi soţia sa, Carmen Negoiţă, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), deţin două terenuri la Baloteşti, unul la Câmpina, un apartament în Capitală, o vilă la Baloteşti şi o altă locuinţă în Călăraşi. Potrivit declaraţiei de avere, edilul a dat lovitura în 2008, exact înainte ca piaţa imobiliară să se prăbuşească: în urma vânzării unui apartament, a obţinut nici mai mult, nici mai puţin de 200.000 de euro! Interesant e însă că în familia Negoiţă cântă găina atunci când vine vorba de leafă! Doamna Negoiţă a avut, în urmă cu doi ani, un salariu anual de 385.990 lei, adică circa 95.000 de euro, de opt ori mai mare decât al soţului său. În total, cuplul a câştigat 107.300 de euro, suficient cât să-şi facă “provizii” consistente: depozite şi investiţii de circa 93.000 de euro.
Soţii Jipa, 76.000 € într-un an
Deputata Florina Ruxandra Jipa împreună cu soţul ei, judecătorul Cristian Jipa, formează un alt cuplu de bugetari cu venituri babane. Cei doi deţin în Capitală un apartament şi o casă, plus o vilă de vacanţă şi un teren la Predeal. Potrivit declaraţiei de avere a deputatei, anul trecut ea a încasat din indemnizaţia de parlamentar 17.000 de euro, 22.000 de euro din pensie şi încă 7.000 de euro din leafa de conferenţiar universitar la o instituţie de învăţământ privată. Cristian Jipa a contribuit la bunăstarea familiei, în 2009, cu circa 30.000 de euro din salariul de judecător la Tribunalul Bucureşti. În total, familia Jipa a avut, anul trecut, un venit de 76.000 de euro.
Soţii Borbely au limuzină de 35.000 de euro
Cel mai “verde” ministru din Guvernul Boc, al Mediului şi al Pădurilor, Laszlo Borbely, deţine o singură locuinţă - o vilă în Târgu- Mureş -, după ce a vândut anul trecut casa moştenită de la părinţi. Şeful Mediului şi-a îndeplinit, în schimb, un capriciu extrem de costisitor: a achiziţionat o superlimuzină Lexus GS 300, al cărei preţ de catalog e de circa 35.000 de euro. Averea ministrului şi a soţiei sale, Melinda Borbely, care deţine funcţia de secretar general pentru minorităţi la Societatea Română de Radio (SRR), e rotunjită de depozite bancare în valoare de 80.000 de euro. Curios e însă că Melinda Borbely a adunat anul trecut, din salariu, aproximativ 20.000 de euro, faţă de soţul său care a avut o indemnizaţie de deputat de “numai” 15.000 de euro, deci în total 35.000 de euro.
Libertatea.ro
18 Martie 2010
Articol semnat de Catalina Lohan, Mihaela Barbu
Dincolo de miile de angajaţi ai statului plătiţi din bani publici care ies in stradă să ceară un salariu decent, in Romania sunt şi bugetari fericiţi. Mai mult de atat, există chiar cupluri plătite din bani publici care au reuşit să strângă averi considerabile. Adrian Streinu- Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, şi soţia sa, Gabriela, angajată a Ministerului Educaţiei, au, de exemplu, nu mai puţin de şapte case. Dar şi alte familii de bugetari stau bine la capitolul imobile, bani şi maşini. Libertatea vă prezintă azi cinci cupluri de angajaţi ai statului, cu funcţii de conducere, pentru care rubricile din declaraţiile de avere au fost neîncăpătoare.
Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, specialist în pandemii şi omul numărul unu când vine vorba de viruşi - porcini, aviari sau alte “rase”-, a strâns, împreună cu soţia sa, Gabriela, care e angajată a Ministerului Educaţiei, o avere impresionantă. Puse cap la cap, declaraţiile de avere ale celor doi bugetari ar stârni invidia multor angajaţi la privat. Se pare că rudele lor sunt foarte generoase, altfel nu se explică cum au ajuns să moştenească nu mai puţin de… şapte locuinţe, din care cinci apartamente şi o casă în Capitală, plus o vilă de vacanţă în Vâlcea.
Chiar dacă ar putea la orice oră să îşi deschidă o agenţie imobiliară unde să-şi pună propriile proprietăţi la bătaie - casele şi trei terenuri deţinute în Ilfov şi în Vâlcea -, soţii Streinu-Cercel fac bani frumoşi din activităţi didactice şi medicale. Numai din drepturi de autor, medicul a câştigat anul trecut 30.000 de euro, la care se adaugă alţi aproximativ 70.000 de euro din leafa de manager al Institutului Matei Balş şi din cea de cancelar la Universitatea Carol Davila. Nici soţia nu a stat degeaba, veniturile ei fiind în 2009 de circa 15.000 de euro. În total, familia Streinu-Cercel a câştigat într-un an 115.00 de euro.
