Romania trebuie salvata!
evz.ro
Autor: Raluca Dan
Magistraţii Curţii Supreme au apreciat că atât judecătorul Costiniu, cât şi afaceriştii Căşuneanu şi Locic nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică.
Sursa: LIBERTATEA1 /2.
FLORIN COSTINIU, COSTEL CĂȘUNEANU ŞI MARIUS LOCIC„În dosar există probe şi indicii temeinice ce nasc bănuiala plauzibilă şi rezonabilă, aptă a convinge un observator obiectiv că inculpaţii (judecătorul Florin Costiniu şi afaceriştii Marius Locic şi Costel Căşuneanu) au comis infracţiunile pentru care sunt cercetaţi.” Aşa susţin cei nouă magistraţi ai Curţii Supreme, care, pe 12 aprilie, au decis să-i pună totuşi în libertate pe cei trei pe motiv că aceştia nu reprezintă „un pericol concret pentru ordinea publică”.
Judecătorii au admis însă că procurorii au respectat procedura penală pe toată perioada anchetei, că interceptările din dosar au fost făcute legal şi că au va loare de probă pentru modul în care inculpaţii ar fi comis infracţiunile de corupţie de care sunt acuzaţi.
Potrivit documentelor, decizia Curţii Supreme a fost luată cu votul a opt dintre cei nouă magistraţi din complet, judecătorul Vasile Alixandri - care a formulat o opinie separată - susţinând că cei trei ar trebui să rămână după gratii pentru 29 de zile.
Şpaga plătită de Locic: articole favorabile lui Geoană
Concret, judecătorii au respins toate criticile aduse de a vocaţii celor trei la adresa modului în care procurorii au instrumentat dosarul „Voicu” şi au reţinut, în motivare, o serie de probe strânse de anchetatori, care „conduc la presupunerea rezonabilă” că, în vara lui 2009, Costel Căşuneanu i-a cerut ajutorul senatorului Voicu pentru a obţine o soluţie favorabilă în procesul intentat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale pentru câştigarea unei licitaţii.
Mai departe, arată magistra ţii, Voicu „a pretins şi primit, în schimbul intervenţiilor sale, sumele de 200.000 de euro şi de 60.000 de euro”. Şi, pentru a duce până la capăt traficul de influenţă, senatorul PSD l-a contactat pe judecătorul Florin Costiniu căruia, în schimbul unor foloase materiale, i-a cerut să intervină pe lângă colegii săi pentru a-i obţine lui Căşuneanu o soluţie favorabilă.
Şi în ceea ce-l priveşte pe Marius Locic, lucrurile sunt extrem de clare pentru judecători.
„Referitor la inculpatul Locic Marius, din actele dosarului au rezultat probe şi indicii temeinice ce au justificat presupunerea plauzibilă de comitere a infracţiunilor pentru care este cercetat, constând în aceea că, la 30 august 2009, a solicitat sprijinul inculpatului Voicu pentru a interveni în dosarul penal întocmit de Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Capitalei”, subliniază judecătorii.
Cât despre şpaga plătită de Locic, aceasta s-ar fi concretizat nu doar în cei 119.000 de lei - viraţi în conturile Cabinetului de avocatură „Voicu Cătălin”, în baza unui contract de asistenţă juridică -, ci şi în publicarea gratuită a unor articole de presă.
„Tot odată, Voicu Cătălin a mai pretins de la inculpatul Locic Marius foloase materiale constând în publicarea cu titlu gratuit în cotidianul «Interesul public» a unor articole cu con ţinut defavorabil candidatului PDL la Preşedinţia României (Traian Băsescu) şi favorabile candidatului PSD la aceeaşi funcţie (Mircea Geoană)”, se arată în documentele instanţei.
„Comiterea unei infracţiuni, chiar de o gravitate deosebită, nu constituie însă temei pentru privarea de libertate a învinuiţilor”, au conchis judecătorii.
AUDIERI ÎN DOSARUL „VOICU”
Geoană, „sectant” în martorii lui DNA
Mircea Geoană a intrat în rândul liderilor PSD care „au vizitat” DNA. Deocamdată doar ca martor în dosarul colegului său Cătălin Voicu.
„Am avut o discuţie foarte succintă în care am declarat chestiuni legate de întrebările care mi-au fost adresate”, a spus ieri preşedintele Senatului, la ieşirea din sediul DNA.
Numele lui Mircea Geoană a fost invocat de Cătălin Voicu într-o discuţie cu senatorul PSD Alexandru Mazăre. Ce zicea Voicu: „Băga-mi-aş p.... în Geoană şi cu toţi americanii lui, care ni i-a adus la Curtea Supremă, că mulţi au dosare. Şi cu toate golăncile, cu şeful organizaţiei PSD de la Dolj. Şuţa (Maria Schutz, lider PSD Dolj - n.r.) aia cu serele, cu tot... Păi, şefa doamna Cristea de la Dâmboviţa, la fel şi nu-ţi mai dau nume, că nu-i frumos. Mulţi! Dom’ne, i-am rezolvat pe toţi, dom’ne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu puşcărie, alţii le-a dat 10 ani (...)”.
Din vorbele lui Voicu se poate deduce că a intervenit în justiţie pentru persoane recomandate de Mircea Geoană.
Potrivit EVZ, la ajutorul lui Voicu ar fi apelat şi Margareta Costea, soacra lui Geoană, în procesele legate de certificatul de revoluţionar. (Florin Ciornei)
marți, 4 mai 2010
Cine-mparte parte-şi face
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 18:38
Guvernul a alocat 19,6 mil. lei pentru 233 primării PDL şi 21,2 mil. lei pentru 577 primării PNL
Guvernul a alocat primăriilor fonduri totale de 68,3 milioane lei (echivalentul a peste 16,5 milioane euro), din care 19,6 milioane lei pentru un număr de 233 primării conduse de reprezentanţi PDL şi 21,2 milioane lei, dar împărţite la un număr mai mare de primării PNL, de 577 unităţi administrative.
04 Mai 2010
Pentru PSD au fost repartizate fonduri către un număr aproape egal cu cel al primăriilor PDL, respectiv 232 unităţi conduse de social democraţi, dar banii alocaţi au depăşit cu puţin un total de 13 milioane lei, informează Mediafax.
Alocarea banilor a fost decisă de Guvern prin hotărâre aprobată în ultima şedinţă şi a fost efectuată din Fondul de rezervă bugetară, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea unor proiecte de investiţii şi a unor cheltuieli curente şi de capital.
Prin acelaşi act normativ, bugetul Secretariatului General al Guvernului a fost suplimentat cu 18,5 milioane lei, banii urmând să fie alocaţi bisericilor şi altor unităţi de cult.
Astfel de hotărâri au mai fost aprobate de Guvern şi pe parcursul anului trecut, când sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale au fost suplimentate din Fondul de rezervă bugetară, iar banii au fost alocaţi mai multor primării, preponderent de la PDL şi PNL, tot pentru finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital.
În urmă cu un an, guvernul PSD-PDL a repartizat autorităţilor locale fonduri de 662 milioane lei din sume defalcate din TVA pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive, cei mai mulţi bani fiind alocaţi primăriilor conduse de cele două partide.
Cotidianul.ro
Azi - 18:38
Guvernul a alocat 19,6 mil. lei pentru 233 primării PDL şi 21,2 mil. lei pentru 577 primării PNL
Guvernul a alocat primăriilor fonduri totale de 68,3 milioane lei (echivalentul a peste 16,5 milioane euro), din care 19,6 milioane lei pentru un număr de 233 primării conduse de reprezentanţi PDL şi 21,2 milioane lei, dar împărţite la un număr mai mare de primării PNL, de 577 unităţi administrative.
