Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Pe o parte, se dau ordonanţe de urgenţă privind renunţarea la anumite achiziţii şi investiţii, pe care ni le trompeţeşte victorios premierul Emil Boc, iar pe altă parte, firmele clientelei pedeliste încheie, cu aceiaşi guvernanţi, acte adiţionale la contractele la care chipurile s-a renunţat printr-o ordonanţă de urgenţă. Fireşte că toate aceste şmecherii se fac legal, după planuri minuţios întocmite.
Un exemplu cât se poate de elocvent îi are ca protagonişti pe primul-ministru Boc, SPP-ul, serviciul atât de drag şi folositor preşedintelui României, şi pe prietenul şi asociatul lui Adriean Videanu, Raul Doicescu, proprietarul firmei de construcţii Bog'Art SRL.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Raul Doicescu este asociat cu ministrul Economiei, Adriean Videanu, în firma de brokeraj Equity Invest, alături de Sida Ionescu, mama "celebrului" Bogdan-Syda Ionescu, viitorul ginere prezidenţial.
Raul Doicescu este constructorul controversatei "Cathedral Plaza", pentru care a obţinut avizele necesare de la binevoitorul primar general al Capitalei, Adriean Videanu. Acelaşi primar Videanu a acordat în ultimul său an de mandat firmei lui Doicescu şi contractul pentru construirea noului Stadion Naţional. Ca din întâmplare, Raul Doicescu este vecin cu Adriean Videanu la Ciofliceni, preluând şi el prin concesionare 4.600 de metri din terenul de un hectar aflat pe malul Lacului Snagov. Construcţia casei sale de vacanţă abia a început! Aşa că omul este mort după bani!
În 12 martie 2009, Raul Doicescu (Bog'Art SRL) a câştigat în consorţiu cu compania de stat Rasirom licitaţia pentru construirea noului sediu al SPP, cu o ofertă de 136 de milioane de lei (32 de milioane de euro). Construcţia este formată din opt clădiri: un corp principal, o sală de antrenament prevăzută cu poligon subteran de trageri, un centru de pregătire, o biserică şi mai multe anexe tehnice.
Sigur că nu era momentul ca serviciul însărcinat cu paza demnitarilor să-şi construiască un sediu de neam prost, având în vedere că România se află în plină criză financiară, iar actualii guvernanţi clamează pe toate drumurile necesitatea "strângerii curelei".
SPP-ului însă pare că nu-i pasă de măsurile de austeritate şi, în decembrie 2009, după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, măreşte inexplicabil valoarea contractului semnat cu firma lui Doicescu. Printr-un act adiţional, desigur, cum altfel! Actul adiţional a devenit, în această guvernare, manevra de bază prin care se drenează banul public.
Şi pentru că situaţia economică a României s-a înrăutăţit, sau, conform declaraţiilor a trei miniştri din guvernul Boc, a ieşit la iveală abia în urmă cu o lună de zile, premierul Boc a început să taie precum croitoraşul cel viteaz tot ce îi iese în cale: pensii, salarii, ajutoare de şomaj etc. Pentru imagine, pentru ca poporul să vadă că şi guvernanţii renunţă la una-alta, Emil Boc a semnat şi câteva hotărâri de guvern prin care se renunţă la anumite investiţii.
O astfel de hotărâre de guvern dată doar pentru ochii şi urechile celor afectaţi de măsurile drastice de austeritate este şi HG nr. 528/02.06.2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Sediul Serviciului de Protecţie şi Pază". Prin această hotărâre de guvern se renunţă, chipurile, la construirea bisericii din incinta noului sediul al SPP, pentru a "realiza astfel economie la bugetul de stat".
Însă o citire mai atentă a notei de fundamentare ne poate lămuri pe dată despre ce este vorba, de fapt: "Finanţarea construcţiei obiectului Biserica Sfântul M.M. Gheorghe se va face din fonduri atrase de către Serviciul de Protecţie şi Pază cu această destinaţie". Păi, de unde să atragă fonduri SPP-ul?? De la organizaţiile caritabile? De la enoriaşi? Să fim serioşi! Nimic din toate acestea.
De fapt, nimic nu se schimbă, totul rămâne aşa cum ne-am obişnuit: Bog'Art SRL, firma lui Doicescu, îşi primeşte în continuare banii, SPP-ul nu opreşte construcţia bisericii - unul dintre cele 8 corpuri ale noului său sediu, iar Boc se laudă că a fost nemilos cu "dezmăţul bugetar", tăind finanţarea de la bugetul de stat a construirii bisericii SPP. În realitate însă, Emil Boc nu a tăiat niciun leu măcar din acest contract imens, ba mai mult, a mai crescut suma alocată pentru finanţarea noului sediul al SPP, prin contractul adiţional semnat la sfârşitul lui decembrie 2009.
Aceasta este o practică extrem de des întâlnită şi care în limbajul cifrat al clientelei portocalii este denumită în mod plastic "portofelul de rezervă". Schema este următoarea: imediat după atribuirea unui contract pentru executarea unor lucrări la stat, firma respectivă semnează cu reprezentanţii statului un act adiţional, prin care se creşte în mod nejustificat valoarea contractului. Pe sistemul "să fie acolo, că nu se ştie când şi cât ne mai trebuie".
Toată lumea e mulţumită: firma de partid primeşte cât a cerut, iar guvernanţii flutură peste tot contractul iniţial şi se bat cu pumnii în piept arătând cât de buni gestionari ai banului public sunt ei!
