Romania trebuie salvata!
Puterea.ro
Autor: ION ALEXANDRU Publicat la: 2010-09-14 19:29:43
Firma Omnilogic, al cărei director financiar, Ion Ivaşcu, figurează ca trezorier al Partidului Democrat Liberal, a încheiat, la sfârşitul lunii iunie, un contract cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, condus la acea dată de Gabriel Sandu, în valoare de 10 milioane de euro, fără TVA, pentru implementarea sistemului eRomania2. Banii vor fi împrumutaţi de minister din credite de angajament pe anii 2010, 2011 şi 2012, urmând ca firma condusă de trezorierul PDL, în calitate de director financiar, să creeze un portal cu informaţii despre toate localităţile din România.
Astfel, la data de 2 octombrie 2009, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a publicat pe site-ul SEAP anunţul cu numărul 87769 prin care îşi anunţă intenţia de a achiziţiona servicii în vederea implementării sistemului informatic eRomania2. Pentru aceasta, ministerul condus la acea dată de către Gabriel Sandu, proaspăt remaniat la începutul lunii septembrie, a pus la bătaie suma de 41.981.957,07 lei fără TVA şi a organizat o licitaţie deschisă în vederea acestui gras contract.
Potrivit caietului de sarcini, criteriile de atribuire cerute de către autoritatea contractantă au fost: oferta financiară (cu o pondere de 51%), garanţia şi asistenţa tehnică a sistemului de soluţie software (5%), suport de aplicaţii software (15%), interoperabilitatea şi flexibilitatea soluţiei propuse (10%), metodologia de organizare a proiectului (4%) şi scalabilitatea soluţiei propuse (15%). La licitaţie s-au înscris 3 ofertanţi, iar în urma analizării ofertelor, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a atribuit, la data de 23 iunie 2010, contractul către societatea Omnilogic SRL, cu sediul în oraşul Otopeni, judeţul Ilfov. Valoarea finală a contractului se ridică la un milion de euro, la care se adaugă TVA, în valoare de 2,4 milioane de euro.
Potrivit anunţului de atribuire publicat pe site-ul SEAP, sub numărul 91131/14 septembrie 2009, sursa de finanţare a contractului va fi asigurată din credite de angajament, după cum urmează: 4 milioane de euro, la care se adaugă TVA, pentru anul 2010; 3 milioane de euro la care se adaugă TVA, pentru anul 2011 şi 3 milioane de euro, la care se adaugă TVA, pentru anul 2012.
Alte contracte grase cu statul
Compania Omnilogic a mai încheiat, la data de 1 martie 2010, un contract în valoare de 39,27 milioane de euro fără TVA pentru furnizarea de echipamente şi servicii către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii. Omnilogic a fost singurul ofertant.
La data de 20 octombrie 2009, Omnilogic a încheiat un contract cu UM0296 Bucureşti (Directoratul de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei), structură aparţinând Serviciului Român de Informaţii, pentru furnizare de pachete Oracle Database. Valoarea contractului se ridică la 3.721.097,60 lei fără TVA. Contractul a fost negociat doar cu Omnilogic. La data de 2 noiembrie 2009, Omnilogic a încheiat un contract de furnizare sisteme embedded cu Institutul pentru Tehnologii Avansate (tot din subordinea SRI), în valoare de 436.530 lei fără TVA. La 11 august 2009, aceeaşi firmă a mai încheiat un contract, în valoare de 162.081 lei fără TVA, pentru furnizarea de sisteme embedded şi PC către Institutul pentru Tehnologii Avansate.
La 9 octombrie 2009, Omnilogic a câştigat două loturi din contractul privind furnizarea de echipamente electleiice, aplicaţii software şi echipamente de comunicaţii pentru paşapoarte către Compania Naţională Imprimeria Naţională SA. Valoarea contractului se ridică la 27,25 milioane de euro fără TVA.
La data de 26 mai 2008, Omnilogic a mai încheiat o afacere, cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în valoare de 620.628 lei fără TVA, pentru furnizarea de cartele pentru echipamente ATM.
Avem confirmarea că Ivaşcu de la Omnilogic e acelaşi cu Ivaşcu se la PDL
Directorul financiar al puternicei companii care activează pe piaţa IT şi comunicaţii din România este Ion Ivaşcu, numele şi fotografia sa fiind postate pe site-ul firmei. Despre acest lucru, ziarul “Puterea” a făcut dezvăluiri în urmă cu aproximativ trei luni. Întrucât numele acestuia este identic cu cel al trezorierului PDL, am încercat, la vremea respectivă, să obţinem o confirmare atât din partea Omnilogic, cât şi din partea formaţiunii politice. În acest sens, l-am contactat telefonic chiar pe trezorierul PDL, care însă a refuzat să comunice cu noi. Prin urmare, am apelat pe căi oficiale la Biroul de presă al PDL, care ne-a transmis prin e-mail o fotografie a trezorierului. Stupoare, fotografia este aceeaşi postată şi pe site-ul Omnilogic. Quod erat demonstrandum.
miercuri, 15 septembrie 2010
marți, 14 septembrie 2010
Deşi are datorii mari, Metrorex îşi permite să acorde sporuri angajaţilor
Romania trebuie salvata!
Realitatea.net
Ileana Popescu
Metrorex se află alături de CFR Călători, CFR Marfă, Termoelectrica şi CNADNR pe lista companiilor publice care au pierderi uriaşe, motiv pentru care Guvernul şi-a luat angajamentul în faţa FMI de a creştere a tarifelor practicate. În interiorul Metrorex, situaţia nu pare să fie atât de neagră, de vreme ce compania are bani să plătească sporuri şi indemnizaţii angajaţilor.
