Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 18:18 - Actualizat acum 19 minute Tudor Georgescu
ANI nu mai poate face sesizări şi nu mai poate controla averile
CCR a declarat neconstituţionale mai multe articole din legea ANI
Două capitole din legea de funcţionare a Agenţiei Nationale de Integritate au fost declarate neconstituţionale în data de 14 aprilie, fiind admise parţial o serie de excepţii de neconstituţionalitate ridicate de avocata Alice Drăghici în cazul Şerban Brădişteanu, au declarat pentru HotNews.ro surse de la Curtea Constituţională.
Alice Drăghici a declarat pentru HotNews.ro că efectul deciziei CCR este o reducere activităţii Agenţiei de Integritate.
"ANI va deveni un fel de depozit al declaraţiilor de avere. Nu va mai putea face sesizări, nu va mai avea activitate de control, singurul lucru pe care îl va face ANI este să înregistreze şi să depoziteze declaraţiile de avere şi să-i amendeze pe cei care întârzie să le depună", a spus Drăghici.
"Toate dosarele trimise în instanţă de ANI trebuie clasate şi toate dosarele trimise la instanţa de contencios administrativ trebuie închise", a mai spus avocata Alice Drăghici.
Anul trecut Agenţia Naţională de Integritate a sesizat instanţa competentă în vederea confiscării a circa 3,6 milioane de euro şi a încă 500.000 de dolari, sume ce ar fi fost obţinute nejustificat de cunoscutul chirurg Şerban Brădişteanu, în perioada în care acesta a fost parlamentar.
Recent, Şerban Brădişteanu a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler.
Surse juridice au declarat pentru HotNews.ro că judecătorii Curţii au extins controlul de neconstituţionalitate pe întreg capitolul I şi VI, fiind declarate neconstituţionale.
Sursele citate susţin că "au fost declarate neconstituţionale cele mai importante părţi ale legii".
Declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice
CCR a declarat neconstituţionale Capitolele I şi VI în integralitate din Legea de funcţionare şi organizare a Agenţiei Naţionale de Integritate. În plus alte câteva articole importante din această lege au fost declarate neconstituţionale, astfel că declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice, informează realitatea.net.
Astfel, CCR a declarat neconstituţional articolul 11, literele e,f şi g, care prevăd "e) asigură publicarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese, pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire. Declaraţiile de avere şi de interese se păstrează pe pagina de internet cel puţin 5 ani de la publicare, după care se arhivează potrivit legii; f) trimit Agenţiei, în termen de cel mult 10 zile de la primire, copii certificate ale declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese primite, pe care Agenţia le publică pe pagina proprie de internet, în termen de 30 de zile de la primirea acestora, şi le menţine publicate pe durata prevăzută de dispoziţiile lit. e);g) publică pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, numele şi funcţia persoanelor care nu depun declaraţia de avere sau declaraţia de interese în termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului legal de depunere, date pe care le comunică Agenţiei".
Capitolul I a fost declarat, în integralitate, neconstituţional
Acesta include dispoziţiile generale ale legii, astfel că ANI nu va mai putea să verifice averea dobândită de persoanele care îndeplinesc funcţii publice şi nici conflictele de interese şi incompatibilităţile acestora. Agenţia nu va mai putea nici să sesizeze organele fiscale, în situaţia în care se constată încălcarea legislaţiei, nici să suspende verificarea şi să sesizeze organele de urmărire penală, în situaţia în care se constată existenţa unor probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unor fapte penale.
Capitolul VI al Legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate este cel care se referă la verificarea averii, intitulat "Verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor". Astfel, capitolul declarat neconstituţional miercuri de către judecătorii CCR se referă la procedura prin care inspectorii ANI fac verificările averilor demnitarilor, dar şi situaţiile în care aceştia ar putea să se afle în incompatibilitate.
Dosarul Brădişteanu: Mită de aproximativ 4 milioane de euro
Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, la data de 27 martie 2007, a doctorului Șerban-Alexandru Brădișteanu, şef de secţie la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti (fost senator în perioada 2000-2004), pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi luare de mită în formă continuată.
Potrivit procurorilor Brădişteanu a favorizat firmele CC MED AG-Elveţia şi BIOMEDICA GmbH-Austria prin atribuirea discreţionară a contractelor de furnizare de produse, cauzând un prejudiciu real în dauna Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) în valoare de 9.169.606 euro. În schimbul favorizării la licitaţie a firmelor sus menţionate, prin folosirea abuzivă a poziţiei pe care o ocupa, Brădișteanu a primit, în conturile firmei sale off-shore "Arnell Development Ltd" (din Insulele Virgine Britanice), deschise la Union Bank of Switzerland din Zürich, sumele de 500.000 USD şi 3.594.333 euro, reprezentând mită pentru activitatea desfăşurată în cadrul comisiei de evaluare a licitaţiei.
joi, 15 aprilie 2010
Procurorul din ”Termopanele lui Năstase” şi ”Caltaboşii lui Remeş”
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 17:31 - Actualizat acum 34 minute Cristina Horvat
Procurorul din ”Termopanele lui Năstase” şi ”Caltaboşii lui Remeş”
Lucian Papici a condus şi dosarul Voicu
În ultimele două zile s-a vorbit mult despre faptul că DNA a suferit încă o înfrângere de răsunet. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a-i elibera pe cei trei coinculpați din dosarul Voicu se leagă de numele unui procuror: Lucian Papici. Profesionalismul său i-a scăpat pe Căşuneanu, Locic şi Costiniu.
S-a mai spus că era de așteptat ca aceasta să fie decizia definitivă a celor nouă magistrați, întrucât DNA ar fi mizat, ca de obicei, numai pe cartea interceptărilor telefonice. Or, acestea sunt probe insuficiente pentru a convinge Înalta Curte de faptul că cei trei reprezintă un pericol public și nu pot fi cercetați în stare de libertate.
Dacă analizăm backgroundul profesional al celui care a instrumentat dosarul Voicu, vom vedea că acest nou eşec al DNA era de aşteptat.
Lucian Papici, șeful Secției 1 de Combatere a Infracțiunilor de Corupție, este procurorul care a lucrat acest caz, alături de colega sa, procurorul Mariana Alexandru.
Dar conducerea cazului a fost la Papici. Aşa că mapa sa profesională trebuie privită cu mai multă atenţie.
Intrat în procuratură în anul 1994, Lucian Papici este autorul a numeroase dosare eşuate, chiar scandalos întocmite. Când spunem numeroase nu exagerăm câtuşi de puţin.
Papici a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, continuându-şi cariera de magistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
Lucian Papici a promovat în funcţii de execuţie superioare şi în funcţii de conducere: procuror-şef al Biroului de combatere a criminalităţii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş şi procuror-şef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei 1 de Combatere a Infracţiunilor Corupţiei a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Papici a fost promovat în funcţia de procuror-şef al acestei secţii din DNA, în martie 2007, de fostul ministru al Justiției, pedelista Monica Macovei.
Privit prin prisma posturilor şi a avansărilor, CV-ul oficial al procurorului Papici poate părea unul impecabil. Numai că lucrurile nu stau deloc aşa.