Accesari: 1812
Publicat acum 10 ore si 47 minute Cristina Horvat
miercuri, 23 iunie 2010
Ceauşescu trăieşte în subsolurile Palatului Cotroceni. Băsescu, la un pas de a instaura dictatura prin cenzurarea mass-media
Romania trebuie salvata!
Publicat acum 3 ore si 40 minute Cristian Oprea
Cotidianul.ro
Ceauşescu trăieşte în subsolurile Palatului Cotroceni. Băsescu, la un pas de a instaura dictatura prin cenzurarea mass-media
Strategia de Apărare a dictaturii PDL-Băsescu: Presiunea trusturilor de presă pe decizia politică, o vulnerabilitate
Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii şi presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutată marţi în CSAT. Moraru, unul dintre cei mai aprigi apologeţi ai noului dictator al României, dezvăluia pe canalul de televiziune la care slujeşte cam ce cocea idolul său politic pe care-l găzduieşte în spaţiul său de emisie ori de câte ori are ceva de spus.
”Aici e drama României. Spuneam eu într-o seară, e o dramă că România are 3 talk-show-uri care sunt total independente şi toate 3 din păcate sunt pe B1 TV, iar la celelalte 64 de talk-show-uri toţi vorbesc la fel, aceeaşi limbă, acelaşi mesaj, aceleaşi minciuni, aceleaşi presiuni. Aici e foarte dubios şi deja ţine de interesul naţional şi de securitate naţională şi e treaba şi a serviciilor secrete şi a CSAT-ului”, a sunat avertizarea de la B 1 TV a lui Radu Moraru.
Potrivit documentului transmis Parlamentului de preşedintele Traian Băsescu, spre dezbatere şi aprobare, principalele vulnerabilităţi ale României sunt diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local şi politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local cât şi naţional, scrie Mediafax.
Acest capitol mai indică drept puncte slabe corupţia, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului, evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane.
De asemenea, lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuţie şi control care să-l susţină conducerea bugetară în sistem multianual şi pe bază de rezultate, pornind de la coerenţă în formularea şi implementarea politicilor publice este identificată ca o vulnerabilitate.
În aceeaşi categorie mai sunt trecute în document dezechilibrele bugetare generate de decizii politice greşite, scăderea calităţii serviciilor publice de sănătate, crima organizată, precum şi presiunile şi influenţa pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituţilor statului, asupra mass media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice.
Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român, conform documentului.
Decalajul de dezvoltare între regiunile României, tendinţele demografice negative şi procesul de îmbătrânire a populaţiei, calitatea scăzută a sistemului de educaţie prin degradarea actului educaţional, cu efecte directe asupra evoluţiei societăţii româneşti prin deprofesionalizarea acesteia, degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migrare, cu consecinţe puternic negative asupra copiilor şi tinerilor, deficienţe în protectia şi funcţionarea infrastructurii critice sunt alte repere trecute în Strategia de apărare.
Conform documentului, principalele riscuri şi ameninţări la adresa României sunt extinderea modalităţilor de manifestare a fenomenului terorist în plan internaţional, prin diversificarea bazei de sprijin şi recrutare, precum şi apariţia unor riscuri noi generate de radicalizare religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul virtual, proliferarea armelor de distrugere în masă, precum şi dezvoltarea programelor de rachete balistice, emergenţa unor entităţi statale sau non-statale în măsura să dobândească unele capacităţi de producere a armelor de distrugere în masă, criminalitatea organizată (cu caracter naţional, dar şi transfrontalier), cu un ridicat potenţial de adaptare şi capacitate de acţiune crescută în contextul crizei economice; insecuritatea publică şi personală - multiplicarea şi consolidarea grupurilor de crimă organizată pe fondul carenţelor în funcţionarea instituţiilor de impunere şi respectare a legii, traficul şi consumul de droguri, menţinerea unui nivel ridicat de instabilitate şi insecuritate în zona Mării Negre, perpetuarea incertitudinilor în zona Balcanilor de Vest, fragilitatea sistemului financiar internaţional, spionajul şi alte acţiuni ostile ale unor servicii de informaţii, activităţile şi preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influenţarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice, proliferarea unor manifestari radicale, iredentiste sau extremiste care pot afecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, coeziunea social sau relaţiile inter-etnice, riscurile de sănătate publică, pandemii şi degradarea mediului înconjurător şi dezastrele naturale, inclusiv cele generate de schimbările climatice.
"Apărarea României reprezintă totalitatea acţiunilor intreprinse, a mijloacelor şi metodelor specifice necesare pentru a proteja interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate de riscurile şi ameninţările la care pot fi supuse. Succesul apărării duce la obtinerea securităţii, o stare care, în condiţia sa ideală, ar fi caractetizată prin absenta riscurilor şi a ameninţărilor. Statul român dispune de două modalităţi prin intermediul cărora combate riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile identificate în acest document: pe de-o parte, concentrând resursele proprii, naţionale, şi pe de alta parte cooperând cu aliaţii şi partenerii internaţionali", se arată în documentul adoptat marţi în şedinţa CSAT.
De asemenea, în cadrul strategiei se explică faptul că, în zona apărării şi securităţii naţionale, riscul este definit drept probabilitatea de a se produce o pagubă semnificativă la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor naţionale de securitate, în contextul acestei strategii, ameninţările fiind factori cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate.
