Romania trebuie salvata!
Lumina si Caldura in suflet!
Hristos a inviat!
sâmbătă, 3 aprilie 2010
vineri, 2 aprilie 2010
Firma cu cele mai tari contracte din Cluj
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 10:48 Lucian Gheorghiu
Firma cu cele mai tari contracte din Cluj
Cel mai generos donator al PDL în 2009
În 2009, numărul firmelor şi companiilor care au făcut donaţii PDL a crescut cu 25% faţă de anul 2008. Surprinzător, o serie de grei ai partidului nu se regăsesc printre donatorii persoane fizice
Transilvania Construcţii, o companie din municipiul Cluj-Napoca, a fost în anul 2009 donatorul cel mai generos cu PDL. Suma virată vistieriei partidului condus (în acte) de concetăţeanul “constructorilor”, Emil Boc, a fost de 435.000 de lei. Liderul donatorilor PDL nu este o companie oarecare în oraşul de pe Someş. Este cea care a prins în ultimii ani cele mai importante lucrări din Cluj, cele mai multe comenzi fiind ale primăriei. Transilvania Construcţii este cea care are contract şi cu Consiliul Judeţean Cluj pentru reconstruirea Stadionului “Ion Moina”.“Până să vină Emil Boc la primărie, în 2004, firma asta era ca şi inexistentă.
Tot ea a făcut lucrările la stadionul CFR, iar Paszkany, nefiind mulţumit de calitatea lucrărilor, nu le-a plătit totul, iar acum sunt în proces”, ne-a declarat un funcţionar al Primăriei Clujului. De menţionat că Transilvania Construcţii a donat şi în 2008 bani PDL, dar suma a fost mai mică: 250.000 de lei. Este surprinzător faptul că donaţia din 2009 s-a dublat, deşi, conform “Ziarului Financiar”, cifra de afaceri a companiei a scăzut în 2009 aproape de trei ori faţă de 2008, iar profitul înregistrat a fost de şase ori mai mic.O firmă pe pierdere, donatoare în top 10Pe locul doi în topul sponsorilor PDL se află Lukoil România, cu 429.750 de lei, iar pe locul trei, SC UMR SA Rovinari, cu 300.000 de lei. Pe poziţia a şasea a celor mai generoşi donatori se află SC Cotroceni Park din Bucureşti, de numele acestei firme fiind legat cel mai mare mall din ţară. Donaţia către PDL se ridică la 126.090 de lei, ceva mai mare decât suma oferită în 2008, care a fost de 95.000 de lei. Marea problemă în cazul acestei sponsorizări o reprezintă faptul că această firmă se afla în anul 2008 pe pierderi. Conform bilanţului pe anul 2008, firma avea o pierdere netă de 74,694,488 lei şi datorii de 569,080,269 lei. Cu toate acestea, firma a făcut donaţii, deşi legislaţia nu este deloc permisivă în cazul firmelor aflate pe pierderi.Udrea, Blaga, Boc şi Videanu nu apar pe lista donatorilorSurprinzător, pe lista donatorilor persoane fizice nu apar numele unor grei ai PDL, cum ar fi Elena Udrea, Vasile Blaga, Adriean Videanu şi Emil Boc. În 2008, soţul Elenei Udrea, Dorin Cocoş, donase 130.000 de lei. În 2009, suma cea mai mare a fost donată de primarul sectorului 6 Bucureşti, Cristian Poteraş - 200.000 de lei. Urmează, cu câte 199.000 de lei, un anonim, Ion Ivaşcu, şi fostul iubit al Mioarei Mantale, Silviu Văduva. Dintre numele cunoscute, Theodor Stolojan a donat 49.625 de lei (43.651 de lei în 2008), Radu Berceanu - 17.600 de lei, Cristian Boureanu - 18.000 lei etc. Surprind sumele mari donate de Rareş Niculescu, fost consilier al lui Emil Boc, actualmente europarlamentar, cu 135.000 de lei, şi traseistul politic Petru Călian (ex-PRM, ex-PC), care a donat 60.000 de lei.Criza a afectat donaţiileÎn anul 2008, PDL a primit numai din donaţii 33,3 milioane de lei. În 2009, suma a fost de 27,6 milioane, cu toate că numărul firmelor care au contribuit a crescut în 2009 cu 25%. Paradoxul este explicat de către analistul politic Cristian Pîrvulescu: “Avem două explicaţii majore. 2009 a fost an de criză. În 2008 au fost două campanii electorale foarte costisitoare, iar în 2009 europarlamentarele nu au necesitat un efort financiar ridicat, în timp ce la prezidenţiale s-a cheltuit cam cât la parlamentare. Oricum, diferenţa nu este deloc mare. Faptul că sunt mai multe firme este normal, PDL este la guvernare”.
Cotidianul.ro
Azi - 10:48 Lucian Gheorghiu
Firma cu cele mai tari contracte din Cluj
Cel mai generos donator al PDL în 2009
În 2009, numărul firmelor şi companiilor care au făcut donaţii PDL a crescut cu 25% faţă de anul 2008. Surprinzător, o serie de grei ai partidului nu se regăsesc printre donatorii persoane fizice
Transilvania Construcţii, o companie din municipiul Cluj-Napoca, a fost în anul 2009 donatorul cel mai generos cu PDL. Suma virată vistieriei partidului condus (în acte) de concetăţeanul “constructorilor”, Emil Boc, a fost de 435.000 de lei. Liderul donatorilor PDL nu este o companie oarecare în oraşul de pe Someş. Este cea care a prins în ultimii ani cele mai importante lucrări din Cluj, cele mai multe comenzi fiind ale primăriei. Transilvania Construcţii este cea care are contract şi cu Consiliul Judeţean Cluj pentru reconstruirea Stadionului “Ion Moina”.“Până să vină Emil Boc la primărie, în 2004, firma asta era ca şi inexistentă.
Tot ea a făcut lucrările la stadionul CFR, iar Paszkany, nefiind mulţumit de calitatea lucrărilor, nu le-a plătit totul, iar acum sunt în proces”, ne-a declarat un funcţionar al Primăriei Clujului. De menţionat că Transilvania Construcţii a donat şi în 2008 bani PDL, dar suma a fost mai mică: 250.000 de lei. Este surprinzător faptul că donaţia din 2009 s-a dublat, deşi, conform “Ziarului Financiar”, cifra de afaceri a companiei a scăzut în 2009 aproape de trei ori faţă de 2008, iar profitul înregistrat a fost de şase ori mai mic.O firmă pe pierdere, donatoare în top 10Pe locul doi în topul sponsorilor PDL se află Lukoil România, cu 429.750 de lei, iar pe locul trei, SC UMR SA Rovinari, cu 300.000 de lei. Pe poziţia a şasea a celor mai generoşi donatori se află SC Cotroceni Park din Bucureşti, de numele acestei firme fiind legat cel mai mare mall din ţară. Donaţia către PDL se ridică la 126.090 de lei, ceva mai mare decât suma oferită în 2008, care a fost de 95.000 de lei. Marea problemă în cazul acestei sponsorizări o reprezintă faptul că această firmă se afla în anul 2008 pe pierderi. Conform bilanţului pe anul 2008, firma avea o pierdere netă de 74,694,488 lei şi datorii de 569,080,269 lei. Cu toate acestea, firma a făcut donaţii, deşi legislaţia nu este deloc permisivă în cazul firmelor aflate pe pierderi.Udrea, Blaga, Boc şi Videanu nu apar pe lista donatorilorSurprinzător, pe lista donatorilor persoane fizice nu apar numele unor grei ai PDL, cum ar fi Elena Udrea, Vasile Blaga, Adriean Videanu şi Emil Boc. În 2008, soţul Elenei Udrea, Dorin Cocoş, donase 130.000 de lei. În 2009, suma cea mai mare a fost donată de primarul sectorului 6 Bucureşti, Cristian Poteraş - 200.000 de lei. Urmează, cu câte 199.000 de lei, un anonim, Ion Ivaşcu, şi fostul iubit al Mioarei Mantale, Silviu Văduva. Dintre numele cunoscute, Theodor Stolojan a donat 49.625 de lei (43.651 de lei în 2008), Radu Berceanu - 17.600 de lei, Cristian Boureanu - 18.000 lei etc. Surprind sumele mari donate de Rareş Niculescu, fost consilier al lui Emil Boc, actualmente europarlamentar, cu 135.000 de lei, şi traseistul politic Petru Călian (ex-PRM, ex-PC), care a donat 60.000 de lei.Criza a afectat donaţiileÎn anul 2008, PDL a primit numai din donaţii 33,3 milioane de lei. În 2009, suma a fost de 27,6 milioane, cu toate că numărul firmelor care au contribuit a crescut în 2009 cu 25%. Paradoxul este explicat de către analistul politic Cristian Pîrvulescu: “Avem două explicaţii majore. 2009 a fost an de criză. În 2008 au fost două campanii electorale foarte costisitoare, iar în 2009 europarlamentarele nu au necesitat un efort financiar ridicat, în timp ce la prezidenţiale s-a cheltuit cam cât la parlamentare. Oricum, diferenţa nu este deloc mare. Faptul că sunt mai multe firme este normal, PDL este la guvernare”.