Tipareşte | Mărime text
Votează:
12345
Trimite articolul prin:
Cele mai importante ştiri din SOCIAL»
Sindicaliştii nu se înţeleg între ei când să intre în grevă
Pericol de explozie pe DN1, după ce o autocisternă s-a răsturnat
INS: Numărul bugetarilor a scăzut în iunie cu 6.200 de persoane
Peste 3.800 de pensii de invaliditate au fost anulate, în urma verificărilor
Un bancomat din Râmnicu Vâlcea a fost spart de hoţi
Acelaşi subiect pe REALITATEA.NET »
Metrorex vrea să majoreze preţurile, deşi cifra de afaceri i-a crescut cu 19%
Adaptare de criză la Metrorex: Salarii mai mari şi bilete mai scumpe VEZI SALARII
Udrişte: Tarifele Metrorex nu vor fi majorate de miercuri
Citeste totul despre:
CFR, exclusiv realitatea.net, FMI, Gheorghe Udriste, majorare, Metorex, metrou, pierderi, preţ, salariu, tarif
Trimite articolul prin:
ACTUAL » SOCIAL »
Deşi are datorii mari, Metrorex îşi permite să acorde sporuri angajaţilor
14 sep 2010, 13:07 |
Ileana Popescu | REALITATEA.NET Metrorex se află alături de CFR Călători, CFR Marfă, Termoelectrica şi CNADNR pe lista companiilor publice care au pierderi uriaşe, motiv pentru care Guvernul şi-a luat angajamentul în faţa FMI de a creştere a tarifelor practicate. În interiorul Metrorex, situaţia nu pare să fie atât de neagră, de vreme ce compania are bani să plătească sporuri şi indemnizaţii angajaţilor.
Udrişte: În 2010 nu s-a produs nicio majorare salarială / FOTO: mediafax.ro
Imaginea 1/1Lista cu veniturile nete din Metrorex încasate pe luna iulie arăta creşteri salariale mai mult sau mai puţin substanţiale pentru unii angajaţi. Cel mai mare salariu a fost încasat în iulie de un şef de serviciu: 14.985 de lei.
Directorul Metrorex a explicat că nu este vorba de nicio o majorare de salariu pe anul 2010 şi că "veniturile s-au edificat de-a lungul anilor, nu s-au stabilit ieri, alaltăieri". "Pentru anul 2010, nu s-a produs nicio majorare de salariu şi nici nu se va produce, sunt aceleaşi salarii ca şi anul trecut. Mai mult, fondul de salarii din 2010 este chiar mai mic cu 5% faţă de 2009", a declarat pentru REALITATEA.NET, directorul Metrorex, Gheorghe Udrişte. Mai exact, cheltuielile cu personalul în 2010 sunt de 269,883 milioane lei, faţă de 284,496 milioane de lei, în anul 2009.
Oficialul a mai spus că salariile mai mari din unele luni se datorează sporurilor sau indemnizaţiilor pe care le-au primit unuii angajaţi. "Sunt venituri fluente la care s-au adăugat sporuri sau indemnizaţii. Un angajat care lucrează mai multe nopţi sau mai multe weekenduri într-o lună, primeşte un salariu mai mare. Atunci e normal să varieze venitul", a completat el.
Tot aşa se justifică şi salariul unui şef de serviciu de la metrou, care în luna iulie a crescut cu 100%. "Şeful de serviciu era în concediu medical de un an de zile, iar indemnizaţia de concediu de odihnă i-a crescut salariul pe luna iulie", a precizat Gheorghe Udrişte.
Legat de creşterea preţului călătoriilor la metrou, acesta a spus că au fost făcute nişte calcule privind suma de bani pe care Metrorex o va câştiga de pe urma majorarii, însă nu pot fi făcute publice, deoarece "nu s-au parcurs etapele definitorii până la stabilirea noilor tarife".
Creşterea tarifelor nu este singura măsură prin care Metrorex vrea să recupereze din pierderile înregistrate. "Încercăm pe diverse căi să creştem veniturile, din publicitate, din diverse colaborări pe anumite teme. Ajustarea tarifelor este urmarea îndeplinirii condiţiilor stipulate în Ordonanţa deUrgenţă 36 din 2001. Una dintre condiţii este ca de la ultima majorare până la cea nou propusă să existe un indice al inflaţiei cumulat de 5%. Metroul este îndreptăţit să propună o majorare", a conchis Gheorghe Udrişte.
Potrivit Realitatea TV, decizia de majorare a tarifelor a fost luată ca urmare a angajamentului luat de Guvernul Boc în faţa FMI de a majora tarifele celor mai mari zece companii publice care au pierderi uriaşe. Printre acestea, pe lângă CFR Călători şi CFR Marfă sau Metrorex, se mai află Termoelectrica şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.
Realitatea.net
Ileana Popescu
Metrorex se află alături de CFR Călători, CFR Marfă, Termoelectrica şi CNADNR pe lista companiilor publice care au pierderi uriaşe, motiv pentru care Guvernul şi-a luat angajamentul în faţa FMI de a creştere a tarifelor practicate. În interiorul Metrorex, situaţia nu pare să fie atât de neagră, de vreme ce compania are bani să plătească sporuri şi indemnizaţii angajaţilor.
Tipareşte | Mărime text
Votează:
12345
Trimite articolul prin:
Cele mai importante ştiri din SOCIAL»
Sindicaliştii nu se înţeleg între ei când să intre în grevă
Pericol de explozie pe DN1, după ce o autocisternă s-a răsturnat
INS: Numărul bugetarilor a scăzut în iunie cu 6.200 de persoane
Peste 3.800 de pensii de invaliditate au fost anulate, în urma verificărilor
Un bancomat din Râmnicu Vâlcea a fost spart de hoţi
Acelaşi subiect pe REALITATEA.NET »
Metrorex vrea să majoreze preţurile, deşi cifra de afaceri i-a crescut cu 19%
Adaptare de criză la Metrorex: Salarii mai mari şi bilete mai scumpe VEZI SALARII
Udrişte: Tarifele Metrorex nu vor fi majorate de miercuri
Citeste totul despre:
CFR, exclusiv realitatea.net, FMI, Gheorghe Udriste, majorare, Metorex, metrou, pierderi, preţ, salariu, tarif
Trimite articolul prin:
ACTUAL » SOCIAL »
Deşi are datorii mari, Metrorex îşi permite să acorde sporuri angajaţilor
14 sep 2010, 13:07 |
Ileana Popescu | REALITATEA.NET Metrorex se află alături de CFR Călători, CFR Marfă, Termoelectrica şi CNADNR pe lista companiilor publice care au pierderi uriaşe, motiv pentru care Guvernul şi-a luat angajamentul în faţa FMI de a creştere a tarifelor practicate. În interiorul Metrorex, situaţia nu pare să fie atât de neagră, de vreme ce compania are bani să plătească sporuri şi indemnizaţii angajaţilor.