Primul rateu de răsunet din cariera lui Lucian Papici datează chiar din perioada în care acesta era un simplu procuror la Parchetul Timiș. În anul 2001, Papici a fabricat la comandă un rechizitoriu în urma căruia un român stabilit în Germania, Ewald Frunză, o marionetă a controversatului om de afaceri Maricel Păcuraru, a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Frunză a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru o infracțiune de înșelăciune, care s-a soldat cu prejudicierea unui alt afacerist german cu suma de 200.000 de dolari. Ewald Frunză, un individ cu studii minime (doar opt clase primare), a fost atras în afacerile nebuloase ale afaceristului Maricel Păcuraru, din Galați, a fost trimis în judecată și condamnat la pedeapsa maximă de 12 ani de închisoare pe motiv că ar fi înșelat un partener german într-o afacere cu export de taurine.
Conform descrierii faptei făcute de procurorul Lucian Papici în acel rechizitoriu din 2001, Frunză ar fi păcalit un om de afaceri german să-i plăteasca în avans 200.000 de dolari, pentru marfa promisă, după care ar fi schimbat banii dintr-un cont în altul, neonorând tranzacția. Frunză era, ce-i drept, acționar minoritar al SC Dialto SRL, implicată în tranzacție, dar nu era administrator și, foarte important, nu avea drept de semnătură la BCR Galaţi, acolo unde au ajuns cei 200.000 de dolari.
Cu toate că documentele bancare depuse de Ewald Frunză la dosarul cauzei confirmau că el nu putea dispune mutarea nici unei sume din contul firmei, pentru că nu avea drept de semnătură, magistraţii au închis ochii, inexplicabil, la aceste probe. Nu au fost menționate, ca și când nu ar fi existat. Evident că s-a dat pedeapsa maximă.
Sigur că nici procurorul Papici și nici judecătorii ulteriori nu au luat în seamă faptul că cei 200.000 doalri, la care Frunză nu avea acces, ajunseseră fix în conturile unei alte firme a lui Maricel Păcuraru. Şi că persoana care avea, de fapt, drept de semnătură în bancă era chiar cumnatul lui Maricel Păcuraru. Lucian Papici a fost și autorul altor abuzuri în acest dosar, lucruri semnalate de presa locală a vremii.
Drept răsplată pentru acest ”succes” răsunător, procurorul Papici a fost adus la DNA, în București, în 2005, după victoria portocaliilor în alegeri. La doar câteva luni, în toamna anului 2005, Lucian Papici instrumentează două dosare care sunt infirmate unul după altul în justiție, inculpații fiind achitați. Achitările au fost spectaculoase, întrucât pronunțarea lor s-a făcut pe motiv că ”faptele observate de procuror nu există”. Problema este însă alta: doi oameni și carierele lor au fost distruse, iar statul român le-a plătit acestora daune consistente.
Este vorba despre cazul judecătorului Vasile Bacu, de la Tribunalul București, care fusese trimis în judecată la data de 28.10.2005, pentru luare de mită. Rechizitoriul a fost întocmit de Lucian Papici. Judecătorul Vasile Bacu a fost achitat definitiv în februarie 2008 și a fost repus în funcție în urma deciziei CSM. Statul român i-a plătit acestui judecător salariile neîncasate din perioada de doi ani în care fost suspendat din funcție. Salariile neîncasate au fost în valoare de 100.000 de lei, la care s-au adăugat și daunele morale pentru distrugerea imaginii publice, pe care judecătorul Bacu le-a cerut într-un proces civil intentat statului român.
Credeți că doar acestea au fost eșecurile procurorului Lucian Papici?! Ei bine, nu! Domnul Papici - specializat fiind în instrumentarea unor cazuri care au rolul mai degrabă de a face PR la televizor pentru DNA - este procurorul care a lucrat și celebrul dosar al termopanelor lui Adrian Năstase, dar și dosarul în care Miron Mitrea a fost anchetat în legătură cu lucrările efectuate la casa mamei sale.
Tot Lucian Papici este semnatarul unei alte celebre ”fâsâieli” juridice, care însă a fost prezentată în media ca marele caz de corupție al secolului: dosarul „mita şi caltaboşii lui Remeș”, dosar în care fostul ministru liberal al Agriculturii era acuzat că ar fi primit mită caltaboși și pălincă, de la un alt fost ministru al Agriculturii, țărănistul Ioan Avram Mureșan.
Reamintim faptul că toate aceste trei dosare sunt înghețate în momentul de față, în principal din cauza lipsei de probe solide. Unele au fost direcționate către Curtea Constituțională, acolo unde a fost constatată neconstituționalitatea multora dintre probele mai mult pentru televiziune, iar dosarele s-au întors la DNA, acolo un zac și în ziua de azi.
Departe de a fi apărătorii vreunuia dintre cei implicați în aceste dosare, ne întrebăm în mod firesc ce se va întâmpla dacă procurorul Lucian Papici va întocmi la fel de ”bine” și dosarul Voicu, în care, până acum, trei dintre cei patru inculpați au fost eliberați din arestul preventiv, în urma unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție?!
În orice stat cu adevărat european, un procuror aflat într-o funcție atât de importantă ca Lucian Papici și care ar fi făcut doar o singură greșeală, și nu atâtea câte a făcut până acum șeful Secției 1 a DNA, ar fi fost dat afară sau trimis să ancheteze dispariţia unor găini dintr-o curte din Carei!
Cotidianul.ro
Azi - 17:31 - Actualizat acum 34 minute Cristina Horvat
Procurorul din ”Termopanele lui Năstase” şi ”Caltaboşii lui Remeş”
Lucian Papici a condus şi dosarul Voicu
În ultimele două zile s-a vorbit mult despre faptul că DNA a suferit încă o înfrângere de răsunet. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a-i elibera pe cei trei coinculpați din dosarul Voicu se leagă de numele unui procuror: Lucian Papici. Profesionalismul său i-a scăpat pe Căşuneanu, Locic şi Costiniu.
S-a mai spus că era de așteptat ca aceasta să fie decizia definitivă a celor nouă magistrați, întrucât DNA ar fi mizat, ca de obicei, numai pe cartea interceptărilor telefonice. Or, acestea sunt probe insuficiente pentru a convinge Înalta Curte de faptul că cei trei reprezintă un pericol public și nu pot fi cercetați în stare de libertate.
Dacă analizăm backgroundul profesional al celui care a instrumentat dosarul Voicu, vom vedea că acest nou eşec al DNA era de aşteptat.
Lucian Papici, șeful Secției 1 de Combatere a Infracțiunilor de Corupție, este procurorul care a lucrat acest caz, alături de colega sa, procurorul Mariana Alexandru.
Dar conducerea cazului a fost la Papici. Aşa că mapa sa profesională trebuie privită cu mai multă atenţie.
Intrat în procuratură în anul 1994, Lucian Papici este autorul a numeroase dosare eşuate, chiar scandalos întocmite. Când spunem numeroase nu exagerăm câtuşi de puţin.