Syda, iubitul Elenei Băsescu, se mută la Paris
Romania trebuie salvata!
2 Aprilie 2010
Articol semnat de Elena Matei
Are bani, e iubitul fiicei preşedintelui şi in curand se va muta in Franţa. Şi nu oricum, ci pe banii statului. Pentru că Bogdan Ionescu, cunoscut sub porecla de Syda, va fi secretarul economic al Ambasadei României la Paris.
Tânăr, bogat şi cu carieră. Aşa ar suna descrierea pe scurt a iubitului Elenei Băsescu, viitorul ginere al preşedintelui. La doar 30 de ani, Syda a avut o carieră de invidiat, ajutat fiind de oameni din apropierea lui Traian Băsescu, viitorul său socru. După ce în 2007 a fost, timp de câteva săptămâni, consilierul ministrului integrării, Anca Boagiu, el a reuşit, anul acesta, o ascensiune fulminantă, ajutat de un alt pedelist, Adriean Videanu. În ultima perioadă, Bogdan Ionescu a realizat câte alţii nu fac într-o viaţă de muncă.
Era angajat al ministerului
La nici o lună de la data de 5 martie, când a fost angajat, pe baza unui concurs pe un post aflat vacant, consilier la Direcţia Generală Relaţii Externe din Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Bogdan Ionescu participă la un alt concurs. De data aceasta era vorba despre un post mult mai important, cel de secretar economic III la Ambasada României la Paris. Şi, surpriză, fiind singurul concurent, îl şi câştigă. Astfel, un angajat al departamentului Resurse Umane din minister ne-a confirmat telefonic că “prin concursul din 22 martie, Bogdan Adrian Ionescu a obţinut postul de la ambasada din Paris”.
Concursul nu a fost anunţat public
De fapt, surse din cadrul ministerului condus de Adriean Videanu ne-au precizat faptul că Bogdan Ionescu nu a trecut pe la serviciu decât o dată, maximum de două ori, şi atunci probabil ca să-şi bea cafeaua cu ministrul Videanu, cu care părinţii lui sunt prieteni buni şi parteneri de afaceri. De altfel, concursul organizat în data de 22 martie nu a fost anunţat public, cum prevede legea, şi nici nu există pe siteul ministerului, aşa cum ar fi fost normal. Aceleaşi surse din instituţie susţin că, deşi lucra doar de câteva săptămâni în minister şi nu avea experienţă în domeniu, Bogdan Ionescu a obţinut nota maximă la concursul pentru funcţia de secretar economic de la ambasadă. Odată cu ocuparea postului de la Paris, Syda va intra şi în posesia unei locuinţe în capitala Franţei, aşa încât iubita sa, Elena Băsescu, va avea unde să stea atunci când vrea să-şi împrospăteze garderoba. Contactat de reporterii Libertăţii, Bogdan Ionescu a afirmat că a participat la concurs, că nu ştie dacă l-a câştigat şi că nu ne poate da alte amănunte.
Viitorul ginere al lui Traian Băsescu joacă bine şi la Bursă
Iubitul mezinei preşedintelui, Syda, a făcut anul trecut mulţi bani din tranzacţiile la Bursă. Conform publicaţiei Cotidianul, firma de brokeraj Equity Invest, la care Bogdan Ionescu, zis Syda, e acţionar, a intermediat anul trecut tranzacţii de 77,2 milioane de lei, întrecând casele de brokeraj la care acţionari sunt “mogulii” Dan Voiculescu sau Dinu Patriciu. De asemenea, în primele două luni ale acestui an, casa de brokeraj Equity Invest a intermediat tranzacţii de peste 18,29 milioane de lei, dublu faţă de cât a făcut-o casa de brokeraj a lui Dinu Patriciu, Fairwind Securities, sau a lui Dan Voiculescu, Rombell Securities.
Fac nunta la vară
Mezina preşedintelui Traian Băsescu şi craiul de Dorobanţi Syda se vor căsători în luna iunie a acestui an. Porumbeii au plănuit o ceremonie fastuoasă, demnă de poveşti cu prinţi şi cu prinţese. Petrecerea se va ţine fie la Palatul Ghica, fie la Palatul Ştirbey. Şi în privinţa naşilor, cei doi tineri au mers până la cel mai înalt nivel, numele vehiculate fiind cele ale premierului Emil Boc şi ale ministrului Adriean Videanu.
Şi fiica secretarului de stat din minister a obţinut o slujbă în străinătate în aceeaşi zi
O altă situaţie de “escaladare ” a ierarhiei din instituţiile publice este cea a Oanei Bălan, fiica secretarului de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului, Maria Pârcălăbescu.
În aceeaşi zi în care Syda dădea concurs pentru postul din Paris, o odraslă de funcţionar ministerial concura pentru o funcţie în străinătate. Oana Bălan, fiica Mariei Pârcălăbescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, şi-a început cariera anul trecut, când era consilieră pentru… colegul mamei sale de pe atunci, adică celălalt secretar de stat, Gheorghe Marin. Mai nou însă, tânăra Oana a dorit o schimbare în viaţa sa şi a vrut să plece în lume, tocmai în Uruguay.
A înfiinţat un birou special pentru ea
Surse din minister spun că motivul pentru care Oana Bălan vrea să se ducă departe este un cetăţean din Uruguay de care fata secretarului de stat s-a îndrăgostit lulea. Zis şi făcut! S-a înfiinţat urgent un Birou Comercial al Ambasadei României în Montevideo, capitala Uruguayului. Dar biroul avea nevoie de un secretar economic şi ca din întâmplare, pe 22 martie, ministerul a pregătit un concurs pentru această funcţie. Aşadar, tânăra a susţinut un concursfulger la Ministerul Economiei pentru a obţine postul de secretar economic III la Ambasada României din Montevideo, capitala Uruguayului, şi se pare că l-a luat cu brio. Doar că nici despre acest concurs nu au fost publicate informaţii nicăieri.
2 Aprilie 2010
Articol semnat de Elena Matei
Are bani, e iubitul fiicei preşedintelui şi in curand se va muta in Franţa. Şi nu oricum, ci pe banii statului. Pentru că Bogdan Ionescu, cunoscut sub porecla de Syda, va fi secretarul economic al Ambasadei României la Paris.