Udrişte: În 2010 nu s-a produs nicio majorare salarială / FOTO: mediafax.ro
Imaginea 1/1Lista cu veniturile nete din Metrorex încasate pe luna iulie arăta creşteri salariale mai mult sau mai puţin substanţiale pentru unii angajaţi. Cel mai mare salariu a fost încasat în iulie de un şef de serviciu: 14.985 de lei.
Directorul Metrorex a explicat că nu este vorba de nicio o majorare de salariu pe anul 2010 şi că "veniturile s-au edificat de-a lungul anilor, nu s-au stabilit ieri, alaltăieri". "Pentru anul 2010, nu s-a produs nicio majorare de salariu şi nici nu se va produce, sunt aceleaşi salarii ca şi anul trecut. Mai mult, fondul de salarii din 2010 este chiar mai mic cu 5% faţă de 2009", a declarat pentru REALITATEA.NET, directorul Metrorex, Gheorghe Udrişte. Mai exact, cheltuielile cu personalul în 2010 sunt de 269,883 milioane lei, faţă de 284,496 milioane de lei, în anul 2009.
Oficialul a mai spus că salariile mai mari din unele luni se datorează sporurilor sau indemnizaţiilor pe care le-au primit unuii angajaţi. "Sunt venituri fluente la care s-au adăugat sporuri sau indemnizaţii. Un angajat care lucrează mai multe nopţi sau mai multe weekenduri într-o lună, primeşte un salariu mai mare. Atunci e normal să varieze venitul", a completat el.
Tot aşa se justifică şi salariul unui şef de serviciu de la metrou, care în luna iulie a crescut cu 100%. "Şeful de serviciu era în concediu medical de un an de zile, iar indemnizaţia de concediu de odihnă i-a crescut salariul pe luna iulie", a precizat Gheorghe Udrişte.
Legat de creşterea preţului călătoriilor la metrou, acesta a spus că au fost făcute nişte calcule privind suma de bani pe care Metrorex o va câştiga de pe urma majorarii, însă nu pot fi făcute publice, deoarece "nu s-au parcurs etapele definitorii până la stabilirea noilor tarife".
Creşterea tarifelor nu este singura măsură prin care Metrorex vrea să recupereze din pierderile înregistrate. "Încercăm pe diverse căi să creştem veniturile, din publicitate, din diverse colaborări pe anumite teme. Ajustarea tarifelor este urmarea îndeplinirii condiţiilor stipulate în Ordonanţa deUrgenţă 36 din 2001. Una dintre condiţii este ca de la ultima majorare până la cea nou propusă să existe un indice al inflaţiei cumulat de 5%. Metroul este îndreptăţit să propună o majorare", a conchis Gheorghe Udrişte.
Potrivit Realitatea TV, decizia de majorare a tarifelor a fost luată ca urmare a angajamentului luat de Guvernul Boc în faţa FMI de a majora tarifele celor mai mari zece companii publice care au pierderi uriaşe. Printre acestea, pe lângă CFR Călători şi CFR Marfă sau Metrorex, se mai află Termoelectrica şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.
Dosare de corupţie peste care s-a aşternut praful
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Marian Oprişan, George Copos, Radu Mazare, Tudor Chiuariu ori Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy sunt doar câteva nume care au fost de-a lungul timpului subiecte ale marilor cazuri de coruptie. Cotidianul.ro va prezenta câteva astfel de dosare peste care azi s-a aşternut praful.
Peste dosarele fostilor ministrii Zsolt Nagy si Codrut Seres s-a asternut tacerea. Intr-unul dintre ele, procurorii au declarat neinceperea urmaririi penale.
Ministerul Public arata ca procurorii DIICOT au efectuat cercetari fata de fostii ministri ai Comunicatiilor si Economiei, Zsolt Nagy si Codrut Seres, Stamen Stancev - consultant international, Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu "sub aspectul savarsirii infractiunilor de spionaj si tradare (infractiuni de pericol pentru care legea nu prevede necesitatea obtinerii de catre autori a unor foloase materiale)".
Pe 18 aprilie 2007 s-a dispus trimiterea acestora in judecata, dar anterior emiterii actului de sesizare a instantei de judecata s-a dispus disjungerea cauzei privind pe Seres si Nagy si formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizata comisia competenta sa acorde avizul pentru cercetarea celor doi ministri.
Din acelasi dosar s-a dispus disjungerea cauzei avand ca obiect infractiuni de coruptie savarsite de Donciu, Seres, Nagy si Mucea, in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie care, prin rezolutia din data de 15 iulie 2008, a dispus neinceperea urmaririi penale.
In primul dosar se efectueaza cercetari fata de Zsolt Nagy si Seres Ioan Codrut sub aspectul savarsirii infractiunilor de tradare prin transmitere de secrete si constituirea unui grup infractional organizat care actioneaza in mod coordonat in scopul divulgarii secretului economic.