"Factorii din interiorul societăţii care potenţează acţiunea ameninţărilor sunt denumite vulnerabilităţi. Scopul Strategiei naţionale de apărare este de a asigura un management modern şi eficent al riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţiilor, urmărind, într-o primă fază, inventarierea, prevenirea sau reducerea lor şi, ulterior, combaterea acestora. Raportul vulnerabilitate-ameninţare este foarte important. Pentru o ţară care parcurge paşi importanţi în direcţia modernizării, cum este şi cazul României, vulnerabilitaţile pot fi la fel de importante precum ameninţările. O criză majoră în domenii precum educaţia sau sănătatea pot vulnerabiliza statul, afectându-i funcţionarea şi diminuându-i capacitatea de reacţie", se mai arată în Strategia Naţională de Apărare.
În preambulul scrisorii către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului se specifică faptul că documentul oferă un instrument de lucru prin intermediul căruia statul şi instituţiile sale specifice sunt chemate să răspundă eficient nevoii de apărare a ţării, a intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate.
"Vă informez, pe aceasta cale, de disponibilitatea mea de a fi receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterii şi aprobării Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării", a precizat Traian Băsescu.
Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis, miercuri, ca termenul pentru redactarea raportului privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării să fie 1 septembrie, Parlamentul urmând să dezbată documentul în sesiunea din toamnă.
"Preşedintele Traian Băsescu a transmis către Camera Deputaţilor şi Senat Strategia de Apărare aŢării. (...) Birourile reunite au stabilit ca termenul pentru raport din partea comisiilor de specialitate să fie 1 septembrie 2010, urmând ca cele două Camere să discute strategia în sesiunea care începe la 1 septembrie 2010", a declarat secretarul Camerei Deputaţilor, Dumitru Pardău.
CSAT a decis, marţi, să înainteze Parlamentului, spre aprobare, Strategia de Apărare a Ţării, propusă de şeful statului, Traian Băsescu declarându-se dispus să fie receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterilor din forul Legislativ.
Preşedinţia a informat, printr-un comunicat, că membrii CSAT au analizat Strategia de Apărare a Ţării, propusă de preşedinte.
"În urma dezbaterilor din cadrul şedinţei, a fost luată decizia de înaintare a documentului către Parlamentul României spre aprobare, în temeiul art. 65, alin. (2), lit f), din Constituţia României, şi al prevederilor Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării. Documentul reprezintă instrumentul de lucru în baza căruia instituţiile din domeniul securităţii naţionale sunt chemate să elaboreze propriile strategii sectoriale ce vor conţine măsurile concrete destinate contracarării şi combaterii riscurilor şi ameninţărilor", se arată în comunicatul Preşedinţiei remis MEDIAFAX după şedinţa CSAT de marţi.
Publicat acum 3 ore si 40 minute Cristian Oprea
Cotidianul.ro
Ceauşescu trăieşte în subsolurile Palatului Cotroceni. Băsescu, la un pas de a instaura dictatura prin cenzurarea mass-media
Strategia de Apărare a dictaturii PDL-Băsescu: Presiunea trusturilor de presă pe decizia politică, o vulnerabilitate
Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii şi presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutată marţi în CSAT. Moraru, unul dintre cei mai aprigi apologeţi ai noului dictator al României, dezvăluia pe canalul de televiziune la care slujeşte cam ce cocea idolul său politic pe care-l găzduieşte în spaţiul său de emisie ori de câte ori are ceva de spus.
”Aici e drama României. Spuneam eu într-o seară, e o dramă că România are 3 talk-show-uri care sunt total independente şi toate 3 din păcate sunt pe B1 TV, iar la celelalte 64 de talk-show-uri toţi vorbesc la fel, aceeaşi limbă, acelaşi mesaj, aceleaşi minciuni, aceleaşi presiuni. Aici e foarte dubios şi deja ţine de interesul naţional şi de securitate naţională şi e treaba şi a serviciilor secrete şi a CSAT-ului”, a sunat avertizarea de la B 1 TV a lui Radu Moraru.
Potrivit documentului transmis Parlamentului de preşedintele Traian Băsescu, spre dezbatere şi aprobare, principalele vulnerabilităţi ale României sunt diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local şi politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local cât şi naţional, scrie Mediafax.
Acest capitol mai indică drept puncte slabe corupţia, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului, evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane.
De asemenea, lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuţie şi control care să-l susţină conducerea bugetară în sistem multianual şi pe bază de rezultate, pornind de la coerenţă în formularea şi implementarea politicilor publice este identificată ca o vulnerabilitate.
În aceeaşi categorie mai sunt trecute în document dezechilibrele bugetare generate de decizii politice greşite, scăderea calităţii serviciilor publice de sănătate, crima organizată, precum şi presiunile şi influenţa pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituţilor statului, asupra mass media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice.
Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român, conform documentului.
Decalajul de dezvoltare între regiunile României, tendinţele demografice negative şi procesul de îmbătrânire a populaţiei, calitatea scăzută a sistemului de educaţie prin degradarea actului educaţional, cu efecte directe asupra evoluţiei societăţii româneşti prin deprofesionalizarea acesteia, degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migrare, cu consecinţe puternic negative asupra copiilor şi tinerilor, deficienţe în protectia şi funcţionarea infrastructurii critice sunt alte repere trecute în Strategia de apărare.