Tânăr, bogat şi cu carieră. Aşa ar suna descrierea pe scurt a iubitului Elenei Băsescu, viitorul ginere al preşedintelui. La doar 30 de ani, Syda a avut o carieră de invidiat, ajutat fiind de oameni din apropierea lui Traian Băsescu, viitorul său socru. După ce în 2007 a fost, timp de câteva săptămâni, consilierul ministrului integrării, Anca Boagiu, el a reuşit, anul acesta, o ascensiune fulminantă, ajutat de un alt pedelist, Adriean Videanu. În ultima perioadă, Bogdan Ionescu a realizat câte alţii nu fac într-o viaţă de muncă.
Era angajat al ministerului
La nici o lună de la data de 5 martie, când a fost angajat, pe baza unui concurs pe un post aflat vacant, consilier la Direcţia Generală Relaţii Externe din Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Bogdan Ionescu participă la un alt concurs. De data aceasta era vorba despre un post mult mai important, cel de secretar economic III la Ambasada României la Paris. Şi, surpriză, fiind singurul concurent, îl şi câştigă. Astfel, un angajat al departamentului Resurse Umane din minister ne-a confirmat telefonic că “prin concursul din 22 martie, Bogdan Adrian Ionescu a obţinut postul de la ambasada din Paris”.
Concursul nu a fost anunţat public
De fapt, surse din cadrul ministerului condus de Adriean Videanu ne-au precizat faptul că Bogdan Ionescu nu a trecut pe la serviciu decât o dată, maximum de două ori, şi atunci probabil ca să-şi bea cafeaua cu ministrul Videanu, cu care părinţii lui sunt prieteni buni şi parteneri de afaceri. De altfel, concursul organizat în data de 22 martie nu a fost anunţat public, cum prevede legea, şi nici nu există pe siteul ministerului, aşa cum ar fi fost normal. Aceleaşi surse din instituţie susţin că, deşi lucra doar de câteva săptămâni în minister şi nu avea experienţă în domeniu, Bogdan Ionescu a obţinut nota maximă la concursul pentru funcţia de secretar economic de la ambasadă. Odată cu ocuparea postului de la Paris, Syda va intra şi în posesia unei locuinţe în capitala Franţei, aşa încât iubita sa, Elena Băsescu, va avea unde să stea atunci când vrea să-şi împrospăteze garderoba. Contactat de reporterii Libertăţii, Bogdan Ionescu a afirmat că a participat la concurs, că nu ştie dacă l-a câştigat şi că nu ne poate da alte amănunte.
Viitorul ginere al lui Traian Băsescu joacă bine şi la Bursă
Iubitul mezinei preşedintelui, Syda, a făcut anul trecut mulţi bani din tranzacţiile la Bursă. Conform publicaţiei Cotidianul, firma de brokeraj Equity Invest, la care Bogdan Ionescu, zis Syda, e acţionar, a intermediat anul trecut tranzacţii de 77,2 milioane de lei, întrecând casele de brokeraj la care acţionari sunt “mogulii” Dan Voiculescu sau Dinu Patriciu. De asemenea, în primele două luni ale acestui an, casa de brokeraj Equity Invest a intermediat tranzacţii de peste 18,29 milioane de lei, dublu faţă de cât a făcut-o casa de brokeraj a lui Dinu Patriciu, Fairwind Securities, sau a lui Dan Voiculescu, Rombell Securities.
Fac nunta la vară
Mezina preşedintelui Traian Băsescu şi craiul de Dorobanţi Syda se vor căsători în luna iunie a acestui an. Porumbeii au plănuit o ceremonie fastuoasă, demnă de poveşti cu prinţi şi cu prinţese. Petrecerea se va ţine fie la Palatul Ghica, fie la Palatul Ştirbey. Şi în privinţa naşilor, cei doi tineri au mers până la cel mai înalt nivel, numele vehiculate fiind cele ale premierului Emil Boc şi ale ministrului Adriean Videanu.
Şi fiica secretarului de stat din minister a obţinut o slujbă în străinătate în aceeaşi zi
O altă situaţie de “escaladare ” a ierarhiei din instituţiile publice este cea a Oanei Bălan, fiica secretarului de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului, Maria Pârcălăbescu.
În aceeaşi zi în care Syda dădea concurs pentru postul din Paris, o odraslă de funcţionar ministerial concura pentru o funcţie în străinătate. Oana Bălan, fiica Mariei Pârcălăbescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, şi-a început cariera anul trecut, când era consilieră pentru… colegul mamei sale de pe atunci, adică celălalt secretar de stat, Gheorghe Marin. Mai nou însă, tânăra Oana a dorit o schimbare în viaţa sa şi a vrut să plece în lume, tocmai în Uruguay.
A înfiinţat un birou special pentru ea
Surse din minister spun că motivul pentru care Oana Bălan vrea să se ducă departe este un cetăţean din Uruguay de care fata secretarului de stat s-a îndrăgostit lulea. Zis şi făcut! S-a înfiinţat urgent un Birou Comercial al Ambasadei României în Montevideo, capitala Uruguayului. Dar biroul avea nevoie de un secretar economic şi ca din întâmplare, pe 22 martie, ministerul a pregătit un concurs pentru această funcţie. Aşadar, tânăra a susţinut un concursfulger la Ministerul Economiei pentru a obţine postul de secretar economic III la Ambasada României din Montevideo, capitala Uruguayului, şi se pare că l-a luat cu brio. Doar că nici despre acest concurs nu au fost publicate informaţii nicăieri.
miercuri, 31 martie 2010
Viaţa, opera şi banii generalului **** Oprea
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 31 Mar 2010
Biroul de Investigatii
Viaţa: Gabriel nu mai răspunde la telefon
Îl caută disperat cineva din Suedia. Suntem în anul 2010. Cineva, pe nume Julian Rosengren, cetăţean româno-suedez, care şi-a împletit destinul cu actualul ministru al Apărării. În sensul că Rosengren a făcut banii, cineva a avut grijă ca Rosengren să fie băgat la puşcărie, iar altcineva a avut grijă să şteargă urmele şi să pună mâna pe bunurile lui Rosengren. Să le transforme în bani, adică. În sensul în care vorbim despre acel prim milion al milionarilor în devize, care nu se pune la socoteală. Pe acest altcineva îl cheamă Gabriel Oprea.
Cică el dispune de Apărarea României. Pe cine apără Oprea? Ce arme ţine în mână această tentaculă crescută din acelaşi trunchi de caracatiţă din care a crescut şi Cătălin Voicu? Braţele creaturii normal că se cunosc şi colaborează între ele. Mai ales dacă una nimereşte din greşeală în gura Justiţiei. Alo, domnu’ Gabi? Sunt eu, Suedia.
Ascultă-mă: "Gabi, am încercat de nenumărate ori să restabilesc un dialog cu tine însă fără succes". Zice Rosengren. (…) „De-a lungul vremii, am încercat să înţeleg anumite momente din relaţia noastră pentru a putea să elucidez mai bine ce s-a întâmplat cu mine de fapt între anii 1992-1993 (…)“. Păi, să vă spun ce s-a întâmplat. Rosengren avea o firmă, Romline Trading, care mergea bine. Brusc, împotriva sa au început să curgă plângeri penale ce clamau o presupusă fraudă. A început urmărirea penală împotriva sa şi a fost ciugulit de Poliţie şi depus la frigorifică, sub acuzaţia de fraudă în tranzacţiile comerciale. Procesul a început în noiembrie ’93. Prin sentinţa din 29 noiembrie ’94, TMB l-a condamnat la 4 ani de pârnaie pentru înşelăciune şi, în mod curios, caz unic, aproape ca în cazul acuzaţiei de terorism, a dispus expulzarea sa după executarea pedepsei. Nu intrăm în detalii. Rosengren a dat statul român în judecată la Strasbourg şi a câştigat procesul, iar statul este bun de plată pentru ce i-a făcut. Bine, bine, dar statul era şi Găbiţă Oprea.