In cel de-al doilea dosar se efectueaza cercetari privind savarsirea infractiunilor de subminare a economiei nationale si sprijinire a unei asociatii infractionale, de catre Seres Ioan Codrut, in cauza fiind dispusa inceperea urmaririi penale fata de mai multe persoane cu rol decizional in cadrul SC Hidroelectrica SA, procurorul general solicitand si in aceasta cauza aviz de cercetare.
Primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele, se afla in procese, unul dintre dosarele penale în care este acuzat de infracțiuni de corupție primind mai multe amanari. Însă așa cum se întâmplă în ultimii doi ani, noul termen a însemnat doar anunțul unei noi amânări al acestui dosar, din cauza unei lipse de proceduri.Procesul a început în decembrie 2008, după ce edilul a fost acuzat de luare de mită pentru construirea ansamblului rezidențial Athos, în spatele căruia se aflau oamenii de afaceri Yilmaz Oguz și Liliana Filip.
Fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeş a dat naştere Dosarului de corupţie „Caltaboşul", după ce a fost filmat, în 2007 pe o terasă în zona Pieţei Dorobanţi când primea de la Ioan Avram Mureşan un plic în care procurorii susţineau că erau 15.000 de euro.
Dosarul lui Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, bate de 4 ani pasul pe loc. A fost plimbat şi tergiversat în urma unor decizii judecătoreşti greşite. Convins că va fi achitat, chiar şi Oprişan este exasperat că magistraţii îl poartă de atâţia ani pe drumuri în loc să-i dea o sentinţă.
Nu se mai stie nimic nici despre dosarul lui Chiauriu.Au fost lansate acuzaţii potrvit cărora fostul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, este cercetat de DNA pentru o asociere ilegala a Postei Romane, pe baza unui ansamblu imobiliar, care s-a facut fara licitatie publica.
Se afirma că acel ansamblu avea calitatea de proprietate publica a statului si nu putea intra in asocieri patrimoniale. In plus, Gusa a spus ca acel ansamblu, situat in Calea Victoriei, a fost subevaluat de circa douazeci de ori.
Presedintele Traian Băsescu l-a atacat pe Tudor Chiuariu: "Nu confundati puterea cu obraznicia. E un tanar mafiot obraznic. Asta este ministrul Justitiei din Romania. Nu este unul care da lovituri la banci, ci serveste clientela. Fenechiu l-a pus ministru, ca Tariceanu nu ar fi numit un astfel de ministru, daca era dezlegat."
"Raportul CSM a fost facut sa iasa in presa, partea care viza sectia a II-a a lui Tulus a iesit pe filiera oameni de afaceri - ministrul- patroni de ziar si a unei televiziuni de nisa. Eu am apreciat activitatea lui Tulus dupa raportul CSM-ului. Trebuie sa-i spunem sa plece acestui ministru al Justitiei."
Preşedintele Consiliului judeţean Vrancea, Marian Oprişan, este judecat, din iunie 2006, alături de membrii unei comisii de licitaţie numite de el, pentru un prejudiciu de aproape 2 milioane de euro. Comisia de licitaţie ar fi atribuit ilegal contracte pentru pietruirea unor drumuri comunale firmelor de casă ale baronului, susţine DNA. Oprişan ar fi folosit ilegal bani publici de la Consiliul Judeţean Vrancea şi de la Guvern pentru a cumpăra Complexul turistic Căprioara şi pentru a finanţa acţiuni de protocol la hotelul Rucăr din Soveja şi Hanul dintre Vii din Câmpineanca.
Procesul fostului vicepremier George Copos este dat drept exemplu negativ de tergiversare. În anexele tehnice ale rapoartelor pe justiţie din ultimii doi ani, experţii comisiei arată negru pe alb că, deşi procesul lui Copos a început acum 4 ani, judecătorii nu au pronunţat nici până acum o sentinţă.
Publicat Luni, 13 septembrie 2010
Cotidianul.ro
Marian Oprişan, George Copos, Radu Mazare, Tudor Chiuariu ori Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy sunt doar câteva nume care au fost de-a lungul timpului subiecte ale marilor cazuri de coruptie. Cotidianul.ro va prezenta câteva astfel de dosare peste care azi s-a aşternut praful.
Peste dosarele fostilor ministrii Zsolt Nagy si Codrut Seres s-a asternut tacerea. Intr-unul dintre ele, procurorii au declarat neinceperea urmaririi penale.
Ministerul Public arata ca procurorii DIICOT au efectuat cercetari fata de fostii ministri ai Comunicatiilor si Economiei, Zsolt Nagy si Codrut Seres, Stamen Stancev - consultant international, Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu "sub aspectul savarsirii infractiunilor de spionaj si tradare (infractiuni de pericol pentru care legea nu prevede necesitatea obtinerii de catre autori a unor foloase materiale)".
Pe 18 aprilie 2007 s-a dispus trimiterea acestora in judecata, dar anterior emiterii actului de sesizare a instantei de judecata s-a dispus disjungerea cauzei privind pe Seres si Nagy si formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizata comisia competenta sa acorde avizul pentru cercetarea celor doi ministri.
Din acelasi dosar s-a dispus disjungerea cauzei avand ca obiect infractiuni de coruptie savarsite de Donciu, Seres, Nagy si Mucea, in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie care, prin rezolutia din data de 15 iulie 2008, a dispus neinceperea urmaririi penale.
In primul dosar se efectueaza cercetari fata de Zsolt Nagy si Seres Ioan Codrut sub aspectul savarsirii infractiunilor de tradare prin transmitere de secrete si constituirea unui grup infractional organizat care actioneaza in mod coordonat in scopul divulgarii secretului economic.
In cel de-al doilea dosar se efectueaza cercetari privind savarsirea infractiunilor de subminare a economiei nationale si sprijinire a unei asociatii infractionale, de catre Seres Ioan Codrut, in cauza fiind dispusa inceperea urmaririi penale fata de mai multe persoane cu rol decizional in cadrul SC Hidroelectrica SA, procurorul general solicitand si in aceasta cauza aviz de cercetare.
Primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele, se afla in procese, unul dintre dosarele penale în care este acuzat de infracțiuni de corupție primind mai multe amanari. Însă așa cum se întâmplă în ultimii doi ani, noul termen a însemnat doar anunțul unei noi amânări al acestui dosar, din cauza unei lipse de proceduri.Procesul a început în decembrie 2008, după ce edilul a fost acuzat de luare de mită pentru construirea ansamblului rezidențial Athos, în spatele căruia se aflau oamenii de afaceri Yilmaz Oguz și Liliana Filip.
Fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeş a dat naştere Dosarului de corupţie „Caltaboşul", după ce a fost filmat, în 2007 pe o terasă în zona Pieţei Dorobanţi când primea de la Ioan Avram Mureşan un plic în care procurorii susţineau că erau 15.000 de euro.
Dosarul lui Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, bate de 4 ani pasul pe loc. A fost plimbat şi tergiversat în urma unor decizii judecătoreşti greşite. Convins că va fi achitat, chiar şi Oprişan este exasperat că magistraţii îl poartă de atâţia ani pe drumuri în loc să-i dea o sentinţă.
Nu se mai stie nimic nici despre dosarul lui Chiauriu.Au fost lansate acuzaţii potrvit cărora fostul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, este cercetat de DNA pentru o asociere ilegala a Postei Romane, pe baza unui ansamblu imobiliar, care s-a facut fara licitatie publica.
Se afirma că acel ansamblu avea calitatea de proprietate publica a statului si nu putea intra in asocieri patrimoniale. In plus, Gusa a spus ca acel ansamblu, situat in Calea Victoriei, a fost subevaluat de circa douazeci de ori.
Presedintele Traian Băsescu l-a atacat pe Tudor Chiuariu: "Nu confundati puterea cu obraznicia. E un tanar mafiot obraznic. Asta este ministrul Justitiei din Romania. Nu este unul care da lovituri la banci, ci serveste clientela. Fenechiu l-a pus ministru, ca Tariceanu nu ar fi numit un astfel de ministru, daca era dezlegat."
"Raportul CSM a fost facut sa iasa in presa, partea care viza sectia a II-a a lui Tulus a iesit pe filiera oameni de afaceri - ministrul- patroni de ziar si a unei televiziuni de nisa. Eu am apreciat activitatea lui Tulus dupa raportul CSM-ului. Trebuie sa-i spunem sa plece acestui ministru al Justitiei."
Preşedintele Consiliului judeţean Vrancea, Marian Oprişan, este judecat, din iunie 2006, alături de membrii unei comisii de licitaţie numite de el, pentru un prejudiciu de aproape 2 milioane de euro. Comisia de licitaţie ar fi atribuit ilegal contracte pentru pietruirea unor drumuri comunale firmelor de casă ale baronului, susţine DNA. Oprişan ar fi folosit ilegal bani publici de la Consiliul Judeţean Vrancea şi de la Guvern pentru a cumpăra Complexul turistic Căprioara şi pentru a finanţa acţiuni de protocol la hotelul Rucăr din Soveja şi Hanul dintre Vii din Câmpineanca.
Procesul fostului vicepremier George Copos este dat drept exemplu negativ de tergiversare. În anexele tehnice ale rapoartelor pe justiţie din ultimii doi ani, experţii comisiei arată negru pe alb că, deşi procesul lui Copos a început acum 4 ani, judecătorii nu au pronunţat nici până acum o sentinţă.
Publicat Luni, 13 septembrie 2010
EXCLUSIV | Încă un “tun” de 350.000 de euro la Administraţia Străzilor, pentru consultanţă
Romania trebuie salvata!
Puterea.ro
Autor: ION ALEXANDRU Publicat la: 2010-09-13 18:43:48
Deşi pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie există un dosar în care procurorii verifică modul de atribuire a unor contracte privind reabilitarea unor artere din Capitală de către Administraţia Străzilor Bucureşti, instituţia condusă de directoarea Alina Roman continuă seria achiziţiilor publice care au acelaşi obiect. Ca o coincidenţă stranie, Administraţia Străzilor Bucureşti oferă cu predilecţie contracte cu dedicaţie aceleiaşi firme, Search Corporation SRL, cu sediul în Capitală. Astfel, societatea, administrată de un controversat om de afaceri pe nume Michael Mihai Stanciu, a încasat, la data de 21 aprilie 2010, 348.603,9 euro pentru un contract de servicii de consultanţă pentru supravegherea proiectării şi execuţiei lucrărilor de semaforizare a 26 de intersecţii din Bucureşti. Numai în ultimul an, societatea în cauză a încheiat cu Administraţia Străzilor Bucureşti contracte de consultanţă în valoare totală de aproximativ două milioane de euro.
Afacerea privind contractarea unor servicii de consultanţă pentru semaforizarea în intersecţiile respective datează din 30 decembrie 2009, când Administraţia Străzilor Bucureşti, instituţie aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a publicat pe site-ul SEAP, privind achiziţiile publice, anunţul de participare cu numărul 92669, prin care îşi anunţă intenţia de a achiziţiona servicii de consultanţă pentru supervizarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de semaforizare a străzilor din Municipiul Bucureşti. Este vorba despre verificarea şi avizarea proiectelor tehnice şi detaliilor de execuţie, consultanţă pentru execuţia lucrărilor de semaforizare şi de consultanţă pentru execuţia lucrărilor de întreţinere şi service pentru un număr de 26 de intersecţii, astfel: Străuleşti-Coralilor; Eroii Sanitari – Şc. Gen. nr. 150; Fundeni – Iţcani; Lascăr Catargiu – Gr. Alexandrescu; Mihai Eminescu – Icoanei; Calea Vitan – Zizin; Iuliu Maniu – Răsăritului; Calea Giuleşti – Şc. Gen. nr. 163; Ion Iriceanu – Şc. Gen. nr. 102; Constructorilor – Crângaşi; Şoseaua Berceni – Bdul Metalurgiei; Calea Şerban Vodă - Cuţitul de Argint; Năsăud – Prelungirea Ferentari; Şos. Pantelimon – Baicului; Agricultori – Orzari; Prelungirea Ferentari – Bachus; Ghencea – Capăt linie 41; Fundeni – Câmpul cu Narcise; Vergului – Pantelimon; Jean Luis Calderon – Pictor Arthur Verona; CA Rossetti – Calea Victoriei (completare); Dacia – Aurel Vlaicu; Iancu Cavaler – Pache Protopopescu; Vasile Pârvan; Jiului – Dridu – Trecere de pietoni şi Elefterie – Clunet Trecere de pietoni.
