Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 11:39
Suedezii de la SAAB încearcă să "răstoarne" pe ultima sută de metri decizia autorităţilor de la Bucureşti de a achiziţiona avioane F-16 în uz de la firma americană Lockheed Martin.
Cu puţin timp înainte ca documentele referitoare la decizia CSAT în favoarea F-16 să ajungă la Parlament, reprezentanţii SAAB, firma producătoare a avionului Gripen, au prezentat ieri, public; o contraofertă: 24 de avioane noi la acelaşi preţ cu cele second-hand oferite de americani, respectiv 1,3 miliarde de euro, scrie Jurnalul Național.
Propunerea a fost prezentată la Ambasada Suediei de Jerry Linndbergh, reprezentantul Guvernului de la Stockholm. El a fost asistat de ambasadorul Suediei, Mats Aberg, care s-a plâns de lipsa de transparenţă a autorităţilor române în procesul de achiziţie a avionului multirol.
Potrivit reprezentantului Guvernului suedez, în afară de preţul "promoţional", în noul pachet intră şi angajament de offset 100% - adică firmele suedeze ar urma să investească în România o sumă egală cu valoarea contractului de achiziţie.
Richard Smith, directorul de marketing al SAAB pentru România, a adăugat că aceasta ar însemna crearea a câteva mii de locuri de muncă.
vineri, 16 aprilie 2010
TVR are datorii totale de 247,5 milioane de lei
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 19:09
Televiziunea Română a înregistrat în 2009, conform bilanţului publicat pe site-ul instituţiei, un deficit de 48 milioane lei şi datorii de 247,5 milioane lei, iar creanţele au atins suma de 109 milioane lei.
Veniturile totale au fost de 572.391.684 lei, din care venituri din exploatare 570.295.742 le, iar cheltuielile totale 620.381.974 lei, din care cheltuieli din exploatare 614.068.228 lei. A rezultat astfel un deficit de 48.018.957 lei.
Veniturile din exploatare realizate de TVR a povenit din taxa pentru serviciul public de televiziune în valoare de 322.319.249 lei (56,52%), venituri din subvenţii 176.579.905 lei (30,96%), în timp ce venituri din publicitate au atins suma de 35.429.235 lei. (6,2%). O sumă de 35.967.353 lei (6,31%) a provenit din penalizări şi sponsorizări.
Din totalul cheltuielilor de exploatare, cheltuielile cu personalul, au fost de 197.757.281 lei, (32,2%), din care: salarii şi indemnizaţii - 150.071.207 lei; tichete de masă - 5.568.787 lei; cheltuieli cu asigurările si protecţie socială -42.117.287 lei.
Creanţele TVR însumează 109.096.803 lei, din care 61,9 milioane lei de la clienţi, 46,7 milioane din taxa tv neachitată, 18,3 milioane penalizări la taxa tv neachitată, iar 24,3 milioane lei sunt din subvenţii neprimite.
Datoriile curente totale sunt de 228.834.221 lei, din care 32,8 la bugetul de stat, 23,2 milioane lei la UEFA, 26,46 la EBU (European Brodcasting Union).
Datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sunt în sumă de 18.713.215 lei.
Cotidianul.ro
Azi - 19:09
Televiziunea Română a înregistrat în 2009, conform bilanţului publicat pe site-ul instituţiei, un deficit de 48 milioane lei şi datorii de 247,5 milioane lei, iar creanţele au atins suma de 109 milioane lei.
Veniturile totale au fost de 572.391.684 lei, din care venituri din exploatare 570.295.742 le, iar cheltuielile totale 620.381.974 lei, din care cheltuieli din exploatare 614.068.228 lei. A rezultat astfel un deficit de 48.018.957 lei.
Veniturile din exploatare realizate de TVR a povenit din taxa pentru serviciul public de televiziune în valoare de 322.319.249 lei (56,52%), venituri din subvenţii 176.579.905 lei (30,96%), în timp ce venituri din publicitate au atins suma de 35.429.235 lei. (6,2%). O sumă de 35.967.353 lei (6,31%) a provenit din penalizări şi sponsorizări.
Din totalul cheltuielilor de exploatare, cheltuielile cu personalul, au fost de 197.757.281 lei, (32,2%), din care: salarii şi indemnizaţii - 150.071.207 lei; tichete de masă - 5.568.787 lei; cheltuieli cu asigurările si protecţie socială -42.117.287 lei.
Creanţele TVR însumează 109.096.803 lei, din care 61,9 milioane lei de la clienţi, 46,7 milioane din taxa tv neachitată, 18,3 milioane penalizări la taxa tv neachitată, iar 24,3 milioane lei sunt din subvenţii neprimite.
Datoriile curente totale sunt de 228.834.221 lei, din care 32,8 la bugetul de stat, 23,2 milioane lei la UEFA, 26,46 la EBU (European Brodcasting Union).
Datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sunt în sumă de 18.713.215 lei.
Şapte judecători ai Curţii Constituţionale sunt verificaţi de ANI
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 10:02 Dan Zavaleanu
ANI verifică de trei săptămâni averea şi interesele a şapte din cei nouă judecători ai CCR, mai puţin pe cele ale preşedintelui CCR, Ioan Vida, şi ale judecătorul Nicolae Cochinescu.
Cei şapte judecători ai Curţii Constituţionale sunt Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Valentin Puskas, Petre Lăzăroiu, Tudorel Toader şi Ion Predescu. Verificările au fost demarate în urma unei sesizări, potrivit aceloraşi surse.
Prezent la Realitatea TV, joi seară, şeful ANI, Cătălin Macovei, a lăsat să se înţeleagă că instituţia pe care o conduce ar cerceta judecători de la Curtea Constituţională: “Nu comentez cazurile aflate pe rolul Agenţiei”.
Informaţia apare în condiţiile în care CCR a declarat neconstituţionale, miercuri, mai multe prevederi din Legea de funcţionare şi organizare a Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel încât ANI nu mai poate să depoziteze declaraţiile de avere şi de interese, să amendeze persoanele care nu le depun la timp, să ceară confiscarea averilor sau punerea sechestrului pe acestea şi nici nu mai poate sesiza parchetul, în cazul unor neconcordanţe în declaraţii.
În plus, declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice.
Decizia a fost luată în urma unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate de avocatul Alice Drăghici, după ce ANI a cerut confiscarea unei părţi din averea clientului său, Şerban Brădişteanu. CCR a decis însă examinarea din oficiu a întregii Legi care stă la baza organizării şi funcţionării Agenţiei de Integritate.
Cotidianul.ro
Azi - 10:02 Dan Zavaleanu
ANI verifică de trei săptămâni averea şi interesele a şapte din cei nouă judecători ai CCR, mai puţin pe cele ale preşedintelui CCR, Ioan Vida, şi ale judecătorul Nicolae Cochinescu.
Cei şapte judecători ai Curţii Constituţionale sunt Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Valentin Puskas, Petre Lăzăroiu, Tudorel Toader şi Ion Predescu. Verificările au fost demarate în urma unei sesizări, potrivit aceloraşi surse.
Prezent la Realitatea TV, joi seară, şeful ANI, Cătălin Macovei, a lăsat să se înţeleagă că instituţia pe care o conduce ar cerceta judecători de la Curtea Constituţională: “Nu comentez cazurile aflate pe rolul Agenţiei”.