Conform documentului, principalele riscuri şi ameninţări la adresa României sunt extinderea modalităţilor de manifestare a fenomenului terorist în plan internaţional, prin diversificarea bazei de sprijin şi recrutare, precum şi apariţia unor riscuri noi generate de radicalizare religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul virtual, proliferarea armelor de distrugere în masă, precum şi dezvoltarea programelor de rachete balistice, emergenţa unor entităţi statale sau non-statale în măsura să dobândească unele capacităţi de producere a armelor de distrugere în masă, criminalitatea organizată (cu caracter naţional, dar şi transfrontalier), cu un ridicat potenţial de adaptare şi capacitate de acţiune crescută în contextul crizei economice; insecuritatea publică şi personală - multiplicarea şi consolidarea grupurilor de crimă organizată pe fondul carenţelor în funcţionarea instituţiilor de impunere şi respectare a legii, traficul şi consumul de droguri, menţinerea unui nivel ridicat de instabilitate şi insecuritate în zona Mării Negre, perpetuarea incertitudinilor în zona Balcanilor de Vest, fragilitatea sistemului financiar internaţional, spionajul şi alte acţiuni ostile ale unor servicii de informaţii, activităţile şi preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influenţarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice, proliferarea unor manifestari radicale, iredentiste sau extremiste care pot afecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, coeziunea social sau relaţiile inter-etnice, riscurile de sănătate publică, pandemii şi degradarea mediului înconjurător şi dezastrele naturale, inclusiv cele generate de schimbările climatice.
"Apărarea României reprezintă totalitatea acţiunilor intreprinse, a mijloacelor şi metodelor specifice necesare pentru a proteja interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate de riscurile şi ameninţările la care pot fi supuse. Succesul apărării duce la obtinerea securităţii, o stare care, în condiţia sa ideală, ar fi caractetizată prin absenta riscurilor şi a ameninţărilor. Statul român dispune de două modalităţi prin intermediul cărora combate riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile identificate în acest document: pe de-o parte, concentrând resursele proprii, naţionale, şi pe de alta parte cooperând cu aliaţii şi partenerii internaţionali", se arată în documentul adoptat marţi în şedinţa CSAT.
De asemenea, în cadrul strategiei se explică faptul că, în zona apărării şi securităţii naţionale, riscul este definit drept probabilitatea de a se produce o pagubă semnificativă la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor naţionale de securitate, în contextul acestei strategii, ameninţările fiind factori cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate.
"Factorii din interiorul societăţii care potenţează acţiunea ameninţărilor sunt denumite vulnerabilităţi. Scopul Strategiei naţionale de apărare este de a asigura un management modern şi eficent al riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţiilor, urmărind, într-o primă fază, inventarierea, prevenirea sau reducerea lor şi, ulterior, combaterea acestora. Raportul vulnerabilitate-ameninţare este foarte important. Pentru o ţară care parcurge paşi importanţi în direcţia modernizării, cum este şi cazul României, vulnerabilitaţile pot fi la fel de importante precum ameninţările. O criză majoră în domenii precum educaţia sau sănătatea pot vulnerabiliza statul, afectându-i funcţionarea şi diminuându-i capacitatea de reacţie", se mai arată în Strategia Naţională de Apărare.
În preambulul scrisorii către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului se specifică faptul că documentul oferă un instrument de lucru prin intermediul căruia statul şi instituţiile sale specifice sunt chemate să răspundă eficient nevoii de apărare a ţării, a intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate.
"Vă informez, pe aceasta cale, de disponibilitatea mea de a fi receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterii şi aprobării Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării", a precizat Traian Băsescu.
Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis, miercuri, ca termenul pentru redactarea raportului privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării să fie 1 septembrie, Parlamentul urmând să dezbată documentul în sesiunea din toamnă.
"Preşedintele Traian Băsescu a transmis către Camera Deputaţilor şi Senat Strategia de Apărare aŢării. (...) Birourile reunite au stabilit ca termenul pentru raport din partea comisiilor de specialitate să fie 1 septembrie 2010, urmând ca cele două Camere să discute strategia în sesiunea care începe la 1 septembrie 2010", a declarat secretarul Camerei Deputaţilor, Dumitru Pardău.
CSAT a decis, marţi, să înainteze Parlamentului, spre aprobare, Strategia de Apărare a Ţării, propusă de şeful statului, Traian Băsescu declarându-se dispus să fie receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterilor din forul Legislativ.
Preşedinţia a informat, printr-un comunicat, că membrii CSAT au analizat Strategia de Apărare a Ţării, propusă de preşedinte.
"În urma dezbaterilor din cadrul şedinţei, a fost luată decizia de înaintare a documentului către Parlamentul României spre aprobare, în temeiul art. 65, alin. (2), lit f), din Constituţia României, şi al prevederilor Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării. Documentul reprezintă instrumentul de lucru în baza căruia instituţiile din domeniul securităţii naţionale sunt chemate să elaboreze propriile strategii sectoriale ce vor conţine măsurile concrete destinate contracarării şi combaterii riscurilor şi ameninţărilor", se arată în comunicatul Preşedinţiei remis MEDIAFAX după şedinţa CSAT de marţi.
Intre 48 si 180 de salarii compensatorii pentru disponibilizatii "de lux"
Romania trebuie salvata!