La data de 21 aprilie, Administraţia Străzilor Bucureşti a organizat o licitaţie publică în vederea atribuirii acestui contract, autoritatea contractantă primind o singură ofertă, din partea firmei Search Corporation SRL, cu sediul în sectorul 1. Criteriile în vederea atribuirii, anunţate de către Administraţia Străzilor, au fost în proporţie de 55% preţul ofertei, iar în proporţie de 45% organizare, metode şi plan de lucru pentru asigurarea serviciilor. Firma a primit un contract, în valoare de 1.180.755,37 lei, la care se adaugă contravaloarea TVA de 2.3.381,28 lei, totalizând un cost de 1.464.136 lei, adică 338.603,9663 euro.
Potrivit caietului de sarcini, SC Search Corporation SRL va trebui să realizeze lucrările destinate semaforizării intersecţiilor în cauză în trei etaşe. Astfel, “Faza 1”, constând în verificarea şi avizarea proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie, va avea o durată de patru luni calendaristice. “Faza 2”, constând în consultanţă pentru execuţia lucrărilor de semaforizare, va avea o durată prognozată de 12 luni calendaristice pentru perioada de implementare efectivă a întregului sisten. Consultantul va trebui să asigure asistenţa tehnică pe parcursul execuţiei lucrărilor de semaforizare şi, împreună cu echipa sa, va trebui să supravegheze implementarea sistemului de semaforizare şi să asigure asistenţa necesară Admistraţiei Străzilor în managementul general al proiectului. “Faza 3”, privind consultanţa pentru execuţia lucrărilor de întreţinere pe durata prevăzută în propunerea de contract, va avea o durată totală prognozată de 36 de luni – pe perioada de garanţie a lucrărilor pentru fiecare intersecţie semaforizată şi de execuţie de lucrări de întreţinere. Pe perioada de garanţie a lucrărilor de semaforizare corespunzătoare fiecărei intersecţii (36 de luni de la punerea în funcţiune a semaforizării), Search Corporation SRL va trebui să facă inspecţii periodice şi rapoarte trimestriale privind starea acestora, precum şi a modului de desfăşurare a lucrărilor de întreţinere şi service aferente sistemului.
Colaborare strânsă între Administraţia Străzilor şi firma Search Corporation
Aceasta nu este prima afacere încheiată de instituţia condusă de Alina Roman cu firma Search Corporation. Numai în ultimul an, Administraţia Străzilor Bucureşti a încheiat cu societatea în cauză nouă contracte în valoare totală de 1.994.355,0677 euro cu TVA.
Astfel, la data de 2 septembrie 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti atribuie firmei Search Corporation un contract privind “lucrări de realizare a semnalizării verticale dinamice în Municipiul Bucureşti”, în valoare de 581.156,32 lei, fără TVA. La aceeaşi dată, Administraţia Străzilor Bucureşti încheie cu Search Corporation un contract privind “modernizare semnalizare verticală statică de orientare în Municipiul Bucureşti”, în valoare de 702.662,33 lei, fără TVA. La data de 17 august 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti atribuie firmei Search Corporation un contract privind “servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică pentru reabilitare sistem rutier – pachetul 54”, în valoare de 269.654,54 lei fără TVA. La data de 13 august 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti încheie cu firma Search Corporation SRL un contract privind “servicii de consultanţă tehnică reabilitare Pasajul Lujerului”, în valoare de 630.492,86 lei, fără TVA. La data de 20 august 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti încheie un alt contract cu firma Search Corporation SRL privind “instalarea/modernizarea semaforizării în 12 intersecţii din Municipiul Bucureşti”, în valoare de 782.721,89 lei, fără TVA. La data de 10 decembrie 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti atribuie firmei Search Corporation SRL un contract privind “servicii de consultanţă pentru realizarea lucrărilor de reparaţii capitale a unui pachet de patru poduri”, în valoare de 415,210,83 lei, fără TVA. La data de 15 aprilie 2010, Administraţia Străzilor Bucureşti încheie cu SC Search Corporation un alt contract, privind “servicii de consultanţă pentru supervizarea proiectării şi execuţiei reabilitării unui pachet de 14 străzi”, în valoare de 1.206.065,84 lei, fără TVA. La aceeaşi dată, Administraţia Străzilor Bucureşti atribuie către Search Corporation un contract privind “servicii de consultanţă pentru lucrări de reparaţii a reţelei stradale în sectoarele 1, 2 şi 3”, în valoare de 1.218.972,02 lei, fără TVA.
La toate acestea se adaugă contractul parafat la data de 21 aprilie 2010, privind consultanţa pentru semaforizarea celor 26 de intersecţii, în valoare de 1.180.755,37 lei, fără TVA. Rezultă, astfel, că Administraţia Străzilor Bucureşti a atribuit firmei Search Corporation, numai în ultimul an calendaristic, contracte în valoare totală de aproximativ două milioane de euro, cu tot cu TVA.
Ce legături sunt între firmă şi administraţia locală a Capitalei?