04 Mai 2010
Pentru PSD au fost repartizate fonduri către un număr aproape egal cu cel al primăriilor PDL, respectiv 232 unităţi conduse de social democraţi, dar banii alocaţi au depăşit cu puţin un total de 13 milioane lei, informează Mediafax.
Alocarea banilor a fost decisă de Guvern prin hotărâre aprobată în ultima şedinţă şi a fost efectuată din Fondul de rezervă bugetară, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea unor proiecte de investiţii şi a unor cheltuieli curente şi de capital.
Prin acelaşi act normativ, bugetul Secretariatului General al Guvernului a fost suplimentat cu 18,5 milioane lei, banii urmând să fie alocaţi bisericilor şi altor unităţi de cult.
Astfel de hotărâri au mai fost aprobate de Guvern şi pe parcursul anului trecut, când sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale au fost suplimentate din Fondul de rezervă bugetară, iar banii au fost alocaţi mai multor primării, preponderent de la PDL şi PNL, tot pentru finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital.
În urmă cu un an, guvernul PSD-PDL a repartizat autorităţilor locale fonduri de 662 milioane lei din sume defalcate din TVA pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive, cei mai mulţi bani fiind alocaţi primăriilor conduse de cele două partide.
luni, 3 mai 2010
Licitaţii cu iz penal la Primăria Capitalei
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
Autor: Dan Bucura
Luni, 03 Mai 2010
În premieră pentru mandatul lui Oprescu, Direcţia Naţională Anticorupţie a deschis un dosar penal cu nume de cod „PMB”. Ancheta vizează o serie de licitaţii organizate de Administraţia Străzilor, condusă de directoarea Alina Roman.
Sursa: AGERPRES1 /3.
Direcţia Naţională Anticorupţie are în lucru un dosar penal în care se investighează o serie de fapte comise la Primăria Municipiului Bucureşti.
Informaţia, venită pe surse în primă fază, a fost infirmată de cei de la primărie. Astăzi vă prezentăm dovada că dosarul DNA există, iar structura vizată este Administraţia Străzilor, acolo unde şef este Alina Roman, cunoscută în primărie ca „blonda de la străzi”.
Adresa DNA-ului, trimisă Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a fost blocată pe traseu şi ţinută la secret. Abia astăzi, la peste o lună de când a ajuns la PMB, hârtia cu pricina le va fi prezentată şi consilierilor.
Obiectul dosarului: pasajele Victoria şi Unirii
Pe 26 martie 2010, DNA-ul a trimis primăriei o solicitare ce a semănat panică în toată instituţia condusă de Sorin Oprescu. „În interesul solicitărilor ce se desfăşoară în dosarul penal cu numărul de mai sus, vă rugăm să ne trimiteţi, în copie, hotărârea 299/31.08.2009, împreună cu toate anexele aferente, precum şi orice alt document care a stat la baza emiterii acestei hotărâri”.
Acesta este textul adresei, semnate chiar de Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a a DNA. Pentru cine nu cunoaşte conţinutul acelei Hotărâri de Consiliu, vă informăm că este cea prin care PMB a decis reabilitarea pasajelor Unirii, Victoriei şi Muncii, precum şi stabilirea indicatorilor economici la 65 de străzi principale din oraş.
Trecerea acestei hotărâri prin Consiliu a fost urmată, cel puţin straniu spun cei de la primărie, de o majorare de salariu aprobată de Sorin Oprescu pentru subordonata sa ce conduce Administraţia Străzilor.
Istoria reabilitării pasajelor cu pricina a lăsat o gaură serioasă în bugetul primăriei. Iniţial, la începutul anului trecut, a fost organizată o licitaţie pentru reabilitarea a trei pasaje, pe listă fiind inclus şi Pasajul Muncii. Pachetul a fost câştigat de Societatea de Construcţii în Transporturi (SCT) Bucureşti SA, una dintre firmele care câştigă tot mai des lucrări în mandatul lui Sorin Oprescu.
Valoarea maximă iniţială pentru lucrare trebuia să fie de 6 milioane de lei, pentru toate cele trei pasaje. Primăria a hotărât însă că va schimba regula jocului, ca urmare a indicaţiilor venite de la arhitectul- şef. Acesta a insistat pentru tapetarea cu granit a pereţilor celor trei pasaje.
Ilegalitatea: suplimentarea indicatorilor economici
Deşi contractul iniţial cu firma SCT prevedea renovarea şi iluminatul a trei pasaje, în final au rămas doar două, cel de la Muncii urmând să fie refăcut de primărie în regie proprie.
S-a bătut palma şi la costuri: Unirii - 1,7 milioane de lei şi Victoria - 2,5 milioane. Ceea ce a urmat este exact obiectul anchetei DNA. Indicatorii economici pentru pasaje au fost măriţi succesiv, de două ori. De la valoarea maximă de 6 milioane de lei s-a ajuns să se plătească SCT-ului 15 milioane de lei pentru Unirii şi 18 milioane pentru Victoriei.
La acest capitol însă, legea e foarte clară. Majorarea cu mai mult de 50 la sută a indicatorilor economici presupune organizarea unei noi licitaţii. Administraţia străzilor a lăsat lucrurile aşa cum erau în primul contract, iar suplimentările au fost semnate, se pare, prin dispoziţii de primar.
Bizar este şi faptul că Pasajul Victoriei, deşi este mult mai scurt, a costat mai mult decât Unirii, în condiţiile în care lucrările de reabilitare au fost aceleaşi.
SCENARIU
Primarul Sorin Oprescu a minţit cu nonşalanţă sau a fost păcălit de subalterni
În decembrie anul trecut, la inaugurarea Pasajului Unirii, primarul Sorin Oprescu a declarat peste tot că reabilitarea Pasajului Unirii a costat 2,5 milioane de lei.
În realitate, cu acordul „blondei de la străzi”, firma SCT a primit aproape 15 milioane, după modificarea indicatorilor economici. Astfel, fie Sorin Oprescu a minţit, încercând să ascundă suma astronomică plătită, fie a fost informat greşit de către cei de la Administraţia Străzilor.
La rândul ei, directoarea Alina Roman nu ştie nimic despre acţiunea DNA. „Nu am primit niciun document de la Parchet şi nu cunosc să facem obiectul vreunei anchete”, ne-a declarat telefonic şefa de la Străzi.
În aceste condiţii, facsimilul publicat în „Evenimentul zilei” ar putea să o lumineze pe „blonda de la străzi”. La începutul acestei luni, pe capul ei va mai veni şi Curtea de Conturi, care urmează să facă un control de proporţii în toată Primăria Capitalei.
„Evenimentul zilei” va prezenta şi un alt episod investigat de DNA în acelaşi dosar. Este vorba despre o firmă de construcţii care a câştigat aproape toate licitaţiile la străzi. Recent, aceasta a adjudecat 34 de străzi, deşi la licitaţii a venit cu oferte financiare mult mai mari decât concurenţa.
Libertatea.ro
Autor: Dan Bucura
Luni, 03 Mai 2010
În premieră pentru mandatul lui Oprescu, Direcţia Naţională Anticorupţie a deschis un dosar penal cu nume de cod „PMB”. Ancheta vizează o serie de licitaţii organizate de Administraţia Străzilor, condusă de directoarea Alina Roman.
Sursa: AGERPRES1 /3.
Direcţia Naţională Anticorupţie are în lucru un dosar penal în care se investighează o serie de fapte comise la Primăria Municipiului Bucureşti.
Informaţia, venită pe surse în primă fază, a fost infirmată de cei de la primărie. Astăzi vă prezentăm dovada că dosarul DNA există, iar structura vizată este Administraţia Străzilor, acolo unde şef este Alina Roman, cunoscută în primărie ca „blonda de la străzi”.
Adresa DNA-ului, trimisă Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a fost blocată pe traseu şi ţinută la secret. Abia astăzi, la peste o lună de când a ajuns la PMB, hârtia cu pricina le va fi prezentată şi consilierilor.