Banii: ce făcea Găbelu? Justiţie militară
Lăsase numărătoarea izmenelor, în calitate de brav căpitan de intendenţă al Armiei Române, iar peste câţiva ani ajungea general cu patru stele, cât comandanţii americani din al doilea război mondial, şi trecea la afaceri juridice. Era deja o autoritate. Era magistrat militar. Să-l ascultăm pe Rosengren: „(…) Mi-ai reproşat că aş fi vorbit despre tine în vremea când mă aflam în arestul IGP“. Aha, interesant. „(…) Mi-ai spus că ai fost nevoit să lichidezi firma la care eram împreună acţionari.“ Rosengren şi-a găsit imobilele „vândute“ la Bancpost, iar Mercedesul G-Klasse făcut pe comandă (150.000 de mărci la vremea aia) „parcat“ în garajul bunului prieten al lui Oprea, Dumitru Bucşaru, patronul echipei de fotbal Unirea, care a derulat numeroase contracte dubioase cu statul şi a fost tovarăşul de nebunii al căutatului internaţional, găsitului şi nu se ştie de ce uitatului în America, Mihai Necolaiciuc, şeful CFR. Pe 12 aprilie se vor împlini 5 ani de când Traian Băsescu primea la Cotroceni o rugăminte de-a lui Bucşaru, „Traiane, help!“, pe care a redirecţionat-o ministrului Gheorghe Dobre de la Transporturi, cu ordinul: „Dle ministru Dobre. Rog analizaţi şi rezolvare legală“. Rezolvarea e un mizilic: 110,5 miliarde de lei vechi, deblocaţi urgent de conducerea SNCFR. E vorba de un rest de plată de pe afacerile lui Necolaiciuc cu statul. Şi se mai miră unii de ce va da SNCFR faliment.
Pentru că Rosengren simţise că a fost tras pe sfoară de Găbiţă, a coborât la el în arest ditamai chestorul de Poliţie Dumitru Sorescu, prim-adjunct al şefului IGP, care a jucat în rolul principal în Armagheddonul Poliţiei. Ca maior, Sorescu a participat la arderea celor 40 de cadavre de revolu-ţionari aduse cu frigiderul de la Timişoara. Sergiu, fiul lui Sorescu, s-a asociat cu Mukhles Omar, fratele lui Omar Hayssam, în firma General Group SRL şi în firma arăbească Ogharit Trading, acuzată că a fraudat privatizarea IPRS Băneasa. Sorescu a blocat dosarul lui Omar Hayssam cu privire la însuşirea frauduloasă a pieţelor din sectorul 1. Pe Rosengren nu-l ascultă nimeni? „Îmi amintesc cu câtă căldură îmi recomandai să am de-a face cu Gigi Boeru“, îi scrie Rosengren lui Oprea. Informator al chestorului Sorescu, Boeru este şeful grupării cu acelaşi nume care a extorcat terenuri în Capitală sau le-a obţinut prin înşelăciune, fals şi uz de fals împreună cu funcţionari din PMB. Gigi Boeru i-a rămas moştenire chestorului Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, care pe vremea când pătimea Rosengren era locotenentul lui Dumitru Sorescu.
Opera: Oprea a înscenat tentativa de fugă din ţară a lui Rosengren,apoi a contribuit la arestarea sa, mână în mână cu organele, zice scrisoarea. El, ca organ al justiţiei militare aflat în timpul liber. Oprea a verificat personal, de pe telefonul de acasă al lui Rosengren, dacă poate părăsi ţara. După ce a fost arestat, Oprea s-a scuzat că cei de la aeroport n-au înţeles că Rosengren se scrie cu „s“, nu cu „z“. Rosengren voia să plece din ţară. Nu se mai simţea în siguranţă. A apelat şi la Cătălin Voicu, „căci era vremea când erai apropiat de Cătălin Voicu, care tocmai primise cadou de la mine o maşină, să fiu ajutat să ies din ţară“. Mai ţii minte, Găbiţă? Toţi voiau să-l scoată pe Rosengren prin Moldova. Dar să le lase lor averea. Dispariţia lui n-ar mai fi fost raportată de nimeni. După ce iese din puşcărie, Rosengren apelează la vechii săi prieteni, să-i asigure paza. Îl păzeşte Cătălin Voicu, administratorul Grupului Internaţional de Protecţie şi Pază al generalului Dumitru (Mitică) Iliescu, fost director al SPP, fost consilier de stat al lui Ion Iliescu şi şef la Cotroceni al „supleantului“ SPP în CSAŢ, Cătălin Voicu, adus cu concursul lui Ioan Talpeş. Toţi nişte putregaiuri ţinute pe ranguri şi grade de colonei şi generali, care la umbra lui vodă traficau influenţă, îi puneau sub nas lui vodă decrete de graţiere ale unor borfaşi, plătite pe bani grei, percepeau taxe de protecţie de la oamenii de afaceri sau scoteau borfaşi din arest şi influenţau Justiţia.
"Nu îţi cer ceva ce nu este al meu de drept", încheie Rosengren scrisoarea către Oprea, "ci cer să fiu compensat pentru cele ce sunt ale mele, dar au fost luate fără drept. (…) Nu este altceva decât un gest reparatoriu să îmi pui la dispoziţie copia documentelor prin care am «dispărut» din Romline Trading SA şi a celor prin care au mai dispărut şi alţii. Tot la fel, nu este decât un gest reparatoriu să îmi documentezi cum şi în ce bază ai înstrăinat bunurile societăţii, fără să ai un acord scris al meu.“ Nasol moment. În timp ce dosarul lui Rosengren e pe rol la CEDO, Oprea este ministrul Apărării şi liderul unui partid care pretinde că se zbate şi se strofoacă pentru progresul României. România ar progresa, într-adevăr, abia când caracatiţa Gabriel Oprea – Cătălin Voicu va fi dezarmată şi pusă în formol, la rece.
Avere de milionar din leafă de bugetar
În urmă cu 27 de ani, Gabriel Oprea absolvea cu succes şcoala de ofiţeri activi de la Sibiu. De atunci şi până acum a reuşit, pe lângă gradele militare, să adune în CV demnităţi precum cea de director de institut, prefect, secretar de stat, ministru delegat, ministru cu portofoliu, dar şi mai multe mandate de parlamentar, toate activităţi remunerate de la bugetul de stat. Şi tot din leafa de bugetar, în toţi aceşti ani, Gabriel Oprea a reuşit să adune o avere demnă de un biznişmenar al tranziţiei. Trei terenuri intravilane, şase imobile, două maşini, jumătate de milion de euroi în conturile din bănci, vreo 50.000 împrumutaţi, plus bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 60.000 de euro împlinesc averea unui bugetar de succes. Un bugetar care, după ce mai bine de doi ani a încasat bani de la Parlament pentru a-şi plăti chiria în Bucureşti, deşi locuia în propria casă, din Bucureşti, şi chiar închiria el alte imobile, a donat un miliard într-o clipită, în momentul în care Academia Caţavencu a publicat lista chiriaşilor ilegali, în urmă cu doi ani. Că doar nu era un ameţit de miliard de lei vechi să păteze onoarea lui de bugetar milionar în euro.