Informaţia apare în condiţiile în care CCR a declarat neconstituţionale, miercuri, mai multe prevederi din Legea de funcţionare şi organizare a Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel încât ANI nu mai poate să depoziteze declaraţiile de avere şi de interese, să amendeze persoanele care nu le depun la timp, să ceară confiscarea averilor sau punerea sechestrului pe acestea şi nici nu mai poate sesiza parchetul, în cazul unor neconcordanţe în declaraţii.
În plus, declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice.
Decizia a fost luată în urma unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate de avocatul Alice Drăghici, după ce ANI a cerut confiscarea unei părţi din averea clientului său, Şerban Brădişteanu. CCR a decis însă examinarea din oficiu a întregii Legi care stă la baza organizării şi funcţionării Agenţiei de Integritate.
Robert Negoiţă, verificat de ANI pentru fals în declaraţii
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 14:58
Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârşirea de către Robert Negoiţă, deputat în Parlamentul României, a infracţiunii de fals în declaraţii.
16 Apr 2010
ANI s-a sesizat din oficiu în urma publicării mai multor articole de presă care semnalau faptul că Negoiţă ar fi acumulat împreună cu familia o avere ce depăşeşte veniturile realizate, majorând în anul 2009 capitalul societăţii comerciale Domus Stil Construct cu aproximativ 66 milioane lei.
ANI afirmă că deputatul Robert Negoiţă a făcut uz de drepturile sale de a fi reprezentat de avocat, apărătorii aleşi ai acestuia luând la cunoştinţă de actele şi lucrările existente la dosarul cauzei, în două rânduri, la data de 11.02.2010, respectiv 23.02.2010.
În urma verificărilor efectuate şi a analizării informaţiilor şi a documentelor transmise de instituţiile competente, a rezultat că Negoiţă nu a menţionat în declaraţia de avere suma de 183.987.171 lei (circa 5.288.000 de euro), reprezentând venituri obţinute din transferul proprietăţii imobiliare din patrimoniul personal.
De asemenea, Negoiţă nu a declarat valoarea reală a soldurilor conturilor în lei şi valută.
Sesizarea ANI în cazul lui Robert Negoiţă vine după ce joi Curtea Constituţională a constatat că anumite prevederi ale Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate sunt neconstituţionale, inclusiv articolul 13, care stabileşte atribuţiile ANI, respectiv verificarea declaraţiilor de avere şi interese, controlul depunerii la termen a acestora, constatarea neconcordanţelor, sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităţilor şi sesizarea organelor de urmărire penală, dar şi aplicarea sancţiunilor.
Cotidianul.ro
Azi - 14:58
Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârşirea de către Robert Negoiţă, deputat în Parlamentul României, a infracţiunii de fals în declaraţii.
16 Apr 2010
ANI s-a sesizat din oficiu în urma publicării mai multor articole de presă care semnalau faptul că Negoiţă ar fi acumulat împreună cu familia o avere ce depăşeşte veniturile realizate, majorând în anul 2009 capitalul societăţii comerciale Domus Stil Construct cu aproximativ 66 milioane lei.
ANI afirmă că deputatul Robert Negoiţă a făcut uz de drepturile sale de a fi reprezentat de avocat, apărătorii aleşi ai acestuia luând la cunoştinţă de actele şi lucrările existente la dosarul cauzei, în două rânduri, la data de 11.02.2010, respectiv 23.02.2010.
În urma verificărilor efectuate şi a analizării informaţiilor şi a documentelor transmise de instituţiile competente, a rezultat că Negoiţă nu a menţionat în declaraţia de avere suma de 183.987.171 lei (circa 5.288.000 de euro), reprezentând venituri obţinute din transferul proprietăţii imobiliare din patrimoniul personal.
De asemenea, Negoiţă nu a declarat valoarea reală a soldurilor conturilor în lei şi valută.
Sesizarea ANI în cazul lui Robert Negoiţă vine după ce joi Curtea Constituţională a constatat că anumite prevederi ale Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate sunt neconstituţionale, inclusiv articolul 13, care stabileşte atribuţiile ANI, respectiv verificarea declaraţiilor de avere şi interese, controlul depunerii la termen a acestora, constatarea neconcordanţelor, sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităţilor şi sesizarea organelor de urmărire penală, dar şi aplicarea sancţiunilor.
După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 16:02 Voichiţa Răşcanu
După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,
“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
Dan Ioan Popescu şi întregul staff care s-a ocupat de privatizarea Petrom au oferit austriecilor de la OMV posibilitatea achiziţionării în condiţii frauduloase a Petrom. Au acceptat diminuarea capitalului social al acestei companii cu peste 46 de milioane de euro. Pentru aceasta, fostul ministru al Economiei a încălcat cu bună ştiinţă Legea 137/2002 - pentru accelerarea privatizării, înlocuind decizia Parlamentului României cu o simplă hotărâre a boardului Petrom.
Valoarea de piaţă a companiei Petrom a fost estimată, în 2003, la aproximativ două miliarde de euro. OMV a vrut să deţină 51% din capitalul social al Petrom, acţiuni pentru care statul român a fixat un preţ de 1,4 miliarde de euro. Conform negocierilor, OMV a cumpărat 33,34% din capitalul social al Petrom pentru suma de 669 de milioane de euro, urmând ca pentru restul de până la 51% să facă majorări de capital în valoare de 800 de milioane de euro.
Ei bine, înainte de a plăti pentru vreo acţiune, OMV a impus statului român să anuleze două hotărâri de majorare a capitalului social, în valoare de 46 de milioane de euro (vezi facsimil), deşi legea obliga la respectiva majorare.
Home » Home » Ultima ora »“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,
“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
Azi - 16:02 Voichiţa Răşcanu | 0 comentarii | 219 vizualizari
Rating: 2 voturi
foto(1)
Dan Ioan Popescu şi întregul staff care s-a ocupat de privatizarea Petrom au oferit austriecilor de la OMV posibilitatea achiziţionării în condiţii frauduloase a Petrom. Au acceptat diminuarea capitalului social al acestei companii cu peste 46 de milioane de euro. Pentru aceasta, fostul ministru al Economiei a încălcat cu bună ştiinţă Legea 137/2002 - pentru accelerarea privatizării, înlocuind decizia Parlamentului României cu o simplă hotărâre a boardului Petrom.
16 Apr 2010
Valoarea de piaţă a companiei Petrom a fost estimată, în 2003, la aproximativ două miliarde de euro. OMV a vrut să deţină 51% din capitalul social al Petrom, acţiuni pentru care statul român a fixat un preţ de 1,4 miliarde de euro. Conform negocierilor, OMV a cumpărat 33,34% din capitalul social al Petrom pentru suma de 669 de milioane de euro, urmând ca pentru restul de până la 51% să facă majorări de capital în valoare de 800 de milioane de euro.
Ei bine, înainte de a plăti pentru vreo acţiune, OMV a impus statului român să anuleze două hotărâri de majorare a capitalului social, în valoare de 46 de milioane de euro (vezi facsimil), deşi legea obliga la respectiva majorare.
Publicitate
Pentru o corectă înţelegere a afacerii, precizăm: capitalul social este format din aporturile tuturor asociaţilor, iar măsura în care contribuie la formarea acestuia este şi măsura în care participă la împărţirea profitului. Ca urmare, oficialii români însărcinaţi cu privatizarea Petrom, anulând în mod ilegal 46 de milioane de euro din aportul statului la capital, au diminuat considerabil profiturile pe care România urma să le obţină.