Obiectul dosarului: pasajele Victoria şi Unirii
Pe 26 martie 2010, DNA-ul a trimis primăriei o solicitare ce a semănat panică în toată instituţia condusă de Sorin Oprescu. „În interesul solicitărilor ce se desfăşoară în dosarul penal cu numărul de mai sus, vă rugăm să ne trimiteţi, în copie, hotărârea 299/31.08.2009, împreună cu toate anexele aferente, precum şi orice alt document care a stat la baza emiterii acestei hotărâri”.
Acesta este textul adresei, semnate chiar de Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a a DNA. Pentru cine nu cunoaşte conţinutul acelei Hotărâri de Consiliu, vă informăm că este cea prin care PMB a decis reabilitarea pasajelor Unirii, Victoriei şi Muncii, precum şi stabilirea indicatorilor economici la 65 de străzi principale din oraş.
Trecerea acestei hotărâri prin Consiliu a fost urmată, cel puţin straniu spun cei de la primărie, de o majorare de salariu aprobată de Sorin Oprescu pentru subordonata sa ce conduce Administraţia Străzilor.
Istoria reabilitării pasajelor cu pricina a lăsat o gaură serioasă în bugetul primăriei. Iniţial, la începutul anului trecut, a fost organizată o licitaţie pentru reabilitarea a trei pasaje, pe listă fiind inclus şi Pasajul Muncii. Pachetul a fost câştigat de Societatea de Construcţii în Transporturi (SCT) Bucureşti SA, una dintre firmele care câştigă tot mai des lucrări în mandatul lui Sorin Oprescu.
Valoarea maximă iniţială pentru lucrare trebuia să fie de 6 milioane de lei, pentru toate cele trei pasaje. Primăria a hotărât însă că va schimba regula jocului, ca urmare a indicaţiilor venite de la arhitectul- şef. Acesta a insistat pentru tapetarea cu granit a pereţilor celor trei pasaje.
Ilegalitatea: suplimentarea indicatorilor economici
Deşi contractul iniţial cu firma SCT prevedea renovarea şi iluminatul a trei pasaje, în final au rămas doar două, cel de la Muncii urmând să fie refăcut de primărie în regie proprie.
S-a bătut palma şi la costuri: Unirii - 1,7 milioane de lei şi Victoria - 2,5 milioane. Ceea ce a urmat este exact obiectul anchetei DNA. Indicatorii economici pentru pasaje au fost măriţi succesiv, de două ori. De la valoarea maximă de 6 milioane de lei s-a ajuns să se plătească SCT-ului 15 milioane de lei pentru Unirii şi 18 milioane pentru Victoriei.
La acest capitol însă, legea e foarte clară. Majorarea cu mai mult de 50 la sută a indicatorilor economici presupune organizarea unei noi licitaţii. Administraţia străzilor a lăsat lucrurile aşa cum erau în primul contract, iar suplimentările au fost semnate, se pare, prin dispoziţii de primar.
Bizar este şi faptul că Pasajul Victoriei, deşi este mult mai scurt, a costat mai mult decât Unirii, în condiţiile în care lucrările de reabilitare au fost aceleaşi.
SCENARIU
Primarul Sorin Oprescu a minţit cu nonşalanţă sau a fost păcălit de subalterni
În decembrie anul trecut, la inaugurarea Pasajului Unirii, primarul Sorin Oprescu a declarat peste tot că reabilitarea Pasajului Unirii a costat 2,5 milioane de lei.
În realitate, cu acordul „blondei de la străzi”, firma SCT a primit aproape 15 milioane, după modificarea indicatorilor economici. Astfel, fie Sorin Oprescu a minţit, încercând să ascundă suma astronomică plătită, fie a fost informat greşit de către cei de la Administraţia Străzilor.
La rândul ei, directoarea Alina Roman nu ştie nimic despre acţiunea DNA. „Nu am primit niciun document de la Parchet şi nu cunosc să facem obiectul vreunei anchete”, ne-a declarat telefonic şefa de la Străzi.
În aceste condiţii, facsimilul publicat în „Evenimentul zilei” ar putea să o lumineze pe „blonda de la străzi”. La începutul acestei luni, pe capul ei va mai veni şi Curtea de Conturi, care urmează să facă un control de proporţii în toată Primăria Capitalei.
„Evenimentul zilei” va prezenta şi un alt episod investigat de DNA în acelaşi dosar. Este vorba despre o firmă de construcţii care a câştigat aproape toate licitaţiile la străzi. Recent, aceasta a adjudecat 34 de străzi, deşi la licitaţii a venit cu oferte financiare mult mai mari decât concurenţa.
miercuri, 28 aprilie 2010
Găinari! Parlamentari care decontează chirii, deși au case în București. Miniștri care decontează telefoane la Parlament
Romania trebuie salvata!
Puterea.ro
Autor: Ionnuț Dumitrescu
Publicat la: 2010-04-27 19:43:01
Găinari! Parlamentari care decontează chirii, deși au case în București. Miniștri care decontează telefoane la Parlament
Cum practică parlamentarii români integritatea în decontările la stat? Sau legalitatea, moralitatea şi bunul-simţ? Agenţia Naţională de Integritate (ANI) ar putea verifica sau măcar constata cum unii parlamentari români cer cazare la hotel în Bucureşti, deşi au în Capitală proprietăţi imobiliare pe numele lor sau ale membrilor familiilor lor. Alţi senatori şi deputaţi care stau în Bucureşti pe banii contribuabililor nu au bunuri imobiliare aici, dar au, în schimb, mai multe case de locuit sau de vacanţă, terenuri şi spaţii comerciale prin alte localităţi. Cireaşa de pe tortul decontărilor e pusă de cele mai sonore nume de miniştri: ei au abonamente de telefonie mobilă pe care statul cheltuieşte bani de două ori - şi la Guvern, şi la Parlament.
Vreţi să ştiţi cum îi loveşte, brusc, dragostea părintească pe parlamentari? Nimic mai simplu. Citiţi în cele ce urmează lista completă a parlamentarilor care şi-au
trecut proprietăţile imobiliare pe numele copiilor pentru a putea primi de la stat locuinţe de serviciu.
Trei senatori şi şase deputaţi au cazare în Bucureşti din partea Parlamentului, deşi au proprietăţi imobiliare în Capitală.
Senatorii Toni Greblă, Trifon Belacurencu, Severin Georgică şi deputaţii Emil Bostan Victor Paul Dobre, Ioan Stan, Mirel-Gheorghe Taloş, Samoil Vîlcu şi Sorin Zamfirescu au cumpărat sau au moştenit apartamente în Bucureşti, dar preferă cazarea pe banii statului, la hotel sau în chirie. Motivul pare a fi dragostea părintească, întrucât casele sunt cumpărate pentru copii.
Ioan Stan, deputat PSD din anul 2000, este posesorul unui apartament în Bucureşti, dar stă la hotel, pe banii statului român. Argumentul său: „Am doi copii studenţi care locuiesc acolo. Fata mai şi profesează acum. Cumpărasem apartamentul pe numele nostru, dar copiii stau acum acolo, de 3-4 ani deja (apartamentul a fost achiziţionat în 2003, deci acum 7 ani - n.r.).
Deputatul Stan mai deţine o casă de locuit în Fălticeni şi un apartament în Iaşi pe care l-a cumpărat în 2009: „Am cumpărat apartamentul din Iaşi pentru fata mea, că am 3 copii, să vă dea Dumnezeu şi mai mulţi dumneavoastră”. Cheltuielile cu cazarea lui Ioan Stan au costat statul 5.782 de lei în ianuarie 2010 şi februarie 2010 şi 105.997 lei în 2009.