Ofiţer de Justiţie, afacerist ţepar şi administrator de firmă
În 1992, Gabriel Oprea era ofiţer de justiţie militară. În noiembrie 1992, este înfiinţată firma Romline Trading SA, cu acţionarii Oprea Gabriel, Julian Rosengren, Cristian Drulea şi Mircea Vieroşanu. C-aşa era pe-atunci, procurorii militari puteau face afaceri şi în văzul lumii, nu doar pe-ascuns. Un an mai târziu, în societate sunt cooptate Sanda Oprea, Simona Vieroşanu şi Adriana Batin, iar Cristian Drulea se retrage. Afacerile merg bine şi viitorul firmei pare luminos. La încă un an distanţă, unul dintre asociaţi, Julian Rosengren, începe să aibă probleme cu Justiţia, suferă un proces sumar, după care este condamnat şi expulzat din România.
Imediat, din societate se retrag soţii Vieroşanu, iar Gabriel Oprea devine singurul şef, dar şi administrator al biznisului. Normal, nu-şi pierde prea mult timpul cu administratul şi vinde bunurile companiei, imobile şi active mobile, unei bănci prietene, Bancpost. Societatea comercială, rămasă fără patrimoniu şi fără un număr suficent de acţionari pentru a-şi continua activitatea, are soarta pecetluită, iar Gabriel Oprea cere dizolvarea, act consfinţit în decembrie 1995. Cu buzunarele pline, Oprea se întoarce la haina militară, iar Julian Rosengren, expulzat din România, se întreabă şi azi ce s-a întîmplat cu firma, dar mai ales cu bunurile ei.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 31 Mar 2010
Biroul de Investigatii
Viaţa: Gabriel nu mai răspunde la telefon
Îl caută disperat cineva din Suedia. Suntem în anul 2010. Cineva, pe nume Julian Rosengren, cetăţean româno-suedez, care şi-a împletit destinul cu actualul ministru al Apărării. În sensul că Rosengren a făcut banii, cineva a avut grijă ca Rosengren să fie băgat la puşcărie, iar altcineva a avut grijă să şteargă urmele şi să pună mâna pe bunurile lui Rosengren. Să le transforme în bani, adică. În sensul în care vorbim despre acel prim milion al milionarilor în devize, care nu se pune la socoteală. Pe acest altcineva îl cheamă Gabriel Oprea.
Cică el dispune de Apărarea României. Pe cine apără Oprea? Ce arme ţine în mână această tentaculă crescută din acelaşi trunchi de caracatiţă din care a crescut şi Cătălin Voicu? Braţele creaturii normal că se cunosc şi colaborează între ele. Mai ales dacă una nimereşte din greşeală în gura Justiţiei. Alo, domnu’ Gabi? Sunt eu, Suedia.
Ascultă-mă: "Gabi, am încercat de nenumărate ori să restabilesc un dialog cu tine însă fără succes". Zice Rosengren. (…) „De-a lungul vremii, am încercat să înţeleg anumite momente din relaţia noastră pentru a putea să elucidez mai bine ce s-a întâmplat cu mine de fapt între anii 1992-1993 (…)“. Păi, să vă spun ce s-a întâmplat. Rosengren avea o firmă, Romline Trading, care mergea bine. Brusc, împotriva sa au început să curgă plângeri penale ce clamau o presupusă fraudă. A început urmărirea penală împotriva sa şi a fost ciugulit de Poliţie şi depus la frigorifică, sub acuzaţia de fraudă în tranzacţiile comerciale. Procesul a început în noiembrie ’93. Prin sentinţa din 29 noiembrie ’94, TMB l-a condamnat la 4 ani de pârnaie pentru înşelăciune şi, în mod curios, caz unic, aproape ca în cazul acuzaţiei de terorism, a dispus expulzarea sa după executarea pedepsei. Nu intrăm în detalii. Rosengren a dat statul român în judecată la Strasbourg şi a câştigat procesul, iar statul este bun de plată pentru ce i-a făcut. Bine, bine, dar statul era şi Găbiţă Oprea.
Banii: ce făcea Găbelu? Justiţie militară
Lăsase numărătoarea izmenelor, în calitate de brav căpitan de intendenţă al Armiei Române, iar peste câţiva ani ajungea general cu patru stele, cât comandanţii americani din al doilea război mondial, şi trecea la afaceri juridice. Era deja o autoritate. Era magistrat militar. Să-l ascultăm pe Rosengren: „(…) Mi-ai reproşat că aş fi vorbit despre tine în vremea când mă aflam în arestul IGP“. Aha, interesant. „(…) Mi-ai spus că ai fost nevoit să lichidezi firma la care eram împreună acţionari.“ Rosengren şi-a găsit imobilele „vândute“ la Bancpost, iar Mercedesul G-Klasse făcut pe comandă (150.000 de mărci la vremea aia) „parcat“ în garajul bunului prieten al lui Oprea, Dumitru Bucşaru, patronul echipei de fotbal Unirea, care a derulat numeroase contracte dubioase cu statul şi a fost tovarăşul de nebunii al căutatului internaţional, găsitului şi nu se ştie de ce uitatului în America, Mihai Necolaiciuc, şeful CFR. Pe 12 aprilie se vor împlini 5 ani de când Traian Băsescu primea la Cotroceni o rugăminte de-a lui Bucşaru, „Traiane, help!“, pe care a redirecţionat-o ministrului Gheorghe Dobre de la Transporturi, cu ordinul: „Dle ministru Dobre. Rog analizaţi şi rezolvare legală“. Rezolvarea e un mizilic: 110,5 miliarde de lei vechi, deblocaţi urgent de conducerea SNCFR. E vorba de un rest de plată de pe afacerile lui Necolaiciuc cu statul. Şi se mai miră unii de ce va da SNCFR faliment.
Pentru că Rosengren simţise că a fost tras pe sfoară de Găbiţă, a coborât la el în arest ditamai chestorul de Poliţie Dumitru Sorescu, prim-adjunct al şefului IGP, care a jucat în rolul principal în Armagheddonul Poliţiei. Ca maior, Sorescu a participat la arderea celor 40 de cadavre de revolu-ţionari aduse cu frigiderul de la Timişoara. Sergiu, fiul lui Sorescu, s-a asociat cu Mukhles Omar, fratele lui Omar Hayssam, în firma General Group SRL şi în firma arăbească Ogharit Trading, acuzată că a fraudat privatizarea IPRS Băneasa. Sorescu a blocat dosarul lui Omar Hayssam cu privire la însuşirea frauduloasă a pieţelor din sectorul 1. Pe Rosengren nu-l ascultă nimeni? „Îmi amintesc cu câtă căldură îmi recomandai să am de-a face cu Gigi Boeru“, îi scrie Rosengren lui Oprea. Informator al chestorului Sorescu, Boeru este şeful grupării cu acelaşi nume care a extorcat terenuri în Capitală sau le-a obţinut prin înşelăciune, fals şi uz de fals împreună cu funcţionari din PMB. Gigi Boeru i-a rămas moştenire chestorului Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, care pe vremea când pătimea Rosengren era locotenentul lui Dumitru Sorescu.