Afacerea “în acte”
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) PETROM, condusă de directorul Gheorghe Constantinescu, a decis prin hotărârile numărul 6 şi 1, din 22 martie şi 28 aprilie 2004, să majoreze cu suma de peste 46 de milioane de euro (n.n.- 110,8 miliarde lei) capitalul social al Petrom. Această sumă reprezenta valoarea unor terenuri pentru care Petrom a obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate conform Hotărârii de Guvern numărul 834/1991. Hotărârile AGEA au fost publicate în Monitorul Oficial partea IV numărul 1187/23.04.2004 şi numărul 1798/17.06.2004.
AGEA Petrom ar fi fost obligată, conform articolului 12 din Legea 137/2002, pentru accelerarea privatizării, să utilizeze pentru majorarea capitalului social terenurile pentru care a obţinut dreptul de atestare a titlului de proprietate: “În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social, sau dacă certificatul se eliberează după privatizare, capitalul social se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al statului sau al unei unităţi teritorial-administrative, după caz, în schimbul căreia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei implicate”. Această prevedere legală a fost însă ignorată cu bună ştiinţă de către conducerea Petrom şi implicit de reprezentanţii statului român.
DIP şi Mucea au jucat la ruleta Petrom
Cei care au negociat contractul de privatizare a Petrom au fost numiţi de fostul ministru al Economiei Dan Ioan Popescu şi făceau parte fie din Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, fie din Ministerul Economiei, ambele instituţii fiind conduse nemijlocit de DIP. Şeful comisiei de negociere a fost numit Dorinel Mucea, director al OPSPI, fost consilier al lui Dan Ioan Popescu pe probleme de privatizare şi arestat la cererea procurorilor Parchetului General în dosarul privatizărilor strategice.
Din comisie mai făceau parte şi Alexandru Alexe, directorul Direcţiei de Privatizare din OPSPI, Robert Neagoe, directorul Direcţiei Juridice din OPSPI (n.n. - de asemenea implicat în dosarul privatizărilor strategice), Adriana Oros şi Corneliu Condrea, director al Direcţiei Generale Energie Petrol şi Gaze din Ministerul Economiei. Adjunctul OPSPI, cel care şi-a pus ulterior semnătura pe contractul de privatizare cu Petrom, era la acea dată Constantin Nedelcu, iar directorul Petrom şi fost director al rafinăriei Petrobrazi, Gheorghe Constantinescu, era cunoscut ca fiind conexat prin relaţiile sale de familie cu sfera de interese a partidului din care făcea parte şi DIP.
Austriecii de la OMV au scos terenurile de la stat şi le-au pitit la ei în buzunar
Bazându-se pe negociatorii români descrişi mai sus, austrieciii de la OMV au cerut părţii române să scoată, printr-o semnătură, 46 de milioane de euro din capitalul social al Petrom. La trei luni de la majorarea capitalului social al statului, cerinţa austriecilor a fost materializată în contractul de privatizare al Petrom, semnat în data de 23.07.2004, de adjunctul OPSPI, Constantin Nedelcu. În acest contract, sub ameninţarea nefinalizării lui, OMV Austria a impus anularea celor două hotărâri AGEA prin care a fost majorat capitalul social cu suma de peste 46 de milioane de euro.
Astfel, punctul 3.4.1. litera (i) şi (cc) din contract prevăd: “Societatea va lua măsuri pentru anularea celor două majorări de capital autorizate de hotărârile AGA extraordinare din datele de 22 martie 2004 şi 28 aprilie 2004”, iar la punctul 3.1.1., litera q era de asemenea prevăzută “confirmarea din partea Vânzătorului şi a Societăţii că cele două majorări de capital social autorizate de AGA extraordinară din data de 22 martie 2004 şi 28 aprilie 2004 au fost anulate”. Trebuie menţionat că, în momentul anulării celor două hotărâri AGEA, OMV nu era acţionar al Petrom, compania austriacă devenind acţionar majoritar de abia în decembrie 2004.
Contractul de privatizare a fost consfinţit prin Hotărârea de Guvern numărul 1090 din data de 8.07.2004, care prevede, la articolul 2: “Se aprobă semnarea contractului de privatizare a Societăţii Naţionale a Petrolului «Petrom SA» Bucureşti de către Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în calitate de vânzător şi OMV Austria, în calitate de cumpărător, (...) în forma, termenii şi condiţiile negociate”.
Hotărârea de guvern, emisă în data de 8 iunie 2004, semnată de Adrian Năstase, la acea dată premier, de fostul ministru al Economiei şi Comerţului Dan Ioan Popescu şi de fostul ministru al Finanţelor Mihai Tănăsescu, ascunde, într-un singur articol, 46 de milioane de euro din banii statului. Ea a fost confirmată ulterior, prin Legea 555/02.12.2004, privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului “Petrom SA” Bucureşti.
Cotidianul.ro
Azi - 16:02 Voichiţa Răşcanu
După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,
“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
Dan Ioan Popescu şi întregul staff care s-a ocupat de privatizarea Petrom au oferit austriecilor de la OMV posibilitatea achiziţionării în condiţii frauduloase a Petrom. Au acceptat diminuarea capitalului social al acestei companii cu peste 46 de milioane de euro. Pentru aceasta, fostul ministru al Economiei a încălcat cu bună ştiinţă Legea 137/2002 - pentru accelerarea privatizării, înlocuind decizia Parlamentului României cu o simplă hotărâre a boardului Petrom.
Valoarea de piaţă a companiei Petrom a fost estimată, în 2003, la aproximativ două miliarde de euro. OMV a vrut să deţină 51% din capitalul social al Petrom, acţiuni pentru care statul român a fixat un preţ de 1,4 miliarde de euro. Conform negocierilor, OMV a cumpărat 33,34% din capitalul social al Petrom pentru suma de 669 de milioane de euro, urmând ca pentru restul de până la 51% să facă majorări de capital în valoare de 800 de milioane de euro.
Ei bine, înainte de a plăti pentru vreo acţiune, OMV a impus statului român să anuleze două hotărâri de majorare a capitalului social, în valoare de 46 de milioane de euro (vezi facsimil), deşi legea obliga la respectiva majorare.
Home » Home » Ultima ora »“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,
“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
Azi - 16:02 Voichiţa Răşcanu | 0 comentarii | 219 vizualizari
Rating: 2 voturi
foto(1)
Dan Ioan Popescu şi întregul staff care s-a ocupat de privatizarea Petrom au oferit austriecilor de la OMV posibilitatea achiziţionării în condiţii frauduloase a Petrom. Au acceptat diminuarea capitalului social al acestei companii cu peste 46 de milioane de euro. Pentru aceasta, fostul ministru al Economiei a încălcat cu bună ştiinţă Legea 137/2002 - pentru accelerarea privatizării, înlocuind decizia Parlamentului României cu o simplă hotărâre a boardului Petrom.