Donatori de apartamente pentru copii
Senatorul Toni Greblă şi-a donat fiului apartamentul din Bucureşti imediat după ce a primit un loc în senat: „Acum vreo şase ani am cumpărat acel apartament fiului meu şi, pentru că era minor, l-am trecut pe numele meu. Eu nu am locuit niciodată acolo, ci fiul meu. Am acţionat perfect legal, nu am solicitat cazare, ci stau la hotel”. Greblă mai are în posesie o casă şi o garsonieră în Târgu-Jiu. Camera de hotel a senatorului pe întreaga lună ianuarie a costat 8506.4 lei.
Trifon Belacurencu, senator PSD de Tulcea, a deţinut până în decembrie 2008 un apartament în Bucureşti, când
l-a donat fiului său. „În 1999 am cumpărat un apartament de 37 mp pentru cei doi fii ai mei. Când am devenit senator (decembrie 2008, n.n.), neputând să locuim atâtea persoane într-un spaţiu atât de mic, am fost nevoit să cer cazare. Eu nu am locuit niciodată în acel apartament, eu am domiciliul în Tulcea”. Senatorul Belacurencu mai deţine un apartament în Tulcea. În ianuarie 2010, cazarea lui în Capitală a valorat 8506.4 lei.
Georgică Severin, deputat PDL de Câmpina din 2008, şi-a donat şi el fiicei proprietatea imobiliară din Bucureşti, după ce a primit un loc în Senat.
„Este vorba de o garsonieră de 25 mp. Când fiica mea a devenit studentă în 2000, mama mea s-a mutat şi i-a cedat ei garsoniera, dar a trecut-o pe numele meu. Eu nu am locuit niciodată acolo, am dormit cel mult două nopţi. Vă daţi seama că nu puteam sta în acel spaţiu cu fiica mea şi, pentru a mă conforma legii, atunci i-am donat garsoniera ca să pot beneficia de cazare la hotel”. În urma donaţiei, senatorului i-au mai rămas doar casa de locuit şi cele două apartamente din Câmpina.
Proprietari şi chiriaşi în Bucureşti
Pe lista celor care mai deţin proprietăţi imobiliare în Bucureşti, dar care beneficiază de locuinţe de serviciu din partea statului se regăsesc parlamentari de toate culorile politice.
Emil Bostan, deputat PNL, deţine din 2007 în Bucureşti împreună cu soţia un apartament de 37,5 mp, a cărui valoare de impozitare este 30.500 de euro. În afară de acesta mai are un apartament în Piatra Neamţ şi un teren în comuna Negreşti. Pe numele său, statul român a plătit 15.938 de lei drept cheltuieli cu cazarea în Bucureşti pe primele două luni ale acestui an.
Victor Paul Dobre este deputat PNL din anul 2000. Are în proprietate o casă de locuit, un spaţiu comercial şi alte terenuri în Galaţi. În anul 2006 i-a cumpărat fiului său un apartament în Bucureşti. Statul i-a decontat 16.190 de lei pentru cazare în ianuarie şi februarie.
Mirel-Gheorghe Taloş, deputat PNL, are împreună cu soţia o casă în construcţie în Bucureşti. Mai deţine un teren la Corbeanca şi unul în Ilfov. Decontări la cazare în Bucureşti: 15.859 de lei pe primele două luni ale anului.
Fiul deputatului PDL Samoil Vîlcu deţine din 2005 un apartament în Bucureşti. Deputatul are un apartament şi o casă de locuit şi un teren în Călimăneşti şi un spaţiu comercial în Râmnicu-Vâlcea. Decontări la cazare: 5.782 de lei.
Soţia deputatului PDL Sorin Zamfirescu este titulara unui apartament în Capitală, pe care îl ocupă familia fiului lor cel mic. Deputatul mai deţine împreună cu soţia o casă de locuit în Vâlcea şi una de vacanţă în Călimăneşti. Mai deţin şi terenuri în Vâlcea şi Constanţa. Statul i-a decontat în primele două luni suma de 15.859 de lei.
Culmea cheltuielilor inutile: Miniştri cu telefoane de la Guvern şi de la Parlament
Membrii Cabinetului Boc au abonamente de telefonie mobilă atât de la Parlament, cât şi de la Guvern. Instalaţi la Guvern încă din 2008, Elena Udrea, Radu Berceanu şi Vasile Blaga au telefoane mobile de la Parlament, deşi activitatea lor se desfăşoară la o altă instituţie. Lor li s-a alăturat şi ministrul culturii, Kelemen Hunor, membru în Guvern de la sfârşitul lui 2009. Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, a cheltuit 184,57 de lei pe abonamentul de telefonie mobilă oferit de Parlament din noiembrie 2009 până în ianuarie anul curent. Aceeaşi sumă s-a risipit şi pentru ministrul transporturilor, Radu Berceanu. Totalul banilor pe care Elena Udrea i-a consumat pe abonamentul telefonic parlamentar de când e ministru este de 878 de lei. Kelemen Hunor a costat Senatul 131 de lei în lunile ianuarie şi februarie ale acestui an.
Hapsânii. Parlamentarii cu multe vile stau cu mâna întinsă pentru banii de chirie de la stat
Chiar dacă deţin mai multe vile şi case de vacanţă prin ţară, aleşii neamului nu renunţă la decontul pentru cazarea în Capitală, deşi situaţia financiară le-ar permite acest lucru fără mari probleme.
Criza financiară nu a afectat buzunarele parlamentarilor, care continuă să-şi deconteze cheltuielile legate de cazarea în Capitală, deşi la televizor deplâng situaţia economică a populaţiei. “Decontăm doar ce este regulamentar. Dacă se prevede că cei care nu au o locuinţă în Bucureşti au dreptul la decontarea sumei de cazare, nu văd care este problema. Nu este nimic ilegal. Noi luăm 29 de milioane, dar pentru cei care stau la hotel cheltuielile sunt mai mari”, a fost explicaţia oferită de parlamentari când au fost chestionaţi pe marginea sumelor încasate de la stat. Baronul Culiţă Tărâţă deţine în proprietate şase case în judeţele Neamţ şi Braşov, şi este acţionar la mai multe firme, dar nu a renunţat la decontarea sumei primite de la Parlament pentru plata chiriei în Capitală. Liberalul Horea Dorin Uioreanu deţine trei case de locuit plus una de vacanţă şi are acţiuni la mai multe societăţi comerciale, conform propriei declaraţii de avere, dar continuă să primească bani de chirie şi de la Parlament. Pedelistul Valerian Vreme are patru case în Oneşti şi Bacău, dar cu toate acestea nu a renunţat la sumele încasate de la forul legislativ. În aceeaşi situaţie mai sunt senatorii Gyorgy Frunda, Ariton Ion, Ion Vasile, Bălan Gheorghe şi Baniaş Mircea Marius. (Cristian Andrei)
Puterea.ro
Autor: Ionnuț Dumitrescu
Publicat la: 2010-04-27 19:43:01
Găinari! Parlamentari care decontează chirii, deși au case în București. Miniștri care decontează telefoane la Parlament
Cum practică parlamentarii români integritatea în decontările la stat? Sau legalitatea, moralitatea şi bunul-simţ? Agenţia Naţională de Integritate (ANI) ar putea verifica sau măcar constata cum unii parlamentari români cer cazare la hotel în Bucureşti, deşi au în Capitală proprietăţi imobiliare pe numele lor sau ale membrilor familiilor lor. Alţi senatori şi deputaţi care stau în Bucureşti pe banii contribuabililor nu au bunuri imobiliare aici, dar au, în schimb, mai multe case de locuit sau de vacanţă, terenuri şi spaţii comerciale prin alte localităţi. Cireaşa de pe tortul decontărilor e pusă de cele mai sonore nume de miniştri: ei au abonamente de telefonie mobilă pe care statul cheltuieşte bani de două ori - şi la Guvern, şi la Parlament.