23 Iunie 2010 12:08:07
9am.ro
Printre miile de oameni ce au ramas fara locuri de munca in urma restructurarilor efectuate in companiile de stat se gasesc si disponibilizati "de lux".
Restructurarile cu privilegii ii vizeaza pe angajatii ce au parasit Posta Romana, angajati ce primesc 48 de salarii compensatorii.
De asemenea, Salariatii Regiei Autonome de Trafic Aerian, ROMATSA, subordonata Ministerului Transporturilor, au prin contractul de munca prevazute 60 de salarii compensatorii in cazul in care regia renunta la serviciile lor, afirma surse neoficiale din ministerul mentionat, citate de Romania Libera. Trebuie semnalat faptul ca, un salariu mediu lunar in institutie ajunge la 3.000 de euro.
De departe, recordul in materie l-a detinut anul trecut vicepresedintele PD-L Hunedoara, Marian Mihalache, fost director al Eco Sid SA, firma subordonata consiliului local din acest judet. Un act aditional semnat chiar de Mihalache la contractul sau de munca prevedea nu mai putin de 180 de salarii compensatorii (veniturile lui pe 15 ani) in cazul desfacerii contractului.
Cat priveste cei 10.000 de salariati ai societatilor de cale ferata care isi vor pierde locurile de munca in 2010, in urma restructurarii companiilor, acestia primesc intre 12 si 15 salarii compensatorii, in functie de vechime.
23 Iunie 2010 12:08:07
9am.ro
Printre miile de oameni ce au ramas fara locuri de munca in urma restructurarilor efectuate in companiile de stat se gasesc si disponibilizati "de lux".
Restructurarile cu privilegii ii vizeaza pe angajatii ce au parasit Posta Romana, angajati ce primesc 48 de salarii compensatorii.
De asemenea, Salariatii Regiei Autonome de Trafic Aerian, ROMATSA, subordonata Ministerului Transporturilor, au prin contractul de munca prevazute 60 de salarii compensatorii in cazul in care regia renunta la serviciile lor, afirma surse neoficiale din ministerul mentionat, citate de Romania Libera. Trebuie semnalat faptul ca, un salariu mediu lunar in institutie ajunge la 3.000 de euro.
De departe, recordul in materie l-a detinut anul trecut vicepresedintele PD-L Hunedoara, Marian Mihalache, fost director al Eco Sid SA, firma subordonata consiliului local din acest judet. Un act aditional semnat chiar de Mihalache la contractul sau de munca prevedea nu mai putin de 180 de salarii compensatorii (veniturile lui pe 15 ani) in cazul desfacerii contractului.
Cat priveste cei 10.000 de salariati ai societatilor de cale ferata care isi vor pierde locurile de munca in 2010, in urma restructurarii companiilor, acestia primesc intre 12 si 15 salarii compensatorii, in functie de vechime.
Uite pe ce aruncă primăria banii!
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
23 Iunie 2010
Pentru nevăzători, în Bucureşti au apărut marcajele pietonale speciale, care au costat 800.000 de euro. Rostul acestor indicatoare este să-i ghideze pe cei cu deficienţe de vedere către trecerile de pietoni, dar, după felul în care au fost montate, sunt doar nişte veritabile capcane pentru orbi.
De la începutul anului, pe drumurile Capitalei au apărut, precum ciupercile după ploaie, fel şi fel de marcaje ciudate. Mai întâi, au fost montate acele separatoare de sensuri, care acum sunt rupte sau îndoite. Au costat 640.000 de euro. Apoi, pentru că oficialii din primărie credeau că nu ştim pe unde să traversăm, au hotărât să aplice pe trotuare mesajul: “Traversează pe la trecere”. Aceasta a fost o afacere de “conştientizare a pietonilor” care a costat 850.000 de euro.
Administraţia Străzilor a mai anunţat o investiţie de 900.000 de euro pentru marcaje în jurul şcolilor, şi alta 880.000 de euro pentru montarea a 20.000 de stâlpişori pentru delimitarea pistelor pentru biciclişti.
Astfel, Administraţia Străzilor a cheltuit pe marcaje pietonale şi pe separatoare de trafic, adică lucruri inutile sau periculoase, doar în prima parte a anului, 4.070.000 de euro. La mai mare!
Libertatea.ro
23 Iunie 2010
Pentru nevăzători, în Bucureşti au apărut marcajele pietonale speciale, care au costat 800.000 de euro. Rostul acestor indicatoare este să-i ghideze pe cei cu deficienţe de vedere către trecerile de pietoni, dar, după felul în care au fost montate, sunt doar nişte veritabile capcane pentru orbi.
De la începutul anului, pe drumurile Capitalei au apărut, precum ciupercile după ploaie, fel şi fel de marcaje ciudate. Mai întâi, au fost montate acele separatoare de sensuri, care acum sunt rupte sau îndoite. Au costat 640.000 de euro. Apoi, pentru că oficialii din primărie credeau că nu ştim pe unde să traversăm, au hotărât să aplice pe trotuare mesajul: “Traversează pe la trecere”. Aceasta a fost o afacere de “conştientizare a pietonilor” care a costat 850.000 de euro.
Administraţia Străzilor a mai anunţat o investiţie de 900.000 de euro pentru marcaje în jurul şcolilor, şi alta 880.000 de euro pentru montarea a 20.000 de stâlpişori pentru delimitarea pistelor pentru biciclişti.