16 Apr 2010
Valoarea de piaţă a companiei Petrom a fost estimată, în 2003, la aproximativ două miliarde de euro. OMV a vrut să deţină 51% din capitalul social al Petrom, acţiuni pentru care statul român a fixat un preţ de 1,4 miliarde de euro. Conform negocierilor, OMV a cumpărat 33,34% din capitalul social al Petrom pentru suma de 669 de milioane de euro, urmând ca pentru restul de până la 51% să facă majorări de capital în valoare de 800 de milioane de euro.
Ei bine, înainte de a plăti pentru vreo acţiune, OMV a impus statului român să anuleze două hotărâri de majorare a capitalului social, în valoare de 46 de milioane de euro (vezi facsimil), deşi legea obliga la respectiva majorare.
Publicitate
Pentru o corectă înţelegere a afacerii, precizăm: capitalul social este format din aporturile tuturor asociaţilor, iar măsura în care contribuie la formarea acestuia este şi măsura în care participă la împărţirea profitului. Ca urmare, oficialii români însărcinaţi cu privatizarea Petrom, anulând în mod ilegal 46 de milioane de euro din aportul statului la capital, au diminuat considerabil profiturile pe care România urma să le obţină.
Afacerea “în acte”
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) PETROM, condusă de directorul Gheorghe Constantinescu, a decis prin hotărârile numărul 6 şi 1, din 22 martie şi 28 aprilie 2004, să majoreze cu suma de peste 46 de milioane de euro (n.n.- 110,8 miliarde lei) capitalul social al Petrom. Această sumă reprezenta valoarea unor terenuri pentru care Petrom a obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate conform Hotărârii de Guvern numărul 834/1991. Hotărârile AGEA au fost publicate în Monitorul Oficial partea IV numărul 1187/23.04.2004 şi numărul 1798/17.06.2004.
AGEA Petrom ar fi fost obligată, conform articolului 12 din Legea 137/2002, pentru accelerarea privatizării, să utilizeze pentru majorarea capitalului social terenurile pentru care a obţinut dreptul de atestare a titlului de proprietate: “În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social, sau dacă certificatul se eliberează după privatizare, capitalul social se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al statului sau al unei unităţi teritorial-administrative, după caz, în schimbul căreia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei implicate”. Această prevedere legală a fost însă ignorată cu bună ştiinţă de către conducerea Petrom şi implicit de reprezentanţii statului român.
DIP şi Mucea au jucat la ruleta Petrom
Cei care au negociat contractul de privatizare a Petrom au fost numiţi de fostul ministru al Economiei Dan Ioan Popescu şi făceau parte fie din Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, fie din Ministerul Economiei, ambele instituţii fiind conduse nemijlocit de DIP. Şeful comisiei de negociere a fost numit Dorinel Mucea, director al OPSPI, fost consilier al lui Dan Ioan Popescu pe probleme de privatizare şi arestat la cererea procurorilor Parchetului General în dosarul privatizărilor strategice.
Din comisie mai făceau parte şi Alexandru Alexe, directorul Direcţiei de Privatizare din OPSPI, Robert Neagoe, directorul Direcţiei Juridice din OPSPI (n.n. - de asemenea implicat în dosarul privatizărilor strategice), Adriana Oros şi Corneliu Condrea, director al Direcţiei Generale Energie Petrol şi Gaze din Ministerul Economiei. Adjunctul OPSPI, cel care şi-a pus ulterior semnătura pe contractul de privatizare cu Petrom, era la acea dată Constantin Nedelcu, iar directorul Petrom şi fost director al rafinăriei Petrobrazi, Gheorghe Constantinescu, era cunoscut ca fiind conexat prin relaţiile sale de familie cu sfera de interese a partidului din care făcea parte şi DIP.
Austriecii de la OMV au scos terenurile de la stat şi le-au pitit la ei în buzunar
Bazându-se pe negociatorii români descrişi mai sus, austrieciii de la OMV au cerut părţii române să scoată, printr-o semnătură, 46 de milioane de euro din capitalul social al Petrom. La trei luni de la majorarea capitalului social al statului, cerinţa austriecilor a fost materializată în contractul de privatizare al Petrom, semnat în data de 23.07.2004, de adjunctul OPSPI, Constantin Nedelcu. În acest contract, sub ameninţarea nefinalizării lui, OMV Austria a impus anularea celor două hotărâri AGEA prin care a fost majorat capitalul social cu suma de peste 46 de milioane de euro.
Astfel, punctul 3.4.1. litera (i) şi (cc) din contract prevăd: “Societatea va lua măsuri pentru anularea celor două majorări de capital autorizate de hotărârile AGA extraordinare din datele de 22 martie 2004 şi 28 aprilie 2004”, iar la punctul 3.1.1., litera q era de asemenea prevăzută “confirmarea din partea Vânzătorului şi a Societăţii că cele două majorări de capital social autorizate de AGA extraordinară din data de 22 martie 2004 şi 28 aprilie 2004 au fost anulate”. Trebuie menţionat că, în momentul anulării celor două hotărâri AGEA, OMV nu era acţionar al Petrom, compania austriacă devenind acţionar majoritar de abia în decembrie 2004.
Contractul de privatizare a fost consfinţit prin Hotărârea de Guvern numărul 1090 din data de 8.07.2004, care prevede, la articolul 2: “Se aprobă semnarea contractului de privatizare a Societăţii Naţionale a Petrolului «Petrom SA» Bucureşti de către Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în calitate de vânzător şi OMV Austria, în calitate de cumpărător, (...) în forma, termenii şi condiţiile negociate”.
Hotărârea de guvern, emisă în data de 8 iunie 2004, semnată de Adrian Năstase, la acea dată premier, de fostul ministru al Economiei şi Comerţului Dan Ioan Popescu şi de fostul ministru al Finanţelor Mihai Tănăsescu, ascunde, într-un singur articol, 46 de milioane de euro din banii statului. Ea a fost confirmată ulterior, prin Legea 555/02.12.2004, privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului “Petrom SA” Bucureşti.
joi, 15 aprilie 2010
Salarii de 18.000 de euro pe lună de la stat, pentru asistenţă tehnică
Romania trebuie salvata!
Puterea.ro
Autor: Ştefan Etveş • Categoria: Economie • Publicat la: 2010-04-15 20:14:07
În timp ce Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a anunţat că nu va construi nici un kilometru de autostradă în acest an, din lipsă de fonduri, directorul general al instituţiei, Dorina Tiron, îşi permite să plătească cu zeci de mii de euro specialişti care să asigure asistenţa tehnică pentru tronsoanele ce urmează să fie executate într-un viitor incert. Concret, CNADNR va angaja pe o perioadă de patru ani specialişti care să asigure asistenţa tehnică pentru tronsonul de autostradă Arad-Timişoara, ce vor fi plătiţi cu sume între 6.600 de euro şi 18.000 de euro lunar.
Potrivit CNADNR, tronsonul de autostradă Arad-Timişoara face parte din coridorul IV pan-european şi ar trebui finalizat în luna ianuarie 2011. În prezent, se desfăşoară lucrări pe mai puţin de jumătate din acest sector de drum. Practic, specialiştii care asigură asistenţa tehnică vor fi plătiţi cu salarii grase până la momentul în care expiră perioada de garanţie a lucrărilor executate.
Decizia angajării acestor persoane a fost luată în contextul în care există deja consultanţă tehnică asigurată încă de la demararea proiectului, la începutul anului 2009. Astfel, consultanţa este asigurată de EgisBCEOM International pentru lucrările de construcţie a tronsonului de autostradă Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Arad.