Vreţi să ştiţi cum îi loveşte, brusc, dragostea părintească pe parlamentari? Nimic mai simplu. Citiţi în cele ce urmează lista completă a parlamentarilor care şi-au
trecut proprietăţile imobiliare pe numele copiilor pentru a putea primi de la stat locuinţe de serviciu.
Trei senatori şi şase deputaţi au cazare în Bucureşti din partea Parlamentului, deşi au proprietăţi imobiliare în Capitală.
Senatorii Toni Greblă, Trifon Belacurencu, Severin Georgică şi deputaţii Emil Bostan Victor Paul Dobre, Ioan Stan, Mirel-Gheorghe Taloş, Samoil Vîlcu şi Sorin Zamfirescu au cumpărat sau au moştenit apartamente în Bucureşti, dar preferă cazarea pe banii statului, la hotel sau în chirie. Motivul pare a fi dragostea părintească, întrucât casele sunt cumpărate pentru copii.
Ioan Stan, deputat PSD din anul 2000, este posesorul unui apartament în Bucureşti, dar stă la hotel, pe banii statului român. Argumentul său: „Am doi copii studenţi care locuiesc acolo. Fata mai şi profesează acum. Cumpărasem apartamentul pe numele nostru, dar copiii stau acum acolo, de 3-4 ani deja (apartamentul a fost achiziţionat în 2003, deci acum 7 ani - n.r.).
Deputatul Stan mai deţine o casă de locuit în Fălticeni şi un apartament în Iaşi pe care l-a cumpărat în 2009: „Am cumpărat apartamentul din Iaşi pentru fata mea, că am 3 copii, să vă dea Dumnezeu şi mai mulţi dumneavoastră”. Cheltuielile cu cazarea lui Ioan Stan au costat statul 5.782 de lei în ianuarie 2010 şi februarie 2010 şi 105.997 lei în 2009.
Donatori de apartamente pentru copii
Senatorul Toni Greblă şi-a donat fiului apartamentul din Bucureşti imediat după ce a primit un loc în senat: „Acum vreo şase ani am cumpărat acel apartament fiului meu şi, pentru că era minor, l-am trecut pe numele meu. Eu nu am locuit niciodată acolo, ci fiul meu. Am acţionat perfect legal, nu am solicitat cazare, ci stau la hotel”. Greblă mai are în posesie o casă şi o garsonieră în Târgu-Jiu. Camera de hotel a senatorului pe întreaga lună ianuarie a costat 8506.4 lei.
Trifon Belacurencu, senator PSD de Tulcea, a deţinut până în decembrie 2008 un apartament în Bucureşti, când
l-a donat fiului său. „În 1999 am cumpărat un apartament de 37 mp pentru cei doi fii ai mei. Când am devenit senator (decembrie 2008, n.n.), neputând să locuim atâtea persoane într-un spaţiu atât de mic, am fost nevoit să cer cazare. Eu nu am locuit niciodată în acel apartament, eu am domiciliul în Tulcea”. Senatorul Belacurencu mai deţine un apartament în Tulcea. În ianuarie 2010, cazarea lui în Capitală a valorat 8506.4 lei.
Georgică Severin, deputat PDL de Câmpina din 2008, şi-a donat şi el fiicei proprietatea imobiliară din Bucureşti, după ce a primit un loc în Senat.
„Este vorba de o garsonieră de 25 mp. Când fiica mea a devenit studentă în 2000, mama mea s-a mutat şi i-a cedat ei garsoniera, dar a trecut-o pe numele meu. Eu nu am locuit niciodată acolo, am dormit cel mult două nopţi. Vă daţi seama că nu puteam sta în acel spaţiu cu fiica mea şi, pentru a mă conforma legii, atunci i-am donat garsoniera ca să pot beneficia de cazare la hotel”. În urma donaţiei, senatorului i-au mai rămas doar casa de locuit şi cele două apartamente din Câmpina.
Proprietari şi chiriaşi în Bucureşti
Pe lista celor care mai deţin proprietăţi imobiliare în Bucureşti, dar care beneficiază de locuinţe de serviciu din partea statului se regăsesc parlamentari de toate culorile politice.
Emil Bostan, deputat PNL, deţine din 2007 în Bucureşti împreună cu soţia un apartament de 37,5 mp, a cărui valoare de impozitare este 30.500 de euro. În afară de acesta mai are un apartament în Piatra Neamţ şi un teren în comuna Negreşti. Pe numele său, statul român a plătit 15.938 de lei drept cheltuieli cu cazarea în Bucureşti pe primele două luni ale acestui an.
Victor Paul Dobre este deputat PNL din anul 2000. Are în proprietate o casă de locuit, un spaţiu comercial şi alte terenuri în Galaţi. În anul 2006 i-a cumpărat fiului său un apartament în Bucureşti. Statul i-a decontat 16.190 de lei pentru cazare în ianuarie şi februarie.
Mirel-Gheorghe Taloş, deputat PNL, are împreună cu soţia o casă în construcţie în Bucureşti. Mai deţine un teren la Corbeanca şi unul în Ilfov. Decontări la cazare în Bucureşti: 15.859 de lei pe primele două luni ale anului.
Fiul deputatului PDL Samoil Vîlcu deţine din 2005 un apartament în Bucureşti. Deputatul are un apartament şi o casă de locuit şi un teren în Călimăneşti şi un spaţiu comercial în Râmnicu-Vâlcea. Decontări la cazare: 5.782 de lei.
Soţia deputatului PDL Sorin Zamfirescu este titulara unui apartament în Capitală, pe care îl ocupă familia fiului lor cel mic. Deputatul mai deţine împreună cu soţia o casă de locuit în Vâlcea şi una de vacanţă în Călimăneşti. Mai deţin şi terenuri în Vâlcea şi Constanţa. Statul i-a decontat în primele două luni suma de 15.859 de lei.
Culmea cheltuielilor inutile: Miniştri cu telefoane de la Guvern şi de la Parlament
Membrii Cabinetului Boc au abonamente de telefonie mobilă atât de la Parlament, cât şi de la Guvern. Instalaţi la Guvern încă din 2008, Elena Udrea, Radu Berceanu şi Vasile Blaga au telefoane mobile de la Parlament, deşi activitatea lor se desfăşoară la o altă instituţie. Lor li s-a alăturat şi ministrul culturii, Kelemen Hunor, membru în Guvern de la sfârşitul lui 2009. Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, a cheltuit 184,57 de lei pe abonamentul de telefonie mobilă oferit de Parlament din noiembrie 2009 până în ianuarie anul curent. Aceeaşi sumă s-a risipit şi pentru ministrul transporturilor, Radu Berceanu. Totalul banilor pe care Elena Udrea i-a consumat pe abonamentul telefonic parlamentar de când e ministru este de 878 de lei. Kelemen Hunor a costat Senatul 131 de lei în lunile ianuarie şi februarie ale acestui an.
Hapsânii. Parlamentarii cu multe vile stau cu mâna întinsă pentru banii de chirie de la stat
Chiar dacă deţin mai multe vile şi case de vacanţă prin ţară, aleşii neamului nu renunţă la decontul pentru cazarea în Capitală, deşi situaţia financiară le-ar permite acest lucru fără mari probleme.