Astfel, Administraţia Străzilor a cheltuit pe marcaje pietonale şi pe separatoare de trafic, adică lucruri inutile sau periculoase, doar în prima parte a anului, 4.070.000 de euro. La mai mare!
sâmbătă, 5 iunie 2010
Şefa Secretariatului General al Guvernului uită ce a declarat
Romania trebuie salvata!
Autor: A.H. • Categoria: Dezvăluiri • Publicat la: 2010-06-03 19:38:05
Apariţia aticolului cu titlul ”Coasa mică a lui Boc nu a atins Fondul de rezervă al Guvernului” în cotidianul ”Puterea”, pe data de 1 iunie 2010, a stârnit reacţii doar din partea Secretariatului General al Guvernului (SGG). Am primit de la această instituţie un set de precizări, prin care ni se explică amănunţit modul în care sunt iniţiate şi aprobate hotărârile de Guvern prin care se alocă diverse sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Concluziile precizărilor sunt că Secretariatul General al Guvernului nu are nici o responsabilitate legată de modul în care Executivul cheltuie sute de milioane de lei, şi că toate responsabilităţile revin Ministerului de Finanţe. În textul precizărilor se subliniază, de mai multe ori, că SGG nu are nici un rol legal în analizarea şi urmărirea sumelor respective.
”Referitor la rolul Secretariatului General al Guvernului, din analiza HG nr.405/2007 privind organizarea şi funcţionarea SGG, rezultă cu claritate faptul că această instituţie nu are printre responsabilităţi analiza de necesitate şi oportunitate a acestor acte normative, această obligaţie revenind iniţiatorilor de acte normative. În consecinţă, SGG nu are competenţa legală de a dispune o analiză pe aspecte de necesitate şi oportunitate a acestor proiecte de acte normative”, ne-a comunicat SGG.
De asemenea, în document se mai afirmă că ”La nivelul SGG nu există o evidenţă a unei situaţii la zi a fondurilor, atât în ceea ce priveşte nivelul sumelor repartizate, cât şi beneficiarii acestora”. Se pare că şefa SGG, Daniela Nicoleta Andreescu, a fost lovită de amnezie. Imediat după ce raportul Curţii de Conturi privind, modul de folosire al Fondului de rezervă bugetară, a fost făcut public, aceasta a declarat pentru agenţia NewsIn că “reprezentanţii Curţii de Conturi au învederat că, din punctul lor de vedere, SGG ar fi trebuit să urmărească modul în care s-au cheltuit, ulterior, sumele de bani prevăzute în acele Hotărâri de Guvern. Dintr-o eroare nu s-a ţinut cont că, la acea dată, altele erau atribuţiile SGG şi se împărţeau cu cele ale Cancelariei. Deci era o diferenţă de atribuţii, dar cu toate acestea am luat măsura ca pe anul 2010 SGG să facă această activitate”.
Nici lipsa de responsabilitate a SGG nu este adevărată.
Inspectorii Curţii de Conturi, care au realizat raportul de audit, avertizau că “un fenomen care a căpătat o amploare deosebită îl reprezintă acela că sumele alocate din Fondul de rezervă prin HG-uri nu au avut prevăzută destinaţia precisă a cheltuielilor pe categorii, sintagma precizată în multe HG-uri fiind aceea de «cheltuieli curente şi de capital», lăsând la latitudinea ordonatorilor principali de credite repartizarea acestora, care, de cele mai multe ori, nu a fost pentru «cheltuieli urgente sau neprevăzute» (...) Aceasta pune sub semnul întrebării constituţionalitatea hotărârilor de Guvern prin care au fost alocate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru destinaţia menţionată mai sus, cu nerespectarea unor legi organice, respectiv a prevederilor art. 30 din Legea 500/2002 privind finanţele publice”.
Printre responsabilităţile menţionate de SGG se numără şi ”necesitatea precizării în mod expres, în textul proiectului hotărârii Guvernului, a destinaţiei fondurilor prin care se suplimentează bugetul instituţiei respective, sau bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru această instituţie”. Or, în articolul care a stârnit reacţia SGG, am dat mai multe exemple de hotărâri de Guvern care, în forma în care au fost publicate în Monitorul Oficial, conţineau aceeaşi sintagmă ”cheltuieli curente şi de capital” considerată ilegală de către Curtea de Conturi.
Autor: A.H. • Categoria: Dezvăluiri • Publicat la: 2010-06-03 19:38:05
Apariţia aticolului cu titlul ”Coasa mică a lui Boc nu a atins Fondul de rezervă al Guvernului” în cotidianul ”Puterea”, pe data de 1 iunie 2010, a stârnit reacţii doar din partea Secretariatului General al Guvernului (SGG). Am primit de la această instituţie un set de precizări, prin care ni se explică amănunţit modul în care sunt iniţiate şi aprobate hotărârile de Guvern prin care se alocă diverse sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Concluziile precizărilor sunt că Secretariatul General al Guvernului nu are nici o responsabilitate legată de modul în care Executivul cheltuie sute de milioane de lei, şi că toate responsabilităţile revin Ministerului de Finanţe. În textul precizărilor se subliniază, de mai multe ori, că SGG nu are nici un rol legal în analizarea şi urmărirea sumelor respective.