Papici a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, continuându-şi cariera de magistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
Lucian Papici a promovat în funcţii de execuţie superioare şi în funcţii de conducere: procuror-şef al Biroului de combatere a criminalităţii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş şi procuror-şef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei 1 de Combatere a Infracţiunilor Corupţiei a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Papici a fost promovat în funcţia de procuror-şef al acestei secţii din DNA, în martie 2007, de fostul ministru al Justiției, pedelista Monica Macovei.
Privit prin prisma posturilor şi a avansărilor, CV-ul oficial al procurorului Papici poate părea unul impecabil. Numai că lucrurile nu stau deloc aşa.
Primul rateu de răsunet din cariera lui Lucian Papici datează chiar din perioada în care acesta era un simplu procuror la Parchetul Timiș. În anul 2001, Papici a fabricat la comandă un rechizitoriu în urma căruia un român stabilit în Germania, Ewald Frunză, o marionetă a controversatului om de afaceri Maricel Păcuraru, a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Frunză a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru o infracțiune de înșelăciune, care s-a soldat cu prejudicierea unui alt afacerist german cu suma de 200.000 de dolari. Ewald Frunză, un individ cu studii minime (doar opt clase primare), a fost atras în afacerile nebuloase ale afaceristului Maricel Păcuraru, din Galați, a fost trimis în judecată și condamnat la pedeapsa maximă de 12 ani de închisoare pe motiv că ar fi înșelat un partener german într-o afacere cu export de taurine.
Conform descrierii faptei făcute de procurorul Lucian Papici în acel rechizitoriu din 2001, Frunză ar fi păcalit un om de afaceri german să-i plăteasca în avans 200.000 de dolari, pentru marfa promisă, după care ar fi schimbat banii dintr-un cont în altul, neonorând tranzacția. Frunză era, ce-i drept, acționar minoritar al SC Dialto SRL, implicată în tranzacție, dar nu era administrator și, foarte important, nu avea drept de semnătură la BCR Galaţi, acolo unde au ajuns cei 200.000 de dolari.
Cu toate că documentele bancare depuse de Ewald Frunză la dosarul cauzei confirmau că el nu putea dispune mutarea nici unei sume din contul firmei, pentru că nu avea drept de semnătură, magistraţii au închis ochii, inexplicabil, la aceste probe. Nu au fost menționate, ca și când nu ar fi existat. Evident că s-a dat pedeapsa maximă.
Sigur că nici procurorul Papici și nici judecătorii ulteriori nu au luat în seamă faptul că cei 200.000 doalri, la care Frunză nu avea acces, ajunseseră fix în conturile unei alte firme a lui Maricel Păcuraru. Şi că persoana care avea, de fapt, drept de semnătură în bancă era chiar cumnatul lui Maricel Păcuraru. Lucian Papici a fost și autorul altor abuzuri în acest dosar, lucruri semnalate de presa locală a vremii.
Drept răsplată pentru acest ”succes” răsunător, procurorul Papici a fost adus la DNA, în București, în 2005, după victoria portocaliilor în alegeri. La doar câteva luni, în toamna anului 2005, Lucian Papici instrumentează două dosare care sunt infirmate unul după altul în justiție, inculpații fiind achitați. Achitările au fost spectaculoase, întrucât pronunțarea lor s-a făcut pe motiv că ”faptele observate de procuror nu există”. Problema este însă alta: doi oameni și carierele lor au fost distruse, iar statul român le-a plătit acestora daune consistente.
Este vorba despre cazul judecătorului Vasile Bacu, de la Tribunalul București, care fusese trimis în judecată la data de 28.10.2005, pentru luare de mită. Rechizitoriul a fost întocmit de Lucian Papici. Judecătorul Vasile Bacu a fost achitat definitiv în februarie 2008 și a fost repus în funcție în urma deciziei CSM. Statul român i-a plătit acestui judecător salariile neîncasate din perioada de doi ani în care fost suspendat din funcție. Salariile neîncasate au fost în valoare de 100.000 de lei, la care s-au adăugat și daunele morale pentru distrugerea imaginii publice, pe care judecătorul Bacu le-a cerut într-un proces civil intentat statului român.
Credeți că doar acestea au fost eșecurile procurorului Lucian Papici?! Ei bine, nu! Domnul Papici - specializat fiind în instrumentarea unor cazuri care au rolul mai degrabă de a face PR la televizor pentru DNA - este procurorul care a lucrat și celebrul dosar al termopanelor lui Adrian Năstase, dar și dosarul în care Miron Mitrea a fost anchetat în legătură cu lucrările efectuate la casa mamei sale.
Tot Lucian Papici este semnatarul unei alte celebre ”fâsâieli” juridice, care însă a fost prezentată în media ca marele caz de corupție al secolului: dosarul „mita şi caltaboşii lui Remeș”, dosar în care fostul ministru liberal al Agriculturii era acuzat că ar fi primit mită caltaboși și pălincă, de la un alt fost ministru al Agriculturii, țărănistul Ioan Avram Mureșan.
Reamintim faptul că toate aceste trei dosare sunt înghețate în momentul de față, în principal din cauza lipsei de probe solide. Unele au fost direcționate către Curtea Constituțională, acolo unde a fost constatată neconstituționalitatea multora dintre probele mai mult pentru televiziune, iar dosarele s-au întors la DNA, acolo un zac și în ziua de azi.
Departe de a fi apărătorii vreunuia dintre cei implicați în aceste dosare, ne întrebăm în mod firesc ce se va întâmpla dacă procurorul Lucian Papici va întocmi la fel de ”bine” și dosarul Voicu, în care, până acum, trei dintre cei patru inculpați au fost eliberați din arestul preventiv, în urma unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție?!
În orice stat cu adevărat european, un procuror aflat într-o funcție atât de importantă ca Lucian Papici și care ar fi făcut doar o singură greșeală, și nu atâtea câte a făcut până acum șeful Secției 1 a DNA, ar fi fost dat afară sau trimis să ancheteze dispariţia unor găini dintr-o curte din Carei!
miercuri, 14 aprilie 2010
Sub umbrela lui Adriean Videanu
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
13 Apr 2010 - Actualizat acum 53 minute Dan Odagiu
Sub umbrela lui Adriean Videanu
Craiul David, pionul afacerilor cu energie pentru băieţii deştepţi
Mai toţi directorii instituţiilor deconcentrate au fost daţi afară de guvernul Boc în ultimii doi ani pentru instalarea oamenilor PDL. Spunem mai toţi pentru că unul singur a supravieţuit. Este vorba despre Mihai Ciprian David, actualul şef al Hidroelectrica, membru PSD.
Numit pe 1 iulie 2007 la conducerea Hidroelectrica, Mihai Ciprian David continuă să reziste la conducerea companiei chiar dacă majoritatea membrilor PSD de la conducerea instituţiilor deconcentrate au fost maziliţi. Pentru că trebuie spus că Mihai David a fost preşedinte al organizaţiei municipale PSD din Braşov şi a fost numit în funcţia de director al Hidroelectrica de Adriean Videanu la cererea preşedintelui Senatului, Mircea Geoană. Mai mult, Mihai David este încă membru PSD. „Mihai David nu mai este preşedintele organizaţiei municipale PSD, deoarece nu a mai candidat la această funcţe, dar este încă membru PSD”, a declarat pentru cotidianul.ro Constantin Niţă, preşedintele organizaţiei PSD Braşov.