Cu toate acestea, şeful CNADNR, Dorina Tiron, a aprobat la sfârşitul lunii martie a.c. şi bugetul aferent asistenţei tehnice pentru cei 32,2 km de autostradă, în valoare de circa 1,2 milioane de euro, la cererea directorului adjunct proiecte cu finanţare europeană Alin Câmpeanu. Salariile pe care le vor primi cei care vor asigura asistenţa tehnică pentru acest proiect “sparg” piaţa muncii devastată de criză, din România sau din lume. Astfel, un inginer va încasa lunar un salariu de 18.000 de euro, timp de 48 de luni, în timp ce experţii vor fi plătiţi cu 6.600 de euro lunar, pe o durată de 36 de luni.
50.000 de euro pentru instruirea angajaţilor CNADNR
În nota justificativă privind determinarea valorii estimate a contractului de asistenţă tehnică pentru managementul proiectului de autostradă Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Arad, aprobată de Dorina Tiron, “pentru poziţia de Consilier Inginer Construcţii a fost estimată o rată lunară de 18.000 de euro pentru o durată de 48 de luni, iar pentru experţi s-a estimat o rată lunară de 6.600 de euro pe o durată de 36 de luni, iar o sumă fixă de 50.000 de euro va fi alocată instruirii profesionale a personalului CNADNR, conform caietului de sarcini”.
Pe holurile Companiei de Autostrăzi se zvoneşte că această sumă alocată „instruirii profesionale a personalului CNADNR” va fi utilizată, de fapt, mascat, de conducerea CNADNR, care va avea astfel justificare pentru unele deplasări în străinătate, pe banii consultanţilor, dar plătite în final tot de la bugetul de stat.
În nota citată se estimează că valoarea contractului de servicii de asistenţă tehnică va fi de 1.151.600 milioane de euro fără TVA, echivalent a 4.836.720 lei, aplicând cursul de schimb valutar transmis de MTI pentru estimarea bugetului pe anul 2010, respectiv 1 euro-4,2 lei. “Menţionăm faptul că aceste servicii de asistenţă tehnică vor fi incluse în cadrul Programului anual al Achiziţiilor Publice (PAP) al CNADNR pe anul 2010, cu sprijinul Direcţiei Licitaţii, Contractare şi Servicii Suport”, se arată în nota privind determinarea valorilor.
Pentru ce sunt plătiţi consultanţii cu salarii fabuloase
Dorina Tiron a aprobat şi o notă justificativă privind asistenţa tehnică pentru managementul autostrăzii Arad-Timişoara şi varianta ocolitoare a municipiului Arad.
Printre activităţile desfăşurate de inginerii plătiţi cu 18.000 de euro pe lună se numără sesizarea eventualelor probleme (întârzieri, depăşirea costurilor), îmbunătăţirea circuitului informaţiei în vederea sprijinirii procesului de luare a unor decizii eficiente şi rapide în cadrul CNADNR sau îmbunătăţirea controlului calităţii tuturor aspectelor legate de etapele unui proiect. De asemenea, asistenţa tehnică se va ocupa de operarea şi dezvoltarea unui sistem de IT integrat în vederea corelării nivelului de planificare şi de buget cu nivelul de monitorizare a proiectului şi cu nivelul de raportare financiară de asamblu.
Din site-ul CNADNR rezultă că cei 32,5 km de autostradă, între Arad şi Timişoara trebuie finaliza şi până în
ianuarie 2011. Valoarea estimată a proiectului este de circa 482.920.350,22 lei, echivalentul a 135,43 milioane de euro. Proiectantul şi consultantul acestui tronson de autostradă este Egis Route. Cei 32,5 km de autostradă sunt construiţi de consorţiul format de FCC Construccion şi Astaladi. Perioada de garanţie este de 24 de luni de la termenul de finalizare a lucrărilor.
Puterea.ro
Autor: Ştefan Etveş • Categoria: Economie • Publicat la: 2010-04-15 20:14:07
În timp ce Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a anunţat că nu va construi nici un kilometru de autostradă în acest an, din lipsă de fonduri, directorul general al instituţiei, Dorina Tiron, îşi permite să plătească cu zeci de mii de euro specialişti care să asigure asistenţa tehnică pentru tronsoanele ce urmează să fie executate într-un viitor incert. Concret, CNADNR va angaja pe o perioadă de patru ani specialişti care să asigure asistenţa tehnică pentru tronsonul de autostradă Arad-Timişoara, ce vor fi plătiţi cu sume între 6.600 de euro şi 18.000 de euro lunar.
Potrivit CNADNR, tronsonul de autostradă Arad-Timişoara face parte din coridorul IV pan-european şi ar trebui finalizat în luna ianuarie 2011. În prezent, se desfăşoară lucrări pe mai puţin de jumătate din acest sector de drum. Practic, specialiştii care asigură asistenţa tehnică vor fi plătiţi cu salarii grase până la momentul în care expiră perioada de garanţie a lucrărilor executate.
Decizia angajării acestor persoane a fost luată în contextul în care există deja consultanţă tehnică asigurată încă de la demararea proiectului, la începutul anului 2009. Astfel, consultanţa este asigurată de EgisBCEOM International pentru lucrările de construcţie a tronsonului de autostradă Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Arad.
Cu toate acestea, şeful CNADNR, Dorina Tiron, a aprobat la sfârşitul lunii martie a.c. şi bugetul aferent asistenţei tehnice pentru cei 32,2 km de autostradă, în valoare de circa 1,2 milioane de euro, la cererea directorului adjunct proiecte cu finanţare europeană Alin Câmpeanu. Salariile pe care le vor primi cei care vor asigura asistenţa tehnică pentru acest proiect “sparg” piaţa muncii devastată de criză, din România sau din lume. Astfel, un inginer va încasa lunar un salariu de 18.000 de euro, timp de 48 de luni, în timp ce experţii vor fi plătiţi cu 6.600 de euro lunar, pe o durată de 36 de luni.
50.000 de euro pentru instruirea angajaţilor CNADNR
În nota justificativă privind determinarea valorii estimate a contractului de asistenţă tehnică pentru managementul proiectului de autostradă Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Arad, aprobată de Dorina Tiron, “pentru poziţia de Consilier Inginer Construcţii a fost estimată o rată lunară de 18.000 de euro pentru o durată de 48 de luni, iar pentru experţi s-a estimat o rată lunară de 6.600 de euro pe o durată de 36 de luni, iar o sumă fixă de 50.000 de euro va fi alocată instruirii profesionale a personalului CNADNR, conform caietului de sarcini”.
Pe holurile Companiei de Autostrăzi se zvoneşte că această sumă alocată „instruirii profesionale a personalului CNADNR” va fi utilizată, de fapt, mascat, de conducerea CNADNR, care va avea astfel justificare pentru unele deplasări în străinătate, pe banii consultanţilor, dar plătite în final tot de la bugetul de stat.
În nota citată se estimează că valoarea contractului de servicii de asistenţă tehnică va fi de 1.151.600 milioane de euro fără TVA, echivalent a 4.836.720 lei, aplicând cursul de schimb valutar transmis de MTI pentru estimarea bugetului pe anul 2010, respectiv 1 euro-4,2 lei. “Menţionăm faptul că aceste servicii de asistenţă tehnică vor fi incluse în cadrul Programului anual al Achiziţiilor Publice (PAP) al CNADNR pe anul 2010, cu sprijinul Direcţiei Licitaţii, Contractare şi Servicii Suport”, se arată în nota privind determinarea valorilor.