Criza financiară nu a afectat buzunarele parlamentarilor, care continuă să-şi deconteze cheltuielile legate de cazarea în Capitală, deşi la televizor deplâng situaţia economică a populaţiei. “Decontăm doar ce este regulamentar. Dacă se prevede că cei care nu au o locuinţă în Bucureşti au dreptul la decontarea sumei de cazare, nu văd care este problema. Nu este nimic ilegal. Noi luăm 29 de milioane, dar pentru cei care stau la hotel cheltuielile sunt mai mari”, a fost explicaţia oferită de parlamentari când au fost chestionaţi pe marginea sumelor încasate de la stat. Baronul Culiţă Tărâţă deţine în proprietate şase case în judeţele Neamţ şi Braşov, şi este acţionar la mai multe firme, dar nu a renunţat la decontarea sumei primite de la Parlament pentru plata chiriei în Capitală. Liberalul Horea Dorin Uioreanu deţine trei case de locuit plus una de vacanţă şi are acţiuni la mai multe societăţi comerciale, conform propriei declaraţii de avere, dar continuă să primească bani de chirie şi de la Parlament. Pedelistul Valerian Vreme are patru case în Oneşti şi Bacău, dar cu toate acestea nu a renunţat la sumele încasate de la forul legislativ. În aceeaşi situaţie mai sunt senatorii Gyorgy Frunda, Ariton Ion, Ion Vasile, Bălan Gheorghe şi Baniaş Mircea Marius. (Cristian Andrei)
Fostul şi actualul ministru al Apărării sunt tovarăşi
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 15:50 Cristina Horvat
Fostul şi actualul ministru al Apărării sunt tovarăşi
La un tun cu plajă pe terenurile Armatei
În toamna trecută, înaintea campaniei electorale, Traian Băsescu le spunea acelora care îl acuzau de provocarea a numeroase scandaluri că ”în linişte se fură, măi fraţilor” şi că României nu-i este benefică liniştea dorită şi invocată de adversarii săi, Crin Antonescu şi Mircea Geoană.
Iată că, exact în perioada aceea, în timpul crizei guvernamentale generate de căderea guvernului Boc, vorbele preşedintelui erau infirmate de acţiunile fostului ministru al Apărării Mihai Stănişoară.
În timp ce PDL şi PSD se aflau în pragul divorţului guvernamental, în luna septembrie 2009, Mihai Stănişoară dădea un ordin de ministru prin care MApN întră în stăpânirea a 600 de hectare în comuna Corbu din judeţul Constanţa. Mihai Stănişoară definea zona respectivă ca obiectiv de siguranţă al Poligonului de Rachete Midia. Urmare a acestui ordin, MApN a îngrădit o porţiune din plaja Corbu, care ţine de Primăria Corbu, şi a împiedicat accesul proprietarilor de drept.
Imediat, MApN a turnat beton şi a construit un drum de acces. Oficialii MApN spun că investiţia face parte din programul de monitorizare a mării SCOMAR şi că va costa în jur de 4 milioane de euro.
Însă oricine îşi poate da seama că investiţia nu are nici o logică. Antena radar va fi amplasată pe plajă, unde mai trebuie alte sute de mii de euro pentru drumuri, echipamente şi alimentare cu energie electrică. Asta în timp ce sus, pe promontoriu, unde MApN este proprietar de teren, toate facilităţile există deja. Başca faptul că radarul ar câştiga în eficienţă datorită altitudinii de peste 40 de metri faţă de nivelul mării.
Ministerul Apărării a început lucrările ilegal, în luna noiembrie 2009. Primarul comunei Corbu, Marian Gălbinaşu, a intentat proces MApN şi a adresat numeroase adrese prin care înştiinţa Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - proprietara întregului teren - că MapN construieşte în afara cadrului legal.
Nici acum, după aproape şase luni, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu a dat vreun răspuns. Iar în instanţă, MApN se prevalează de „siguranţa naţională” şi refuză să prezinte documente, ignorând în acelaşi timp toate actele care demonstrează faptul că a încălcat dreptul de proprietate. Reprezentanţii lui Moş Teacă nu vor să scoată din teşcherea titlurile de proprietate, intabulări şi cadastru. E secret de război, coană Vasilico!
În spatele acestei des invocate ”siguranţe naţionale” stă însă un tun imobiliar de proporţii, ai cărui artizani-beneficiari sunt doi miniştrii ai Apărării, Mihai Stănişoară şi Gabriel Oprea. Ambii sunt ”imobiliarişti” de succes, zecile de proprietăţi pe care le deţin şi tranzacţiile imobiliare pe care le-au făcut de-a lungul anilor fiind deja cunoscute.
Stănişoară şi Oprea s-au asociat, în luna februarie, într-o firmă care are sediul în Cipru, Black Sea Entertainment Ltd.
Afacerea se derulează în trei etape. Prima a fost deja îndeplinită de fostul ministru al Apărării Mihai Stănişoară, după cum am arătat mai sus. Urmează expropierea în beneficiu public şi anularea titlurilor de proprietate asupra terenurilor printr-o hotărâre de guvern, care va fi promulgată de Guvern, la recomandarea CSAT, prin care se defineşte perimetrul de siguranţă drept obiectiv strategic. Surse din MApN au declarat pentru cotidianul.ro că actualul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, a trecut deja prin şedinţă de Guvern această hotărâre. Fireşte că, în stilul lipsit de transparenţă pe care pedeliştii l-au impus de când guvernează România, această hotărâre de guvern nu se regăseşte pe site-ul Guvernului. Probabil tot pentru că e vorba despre ”siguranţa naţională”.
Terenul, aflat în proprietatea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, a fost trecut cu forţa în proprietatea MApN, iar persoanele particulare care au reuşit până acum să-şi refacă dreptul de proprietate în acea zonă aşteaptă să-şi primească despăgubirile cuvenite. Vestea că MApN cumpără terenurile a agitat spiritele în rândul samsarilor de terenuri, dovadă stând numeroasele oferte ”senzaţionale” care au împânzit zona, sub formă de fluturaşi, şi Internetul.
Cei care se pricep la afaceri imobiliare avansează încă un scenariu: a treia etapă a tunului imobiliar urmează a fi înfăptuită printr-o altă hotărîre a CSAT, prin care Poligonul de Rachete Midia va fi dezafectat, iar amplasamentul, inclusiv nou instalatul perimetru de siguranţă, va fi scos din proprietatea Armatei şi vândut către Black Sea Entertainment Ltd. - firma lui Stănişoară şi Oprea - la un preţ modic.
Aceleaşi surse din MApN spun că firma celor doi favoriţi ai preşedintelui Băsescu vine cu titlul de proprietate al acestui teren într-o asociere cu o altă companie din Cipru, Empire Casino - filiala cipriotă a firmei Empire UK Ltd., deţinătoarea celui mai mare lanţ european de jocuri de noroc.
Şi uite aşa, din terenuri de antrenament, din poligoane de tragere se vor naşte obiective „culturale”. Căci pentru profesorul universitar doctor şi general Gabriel Oprea, pokerul, zarurile şi ruleta fac parte din activităţile culturale strict necesare unui om educat!
Post-scriptum: O utopie asemănătoare a pus la cale şi PSD-ul. În mandatul 2000-2004 a proiectat o staţiune de odihnă plus cazinouri, baruri şi restaurante la vărsarea unui braţ al Dunării în mare! Şi a ieşit acelaşi lucru. Puţină sare pe coada iepurelui fugit în pădure
Cotidianul.ro
Azi - 15:50 Cristina Horvat
Fostul şi actualul ministru al Apărării sunt tovarăşi
La un tun cu plajă pe terenurile Armatei
În toamna trecută, înaintea campaniei electorale, Traian Băsescu le spunea acelora care îl acuzau de provocarea a numeroase scandaluri că ”în linişte se fură, măi fraţilor” şi că României nu-i este benefică liniştea dorită şi invocată de adversarii săi, Crin Antonescu şi Mircea Geoană.
Iată că, exact în perioada aceea, în timpul crizei guvernamentale generate de căderea guvernului Boc, vorbele preşedintelui erau infirmate de acţiunile fostului ministru al Apărării Mihai Stănişoară.
În timp ce PDL şi PSD se aflau în pragul divorţului guvernamental, în luna septembrie 2009, Mihai Stănişoară dădea un ordin de ministru prin care MApN întră în stăpânirea a 600 de hectare în comuna Corbu din judeţul Constanţa. Mihai Stănişoară definea zona respectivă ca obiectiv de siguranţă al Poligonului de Rachete Midia. Urmare a acestui ordin, MApN a îngrădit o porţiune din plaja Corbu, care ţine de Primăria Corbu, şi a împiedicat accesul proprietarilor de drept.