Şi atunci rămâne întrebarea: cum de rezistă încă Mihai David în această funcţie cu tot trecutul său? Un prim răspuns vine din prezent.
Zilele trecute a fost semnat un contract între Hidroelectrica şi ALRO, prin care prima societate îi vindea celei de-a doua trei milioane de megawaţi pe an până în 2018. Adică 5,5% din producţia naţională la un preţ care “va fi stabilit în funcţie de o serie de factori, precum cotaţia aluminiului la bursa metalelor de la Londra”.
Practic, preţul de livrare va fi în jur de 31 de euro/MWh, preţ care este cu 30% mai mic faţă de preţul de piaţă, de 44 de euro/MWh. Astfel, dacă s-ar menţine preţurile curente, ALRO va plăti câte 93 de milioane de euro pe an în următorii opt ani. În schimb, Hidroelectrica încasează anual cu aproape 30 de milioane de euro mai puţin comparativ cu preţul de piaţă şi îşi asumă riscul să vândă chiar mai ieftin, în caz că aluminiul se va ieftini şi mai mult.
Iniţiativa contractului aparţine societăţii Hidroelectrica, al cărei director general, Mihai David, a declarat în noiembrie că vrea să propună producătorului de aluminiu ALRO Slatina încheierea unui parteneriat pe termen lung de vânzare a energiei electrice la un preţ care să varieze în funcţie de cotaţia internaţională a aluminiului. David spunea la acea vreme că ALRO nu va rezista pe piaţă dacă va cumpăra la 44 de euro/MWh de la una dintre viitoarele două companii naţionale.
Chiar dacă la prima vedere pare că Hidroelectrica lui Mihai David a făcut o afacere proastă există însă o explicaţie logică a acestui contract. Încă din 2005 ALRO a făcut lobby atât la Stolojan, cât şi la Băsescu pentru cumpărarea de energie la un preţ preferenţial. Memoriul prin care ALRO cerea curent ieftin fusese transmis de Preşedinţie către Ministerul Economiei în 2006 cu următoarea rugăminte: „Domnule ministru Codruţ Şereş, vă rog analizaţi scrisoarea şi dispuneţi măsuri în conformitate cu interesele Guvernului, iar dacă este posibil şi cu interesele economiei naţionale" - era adnotarea preşedintelui Traian Băsescu.
Şi afacerile din trecut ale lui Mihai David ar putea să ne explice prezenţa sa în fruntea Hidroelectrica. Pentru că Mihai David a făcut afaceri cu Corneliu Iacobov, a fost partener de business cu fraţii Păunescu şi a fost cercetat alături de Radu Sârbu într-un dosar ce viza privatizarea hotelului Bucureşti. De numele său este legată şi Afacerea „Aerotravel”. La sfârşitul guvernării Isărescu, firma unde David era acţionar ar fi primit opt miliarde de lei vechi pentru a-i plimba prin lume pe câţiva parlamentari alături de copiii lor în locul unor premianţi la olimpiadă.
Actualul şef al Hidroelectrica ştie pe de rost istoria băieţilor deştepţi din energie. „Toată lumea vorbeşte de băieţii deştepţi, dar nimeni nu se întreabă cum a fost posibil să existe o astfel de situaţie în care Hidroelectrica să fie dezavantajată în relaţia cu ceilalţi producători, iar atunci când a făcut parte alături de aceştia în RENEL-CONEL să fie puternic decapitalizată. Spre exemplu, dacă preţul real al unul megawatt era de 50 de dolari, Hidroelectrica era nevoită să-l vândă cu 5 dolari. În acest context s-a înfiinţat categoria băieţilor deştepţi care a venit şi a spus că nu vă dau 50 de dolari, dar nici 5, ci undeva la 25-30 de dolari. Undeva la mijloc, dar vă dăm banii înainte, ceea ce a permis continuarea dezvoltării companiei. De aceea au semnat aceste contracte pe termen lung. Bineînţeles că au avut şi sprijin politic“, afirma acum două luni Mihai David.
Mai rămâne o singură întrebare: care este preţul menţinerii lui David în fruntea celei mai râvnite companii de energie electrică din România?
Cotidianul.ro
13 Apr 2010 - Actualizat acum 53 minute Dan Odagiu
Sub umbrela lui Adriean Videanu
Craiul David, pionul afacerilor cu energie pentru băieţii deştepţi
Mai toţi directorii instituţiilor deconcentrate au fost daţi afară de guvernul Boc în ultimii doi ani pentru instalarea oamenilor PDL. Spunem mai toţi pentru că unul singur a supravieţuit. Este vorba despre Mihai Ciprian David, actualul şef al Hidroelectrica, membru PSD.
Numit pe 1 iulie 2007 la conducerea Hidroelectrica, Mihai Ciprian David continuă să reziste la conducerea companiei chiar dacă majoritatea membrilor PSD de la conducerea instituţiilor deconcentrate au fost maziliţi. Pentru că trebuie spus că Mihai David a fost preşedinte al organizaţiei municipale PSD din Braşov şi a fost numit în funcţia de director al Hidroelectrica de Adriean Videanu la cererea preşedintelui Senatului, Mircea Geoană. Mai mult, Mihai David este încă membru PSD. „Mihai David nu mai este preşedintele organizaţiei municipale PSD, deoarece nu a mai candidat la această funcţe, dar este încă membru PSD”, a declarat pentru cotidianul.ro Constantin Niţă, preşedintele organizaţiei PSD Braşov.
Şi atunci rămâne întrebarea: cum de rezistă încă Mihai David în această funcţie cu tot trecutul său? Un prim răspuns vine din prezent.
Zilele trecute a fost semnat un contract între Hidroelectrica şi ALRO, prin care prima societate îi vindea celei de-a doua trei milioane de megawaţi pe an până în 2018. Adică 5,5% din producţia naţională la un preţ care “va fi stabilit în funcţie de o serie de factori, precum cotaţia aluminiului la bursa metalelor de la Londra”.
Practic, preţul de livrare va fi în jur de 31 de euro/MWh, preţ care este cu 30% mai mic faţă de preţul de piaţă, de 44 de euro/MWh. Astfel, dacă s-ar menţine preţurile curente, ALRO va plăti câte 93 de milioane de euro pe an în următorii opt ani. În schimb, Hidroelectrica încasează anual cu aproape 30 de milioane de euro mai puţin comparativ cu preţul de piaţă şi îşi asumă riscul să vândă chiar mai ieftin, în caz că aluminiul se va ieftini şi mai mult.
Iniţiativa contractului aparţine societăţii Hidroelectrica, al cărei director general, Mihai David, a declarat în noiembrie că vrea să propună producătorului de aluminiu ALRO Slatina încheierea unui parteneriat pe termen lung de vânzare a energiei electrice la un preţ care să varieze în funcţie de cotaţia internaţională a aluminiului. David spunea la acea vreme că ALRO nu va rezista pe piaţă dacă va cumpăra la 44 de euro/MWh de la una dintre viitoarele două companii naţionale.