Pentru ce sunt plătiţi consultanţii cu salarii fabuloase
Dorina Tiron a aprobat şi o notă justificativă privind asistenţa tehnică pentru managementul autostrăzii Arad-Timişoara şi varianta ocolitoare a municipiului Arad.
Printre activităţile desfăşurate de inginerii plătiţi cu 18.000 de euro pe lună se numără sesizarea eventualelor probleme (întârzieri, depăşirea costurilor), îmbunătăţirea circuitului informaţiei în vederea sprijinirii procesului de luare a unor decizii eficiente şi rapide în cadrul CNADNR sau îmbunătăţirea controlului calităţii tuturor aspectelor legate de etapele unui proiect. De asemenea, asistenţa tehnică se va ocupa de operarea şi dezvoltarea unui sistem de IT integrat în vederea corelării nivelului de planificare şi de buget cu nivelul de monitorizare a proiectului şi cu nivelul de raportare financiară de asamblu.
Din site-ul CNADNR rezultă că cei 32,5 km de autostradă, între Arad şi Timişoara trebuie finaliza şi până în
ianuarie 2011. Valoarea estimată a proiectului este de circa 482.920.350,22 lei, echivalentul a 135,43 milioane de euro. Proiectantul şi consultantul acestui tronson de autostradă este Egis Route. Cei 32,5 km de autostradă sunt construiţi de consorţiul format de FCC Construccion şi Astaladi. Perioada de garanţie este de 24 de luni de la termenul de finalizare a lucrărilor.
Lista neamurilor bugetare. Azi, soţiile şi soţii
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 14 Apr 2010 | Biroul de Investigatii
Politica e o curvă. Politică înseamnă să faci bani. Politica e un mijloc prin care oamenii cu bani ajung la putere. Politica e activitatea prin care un grup restrîns de oameni îşi creează acces la o cantitate cît mai mare de resurse. Politica înseamnă să spui cît mai puţine prin cît de multe cuvinte posibile. În fapt, politica e arta de a conduce. Dar mai presus de toate, în România, politica e arta de a-ţi conduce afacerile personale spre succes. De a conduce maşini cît mai scumpe, cumpărate din banii făcuţi prin intermediul politicii. Şi, nu în ultimul rînd, politica e arta de a-ţi conduce rudele spre posturi plătite din bugetul de stat. Pentru că mintea politicianului urmăreşte binele comun. Iar binele comun începe, fără excepţie, cu binele personal al neamurilor tale.
Politica e o curvă. Politică înseamnă să faci bani. Politica e un mijloc prin care oamenii cu bani ajung la putere. Politica e activitatea prin care un grup restrîns de oameni îşi creează acces la o cantitate cît mai mare de resurse. Politica înseamnă să spui cît mai puţine prin cît de multe cuvinte posibile. În fapt, politica e arta de a conduce. Dar mai presus de toate, în România, politica e arta de a-ţi conduce afacerile personale spre succes. De a conduce maşini cît mai scumpe, cumpărate din banii făcuţi prin intermediul politicii. Şi, nu în ultimul rînd, politica e arta de a-ţi conduce rudele spre posturi plătite din bugetul de stat.
Pentru că mintea politicianului urmăreşte binele comun. Iar binele comun începe, fără excepţie, cu binele personal al neamurilor tale.
Jumătate din soţiile de parlamentar care lucrează, lucrează la stat
Familia e celula de bază a societăţii, ne zice cu încredere deplină învăţătoarea din şcoala generală şi ne confirmă profesorul, popa şi primarul. Iar familia politică e una modernă, în care ambii parteneri lucrează. La stat, normal. Camera Deputaţilor numără la ora actuală 333 de aleşi ai neamului. Dintre aceştia 55 sînt necăsătoriţi sau divorţaţi şi vreo trei sînt văduvi. Din restul de 275, un număr de 25 au partenerul de viaţă ajuns la pensie. Normal, o bună parte dintre cei 250 rămaşi în numărătoarea noastră nici nu şi-au declarat soţiile ori n-au specificat unde şi cu ce îşi ocupă ele timpul. Mai bine de jumătate dintre ei însă, vreo 130 pentru a fi exacţi, au jumătatea angajată la stat, plătită din banul public, la fel ca ei, aleşii. Iar proporţia aproape că se respectă şi în cazul Senatului, cu precizarea că doar vreo 50 de soţi sau soţii de senator iau leafă de la stat. Unii sînt profesori, unii judecători sau procurori, alţii medici, unii funcţionari publici şi unii chiar angajaţii soţului senator. Asta dacă nu sînt ambii demnitari. Toţi mănîncă însă o pîine publică, frămîntată în vistieria statului.
Gruparea consiliilor de administraţie şi a consilierilor
Pe vremea cînd erau liberalii la putere, Teodor Atanasiu nu se pricopsise încă cu imunitatea parlamentară, deşi n-a dus-o rău în postul de ministru al Apărării ori de şef al AVAS. Ba a dus-o chiar atît de bine, încît s-a căsătorit cu Laura Bişboacă pe care, dacă tot a luat-o de soţie, a şi numit-o în cîteva consilii de administraţie, dar şi în postul de consilier în Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, de unde proaspăta consoartă a încasat vreo 55.000 de lei. La fel a făcut şi colegul său liberal Dan Motreanu, care a avut grijă ca soţia Dana să nimerească în aceeaşi Comisie, de unde a încasat aproape 115.000 de lei, dar şi în vreo alte două consilii de administraţie. Şi, pentru că respectiva comisie era cu adevărat o afacere liberală, din ea nu putea lipsi soţia deputatului Daniel Chiţoiu, finul guzganului rozaliu al PNL, Dan Radu Ruşanu. Schimbarea de guvernare a ajutat şi soţiile de pedelişti să se lipească de niscaiva consilii de administraţie. Spre exemplu, soţia deputatului de Timiş Iosif Ştefan Drăgulescu a ajuns în consiliul de administraţie al ISIM Timişoara, şi chiar directoare a institutului, iar de cînd Gheorghe Ialomiţeanu este deputat de Braşov, soţia acestuia, Liliana, a devenit membră în consiliile de administraţie a patru societăţi REMAT, rămase la stat, dar şi în comisiile de cenzori ale altor două companii de stat. Şi, pentru că din afacerea consiliilor nu putea lipsi o soţie de independent, o amintim şi pe Elena Soporan, membră în Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, soţia fostului prefect de Cluj, actualmente deputat independent ales pe listele PSD, Vasile Soporan. Cea mai reuşită mişcare în materie de aranjat soţia în post călduţ îi aparţine însă, de departe, deputatului liberal Horia Uioreanu, care, atunci cînd era la putere, s-a căsătorit cu secretara şi azi, cînd e în opoziţie, trăieşte cu consiliera premierului.