Ziarul “Puterea” a dezvăluit, în urmă cu câteva luni, faptul că reprezentantul Search Corporation în relaţia cu municipalitatea este un anume inginer Mircea Popa, în timp ce preşedintele Comisiei de Transporturi şi Infrastructură din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti este fostul viceprimar Ionuţ Grigore Popa, care nu este nimeni altul decât fiul lui Mircea Popa. La vremea respectivă, reprezentanţii firmei Search Corporation susţineau că Mircea Popa nu mai lucrează în cadrul companiei, însă potrivit unor informaţii neoficiale, acesta şi-a suspendat doar activitatea din pricina unor probleme de sănătate.
Potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, firma Search Corporation SRL a luat fiinţă la data de 26 august 2001, având în prezent un capital social subscris şi vărsat în valoare de 15.500.000 lei, din care 13.311.489,95 lei, respectiv 724.824,1 dolari SUA, din care total aport în natură de 739.794,30 lei. Obiectul principal de activitate al firmei îl reprezintă “activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”. SC Search Corporation SRL are un unic sociat persoană juridică, respectiv compania Search AVG. INC, cu sediul în Oklahoma, SUA, iar firma din Bucureşti este administrată, pe o perioadă de 99 de ani, de către societatea Search A.V.G. International Inc., cu sediul în Wilmington County of New Castle, SUA, reprezentată de Michael Mihai Stanciu, născut la data de 23 septembrie 1957 în Bucureşti.
Search Corporation SRL deţine o cotă de 10% din acţiuni în cadrul firmei Astrada Development SRL, societate care se ocupă cu lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor, în cadrul căreia mai deţin acţiuni Strabag AG, cu sediul în Austria (70%), şi Egis Projects SA, cu sediul în Franţa (20%). Search Corporation mai deţine 92% din acţiuni în cadrul firmei Search Invest SRL, care se ocupă cu lucrări de construcţii ale clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. În această companie mai deţine 8% din acţiuni firma Ecoterra SRL Bucureşti.
Search Corporation, abonată şi la contracte cu CNADNR
Administraţia Străzilor Bucureşti nu este singura instituţie a statului care a acordat contracte pe bandă rulantă firmei Search Corporation, pentru consultanţă. O altă companie de stat care a agreat această societate este Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, instituţie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Numai valoarea contractelor din ultimul an atribuite de CNADNR încheiate cu Search Corporation se ridică la 2.125.493,0247 euro cu TVA.
Astfel, la data de 16 martie 2009, CNADNR acordă către Search Corporation un contract privind “servicii de consultanţă lucrări la Drum de centură în Municipiul Oradea – Etapa II”, în valoare de 1.441.343 lei, fără TVA. La data de 6 iulie 2008, CNADNR încheie cu Search Corporation un contract privind “servicii de proiectare lucrări de reparaţii poduri”, în valoare de 45.390 lei, fără TVA, respectiv 24.800,88 lei, fără TVA. La data de 17 septembrie 2009, CNADNR atribuie firmei Serarch Corporation un contract privind “modernizarea Centurii Bucureşti între A1-DN7, DN2-A2 (Km 12+600)”, în valoare de 2.618.902,50 lei, fără TVA. La aceeaşi dată, CNADNR încheie cu Search Corporation un contract privind “servicii de consultanţă pentru modernizarea Centurii Bucureşti Sector A1 (Km 55+465) – DN7 (Km 64+160)”, în valoare de 2.493.584,37 lei, fără TVA. La data de 29 septembrie 2009, CNADNR încheie cu Search Corporation un contract privind “actualizare şi revizuire SF pentru modernizarea Centurii Bucureşti între A1-DN7 şi DN2-A2”, în valoare de 294.508,09 lei, fără TVA. La data de 10 noiembrie 2009, CNADNR a atribuit către Search Corporation SRL un contract privind “pasaj denivelat peste CF pe DN58 B la km 37+500 la Măureni”, în valoare de 174.438,73 lei, fără TVA. În fine, la data de 15 februarie 2010, CNADNR încheie cu Search Corporation un contract privind “servicii de proiectare fază documentaţie de avizare a lucrărilor pentru refacere sistem rutier”, în valoare de 198.199,88 lei, fără TVA. La toate acestea se adaugă un contract încheiat, la data de 14 ianuarie 2009, cu CN Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti SA, privind “expertiză tehnică şi elaborare documentaţie avizare lucrări de intervenţii pentru reabilitare cale de rulare PAPA”, în valoare de 97.999 euro, fără TVA.
Puterea.ro
Autor: ION ALEXANDRU Publicat la: 2010-09-13 18:43:48
Deşi pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie există un dosar în care procurorii verifică modul de atribuire a unor contracte privind reabilitarea unor artere din Capitală de către Administraţia Străzilor Bucureşti, instituţia condusă de directoarea Alina Roman continuă seria achiziţiilor publice care au acelaşi obiect. Ca o coincidenţă stranie, Administraţia Străzilor Bucureşti oferă cu predilecţie contracte cu dedicaţie aceleiaşi firme, Search Corporation SRL, cu sediul în Capitală. Astfel, societatea, administrată de un controversat om de afaceri pe nume Michael Mihai Stanciu, a încasat, la data de 21 aprilie 2010, 348.603,9 euro pentru un contract de servicii de consultanţă pentru supravegherea proiectării şi execuţiei lucrărilor de semaforizare a 26 de intersecţii din Bucureşti. Numai în ultimul an, societatea în cauză a încheiat cu Administraţia Străzilor Bucureşti contracte de consultanţă în valoare totală de aproximativ două milioane de euro.