Chiar dacă la prima vedere pare că Hidroelectrica lui Mihai David a făcut o afacere proastă există însă o explicaţie logică a acestui contract. Încă din 2005 ALRO a făcut lobby atât la Stolojan, cât şi la Băsescu pentru cumpărarea de energie la un preţ preferenţial. Memoriul prin care ALRO cerea curent ieftin fusese transmis de Preşedinţie către Ministerul Economiei în 2006 cu următoarea rugăminte: „Domnule ministru Codruţ Şereş, vă rog analizaţi scrisoarea şi dispuneţi măsuri în conformitate cu interesele Guvernului, iar dacă este posibil şi cu interesele economiei naţionale" - era adnotarea preşedintelui Traian Băsescu.
Şi afacerile din trecut ale lui Mihai David ar putea să ne explice prezenţa sa în fruntea Hidroelectrica. Pentru că Mihai David a făcut afaceri cu Corneliu Iacobov, a fost partener de business cu fraţii Păunescu şi a fost cercetat alături de Radu Sârbu într-un dosar ce viza privatizarea hotelului Bucureşti. De numele său este legată şi Afacerea „Aerotravel”. La sfârşitul guvernării Isărescu, firma unde David era acţionar ar fi primit opt miliarde de lei vechi pentru a-i plimba prin lume pe câţiva parlamentari alături de copiii lor în locul unor premianţi la olimpiadă.
Actualul şef al Hidroelectrica ştie pe de rost istoria băieţilor deştepţi din energie. „Toată lumea vorbeşte de băieţii deştepţi, dar nimeni nu se întreabă cum a fost posibil să existe o astfel de situaţie în care Hidroelectrica să fie dezavantajată în relaţia cu ceilalţi producători, iar atunci când a făcut parte alături de aceştia în RENEL-CONEL să fie puternic decapitalizată. Spre exemplu, dacă preţul real al unul megawatt era de 50 de dolari, Hidroelectrica era nevoită să-l vândă cu 5 dolari. În acest context s-a înfiinţat categoria băieţilor deştepţi care a venit şi a spus că nu vă dau 50 de dolari, dar nici 5, ci undeva la 25-30 de dolari. Undeva la mijloc, dar vă dăm banii înainte, ceea ce a permis continuarea dezvoltării companiei. De aceea au semnat aceste contracte pe termen lung. Bineînţeles că au avut şi sprijin politic“, afirma acum două luni Mihai David.
Mai rămâne o singură întrebare: care este preţul menţinerii lui David în fruntea celei mai râvnite companii de energie electrică din România?
Liliana Mincă joacă tare la 2/69
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 14 Apr 2010
Liliana Mincă este o femeie fatală. Fatalitatea este direct proporţională cu găurile pe care le lasă în urmă Lilişor, prin locurile pe unde a trecut ca angajată. A lucrat ca dactilografă la Balli, firma lui Victor Atanasie Stănculescu. I-a făcut capul mare generalului Ghipsulescu, a pus mîna pe un împrumut, a dispărut în ceaţă cu datoriile neplătite. Concomitent cu Balli, a lucrat ca director comercial la firma Fippi International. I-a pus bulanul în braţe patronului italian, un moşcotano libidinoso, care s-a trezit tîrziu că a rămas fără un autoturism Ford şi 6 miliarde de lei şi fluieră şi acum a pagubă.
De la Agenţia Naţională de Control al Exporturilor a plecat cu informaţii ruşinoase, pe care le foloseşte cu succes împotriva adversarilor politici, în calitate de membru PC şi candidat la parţialele parlamentare, în Colegiul 19.
Cîtă vreme a condus Loteria, instituţia a ajuns puşculiţa poliţiştilor, sereiştilor şi sepepiştilor, cu care s-a înţeles de minune în casele conspirative. Cu banii ce dădeau pe din lături de la Loterie, ca gulerul de bere dintr-o halbă fără măsură, Lili şi-a cumpărat protecţia lui Voiculescu-Felix, sponsorizînd candidaţii partidului în alegeri. Madam Loto, cum îi zic cunoscătorii, a gestionat cele mai controversate cîştiguri din istoria lui 6/49. Perechea ei reală ar fi trebuit să fie Ogică. N-a avut noroc să-l ia de bărbat, dar niciodată să nu zică niciodată. S-a măritat tîrziu, la vîrsta la care o ţărancă din Botoşani, de unde e originară, devine mamaie. Ca să nu rămînă singură cu numele Ghervasuc, madam Loto s-a mai încuscrit cu încă două nume de rezervă, rezervistul SRI Nelu Mincă şi bancherul Mihai Bogza de la Bankcoop. Mincă părea mai ofertant, că pînă la rivuluţiune a fost colonel de Securitate, iar actualmente este director de hotel în staţiunea Saturn şi liderul conservatorilor din Mangalia.
Prevăzătoare din fire, Liliana a jucat pe varianta 2/69: şi-a pus pirostriile cu Mincă, dar se bucură de farmecele lui Bogza şi se lasă vrăjită de ghiersul său irezistibil de devalizator de bănci, că la asta se pricepe de minune, după ce a ţepuit Banca Religiilor. Nunta n-a fost ca-n poveşti, ci fix ca la ghiolbanii ajunşi: rochie Agnes Toma cu 46 de diamante atîrnate pe post de beculeţe şi brelocuri, conduri de Cenuşăreasă din horbotă, o juma’ de mie de invitaţi, restaurant "Paradiso" ca să se asorteze cu fericirea, muzichia lui Botgros şi glasul Mariei Dragomiroiu, nota de plată cu cinci zerouri. Cea mai mare calitate a lui Mincă este că a păşit în lotul tinerelor speranţe care se apropie deja de 65 de ani. Drept care, Lilişor obişnuieşte să-l lase în uichenduri singur acasă şi să-şi petreacă sfîrşiturile de săptămînă, dimineaţa cu Bogza, iar seara cu băieţii, în budoarele conspirative ale securităţii naţionale.
Lilly Mîrlan
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 14 Apr 2010
Liliana Mincă este o femeie fatală. Fatalitatea este direct proporţională cu găurile pe care le lasă în urmă Lilişor, prin locurile pe unde a trecut ca angajată. A lucrat ca dactilografă la Balli, firma lui Victor Atanasie Stănculescu. I-a făcut capul mare generalului Ghipsulescu, a pus mîna pe un împrumut, a dispărut în ceaţă cu datoriile neplătite. Concomitent cu Balli, a lucrat ca director comercial la firma Fippi International. I-a pus bulanul în braţe patronului italian, un moşcotano libidinoso, care s-a trezit tîrziu că a rămas fără un autoturism Ford şi 6 miliarde de lei şi fluieră şi acum a pagubă.
De la Agenţia Naţională de Control al Exporturilor a plecat cu informaţii ruşinoase, pe care le foloseşte cu succes împotriva adversarilor politici, în calitate de membru PC şi candidat la parţialele parlamentare, în Colegiul 19.