Imediat, MApN a turnat beton şi a construit un drum de acces. Oficialii MApN spun că investiţia face parte din programul de monitorizare a mării SCOMAR şi că va costa în jur de 4 milioane de euro.
Însă oricine îşi poate da seama că investiţia nu are nici o logică. Antena radar va fi amplasată pe plajă, unde mai trebuie alte sute de mii de euro pentru drumuri, echipamente şi alimentare cu energie electrică. Asta în timp ce sus, pe promontoriu, unde MApN este proprietar de teren, toate facilităţile există deja. Başca faptul că radarul ar câştiga în eficienţă datorită altitudinii de peste 40 de metri faţă de nivelul mării.
Ministerul Apărării a început lucrările ilegal, în luna noiembrie 2009. Primarul comunei Corbu, Marian Gălbinaşu, a intentat proces MApN şi a adresat numeroase adrese prin care înştiinţa Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - proprietara întregului teren - că MapN construieşte în afara cadrului legal.
Nici acum, după aproape şase luni, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu a dat vreun răspuns. Iar în instanţă, MApN se prevalează de „siguranţa naţională” şi refuză să prezinte documente, ignorând în acelaşi timp toate actele care demonstrează faptul că a încălcat dreptul de proprietate. Reprezentanţii lui Moş Teacă nu vor să scoată din teşcherea titlurile de proprietate, intabulări şi cadastru. E secret de război, coană Vasilico!
În spatele acestei des invocate ”siguranţe naţionale” stă însă un tun imobiliar de proporţii, ai cărui artizani-beneficiari sunt doi miniştrii ai Apărării, Mihai Stănişoară şi Gabriel Oprea. Ambii sunt ”imobiliarişti” de succes, zecile de proprietăţi pe care le deţin şi tranzacţiile imobiliare pe care le-au făcut de-a lungul anilor fiind deja cunoscute.
Stănişoară şi Oprea s-au asociat, în luna februarie, într-o firmă care are sediul în Cipru, Black Sea Entertainment Ltd.
Afacerea se derulează în trei etape. Prima a fost deja îndeplinită de fostul ministru al Apărării Mihai Stănişoară, după cum am arătat mai sus. Urmează expropierea în beneficiu public şi anularea titlurilor de proprietate asupra terenurilor printr-o hotărâre de guvern, care va fi promulgată de Guvern, la recomandarea CSAT, prin care se defineşte perimetrul de siguranţă drept obiectiv strategic. Surse din MApN au declarat pentru cotidianul.ro că actualul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, a trecut deja prin şedinţă de Guvern această hotărâre. Fireşte că, în stilul lipsit de transparenţă pe care pedeliştii l-au impus de când guvernează România, această hotărâre de guvern nu se regăseşte pe site-ul Guvernului. Probabil tot pentru că e vorba despre ”siguranţa naţională”.
Terenul, aflat în proprietatea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, a fost trecut cu forţa în proprietatea MApN, iar persoanele particulare care au reuşit până acum să-şi refacă dreptul de proprietate în acea zonă aşteaptă să-şi primească despăgubirile cuvenite. Vestea că MApN cumpără terenurile a agitat spiritele în rândul samsarilor de terenuri, dovadă stând numeroasele oferte ”senzaţionale” care au împânzit zona, sub formă de fluturaşi, şi Internetul.
Cei care se pricep la afaceri imobiliare avansează încă un scenariu: a treia etapă a tunului imobiliar urmează a fi înfăptuită printr-o altă hotărîre a CSAT, prin care Poligonul de Rachete Midia va fi dezafectat, iar amplasamentul, inclusiv nou instalatul perimetru de siguranţă, va fi scos din proprietatea Armatei şi vândut către Black Sea Entertainment Ltd. - firma lui Stănişoară şi Oprea - la un preţ modic.
Aceleaşi surse din MApN spun că firma celor doi favoriţi ai preşedintelui Băsescu vine cu titlul de proprietate al acestui teren într-o asociere cu o altă companie din Cipru, Empire Casino - filiala cipriotă a firmei Empire UK Ltd., deţinătoarea celui mai mare lanţ european de jocuri de noroc.
Şi uite aşa, din terenuri de antrenament, din poligoane de tragere se vor naşte obiective „culturale”. Căci pentru profesorul universitar doctor şi general Gabriel Oprea, pokerul, zarurile şi ruleta fac parte din activităţile culturale strict necesare unui om educat!
Post-scriptum: O utopie asemănătoare a pus la cale şi PSD-ul. În mandatul 2000-2004 a proiectat o staţiune de odihnă plus cazinouri, baruri şi restaurante la vărsarea unui braţ al Dunării în mare! Şi a ieşit acelaşi lucru. Puţină sare pe coada iepurelui fugit în pădure
Lacuri, parcuri şi-o gaură de 7 milioane de euroi
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Apr 2010 | Alexandru Cristorian
Bucureşti este codaşa capitalelor europene în ceea ce priveşte suprafaţa spaţiilor verzi raportate la numărul de locuitori. În plus, suprafaţa acestor spaţii scade de la an de an, în ciuda faptului că sumele cheltuite pentru spaţiile verzi sînt în continuă creştere. Dacă privim însă modul în care se fac aceste cheltuieli, paradoxul sume cheltuite – rezultate obţinute dispare în totalitate. Spre exemplu, numai în 2009, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) a aruncat vreo şapte milioane de euroi în zeci de contracte păguboase, toate prin voinţa şi intermediul directorului instituţiei, Radu Dan Septimiu Popa. Şi, normal, fără vreo licitaţie, că doar atribuirea directă e mama profitului din ban public.
Cheltuirea banului public ca formă de agrement
La finele lui 2009, în noiembrie, ALPAB a semnat un contract cu SC Soluţii Urbane SRL, în valoare de 5,2 milioane de lei.
În contul sumei, firma trebuia să reabiliteze două locuri de joacă în parcurile Herăstrău şi Carol. Iar firma chiar a reabilitat locurile de joacă, numai că, în locul unor mici Disneyland-uri, ce ar fi trebuit să iasă la banii ăştia, copiii ce ies la joacă în cele două parcuri au ocazia să folosească cele cîteva leagăne. Că doar de atît au ajuns banii.
Iar dacă treaba cu locurile de joacă a fost rezolvată, conducerea ALPAB a mai semnat vreo 30 de contracte, toate prin atribuire directă, prin care vreo 2,4 milioane de lei au fost cheltuiţi pentru reabilitarea spaţiilor verzi din cele două parcuri, plus Parcul Tineretului. Şi, ca nu cumva cei care se plimbă prin parcurile din Bucureşti să fie deranjaţi de vreo creangă crescută mai mult, directorul Radu Popa a decis că arborii trebuie toaletaţi, aşa că a achitat firmei Eurolex A.G. Consult SRL nu mai puţin de 1,27 milioane de lei pentru acţiune. Başca, în final n-au fost coafaţi decît vreo 170 de arbori şi nicidecum 2.500, cîţi erau prevăzuţi în acte.
Şi, pentru că avea prea mulţi bani la dispoziţie, conducerea ALPAB s-a gîndit că ar fi frumos să cheltuiască nişte sume şi pe lucrări ce nu intră în atribuţiile instituţiei şi, dacă se poate, să fie şi nişte lucrări inexistente. Aşa se face că ALPAB a plătit firmei Someco SA suma de 1,8 milioane de lei pentru reabilitarea locuinţelor sociale pentru persoanele fără domiciliu. Cu toate că ALPAB nu are treabă cu respectivele locuinţe, cu atît mai mult cu cît lucrările n-au fost executate.