Mai exact, în timpul guvernării PNL, Horia Uioreanu s-a căsătorit cu Elena, pe care a ajutat-o să ajungă în cîteva consilii de administraţie la nivel judeţean, după care a propulsat-o pînă în funcţia de consilier al premierului. Post în care se află şi astăzi, pentru că e în concediu de maternitate, după ce i-a născut deja al doilea copil deputatului liberal. Iar ca dovadă că nu doar soţii îşi angajează soţiile, ci uneori se întîmplă şi invers, îl amintim aici şi pe Ovidiu Răzvan Wlassopol, consilier în Comisia Naţională de Valori Imobiliare, de unde încasează vreo 125.000 de lei anual. Acesta este nimeni altul decît soţul secretarului executiv al PSD, senatorul Lia Olguţa Vasilescu.
Grupul nevestelor care nu servesc funcţii publice, dar fac afaceri cu statul
Dacă nu lucrează la stat, soţul sau soţia de demnitar trebui să lucreze undeva, la privat. Numai că, de cele mai multe ori, afacerea privată la care lucrează soţul sau soţia de demnitar se hrăneşte tot din fonduri publice. Spre exemplu, soţul Sulfinei Barbu a încasat, conform declaraţiei de avere a fostului ministru de la Mediu, nu mai puţin de 150.000 de lei – drepturi intelectuale – de la firma KVB Economic, societate unde Sulfina era asociată cu Silvian Ionescu, şeful Gărzii de Mediu. Iar firma se ocupa cu consultanţă în probleme de mediu, aţi ghicit. Un alt deputatul PDL, Bobeş Marin, şi-a făcut soţia director la propria firmă, Serena SA, societate de construcţii ce s-a lipit şi continuă să se lipească de numeroase contracte cu bani publici în judeţul Olt. Victor Boiangiu însă, deputat PDL de Giurgiu, are soţia profesor şi director de televiziune, la SC Muntenia TV SRL, aşa că nişte contracte de publicitate între Consiliul Judeţean Giurgiu, pe care l-a condus timp de opt ani, şi respectiva televiziune au picat exact la fix, astfel că soţia a putut să-şi păstreze fără probleme postul de director al societăţii.
Soţiile se descurcă şi pe plan local
Dacă la nivel central lucrurile mai stau cum stau, la nivel local treaba e chiar mai clară. Nu există consiliu judeţean în care legăturile de familie să nu se traducă în posturi sau contracte plătite din bani publici. În nu mai puţin de 28 de cazuri, soţul sau soţia preşedintelui şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene lucrează la stat. Şi nu doar că lucrează la stat, dar în multe cazuri lucrează chiar în instituţia publică condusă de soţ. Iar acolo unde soţiile nu lucrează la stat, lucrează la soţ. Mai exact, oficial se administrează societăţile comerciale ale soţilor, societăţi care de regulă beneficiază de contracte cu instituţiile publice.
Dacă le-au luat de neveste, le-au luat cu ei şi la Bucureşti
Nu se cade ca o familie proaspăt întemeiată să trăiască despărţită de sute de kilometri. Aşa se face că unii aleşi ai neamului au decis să-şi ia consoartele după ei, la Bucureşti. Spre exemplu, la scurt timp după căsătoria cu deputatul Cristian Adomniţei, la acea vreme ministru al Învăţămîntului, Sabina Vişinari a ajuns într-un post călduţ la Institutul Naţional de Magistratură. Cum nici colegul său de la Iaşi, deputatul Relu Fenechiu, nu putea sta departe de proaspăta soţie, prin 2008 aceasta s-a angajat la Inspectoratul de Stat în Construcţii, în postul de consilier al directorului general Doina Isopescu, subalterna soţului pe linie de partid.
Pînă în 2008, deputatul PDL Arghir Iustin Marinel Cionca era primar în Pecica, Arad, iar soţia, Angela, director adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Arad. De cînd a ajuns însă la Bucureşti, soţia a devenit consilier, normal, la Camera Deputaţilor, la fel ca şi soţia deputatului PDL de Hunedoara, Ioan Timiş, Bianca, şi ea tot consilier parlamentar. Mai greu de spus este, în cazul soţilor Turcan, dacă Raluca, din postul de deputat de Sibiu, l-a ajutat pe Valeriu să-i devină sfetnic preşedintelui Băsescu, sau invers, Raluca a devenit deputat cu ajutorul lui Valeriu şi-al lui Theodor Stolojan. Pe de altă parte, deputatul UDMR Kerekes Karoly, ca un maghiar serios care ştie să facă distincţie între muncă şi pasiune, şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar din Tîrgu-Mureş.
Cine sînt fraţii, verii, unchii şi mătuşile demnitarilor, ai oamenilor politici care ne conduc pe banii noştri, dar mai ales cum fac ei bani din relaţiile de rudenie sau cum nu fac nimic în posturile în care au fost numiţi, citiţi în numărul viitor.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 14 Apr 2010 | Biroul de Investigatii
Politica e o curvă. Politică înseamnă să faci bani. Politica e un mijloc prin care oamenii cu bani ajung la putere. Politica e activitatea prin care un grup restrîns de oameni îşi creează acces la o cantitate cît mai mare de resurse. Politica înseamnă să spui cît mai puţine prin cît de multe cuvinte posibile. În fapt, politica e arta de a conduce. Dar mai presus de toate, în România, politica e arta de a-ţi conduce afacerile personale spre succes. De a conduce maşini cît mai scumpe, cumpărate din banii făcuţi prin intermediul politicii. Şi, nu în ultimul rînd, politica e arta de a-ţi conduce rudele spre posturi plătite din bugetul de stat. Pentru că mintea politicianului urmăreşte binele comun. Iar binele comun începe, fără excepţie, cu binele personal al neamurilor tale.
Politica e o curvă. Politică înseamnă să faci bani. Politica e un mijloc prin care oamenii cu bani ajung la putere. Politica e activitatea prin care un grup restrîns de oameni îşi creează acces la o cantitate cît mai mare de resurse. Politica înseamnă să spui cît mai puţine prin cît de multe cuvinte posibile. În fapt, politica e arta de a conduce. Dar mai presus de toate, în România, politica e arta de a-ţi conduce afacerile personale spre succes. De a conduce maşini cît mai scumpe, cumpărate din banii făcuţi prin intermediul politicii. Şi, nu în ultimul rînd, politica e arta de a-ţi conduce rudele spre posturi plătite din bugetul de stat.
Pentru că mintea politicianului urmăreşte binele comun. Iar binele comun începe, fără excepţie, cu binele personal al neamurilor tale.
Jumătate din soţiile de parlamentar care lucrează, lucrează la stat
Familia e celula de bază a societăţii, ne zice cu încredere deplină învăţătoarea din şcoala generală şi ne confirmă profesorul, popa şi primarul. Iar familia politică e una modernă, în care ambii parteneri lucrează. La stat, normal. Camera Deputaţilor numără la ora actuală 333 de aleşi ai neamului. Dintre aceştia 55 sînt necăsătoriţi sau divorţaţi şi vreo trei sînt văduvi. Din restul de 275, un număr de 25 au partenerul de viaţă ajuns la pensie. Normal, o bună parte dintre cei 250 rămaşi în numărătoarea noastră nici nu şi-au declarat soţiile ori n-au specificat unde şi cu ce îşi ocupă ele timpul. Mai bine de jumătate dintre ei însă, vreo 130 pentru a fi exacţi, au jumătatea angajată la stat, plătită din banul public, la fel ca ei, aleşii. Iar proporţia aproape că se respectă şi în cazul Senatului, cu precizarea că doar vreo 50 de soţi sau soţii de senator iau leafă de la stat. Unii sînt profesori, unii judecători sau procurori, alţii medici, unii funcţionari publici şi unii chiar angajaţii soţului senator. Asta dacă nu sînt ambii demnitari. Toţi mănîncă însă o pîine publică, frămîntată în vistieria statului.