Opera: Oprea a înscenat tentativa de fugă din ţară a lui Rosengren,apoi a contribuit la arestarea sa, mână în mână cu organele, zice scrisoarea. El, ca organ al justiţiei militare aflat în timpul liber. Oprea a verificat personal, de pe telefonul de acasă al lui Rosengren, dacă poate părăsi ţara. După ce a fost arestat, Oprea s-a scuzat că cei de la aeroport n-au înţeles că Rosengren se scrie cu „s“, nu cu „z“. Rosengren voia să plece din ţară. Nu se mai simţea în siguranţă. A apelat şi la Cătălin Voicu, „căci era vremea când erai apropiat de Cătălin Voicu, care tocmai primise cadou de la mine o maşină, să fiu ajutat să ies din ţară“. Mai ţii minte, Găbiţă? Toţi voiau să-l scoată pe Rosengren prin Moldova. Dar să le lase lor averea. Dispariţia lui n-ar mai fi fost raportată de nimeni. După ce iese din puşcărie, Rosengren apelează la vechii săi prieteni, să-i asigure paza. Îl păzeşte Cătălin Voicu, administratorul Grupului Internaţional de Protecţie şi Pază al generalului Dumitru (Mitică) Iliescu, fost director al SPP, fost consilier de stat al lui Ion Iliescu şi şef la Cotroceni al „supleantului“ SPP în CSAŢ, Cătălin Voicu, adus cu concursul lui Ioan Talpeş. Toţi nişte putregaiuri ţinute pe ranguri şi grade de colonei şi generali, care la umbra lui vodă traficau influenţă, îi puneau sub nas lui vodă decrete de graţiere ale unor borfaşi, plătite pe bani grei, percepeau taxe de protecţie de la oamenii de afaceri sau scoteau borfaşi din arest şi influenţau Justiţia.
"Nu îţi cer ceva ce nu este al meu de drept", încheie Rosengren scrisoarea către Oprea, "ci cer să fiu compensat pentru cele ce sunt ale mele, dar au fost luate fără drept. (…) Nu este altceva decât un gest reparatoriu să îmi pui la dispoziţie copia documentelor prin care am «dispărut» din Romline Trading SA şi a celor prin care au mai dispărut şi alţii. Tot la fel, nu este decât un gest reparatoriu să îmi documentezi cum şi în ce bază ai înstrăinat bunurile societăţii, fără să ai un acord scris al meu.“ Nasol moment. În timp ce dosarul lui Rosengren e pe rol la CEDO, Oprea este ministrul Apărării şi liderul unui partid care pretinde că se zbate şi se strofoacă pentru progresul României. România ar progresa, într-adevăr, abia când caracatiţa Gabriel Oprea – Cătălin Voicu va fi dezarmată şi pusă în formol, la rece.
Avere de milionar din leafă de bugetar
În urmă cu 27 de ani, Gabriel Oprea absolvea cu succes şcoala de ofiţeri activi de la Sibiu. De atunci şi până acum a reuşit, pe lângă gradele militare, să adune în CV demnităţi precum cea de director de institut, prefect, secretar de stat, ministru delegat, ministru cu portofoliu, dar şi mai multe mandate de parlamentar, toate activităţi remunerate de la bugetul de stat. Şi tot din leafa de bugetar, în toţi aceşti ani, Gabriel Oprea a reuşit să adune o avere demnă de un biznişmenar al tranziţiei. Trei terenuri intravilane, şase imobile, două maşini, jumătate de milion de euroi în conturile din bănci, vreo 50.000 împrumutaţi, plus bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 60.000 de euro împlinesc averea unui bugetar de succes. Un bugetar care, după ce mai bine de doi ani a încasat bani de la Parlament pentru a-şi plăti chiria în Bucureşti, deşi locuia în propria casă, din Bucureşti, şi chiar închiria el alte imobile, a donat un miliard într-o clipită, în momentul în care Academia Caţavencu a publicat lista chiriaşilor ilegali, în urmă cu doi ani. Că doar nu era un ameţit de miliard de lei vechi să păteze onoarea lui de bugetar milionar în euro.
Ofiţer de Justiţie, afacerist ţepar şi administrator de firmă
În 1992, Gabriel Oprea era ofiţer de justiţie militară. În noiembrie 1992, este înfiinţată firma Romline Trading SA, cu acţionarii Oprea Gabriel, Julian Rosengren, Cristian Drulea şi Mircea Vieroşanu. C-aşa era pe-atunci, procurorii militari puteau face afaceri şi în văzul lumii, nu doar pe-ascuns. Un an mai târziu, în societate sunt cooptate Sanda Oprea, Simona Vieroşanu şi Adriana Batin, iar Cristian Drulea se retrage. Afacerile merg bine şi viitorul firmei pare luminos. La încă un an distanţă, unul dintre asociaţi, Julian Rosengren, începe să aibă probleme cu Justiţia, suferă un proces sumar, după care este condamnat şi expulzat din România.
Imediat, din societate se retrag soţii Vieroşanu, iar Gabriel Oprea devine singurul şef, dar şi administrator al biznisului. Normal, nu-şi pierde prea mult timpul cu administratul şi vinde bunurile companiei, imobile şi active mobile, unei bănci prietene, Bancpost. Societatea comercială, rămasă fără patrimoniu şi fără un număr suficent de acţionari pentru a-şi continua activitatea, are soarta pecetluită, iar Gabriel Oprea cere dizolvarea, act consfinţit în decembrie 1995. Cu buzunarele pline, Oprea se întoarce la haina militară, iar Julian Rosengren, expulzat din România, se întreabă şi azi ce s-a întîmplat cu firma, dar mai ales cu bunurile ei.
vineri, 26 martie 2010
Cotrocenii s-au pus pe drastice reduceri de cheltuieli din fondurile bugetare în an de criză
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
25 Mar 2010 Cristian Oprea
Cotrocenii s-au pus pe drastice reduceri de cheltuieli din fondurile bugetare în an de crizăBăsescu va admira flori şi iarbă de 30.000 de euro
Administraţia Prezidenţială va cheltui în acest an 30.000 de euro, pentru simpla întreţinere a spaţiilor verzi din incinta Palatului Cotroceni. După cum atestă un document al Administraţiei Prezidenţiale, intrat joi în posesia cotidianul.ro, este vorba despre suma totală de 117.647,06 lei, care va fi folosită pentru parcul interior al Palatului Cotroceni. Suma se adaugă celei de aproximativ 1.500.000 de euro, cheltuită pentru lucrări şi amenajări în incinta sediului Administraţiei Prezidenţiale. La jumătatea lunii mai se aşteaptă ca Traian Băsescu să organizeze o nouă baie de mulţime, prin acţiunea „Porţi Deschise”, când parcul şi unele încăperi ale palatului vor fi deschise pentru popor.
Este al doilea an în care, sub preşedinţia lui Traian Băsescu, Cotrocenii cheltuiesc bani cu întreţinerea spaţiilor verzi. Cheltuiala cu amenajarea spaţiilor verzi este făcută deşi în schema Administraţiei Prezidenţiale sunt cuprinşi grădinari şi florari, transferaţi în urmă cu aproape zece ani de la Regia Autonomă a Administrării Patrimoniului şi Protocolului de Stat.Anterior, în cadrul precedentului contract, parcul din incinta Palatului Cotroceni a fost foarte bine întreţinut, pentru suma de 40.086,49 lei, de Administraţia Parcuri, Lacuri şi Grădini, condusă la acea vreme de vajnicul membru al PDL Virgil Cârstea.Pedelistul Virgil Cârstea este cel care, la un moment dat, a preluat de la Traian Băsescu vila acestuia din Otopeni, după ce şeful statului s-a mutat în reşedinţa oficială din Primăverii.Demis de Sorin Oprescu, Virgil Cârstea a fost recuperat de ministrul PDL al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.