Cîtă vreme a condus Loteria, instituţia a ajuns puşculiţa poliţiştilor, sereiştilor şi sepepiştilor, cu care s-a înţeles de minune în casele conspirative. Cu banii ce dădeau pe din lături de la Loterie, ca gulerul de bere dintr-o halbă fără măsură, Lili şi-a cumpărat protecţia lui Voiculescu-Felix, sponsorizînd candidaţii partidului în alegeri. Madam Loto, cum îi zic cunoscătorii, a gestionat cele mai controversate cîştiguri din istoria lui 6/49. Perechea ei reală ar fi trebuit să fie Ogică. N-a avut noroc să-l ia de bărbat, dar niciodată să nu zică niciodată. S-a măritat tîrziu, la vîrsta la care o ţărancă din Botoşani, de unde e originară, devine mamaie. Ca să nu rămînă singură cu numele Ghervasuc, madam Loto s-a mai încuscrit cu încă două nume de rezervă, rezervistul SRI Nelu Mincă şi bancherul Mihai Bogza de la Bankcoop. Mincă părea mai ofertant, că pînă la rivuluţiune a fost colonel de Securitate, iar actualmente este director de hotel în staţiunea Saturn şi liderul conservatorilor din Mangalia.
Prevăzătoare din fire, Liliana a jucat pe varianta 2/69: şi-a pus pirostriile cu Mincă, dar se bucură de farmecele lui Bogza şi se lasă vrăjită de ghiersul său irezistibil de devalizator de bănci, că la asta se pricepe de minune, după ce a ţepuit Banca Religiilor. Nunta n-a fost ca-n poveşti, ci fix ca la ghiolbanii ajunşi: rochie Agnes Toma cu 46 de diamante atîrnate pe post de beculeţe şi brelocuri, conduri de Cenuşăreasă din horbotă, o juma’ de mie de invitaţi, restaurant "Paradiso" ca să se asorteze cu fericirea, muzichia lui Botgros şi glasul Mariei Dragomiroiu, nota de plată cu cinci zerouri. Cea mai mare calitate a lui Mincă este că a păşit în lotul tinerelor speranţe care se apropie deja de 65 de ani. Drept care, Lilişor obişnuieşte să-l lase în uichenduri singur acasă şi să-şi petreacă sfîrşiturile de săptămînă, dimineaţa cu Bogza, iar seara cu băieţii, în budoarele conspirative ale securităţii naţionale.
Lilly Mîrlan
Fă-te rudă cu statul pînă treci criza
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
13 Apr 2010 | Biroul de Investigatii
La ce bun e să fii soţie de demnitar dacă n-ai şi tu un post călduţ, plătit de stat şi rezolvat de bărbat? Că doar nu se cade ca jumătatea mai frumoasă a politicianului român ajuns la borcanul cu lovele să aibă un simplu rol de casnică. La fel cum nici bărbatul însurat bine, cu o doamnă politician de succes, nu se cade să îşi petreacă ziua la cumpărături ori dînd cu aspiratorul prin casă. Politicianul român munceşte fără odihnă pentru binele comun. Iar binele comun al politicianului începe mereu cu binele aproapelui său: soţ, soţie, văr, frate, unchi sau cumătrau.
Citiţi în Academia Caţavencude miercuri despre soţii şi soţiile de politician şi cum îngraşă bugetul propriilor familii cu bani din bugetul tot mai sărăcit al statului.
Catavencu.ro
13 Apr 2010 | Biroul de Investigatii
La ce bun e să fii soţie de demnitar dacă n-ai şi tu un post călduţ, plătit de stat şi rezolvat de bărbat? Că doar nu se cade ca jumătatea mai frumoasă a politicianului român ajuns la borcanul cu lovele să aibă un simplu rol de casnică. La fel cum nici bărbatul însurat bine, cu o doamnă politician de succes, nu se cade să îşi petreacă ziua la cumpărături ori dînd cu aspiratorul prin casă. Politicianul român munceşte fără odihnă pentru binele comun. Iar binele comun al politicianului începe mereu cu binele aproapelui său: soţ, soţie, văr, frate, unchi sau cumătrau.
Citiţi în Academia Caţavencude miercuri despre soţii şi soţiile de politician şi cum îngraşă bugetul propriilor familii cu bani din bugetul tot mai sărăcit al statului.
luni, 12 aprilie 2010
Strandul Tineretului, defrisat si demolat peste noapte. Carnagiu urbanistic fara avize
Romania trebuie salvata!
Publicat: 02 apr 2010 | Sursa: HotNews.ro
In mai putin de doua zile, aproape jumatate din Strandul Tineretului a fost defrisat, iar vestiarele demolate. Monica Nazare, sefa Directiei de Mediu din Primaria Capitalei, spune ca nu a dat niciun aviz pentru taierea copacilor din aceasta locatie (defrisarile din Bucuresti se fac cu avizul obligatoriu al acestei Directii)
Dragos Tanasoiu, director adjunct al Directiei de Disciplina in Constructii din cadrul Primariei Capitalei, spune ca demolatorii nu au putut prezenta nici un act care sa justifice lucrarile facute.
"Noi ne-am dus la fata locului in aceasta dimineata si muncitorii care erau acolo ne-au spus ca efectueaza lucrari de reamenajare a bazei sportive si a unei parcari pe latura dinspre capatul tramvaiului 41. Nu ne-au putut prezenta insa nici o autorizatie de demolare sau de construire. Le-am dat interdictie de continuare a lucrarilor pana ne vor prezenta actele. Daca au facut lucrari fara autorizatie, este penal. Vom incerca sa lamurim problema maine", ne-a declarat Tanasoiu.
Strandul Tineretului este administrat de societatea Kiseleff Business Plaza, la care sunt actionari printre altii, Michael Peter Lloyd si Andrei Mihai Bejenaru, apropiati ai omului de afaceri Puiu Popoviciu.
Istoria unui scandal urbanistic
In 2005, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat pe acest teren un turn de circa 100 de metri inaltime. Planul Urbanistic Zonal prin care s-a aprobat constructia nu are insa avizul de urbanism cerut de lege. Desi ilegalitatea este vizibila, PUZ-ul este inca valabil deoarece nici o instanta nu a constatat ilegalitatea acestuia, iar termenul in care putea fi atacat de Prefectura in contencios administrativ a expirat.
Publicat: 02 apr 2010 | Sursa: HotNews.ro
In mai putin de doua zile, aproape jumatate din Strandul Tineretului a fost defrisat, iar vestiarele demolate. Monica Nazare, sefa Directiei de Mediu din Primaria Capitalei, spune ca nu a dat niciun aviz pentru taierea copacilor din aceasta locatie (defrisarile din Bucuresti se fac cu avizul obligatoriu al acestei Directii)
Dragos Tanasoiu, director adjunct al Directiei de Disciplina in Constructii din cadrul Primariei Capitalei, spune ca demolatorii nu au putut prezenta nici un act care sa justifice lucrarile facute.