Pentru ca cetăţenii ce-şi petrec timpul în parcurile din Bucureşti să ştie totuşi cît timp se plimbă, directorul ALPAB a decis că trebuie montate ceasuri în fiecare parc. Şi nu orice fel de ceasuri, ci orologii placate cu aur de 24 k, prevăzute cu geamuri de cristal, fiecare la un preţ de 339.957 de lei bucata. Ce mai, un chilipir. Iar ca treaba să fie completă, ALPAB a plătit zece astfel de ceasuri firmei Soluţii Urbane SRL, deşi pînă acum au fost recepţionate doar două.
La toate acestea se mai adaugă şi plăţile de 2,6 milioane de lei pentru lucrările inexistente de la fîntînile din zona Unirii sau peste jumătate de milion de lei plătiţi pentru reparaţiile inexistente de la Ştrandul Crîngaşi ori mai multe reparaţii ale unor terase închiriate către firme private sau mai multe contracte de reparaţii în care lucrarea a fost plătită de mai multe ori, către agenţi economici diferiţi. Aşa că, putem spune că ALPAB are o conducere extrem de eficientă. Mai ales cînd vine vorba de semnat contracte păguboase şi de spart peste 27 de milioane de lei din banii publici, totul pentru ca cetăţenii să se poată relaxa în cele cîteva spaţii verzi şi să respire aerul infect al Bucureştilor.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Apr 2010 | Alexandru Cristorian
Bucureşti este codaşa capitalelor europene în ceea ce priveşte suprafaţa spaţiilor verzi raportate la numărul de locuitori. În plus, suprafaţa acestor spaţii scade de la an de an, în ciuda faptului că sumele cheltuite pentru spaţiile verzi sînt în continuă creştere. Dacă privim însă modul în care se fac aceste cheltuieli, paradoxul sume cheltuite – rezultate obţinute dispare în totalitate. Spre exemplu, numai în 2009, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) a aruncat vreo şapte milioane de euroi în zeci de contracte păguboase, toate prin voinţa şi intermediul directorului instituţiei, Radu Dan Septimiu Popa. Şi, normal, fără vreo licitaţie, că doar atribuirea directă e mama profitului din ban public.
Cheltuirea banului public ca formă de agrement
La finele lui 2009, în noiembrie, ALPAB a semnat un contract cu SC Soluţii Urbane SRL, în valoare de 5,2 milioane de lei.
În contul sumei, firma trebuia să reabiliteze două locuri de joacă în parcurile Herăstrău şi Carol. Iar firma chiar a reabilitat locurile de joacă, numai că, în locul unor mici Disneyland-uri, ce ar fi trebuit să iasă la banii ăştia, copiii ce ies la joacă în cele două parcuri au ocazia să folosească cele cîteva leagăne. Că doar de atît au ajuns banii.
Iar dacă treaba cu locurile de joacă a fost rezolvată, conducerea ALPAB a mai semnat vreo 30 de contracte, toate prin atribuire directă, prin care vreo 2,4 milioane de lei au fost cheltuiţi pentru reabilitarea spaţiilor verzi din cele două parcuri, plus Parcul Tineretului. Şi, ca nu cumva cei care se plimbă prin parcurile din Bucureşti să fie deranjaţi de vreo creangă crescută mai mult, directorul Radu Popa a decis că arborii trebuie toaletaţi, aşa că a achitat firmei Eurolex A.G. Consult SRL nu mai puţin de 1,27 milioane de lei pentru acţiune. Başca, în final n-au fost coafaţi decît vreo 170 de arbori şi nicidecum 2.500, cîţi erau prevăzuţi în acte.
Şi, pentru că avea prea mulţi bani la dispoziţie, conducerea ALPAB s-a gîndit că ar fi frumos să cheltuiască nişte sume şi pe lucrări ce nu intră în atribuţiile instituţiei şi, dacă se poate, să fie şi nişte lucrări inexistente. Aşa se face că ALPAB a plătit firmei Someco SA suma de 1,8 milioane de lei pentru reabilitarea locuinţelor sociale pentru persoanele fără domiciliu. Cu toate că ALPAB nu are treabă cu respectivele locuinţe, cu atît mai mult cu cît lucrările n-au fost executate.
Pentru ca cetăţenii ce-şi petrec timpul în parcurile din Bucureşti să ştie totuşi cît timp se plimbă, directorul ALPAB a decis că trebuie montate ceasuri în fiecare parc. Şi nu orice fel de ceasuri, ci orologii placate cu aur de 24 k, prevăzute cu geamuri de cristal, fiecare la un preţ de 339.957 de lei bucata. Ce mai, un chilipir. Iar ca treaba să fie completă, ALPAB a plătit zece astfel de ceasuri firmei Soluţii Urbane SRL, deşi pînă acum au fost recepţionate doar două.
La toate acestea se mai adaugă şi plăţile de 2,6 milioane de lei pentru lucrările inexistente de la fîntînile din zona Unirii sau peste jumătate de milion de lei plătiţi pentru reparaţiile inexistente de la Ştrandul Crîngaşi ori mai multe reparaţii ale unor terase închiriate către firme private sau mai multe contracte de reparaţii în care lucrarea a fost plătită de mai multe ori, către agenţi economici diferiţi. Aşa că, putem spune că ALPAB are o conducere extrem de eficientă. Mai ales cînd vine vorba de semnat contracte păguboase şi de spart peste 27 de milioane de lei din banii publici, totul pentru ca cetăţenii să se poată relaxa în cele cîteva spaţii verzi şi să respire aerul infect al Bucureştilor.
Au aruncat 44.850.000 €!
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
28 Aprilie 2010 | Articol semnat de Sorin Golea
Zona veche a unui oraş îi arată gradul de civilizaţie. În centrul istoric al Bucureştiului s-a tocat o căruţă de bani pentru o reabilitare “la mişto”.
În 2003, în mandatul de primar general al lui Traian Băsescu, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a alocat 32,4 milioane de euro pentru “Reabilitarea infrastructurii în zona istorică”. Finalizarea lucrărilor era gândită pentru anul 2009. Abia în 2006, în mandatul lui Adriean Videanu, a avut loc licitaţia. În anul 2008, suma alocată iniţial s-a suplimentat cu 9,7 milioane de euro. În fine, în noiembrie 2008, după ce Sorin Oprescu a devenit primar, Municipalitatea a anunţat că vrea altă firmă de construcţii, iar reabilitarea s-a oprit.
Apoi, PMB a plătit suma de 750.000 de euro pentru conservarea lucrărilor existente. Va urma un nou contract de consultanţă, de două milioane de euro. În total, 44.850.000 de euro alocaţi până acum de pomană centrului istoric. Ruşine, domnilor primari!
Libertatea.ro
28 Aprilie 2010 | Articol semnat de Sorin Golea
Zona veche a unui oraş îi arată gradul de civilizaţie. În centrul istoric al Bucureştiului s-a tocat o căruţă de bani pentru o reabilitare “la mişto”.
În 2003, în mandatul de primar general al lui Traian Băsescu, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a alocat 32,4 milioane de euro pentru “Reabilitarea infrastructurii în zona istorică”. Finalizarea lucrărilor era gândită pentru anul 2009. Abia în 2006, în mandatul lui Adriean Videanu, a avut loc licitaţia. În anul 2008, suma alocată iniţial s-a suplimentat cu 9,7 milioane de euro. În fine, în noiembrie 2008, după ce Sorin Oprescu a devenit primar, Municipalitatea a anunţat că vrea altă firmă de construcţii, iar reabilitarea s-a oprit.
Apoi, PMB a plătit suma de 750.000 de euro pentru conservarea lucrărilor existente. Va urma un nou contract de consultanţă, de două milioane de euro. În total, 44.850.000 de euro alocaţi până acum de pomană centrului istoric. Ruşine, domnilor primari!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)