Cârstea a fost numit la SC Mamaia SA, unde acţionar majoritar este tocmai ministerul condus de fruntaşa pedelistă.În 2010, compania care a câştigat, legal, dreptul de a plivi, grebla, săpa şi răsădi flori şi iarbă în curtea Cotrocenilor este una cu foarte mare experienţă în lucrul cu instituţiile de stat. Foarte mare!A amenajat, printre altele, rondurile din Piaţa Presei Libere şi Piaţa Charles de Gaulle, Grădina Japoneză din Parcul Herăstrău, parcurile Favorit, Circului, Kiseleff, Morarilor, Crângaşi, Politehnicii, Floreasca, parcul şi sediul BNR, sediile TVR, ROMATSA, Tutunul Românesc sau terenul de sport al CET Vest.Totodată, aceeaşi firmă a avut o vastă activitate şi în provincie, dar cu mici probleme, la Suceava după cum relata financiarul.ro.Şi după amenajarea Parcului Uzinei din Timişoara de către firma amintită s-a lăsat cu ceva dureri de cap pentru beneficiari, după cum relatau Timisonline şi Adevărul.La un moment dat, inspirată, firma în cauză împrumuta nici mai mult, nici mai puţin decât palmieri pentru ... Palatul de Justiţie din Bucureşti, în care funcţionează mai multe instanţe, printre care şi Curtea de Apel, după cum titra ziare.com.Firma care se va ocupa de grădina din incinta sediului de lucru al lui Traian Băsescu este, conform datelor oficiale, una de un real succes. Numai anul trecut a realizat, cu doar 49 de angajaţi, un beneficiu de aproximativ 4,5 miloane lei iar de-a lungul celor şapte ani de funcţionare a strâns un portofoliu impresionant de clienţi, care mai de care.Administraţia Prezidenţială a cheltuit, în aproximativ un an de zile, în jur de 1.500.000 de euro pe diverse amenajări din curtea Palatului Cotroceni: instalaţia inteligentă de irigare, amenajări speciale de spaţii verzi, re-reconstruirea bisericii din incintă ori turnarea clopotului – inscripţionat cu numele lui Băsescu pe el -, acţionat printr-un sistem de satelit cuplat la un ceas atomic de lângă Frankfurt. Ceas cu o precizie de o secundă la un milion de ani ! Aşa susţine Administraţia Prezidenţială.
Cotidianul.ro
25 Mar 2010 Cristian Oprea
Cotrocenii s-au pus pe drastice reduceri de cheltuieli din fondurile bugetare în an de crizăBăsescu va admira flori şi iarbă de 30.000 de euro
Administraţia Prezidenţială va cheltui în acest an 30.000 de euro, pentru simpla întreţinere a spaţiilor verzi din incinta Palatului Cotroceni. După cum atestă un document al Administraţiei Prezidenţiale, intrat joi în posesia cotidianul.ro, este vorba despre suma totală de 117.647,06 lei, care va fi folosită pentru parcul interior al Palatului Cotroceni. Suma se adaugă celei de aproximativ 1.500.000 de euro, cheltuită pentru lucrări şi amenajări în incinta sediului Administraţiei Prezidenţiale. La jumătatea lunii mai se aşteaptă ca Traian Băsescu să organizeze o nouă baie de mulţime, prin acţiunea „Porţi Deschise”, când parcul şi unele încăperi ale palatului vor fi deschise pentru popor.
Este al doilea an în care, sub preşedinţia lui Traian Băsescu, Cotrocenii cheltuiesc bani cu întreţinerea spaţiilor verzi. Cheltuiala cu amenajarea spaţiilor verzi este făcută deşi în schema Administraţiei Prezidenţiale sunt cuprinşi grădinari şi florari, transferaţi în urmă cu aproape zece ani de la Regia Autonomă a Administrării Patrimoniului şi Protocolului de Stat.Anterior, în cadrul precedentului contract, parcul din incinta Palatului Cotroceni a fost foarte bine întreţinut, pentru suma de 40.086,49 lei, de Administraţia Parcuri, Lacuri şi Grădini, condusă la acea vreme de vajnicul membru al PDL Virgil Cârstea.Pedelistul Virgil Cârstea este cel care, la un moment dat, a preluat de la Traian Băsescu vila acestuia din Otopeni, după ce şeful statului s-a mutat în reşedinţa oficială din Primăverii.Demis de Sorin Oprescu, Virgil Cârstea a fost recuperat de ministrul PDL al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.
Cârstea a fost numit la SC Mamaia SA, unde acţionar majoritar este tocmai ministerul condus de fruntaşa pedelistă.În 2010, compania care a câştigat, legal, dreptul de a plivi, grebla, săpa şi răsădi flori şi iarbă în curtea Cotrocenilor este una cu foarte mare experienţă în lucrul cu instituţiile de stat. Foarte mare!A amenajat, printre altele, rondurile din Piaţa Presei Libere şi Piaţa Charles de Gaulle, Grădina Japoneză din Parcul Herăstrău, parcurile Favorit, Circului, Kiseleff, Morarilor, Crângaşi, Politehnicii, Floreasca, parcul şi sediul BNR, sediile TVR, ROMATSA, Tutunul Românesc sau terenul de sport al CET Vest.Totodată, aceeaşi firmă a avut o vastă activitate şi în provincie, dar cu mici probleme, la Suceava după cum relata financiarul.ro.Şi după amenajarea Parcului Uzinei din Timişoara de către firma amintită s-a lăsat cu ceva dureri de cap pentru beneficiari, după cum relatau Timisonline şi Adevărul.La un moment dat, inspirată, firma în cauză împrumuta nici mai mult, nici mai puţin decât palmieri pentru ... Palatul de Justiţie din Bucureşti, în care funcţionează mai multe instanţe, printre care şi Curtea de Apel, după cum titra ziare.com.Firma care se va ocupa de grădina din incinta sediului de lucru al lui Traian Băsescu este, conform datelor oficiale, una de un real succes. Numai anul trecut a realizat, cu doar 49 de angajaţi, un beneficiu de aproximativ 4,5 miloane lei iar de-a lungul celor şapte ani de funcţionare a strâns un portofoliu impresionant de clienţi, care mai de care.Administraţia Prezidenţială a cheltuit, în aproximativ un an de zile, în jur de 1.500.000 de euro pe diverse amenajări din curtea Palatului Cotroceni: instalaţia inteligentă de irigare, amenajări speciale de spaţii verzi, re-reconstruirea bisericii din incintă ori turnarea clopotului – inscripţionat cu numele lui Băsescu pe el -, acţionat printr-un sistem de satelit cuplat la un ceas atomic de lângă Frankfurt. Ceas cu o precizie de o secundă la un milion de ani ! Aşa susţine Administraţia Prezidenţială.