"Noi ne-am dus la fata locului in aceasta dimineata si muncitorii care erau acolo ne-au spus ca efectueaza lucrari de reamenajare a bazei sportive si a unei parcari pe latura dinspre capatul tramvaiului 41. Nu ne-au putut prezenta insa nici o autorizatie de demolare sau de construire. Le-am dat interdictie de continuare a lucrarilor pana ne vor prezenta actele. Daca au facut lucrari fara autorizatie, este penal. Vom incerca sa lamurim problema maine", ne-a declarat Tanasoiu.
Strandul Tineretului este administrat de societatea Kiseleff Business Plaza, la care sunt actionari printre altii, Michael Peter Lloyd si Andrei Mihai Bejenaru, apropiati ai omului de afaceri Puiu Popoviciu.
Istoria unui scandal urbanistic
In 2005, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat pe acest teren un turn de circa 100 de metri inaltime. Planul Urbanistic Zonal prin care s-a aprobat constructia nu are insa avizul de urbanism cerut de lege. Desi ilegalitatea este vizibila, PUZ-ul este inca valabil deoarece nici o instanta nu a constatat ilegalitatea acestuia, iar termenul in care putea fi atacat de Prefectura in contencios administrativ a expirat.
CLUBUL DE FIŢE, ÎNTINS PE 1.000 DE METRI PĂTRAŢI
Romania trebuie salvata!
Jurnalul National.ro
de Monica Andrei Capatos
12/04/2010
CLUBUL DE FIŢE, ÎNTINS PE 1.000 DE METRI PĂTRAŢI
Bamboo-Le Gaga de Herăstrău
Când vor să construiască, construiesc. Pe acest criteriu au mers cei care au afacerea Clubului Le Gaga, din Parcul Herăstrău, denumit la început Bamboo. Pentru că plângerea penală făcută de primarul Sorin Oprescu, în urmă cu un an, s-a transformat într-o amendă penală, patronii n-au fost intimidaţi şi au mers mai departe. În aceste zile, muncitorii lucrează zi şi noapte pentru a reconstrui clubul de fiţe la dimensiuni mult mai mari. Şantierul este întins pe o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Urmează o altă plângere penală pentru construirea fără autorizaţie pe un spaţiu verde considerat monument istoric.
Acum un an, Jurnalul Naţional publica o serie de materiale în care arăta cum terasele din Parcul Herăstrău, monument istoric, erau construite, pe şest, mai ales pe timp de noapte. Bamboo, ulterior Le Gaga, a apărut pe spaţiul unor terenuri de tenis ce aparţineau de fostul BTT. Au urmat defrişările, montările de schele, iar construcţia a fost gata în câteva săptămâni. Inspectorii municipalităţii au declarat atunci şantierul ilegal, dar, fiind vorba de un teren privat, numai instanţa putea da un verdict. Plângerea penală ce a fost făcută de primarul Sorin Oprescu firmei SC TAIFUN SERVICE SRL s-a transformat într-o amendă penală. Şi cam atât.
Acest lucru s-a întâmplat în 2009, în aceste zile istoria se repetă. Muncitorii au fost chemaţi să reconstruiască clubul, mai mult, să ridice şi unele anexe ce nu erau proiectate în vara trecută. "Uite ce înseamnă o hotărâre judecătorească nedreaptă. Şi mă refer aici în principal la procesul pe care Primăria Capitalei şi Clubul Sportiv Sportul Studenţesc îl au cu reprezentanţii fostului BTT pentru a lua în patrimoniul municipalităţii cele şapte hectare din Parcul Herăstrău. Dacă judecătorii Curţii de Apel nu întorceau procesul la Tribunalul Bucureşti şi dădeau o decizie clară pe baza documentelor depuse la dosar, acum lucrurile puteau fi rezolvate. Este un dispreţ faţă de lege", ne-a declarat Sorin Oprescu.
LUCRĂRI PE 1.000 DE METRI PĂTRAŢI
Situaţia este şi mai încâlcită pentru că în joc au apărut mai multe firme ce au legătură cu acest club cu pretenţii amplasat pe spaţiul verde. Dacă acum un an plângerea penală a fost făcută pe SC TAIFUN SERVICE SRL, ulterior afacerea a fost trecută pe societatea TOTAL CENTER, iar în prezent constructorul care trebuie să răspundă de lucrările din Herăstrău este SC Morgana Invest SRL, cu sediul pe Strada Tuzla, unde îşi desfăşoară activitatea celălalt club Bamboo.
În urma controlului efectuat la faţa locului, inspectorii au constatat că s-au făcut reparaţii de modernizare şi extindere de construcţii pe fostul teren al BTT, pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 de metri pătraţi, mult mai mult decât în 2009, fără nici un fel de autorizaţie. Au fost montaţi stâlpi metalici şi grinzi din aluminiu.
Conform Legii 50/1991, art. 24, constituie infracţiuni următoarele fapte: executarea, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de organele de control. La toate acestea se adaugă şi faptul că terenul pe care s-a construit Le Gaga este declarat monument istoric.
În aceste condiţii, primarul general va face o nouă plângere penală către Judecătoria Sectorului 1. "Instanţa trebuie să ţină cont că este vorba despre un parc istoric, poate acum, în al 12-lea ceas, ar fi cazul să dea o decizie corectă", ne-a mai spus primarul general, Sorin Oprescu. Edilul a mai făcut şi alte plângeri penale ce au legătură cu unele construcţii ilegale din Parcul Herăstrău, însă deocamdată nu a primit nici un răspuns.
AFACEREA BTT, ÎNCĂ ÎN INSTANŢĂ
Lanţul ilegalităţilor a început în 1999, când, printr-un ordin al Ministerului Tineretului şi Sportului de atunci, Biroul de Turism şi Tranzacţii SA (BTT) a primit un certificat de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 7 hectare din Parcul Herăstrău, zonă în care a apărut şi Clubul Le Gaga. Asta în condiţiile în care spaţiul verde este domeniul public al statului, fiind parte dintr-o zonă declarată monument istoric.
Modalitatea prin care s-a făcut această trecere este controversată, fapt recunoscut şi de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Imediat după ce BTT a intrat în posesia terenului, s-a asociat cu Domino 94 Impex SRL, căreia i-a vândut 63.000 de metri pătraţi. Această firmă este controlată de trei persoane influente, respectiv Bartolomeu Finiş, Adrian Petrache şi Alexandru Bittner. Restul, de 7.000 de metri pătraţi, a ajuns în posesia lui Fernando Enciu, numele său fiind legat de afaceri legate de Insula Mare a Brăilei şi de Fly Taxi.
Singurii care mai incomodau prin zonă erau reprezentanţii Clubului Sportiv Sportul Studenţesc, care au încercat să desfăşoare în continuare o activitate sportivă pe terenul respectiv, fapt ce a deranjat investitorii, care aveau planuri măreţe în Herăstrău.
Au fost somaţi să părăsească spaţiul clubului sportiv, au fost ameninţaţi, li s-au făcut promisiuni financiare. De şapte ani, reprezentantul Secţiei de Yachting din Clubul Sportiv Sportul Studenţesc, Liviu Doară, se judecă cu BTT şi Domino 94 Impex SRL pentru a face dreptate.