”Referitor la rolul Secretariatului General al Guvernului, din analiza HG nr.405/2007 privind organizarea şi funcţionarea SGG, rezultă cu claritate faptul că această instituţie nu are printre responsabilităţi analiza de necesitate şi oportunitate a acestor acte normative, această obligaţie revenind iniţiatorilor de acte normative. În consecinţă, SGG nu are competenţa legală de a dispune o analiză pe aspecte de necesitate şi oportunitate a acestor proiecte de acte normative”, ne-a comunicat SGG.
De asemenea, în document se mai afirmă că ”La nivelul SGG nu există o evidenţă a unei situaţii la zi a fondurilor, atât în ceea ce priveşte nivelul sumelor repartizate, cât şi beneficiarii acestora”. Se pare că şefa SGG, Daniela Nicoleta Andreescu, a fost lovită de amnezie. Imediat după ce raportul Curţii de Conturi privind, modul de folosire al Fondului de rezervă bugetară, a fost făcut public, aceasta a declarat pentru agenţia NewsIn că “reprezentanţii Curţii de Conturi au învederat că, din punctul lor de vedere, SGG ar fi trebuit să urmărească modul în care s-au cheltuit, ulterior, sumele de bani prevăzute în acele Hotărâri de Guvern. Dintr-o eroare nu s-a ţinut cont că, la acea dată, altele erau atribuţiile SGG şi se împărţeau cu cele ale Cancelariei. Deci era o diferenţă de atribuţii, dar cu toate acestea am luat măsura ca pe anul 2010 SGG să facă această activitate”.
Nici lipsa de responsabilitate a SGG nu este adevărată.
Inspectorii Curţii de Conturi, care au realizat raportul de audit, avertizau că “un fenomen care a căpătat o amploare deosebită îl reprezintă acela că sumele alocate din Fondul de rezervă prin HG-uri nu au avut prevăzută destinaţia precisă a cheltuielilor pe categorii, sintagma precizată în multe HG-uri fiind aceea de «cheltuieli curente şi de capital», lăsând la latitudinea ordonatorilor principali de credite repartizarea acestora, care, de cele mai multe ori, nu a fost pentru «cheltuieli urgente sau neprevăzute» (...) Aceasta pune sub semnul întrebării constituţionalitatea hotărârilor de Guvern prin care au fost alocate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru destinaţia menţionată mai sus, cu nerespectarea unor legi organice, respectiv a prevederilor art. 30 din Legea 500/2002 privind finanţele publice”.
Printre responsabilităţile menţionate de SGG se numără şi ”necesitatea precizării în mod expres, în textul proiectului hotărârii Guvernului, a destinaţiei fondurilor prin care se suplimentează bugetul instituţiei respective, sau bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru această instituţie”. Or, în articolul care a stârnit reacţia SGG, am dat mai multe exemple de hotărâri de Guvern care, în forma în care au fost publicate în Monitorul Oficial, conţineau aceeaşi sintagmă ”cheltuieli curente şi de capital” considerată ilegală de către Curtea de Conturi.
Joi au fost prezentate ofertele de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului
Romania trebuie salvata!
03 iun 2010, 07:40 | Actualizat Joi, 03 Iunie 2010 22:33
REALITATEA TV
Noul lăcaş va avea cinci niveluri şi va fi construit pe Calea 13 Septembrie.
Patriarhia Română nu renunţă la construcţia celei mai mari catedrale din ţară. Joi vor fi prezentate ofertele de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
Ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului a apărut la câţiva ani după revoluţie. Luarea unei decizii finale privind amplasarea ei a durat însă până în 2005.
În 1995, Patriarhia a ales ca loc al construcţiei Parcul Carol, pentru ca, după patru ani, locaţia să fie mutată la Piaţa Unirii. În 2004, a revenit ideea construirii catedralei în Parcul Carol, apoi în Dealul Arsenalului, pentru ca, în final, să fie stabilit un amplasament pe Calea 13 Septembrie.
Clădirea va avea 120 de metri înălţime, iar anexate lăcaşului vor fi două hoteluri pentru conferinţe şi un restaurant. Enoriaşii vor avea la dispoziţie 12 lifturi, iar între slujbe se vor putea plimba prin magazine. Catedrala, împreună cu aşezămintele patriarhale, se va întinde pe 11 hectare.
Construcţia va fi proiectată pe cinci niveluri, dintre care trei sub pământ. Acolo va fi amenajată şi o parcare de 250 de locuri.
Lucrările la Catedrală sunt prevăzute să înceapă în luna august a acestui an, iar costurile sunt estimate la 400 de milioane de euro.
03 iun 2010, 07:40 | Actualizat Joi, 03 Iunie 2010 22:33
REALITATEA TV
Noul lăcaş va avea cinci niveluri şi va fi construit pe Calea 13 Septembrie.
Patriarhia Română nu renunţă la construcţia celei mai mari catedrale din ţară. Joi vor fi prezentate ofertele de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
Ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului a apărut la câţiva ani după revoluţie. Luarea unei decizii finale privind amplasarea ei a durat însă până în 2005.
În 1995, Patriarhia a ales ca loc al construcţiei Parcul Carol, pentru ca, după patru ani, locaţia să fie mutată la Piaţa Unirii. În 2004, a revenit ideea construirii catedralei în Parcul Carol, apoi în Dealul Arsenalului, pentru ca, în final, să fie stabilit un amplasament pe Calea 13 Septembrie.