Reţeaua de spioni a omului de afaceri Marius Locic
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Mar 2010 Biroul de Investigatii
De Marius Locic aţi auzit. Dacă n-aţi auzit de Locic, atunci precis vă spune ceva trustul de presă Atac, al cărui patron este Locic. Dacă n-aţi auzit nici de cotidianul Atac, atunci aţi auzit precis de senatorul PSD Cătălin Voicu, capul de afiş al corupţiei naţionale, care, în calitate de megacorupt, a intervenit în Justiţie în favoarea omului de afaceri Locic, acuzat de înşelăciune, fals şi uz de fals. Locic nu e un fitecine. Îngerii săi păzitori nu încep cu Cătălin Voicu, ci cu o întreagă garnitură de generaAdrian Isac a executat misiuni sub acoperire în Japonia, Liban, Angola, Franţa şi Belgia. În Belgia a activat, împreună cu ofiţerul de Securitate Silvian Ionescu, în intervalul 1987-1989, când Traian Băsescu era şeful Agenţiei Navrom din Anvers. Ionescu este actualmente şeful Gărzii de Mediu. După Revoluţie, Isac a fost şeful Diviziunii Contraspionaj Extern, al celei de Neproliferare şi Contrainformaţii şi al celei Generale de Informaţii. Şi-a adus contribuţia esenţială la eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, împreună cu generalul Nicolae Goia, fost director adjunct al SIE şi membru în celula de criză de la Cotroceni, actualmente ambasadorul României în Emiratele Arabe Unite. În urma "reformei" a fost numit şeful Diviziunii Generale de Cifru şi Mijloace T.O., de unde a fost trecut recent în rezervă. Ion Isar a executat misiuni sub acoperire în Irak şi Japonia. Relaţiile sale cultivate în diverse medii din Bagdad, în perioada misiunii de după Revoluţie, au contribuit la eliberarea jurnaliştilor răpiţi. "Reforma" l-a găsit în funcţia de şef al Diviziunii Antiterorism a SIE. Generalii nu se plictisesc deloc în civilie, ba dimpotrivă, se simt mai bine ca oricând. Pe 24 septembrie 2007 au înfiinţat societatea comercială Elite Intelligence Consulting, împreună cu Marius Stoian, care a activat ani de zile ca ofiţer acoperit în presă şi a executat misiuni la Budapesta, Viena şi Chişinău. Firma Elite Intelligence Consulting acordă consultaţii pe probleme speciale şi de siguranţă naţională trustului de presă Atac, care editează cotidienele Atac şi Interesul Public, patronat de omul de afaceri Marius Locic.li de prim rang din SIE, trecuţi de curând în rezervă, respectiv Adrian Isac şi Ion Isar
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Mar 2010 Biroul de Investigatii
De Marius Locic aţi auzit. Dacă n-aţi auzit de Locic, atunci precis vă spune ceva trustul de presă Atac, al cărui patron este Locic. Dacă n-aţi auzit nici de cotidianul Atac, atunci aţi auzit precis de senatorul PSD Cătălin Voicu, capul de afiş al corupţiei naţionale, care, în calitate de megacorupt, a intervenit în Justiţie în favoarea omului de afaceri Locic, acuzat de înşelăciune, fals şi uz de fals. Locic nu e un fitecine. Îngerii săi păzitori nu încep cu Cătălin Voicu, ci cu o întreagă garnitură de generaAdrian Isac a executat misiuni sub acoperire în Japonia, Liban, Angola, Franţa şi Belgia. În Belgia a activat, împreună cu ofiţerul de Securitate Silvian Ionescu, în intervalul 1987-1989, când Traian Băsescu era şeful Agenţiei Navrom din Anvers. Ionescu este actualmente şeful Gărzii de Mediu. După Revoluţie, Isac a fost şeful Diviziunii Contraspionaj Extern, al celei de Neproliferare şi Contrainformaţii şi al celei Generale de Informaţii. Şi-a adus contribuţia esenţială la eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, împreună cu generalul Nicolae Goia, fost director adjunct al SIE şi membru în celula de criză de la Cotroceni, actualmente ambasadorul României în Emiratele Arabe Unite. În urma "reformei" a fost numit şeful Diviziunii Generale de Cifru şi Mijloace T.O., de unde a fost trecut recent în rezervă. Ion Isar a executat misiuni sub acoperire în Irak şi Japonia. Relaţiile sale cultivate în diverse medii din Bagdad, în perioada misiunii de după Revoluţie, au contribuit la eliberarea jurnaliştilor răpiţi. "Reforma" l-a găsit în funcţia de şef al Diviziunii Antiterorism a SIE. Generalii nu se plictisesc deloc în civilie, ba dimpotrivă, se simt mai bine ca oricând. Pe 24 septembrie 2007 au înfiinţat societatea comercială Elite Intelligence Consulting, împreună cu Marius Stoian, care a activat ani de zile ca ofiţer acoperit în presă şi a executat misiuni la Budapesta, Viena şi Chişinău. Firma Elite Intelligence Consulting acordă consultaţii pe probleme speciale şi de siguranţă naţională trustului de presă Atac, care editează cotidienele Atac şi Interesul Public, patronat de omul de afaceri Marius Locic.li de prim rang din SIE, trecuţi de curând în rezervă, respectiv Adrian Isac şi Ion Isar
Cum să-ţi închiriezi propriul imobil şi să plătească Parlamentul chiria
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Deputatul liberal din Bistriţa-Năsăud Ioan Ţintean este la primul mandat, dar, pentru că înainte de asta fost director al Direcţiei de Finanţe Publice la el în judeţ, se poate spune că la primirea mandatului era deja antrenat în inginerii financiare. În caz că doriţi să beneficiaţi de o audienţă din partea alesului, puteţi să-l căutaţi în Bistriţa, cartierul Unirea, la nr. 396, acolo unde are cabinetul parlamentar.
Cu puţin noroc însă, mergînd la adresa respectivă puteţi să nimeriţi exact acasă la deputat, pentru că la aceeaşi adresă îşi are şi domiciliul. Iar dacă odată ajunşi la adresă veţi fi surprinşi că acolo e şi un magazin fero-metal şi un magazin mixt, să nu vă speriaţi, că proprietar al acestora e tot deputatul.
Adică, pe lîngă activitatea parlamentară, Ioan Ţintean are şi o firmă, Meridian SRL, administrată de soţia Raveca, societate care se ocupă cu vînzarea de feronerie printr-un magazin situat exact la aceeaşi adresă, Unirea 396, în Bistriţa, unde îşi are deputatul atît domiciliul, cît şi biroul parlamentar. Or, dacă tot am ajuns la biroul parlamentar, că asta ne interesa pe noi, nu putem să trecem cu vederea faptul că deputatul Ţintean decontează la Parlament în fiecare lună aproximativ 4.000 de lei pentru materiale de întreţinere a biroului parlamentar, cam tot atît pentru plata personalului şi încă vreo 500 de lei lunar pentru chiria cabinetului. Iar cabinetul ăsta pentru care se fac decontările e chiar la el acasă, unde e şi magazinul de fierăraie.
Acum, că la biroul parlamentar e şi un magazin nici n-ar fi atît de grav, dar chiar aşa, să fie şi cabinetul şi magazinul la el acasă şi să-şi mai deconteze singur chiria, din banii Parlamentului, parcă nu se face.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Deputatul liberal din Bistriţa-Năsăud Ioan Ţintean este la primul mandat, dar, pentru că înainte de asta fost director al Direcţiei de Finanţe Publice la el în judeţ, se poate spune că la primirea mandatului era deja antrenat în inginerii financiare. În caz că doriţi să beneficiaţi de o audienţă din partea alesului, puteţi să-l căutaţi în Bistriţa, cartierul Unirea, la nr. 396, acolo unde are cabinetul parlamentar.
Cu puţin noroc însă, mergînd la adresa respectivă puteţi să nimeriţi exact acasă la deputat, pentru că la aceeaşi adresă îşi are şi domiciliul. Iar dacă odată ajunşi la adresă veţi fi surprinşi că acolo e şi un magazin fero-metal şi un magazin mixt, să nu vă speriaţi, că proprietar al acestora e tot deputatul.
Adică, pe lîngă activitatea parlamentară, Ioan Ţintean are şi o firmă, Meridian SRL, administrată de soţia Raveca, societate care se ocupă cu vînzarea de feronerie printr-un magazin situat exact la aceeaşi adresă, Unirea 396, în Bistriţa, unde îşi are deputatul atît domiciliul, cît şi biroul parlamentar. Or, dacă tot am ajuns la biroul parlamentar, că asta ne interesa pe noi, nu putem să trecem cu vederea faptul că deputatul Ţintean decontează la Parlament în fiecare lună aproximativ 4.000 de lei pentru materiale de întreţinere a biroului parlamentar, cam tot atît pentru plata personalului şi încă vreo 500 de lei lunar pentru chiria cabinetului. Iar cabinetul ăsta pentru care se fac decontările e chiar la el acasă, unde e şi magazinul de fierăraie.
Acum, că la biroul parlamentar e şi un magazin nici n-ar fi atît de grav, dar chiar aşa, să fie şi cabinetul şi magazinul la el acasă şi să-şi mai deconteze singur chiria, din banii Parlamentului, parcă nu se face.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)