Gruparea consiliilor de administraţie şi a consilierilor
Pe vremea cînd erau liberalii la putere, Teodor Atanasiu nu se pricopsise încă cu imunitatea parlamentară, deşi n-a dus-o rău în postul de ministru al Apărării ori de şef al AVAS. Ba a dus-o chiar atît de bine, încît s-a căsătorit cu Laura Bişboacă pe care, dacă tot a luat-o de soţie, a şi numit-o în cîteva consilii de administraţie, dar şi în postul de consilier în Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, de unde proaspăta consoartă a încasat vreo 55.000 de lei. La fel a făcut şi colegul său liberal Dan Motreanu, care a avut grijă ca soţia Dana să nimerească în aceeaşi Comisie, de unde a încasat aproape 115.000 de lei, dar şi în vreo alte două consilii de administraţie. Şi, pentru că respectiva comisie era cu adevărat o afacere liberală, din ea nu putea lipsi soţia deputatului Daniel Chiţoiu, finul guzganului rozaliu al PNL, Dan Radu Ruşanu. Schimbarea de guvernare a ajutat şi soţiile de pedelişti să se lipească de niscaiva consilii de administraţie. Spre exemplu, soţia deputatului de Timiş Iosif Ştefan Drăgulescu a ajuns în consiliul de administraţie al ISIM Timişoara, şi chiar directoare a institutului, iar de cînd Gheorghe Ialomiţeanu este deputat de Braşov, soţia acestuia, Liliana, a devenit membră în consiliile de administraţie a patru societăţi REMAT, rămase la stat, dar şi în comisiile de cenzori ale altor două companii de stat. Şi, pentru că din afacerea consiliilor nu putea lipsi o soţie de independent, o amintim şi pe Elena Soporan, membră în Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, soţia fostului prefect de Cluj, actualmente deputat independent ales pe listele PSD, Vasile Soporan. Cea mai reuşită mişcare în materie de aranjat soţia în post călduţ îi aparţine însă, de departe, deputatului liberal Horia Uioreanu, care, atunci cînd era la putere, s-a căsătorit cu secretara şi azi, cînd e în opoziţie, trăieşte cu consiliera premierului.
Mai exact, în timpul guvernării PNL, Horia Uioreanu s-a căsătorit cu Elena, pe care a ajutat-o să ajungă în cîteva consilii de administraţie la nivel judeţean, după care a propulsat-o pînă în funcţia de consilier al premierului. Post în care se află şi astăzi, pentru că e în concediu de maternitate, după ce i-a născut deja al doilea copil deputatului liberal. Iar ca dovadă că nu doar soţii îşi angajează soţiile, ci uneori se întîmplă şi invers, îl amintim aici şi pe Ovidiu Răzvan Wlassopol, consilier în Comisia Naţională de Valori Imobiliare, de unde încasează vreo 125.000 de lei anual. Acesta este nimeni altul decît soţul secretarului executiv al PSD, senatorul Lia Olguţa Vasilescu.
Grupul nevestelor care nu servesc funcţii publice, dar fac afaceri cu statul
Dacă nu lucrează la stat, soţul sau soţia de demnitar trebui să lucreze undeva, la privat. Numai că, de cele mai multe ori, afacerea privată la care lucrează soţul sau soţia de demnitar se hrăneşte tot din fonduri publice. Spre exemplu, soţul Sulfinei Barbu a încasat, conform declaraţiei de avere a fostului ministru de la Mediu, nu mai puţin de 150.000 de lei – drepturi intelectuale – de la firma KVB Economic, societate unde Sulfina era asociată cu Silvian Ionescu, şeful Gărzii de Mediu. Iar firma se ocupa cu consultanţă în probleme de mediu, aţi ghicit. Un alt deputatul PDL, Bobeş Marin, şi-a făcut soţia director la propria firmă, Serena SA, societate de construcţii ce s-a lipit şi continuă să se lipească de numeroase contracte cu bani publici în judeţul Olt. Victor Boiangiu însă, deputat PDL de Giurgiu, are soţia profesor şi director de televiziune, la SC Muntenia TV SRL, aşa că nişte contracte de publicitate între Consiliul Judeţean Giurgiu, pe care l-a condus timp de opt ani, şi respectiva televiziune au picat exact la fix, astfel că soţia a putut să-şi păstreze fără probleme postul de director al societăţii.
Soţiile se descurcă şi pe plan local
Dacă la nivel central lucrurile mai stau cum stau, la nivel local treaba e chiar mai clară. Nu există consiliu judeţean în care legăturile de familie să nu se traducă în posturi sau contracte plătite din bani publici. În nu mai puţin de 28 de cazuri, soţul sau soţia preşedintelui şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene lucrează la stat. Şi nu doar că lucrează la stat, dar în multe cazuri lucrează chiar în instituţia publică condusă de soţ. Iar acolo unde soţiile nu lucrează la stat, lucrează la soţ. Mai exact, oficial se administrează societăţile comerciale ale soţilor, societăţi care de regulă beneficiază de contracte cu instituţiile publice.
Dacă le-au luat de neveste, le-au luat cu ei şi la Bucureşti
Nu se cade ca o familie proaspăt întemeiată să trăiască despărţită de sute de kilometri. Aşa se face că unii aleşi ai neamului au decis să-şi ia consoartele după ei, la Bucureşti. Spre exemplu, la scurt timp după căsătoria cu deputatul Cristian Adomniţei, la acea vreme ministru al Învăţămîntului, Sabina Vişinari a ajuns într-un post călduţ la Institutul Naţional de Magistratură. Cum nici colegul său de la Iaşi, deputatul Relu Fenechiu, nu putea sta departe de proaspăta soţie, prin 2008 aceasta s-a angajat la Inspectoratul de Stat în Construcţii, în postul de consilier al directorului general Doina Isopescu, subalterna soţului pe linie de partid.
Pînă în 2008, deputatul PDL Arghir Iustin Marinel Cionca era primar în Pecica, Arad, iar soţia, Angela, director adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Arad. De cînd a ajuns însă la Bucureşti, soţia a devenit consilier, normal, la Camera Deputaţilor, la fel ca şi soţia deputatului PDL de Hunedoara, Ioan Timiş, Bianca, şi ea tot consilier parlamentar. Mai greu de spus este, în cazul soţilor Turcan, dacă Raluca, din postul de deputat de Sibiu, l-a ajutat pe Valeriu să-i devină sfetnic preşedintelui Băsescu, sau invers, Raluca a devenit deputat cu ajutorul lui Valeriu şi-al lui Theodor Stolojan. Pe de altă parte, deputatul UDMR Kerekes Karoly, ca un maghiar serios care ştie să facă distincţie între muncă şi pasiune, şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar din Tîrgu-Mureş.
Cine sînt fraţii, verii, unchii şi mătuşile demnitarilor, ai oamenilor politici care ne conduc pe banii noştri, dar mai ales cum fac ei bani din relaţiile de rudenie sau cum nu fac nimic în posturile în care au fost numiţi, citiţi în numărul viitor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)