Clădirea va avea 120 de metri înălţime, iar anexate lăcaşului vor fi două hoteluri pentru conferinţe şi un restaurant. Enoriaşii vor avea la dispoziţie 12 lifturi, iar între slujbe se vor putea plimba prin magazine. Catedrala, împreună cu aşezămintele patriarhale, se va întinde pe 11 hectare.
Construcţia va fi proiectată pe cinci niveluri, dintre care trei sub pământ. Acolo va fi amenajată şi o parcare de 250 de locuri.
Lucrările la Catedrală sunt prevăzute să înceapă în luna august a acestui an, iar costurile sunt estimate la 400 de milioane de euro.
Cheltuieli de criză: Săli de sport de milioane de lei la sate
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 06:52 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 11:58
REALITATEA TV
În vreme de criză, când Guvernul cere reducerea cheltuielilor, autorităţile continuă investiţiile cel puţin ciudate. Contractele de sute de mii de euro nu se anulează şi nici măcar nu se amână. Ce dacă nu sunt bani la buget? Pentru patinoare sau săli de sport sigur se mai găsesc.
La Răchiţele, satul natal al premierului Emil Boc, se va construi o sală de sport pentru care Compania Naţională de Investiţii va plăti aproape două milioane şi jumătate de lei. Licitaţia a fost lansată în urmă cu cinci luni şi a fost câştigată la începutul lunii mai. Instituţia susţine că nu este vorba de o situaţie specială, ci că aceasta este doar una dintre multele săli de sport care se construiesc în această perioadă.
Nici ministrul Blaga nu rămâne mai prejos, aşa că şi în satul său natal din judeţul Bihor se construieşte de zor o sală de sport pentru primărie. Lucrările au început de două luni şi vor fi plătite tot din fondurile Companiei Naţionale de Investiţii.
Un alt exemplu de investiţie inutilă pe timp de criză îl reprezintă o sală de sport de 600.000 de euro, ce urmează să se construiască în comuna vrânceană Suraia, localitate din care mai toţi tinerii au plecat în străinătate. Edilii spun că documentaţia a fost depusă încă din 2003, şi că abia acum le-a venit rândul la finanţare.
Autorităţile plătesc 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic, de 3 ori mai mult decât vecinii unguri
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri de risipă a banilor publici este la Braşov. Aici, potrivit Gazetei Sporturilor, s-au plătit 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic. De 3 ori mai mult decât plătesc vecinii unguri pentru o arenă asemănătoare. Firma care s-a ocupat de lucrare aparţine consilierului PDL Gabriel Szilagyi. Banii au venit, ca şi în celelalte cazuri, tot de la Compania Naţională de Investiţii. O parte a fost pusă, desigur şi de la Primăria Braşov, condusă de democrat liberalul George Scripcaru.
Bani se alocă şi pentru un aparat de curăţat gheaţa, pentru care autorităţile din Călăraşi au plătit 13.000 de euro. Asta deşi pe internet, valoarea unui aparat asemănător este de doar 2.000 de euro. Mătura-minune zace acum într-o anexă a patinoarului artificial din localitate.
25 mai 2010, 06:52 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 11:58
REALITATEA TV
În vreme de criză, când Guvernul cere reducerea cheltuielilor, autorităţile continuă investiţiile cel puţin ciudate. Contractele de sute de mii de euro nu se anulează şi nici măcar nu se amână. Ce dacă nu sunt bani la buget? Pentru patinoare sau săli de sport sigur se mai găsesc.
La Răchiţele, satul natal al premierului Emil Boc, se va construi o sală de sport pentru care Compania Naţională de Investiţii va plăti aproape două milioane şi jumătate de lei. Licitaţia a fost lansată în urmă cu cinci luni şi a fost câştigată la începutul lunii mai. Instituţia susţine că nu este vorba de o situaţie specială, ci că aceasta este doar una dintre multele săli de sport care se construiesc în această perioadă.
Nici ministrul Blaga nu rămâne mai prejos, aşa că şi în satul său natal din judeţul Bihor se construieşte de zor o sală de sport pentru primărie. Lucrările au început de două luni şi vor fi plătite tot din fondurile Companiei Naţionale de Investiţii.
Un alt exemplu de investiţie inutilă pe timp de criză îl reprezintă o sală de sport de 600.000 de euro, ce urmează să se construiască în comuna vrânceană Suraia, localitate din care mai toţi tinerii au plecat în străinătate. Edilii spun că documentaţia a fost depusă încă din 2003, şi că abia acum le-a venit rândul la finanţare.
Autorităţile plătesc 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic, de 3 ori mai mult decât vecinii unguri
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri de risipă a banilor publici este la Braşov. Aici, potrivit Gazetei Sporturilor, s-au plătit 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic. De 3 ori mai mult decât plătesc vecinii unguri pentru o arenă asemănătoare. Firma care s-a ocupat de lucrare aparţine consilierului PDL Gabriel Szilagyi. Banii au venit, ca şi în celelalte cazuri, tot de la Compania Naţională de Investiţii. O parte a fost pusă, desigur şi de la Primăria Braşov, condusă de democrat liberalul George Scripcaru.
Bani se alocă şi pentru un aparat de curăţat gheaţa, pentru care autorităţile din Călăraşi au plătit 13.000 de euro. Asta deşi pe internet, valoarea unui aparat asemănător este de doar 2.000 de euro. Mătura-minune zace acum într-o anexă a patinoarului artificial din localitate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)