Soţii Andreescu-Teodorescu au un adevărat parc auto
Două apartamente, vilă în Bucureşti, casă de vacanţă la Mogoşoaia, automobile de lux şi zeci de bijuterii. Toate acestea sunt trecute pe declaraţia de avere a Danielei Andreescu, secretarul general al Secretariatului General al Guvernului. Soţul ei, Aurel Teodorescu, este şeful Direcţiei de Migraţie din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări (ORI) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Din anul 2005, Daniela Andreescu a schimbat câteva funcţii prin clădiri ale administraţiei statului.
Mai întâi a fost secretar de stat în Ministerul Muncii, apoi consilier la Administraţia Prezidenţială, iar de mai bine de un an este secretarul general al Guvernului. Soţul ei, Aurel Teodorescu, care acum este şef în MAI, a fost şeful Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă din cadrul Ministerului Muncii până în 2006, când a demisionat, numele său fiind pomenit în mai multe scandaluri mediatice legate de contractele căpşunarilor plecaţi în Spania. Soţii Andreescu au avut, în 2008, împreună, venituri de circa 19.000 de euro şi deţin conturi bancare de numai 6.300 de euro. În schimb, au avut parte, în acelaşi an, de un tun imobiliar: nu se ştie cum, dar au vândut un apartament în Drumul Taberei cu… 250.000 de euro!
Soţii Negoiţă câştigă împreună peste 107.300 de euro pe an
Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3 al Capitalei, şi soţia sa, Carmen Negoiţă, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), deţin două terenuri la Baloteşti, unul la Câmpina, un apartament în Capitală, o vilă la Baloteşti şi o altă locuinţă în Călăraşi. Potrivit declaraţiei de avere, edilul a dat lovitura în 2008, exact înainte ca piaţa imobiliară să se prăbuşească: în urma vânzării unui apartament, a obţinut nici mai mult, nici mai puţin de 200.000 de euro! Interesant e însă că în familia Negoiţă cântă găina atunci când vine vorba de leafă! Doamna Negoiţă a avut, în urmă cu doi ani, un salariu anual de 385.990 lei, adică circa 95.000 de euro, de opt ori mai mare decât al soţului său. În total, cuplul a câştigat 107.300 de euro, suficient cât să-şi facă “provizii” consistente: depozite şi investiţii de circa 93.000 de euro.
Soţii Jipa, 76.000 € într-un an
Deputata Florina Ruxandra Jipa împreună cu soţul ei, judecătorul Cristian Jipa, formează un alt cuplu de bugetari cu venituri babane. Cei doi deţin în Capitală un apartament şi o casă, plus o vilă de vacanţă şi un teren la Predeal. Potrivit declaraţiei de avere a deputatei, anul trecut ea a încasat din indemnizaţia de parlamentar 17.000 de euro, 22.000 de euro din pensie şi încă 7.000 de euro din leafa de conferenţiar universitar la o instituţie de învăţământ privată. Cristian Jipa a contribuit la bunăstarea familiei, în 2009, cu circa 30.000 de euro din salariul de judecător la Tribunalul Bucureşti. În total, familia Jipa a avut, anul trecut, un venit de 76.000 de euro.
Soţii Borbely au limuzină de 35.000 de euro
Cel mai “verde” ministru din Guvernul Boc, al Mediului şi al Pădurilor, Laszlo Borbely, deţine o singură locuinţă - o vilă în Târgu- Mureş -, după ce a vândut anul trecut casa moştenită de la părinţi. Şeful Mediului şi-a îndeplinit, în schimb, un capriciu extrem de costisitor: a achiziţionat o superlimuzină Lexus GS 300, al cărei preţ de catalog e de circa 35.000 de euro. Averea ministrului şi a soţiei sale, Melinda Borbely, care deţine funcţia de secretar general pentru minorităţi la Societatea Română de Radio (SRR), e rotunjită de depozite bancare în valoare de 80.000 de euro. Curios e însă că Melinda Borbely a adunat anul trecut, din salariu, aproximativ 20.000 de euro, faţă de soţul său care a avut o indemnizaţie de deputat de “numai” 15.000 de euro, deci în total 35.000 de euro.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)