El a obţinut la sfârşitul lui 2008 la Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă o decizie prin care instanţa constată nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, emis de Ministerul Tineretului, precum şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.
Evident că BTT şi SC Domino Impex SRL au făcut recurs la Curtea de Apel. Aceasta a considerat că trebuie să retrimită dosarul la Tribunalul Bucureşti, din motive deocamdată neştiute. Anul trecut, instanţa a admis cererea Primăriei Capitalei de a intra în proces şi de a-şi apăra practic un teren care-i aparţine încă de pe vremea lui Carol II, cel care a înfiinţat Parcul Herăstrău.
Jurnalul National.ro
de Monica Andrei Capatos
12/04/2010
CLUBUL DE FIŢE, ÎNTINS PE 1.000 DE METRI PĂTRAŢI
Bamboo-Le Gaga de Herăstrău
Când vor să construiască, construiesc. Pe acest criteriu au mers cei care au afacerea Clubului Le Gaga, din Parcul Herăstrău, denumit la început Bamboo. Pentru că plângerea penală făcută de primarul Sorin Oprescu, în urmă cu un an, s-a transformat într-o amendă penală, patronii n-au fost intimidaţi şi au mers mai departe. În aceste zile, muncitorii lucrează zi şi noapte pentru a reconstrui clubul de fiţe la dimensiuni mult mai mari. Şantierul este întins pe o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Urmează o altă plângere penală pentru construirea fără autorizaţie pe un spaţiu verde considerat monument istoric.
Acum un an, Jurnalul Naţional publica o serie de materiale în care arăta cum terasele din Parcul Herăstrău, monument istoric, erau construite, pe şest, mai ales pe timp de noapte. Bamboo, ulterior Le Gaga, a apărut pe spaţiul unor terenuri de tenis ce aparţineau de fostul BTT. Au urmat defrişările, montările de schele, iar construcţia a fost gata în câteva săptămâni. Inspectorii municipalităţii au declarat atunci şantierul ilegal, dar, fiind vorba de un teren privat, numai instanţa putea da un verdict. Plângerea penală ce a fost făcută de primarul Sorin Oprescu firmei SC TAIFUN SERVICE SRL s-a transformat într-o amendă penală. Şi cam atât.
Acest lucru s-a întâmplat în 2009, în aceste zile istoria se repetă. Muncitorii au fost chemaţi să reconstruiască clubul, mai mult, să ridice şi unele anexe ce nu erau proiectate în vara trecută. "Uite ce înseamnă o hotărâre judecătorească nedreaptă. Şi mă refer aici în principal la procesul pe care Primăria Capitalei şi Clubul Sportiv Sportul Studenţesc îl au cu reprezentanţii fostului BTT pentru a lua în patrimoniul municipalităţii cele şapte hectare din Parcul Herăstrău. Dacă judecătorii Curţii de Apel nu întorceau procesul la Tribunalul Bucureşti şi dădeau o decizie clară pe baza documentelor depuse la dosar, acum lucrurile puteau fi rezolvate. Este un dispreţ faţă de lege", ne-a declarat Sorin Oprescu.
LUCRĂRI PE 1.000 DE METRI PĂTRAŢI
Situaţia este şi mai încâlcită pentru că în joc au apărut mai multe firme ce au legătură cu acest club cu pretenţii amplasat pe spaţiul verde. Dacă acum un an plângerea penală a fost făcută pe SC TAIFUN SERVICE SRL, ulterior afacerea a fost trecută pe societatea TOTAL CENTER, iar în prezent constructorul care trebuie să răspundă de lucrările din Herăstrău este SC Morgana Invest SRL, cu sediul pe Strada Tuzla, unde îşi desfăşoară activitatea celălalt club Bamboo.
În urma controlului efectuat la faţa locului, inspectorii au constatat că s-au făcut reparaţii de modernizare şi extindere de construcţii pe fostul teren al BTT, pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 de metri pătraţi, mult mai mult decât în 2009, fără nici un fel de autorizaţie. Au fost montaţi stâlpi metalici şi grinzi din aluminiu.
Conform Legii 50/1991, art. 24, constituie infracţiuni următoarele fapte: executarea, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de organele de control. La toate acestea se adaugă şi faptul că terenul pe care s-a construit Le Gaga este declarat monument istoric.
În aceste condiţii, primarul general va face o nouă plângere penală către Judecătoria Sectorului 1. "Instanţa trebuie să ţină cont că este vorba despre un parc istoric, poate acum, în al 12-lea ceas, ar fi cazul să dea o decizie corectă", ne-a mai spus primarul general, Sorin Oprescu. Edilul a mai făcut şi alte plângeri penale ce au legătură cu unele construcţii ilegale din Parcul Herăstrău, însă deocamdată nu a primit nici un răspuns.
AFACEREA BTT, ÎNCĂ ÎN INSTANŢĂ
Lanţul ilegalităţilor a început în 1999, când, printr-un ordin al Ministerului Tineretului şi Sportului de atunci, Biroul de Turism şi Tranzacţii SA (BTT) a primit un certificat de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 7 hectare din Parcul Herăstrău, zonă în care a apărut şi Clubul Le Gaga. Asta în condiţiile în care spaţiul verde este domeniul public al statului, fiind parte dintr-o zonă declarată monument istoric.
Modalitatea prin care s-a făcut această trecere este controversată, fapt recunoscut şi de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Imediat după ce BTT a intrat în posesia terenului, s-a asociat cu Domino 94 Impex SRL, căreia i-a vândut 63.000 de metri pătraţi. Această firmă este controlată de trei persoane influente, respectiv Bartolomeu Finiş, Adrian Petrache şi Alexandru Bittner. Restul, de 7.000 de metri pătraţi, a ajuns în posesia lui Fernando Enciu, numele său fiind legat de afaceri legate de Insula Mare a Brăilei şi de Fly Taxi.
Singurii care mai incomodau prin zonă erau reprezentanţii Clubului Sportiv Sportul Studenţesc, care au încercat să desfăşoare în continuare o activitate sportivă pe terenul respectiv, fapt ce a deranjat investitorii, care aveau planuri măreţe în Herăstrău.
Au fost somaţi să părăsească spaţiul clubului sportiv, au fost ameninţaţi, li s-au făcut promisiuni financiare. De şapte ani, reprezentantul Secţiei de Yachting din Clubul Sportiv Sportul Studenţesc, Liviu Doară, se judecă cu BTT şi Domino 94 Impex SRL pentru a face dreptate.
El a obţinut la sfârşitul lui 2008 la Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă o decizie prin care instanţa constată nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, emis de Ministerul Tineretului, precum şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.
Evident că BTT şi SC Domino Impex SRL au făcut recurs la Curtea de Apel. Aceasta a considerat că trebuie să retrimită dosarul la Tribunalul Bucureşti, din motive deocamdată neştiute. Anul trecut, instanţa a admis cererea Primăriei Capitalei de a intra în proces şi de a-şi apăra practic un teren care-i aparţine încă de pe vremea lui Carol II, cel care a înfiinţat Parcul Herăstrău.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)