Afacerea privind contractarea unor servicii de consultanţă pentru semaforizarea în intersecţiile respective datează din 30 decembrie 2009, când Administraţia Străzilor Bucureşti, instituţie aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a publicat pe site-ul SEAP, privind achiziţiile publice, anunţul de participare cu numărul 92669, prin care îşi anunţă intenţia de a achiziţiona servicii de consultanţă pentru supervizarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de semaforizare a străzilor din Municipiul Bucureşti. Este vorba despre verificarea şi avizarea proiectelor tehnice şi detaliilor de execuţie, consultanţă pentru execuţia lucrărilor de semaforizare şi de consultanţă pentru execuţia lucrărilor de întreţinere şi service pentru un număr de 26 de intersecţii, astfel: Străuleşti-Coralilor; Eroii Sanitari – Şc. Gen. nr. 150; Fundeni – Iţcani; Lascăr Catargiu – Gr. Alexandrescu; Mihai Eminescu – Icoanei; Calea Vitan – Zizin; Iuliu Maniu – Răsăritului; Calea Giuleşti – Şc. Gen. nr. 163; Ion Iriceanu – Şc. Gen. nr. 102; Constructorilor – Crângaşi; Şoseaua Berceni – Bdul Metalurgiei; Calea Şerban Vodă - Cuţitul de Argint; Năsăud – Prelungirea Ferentari; Şos. Pantelimon – Baicului; Agricultori – Orzari; Prelungirea Ferentari – Bachus; Ghencea – Capăt linie 41; Fundeni – Câmpul cu Narcise; Vergului – Pantelimon; Jean Luis Calderon – Pictor Arthur Verona; CA Rossetti – Calea Victoriei (completare); Dacia – Aurel Vlaicu; Iancu Cavaler – Pache Protopopescu; Vasile Pârvan; Jiului – Dridu – Trecere de pietoni şi Elefterie – Clunet Trecere de pietoni.
La data de 21 aprilie, Administraţia Străzilor Bucureşti a organizat o licitaţie publică în vederea atribuirii acestui contract, autoritatea contractantă primind o singură ofertă, din partea firmei Search Corporation SRL, cu sediul în sectorul 1. Criteriile în vederea atribuirii, anunţate de către Administraţia Străzilor, au fost în proporţie de 55% preţul ofertei, iar în proporţie de 45% organizare, metode şi plan de lucru pentru asigurarea serviciilor. Firma a primit un contract, în valoare de 1.180.755,37 lei, la care se adaugă contravaloarea TVA de 2.3.381,28 lei, totalizând un cost de 1.464.136 lei, adică 338.603,9663 euro.
Potrivit caietului de sarcini, SC Search Corporation SRL va trebui să realizeze lucrările destinate semaforizării intersecţiilor în cauză în trei etaşe. Astfel, “Faza 1”, constând în verificarea şi avizarea proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie, va avea o durată de patru luni calendaristice. “Faza 2”, constând în consultanţă pentru execuţia lucrărilor de semaforizare, va avea o durată prognozată de 12 luni calendaristice pentru perioada de implementare efectivă a întregului sisten. Consultantul va trebui să asigure asistenţa tehnică pe parcursul execuţiei lucrărilor de semaforizare şi, împreună cu echipa sa, va trebui să supravegheze implementarea sistemului de semaforizare şi să asigure asistenţa necesară Admistraţiei Străzilor în managementul general al proiectului. “Faza 3”, privind consultanţa pentru execuţia lucrărilor de întreţinere pe durata prevăzută în propunerea de contract, va avea o durată totală prognozată de 36 de luni – pe perioada de garanţie a lucrărilor pentru fiecare intersecţie semaforizată şi de execuţie de lucrări de întreţinere. Pe perioada de garanţie a lucrărilor de semaforizare corespunzătoare fiecărei intersecţii (36 de luni de la punerea în funcţiune a semaforizării), Search Corporation SRL va trebui să facă inspecţii periodice şi rapoarte trimestriale privind starea acestora, precum şi a modului de desfăşurare a lucrărilor de întreţinere şi service aferente sistemului.
Colaborare strânsă între Administraţia Străzilor şi firma Search Corporation
Aceasta nu este prima afacere încheiată de instituţia condusă de Alina Roman cu firma Search Corporation. Numai în ultimul an, Administraţia Străzilor Bucureşti a încheiat cu societatea în cauză nouă contracte în valoare totală de 1.994.355,0677 euro cu TVA.
Astfel, la data de 2 septembrie 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti atribuie firmei Search Corporation un contract privind “lucrări de realizare a semnalizării verticale dinamice în Municipiul Bucureşti”, în valoare de 581.156,32 lei, fără TVA. La aceeaşi dată, Administraţia Străzilor Bucureşti încheie cu Search Corporation un contract privind “modernizare semnalizare verticală statică de orientare în Municipiul Bucureşti”, în valoare de 702.662,33 lei, fără TVA. La data de 17 august 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti atribuie firmei Search Corporation un contract privind “servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică pentru reabilitare sistem rutier – pachetul 54”, în valoare de 269.654,54 lei fără TVA. La data de 13 august 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti încheie cu firma Search Corporation SRL un contract privind “servicii de consultanţă tehnică reabilitare Pasajul Lujerului”, în valoare de 630.492,86 lei, fără TVA. La data de 20 august 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti încheie un alt contract cu firma Search Corporation SRL privind “instalarea/modernizarea semaforizării în 12 intersecţii din Municipiul Bucureşti”, în valoare de 782.721,89 lei, fără TVA. La data de 10 decembrie 2009, Administraţia Străzilor Bucureşti atribuie firmei Search Corporation SRL un contract privind “servicii de consultanţă pentru realizarea lucrărilor de reparaţii capitale a unui pachet de patru poduri”, în valoare de 415,210,83 lei, fără TVA. La data de 15 aprilie 2010, Administraţia Străzilor Bucureşti încheie cu SC Search Corporation un alt contract, privind “servicii de consultanţă pentru supervizarea proiectării şi execuţiei reabilitării unui pachet de 14 străzi”, în valoare de 1.206.065,84 lei, fără TVA. La aceeaşi dată, Administraţia Străzilor Bucureşti atribuie către Search Corporation un contract privind “servicii de consultanţă pentru lucrări de reparaţii a reţelei stradale în sectoarele 1, 2 şi 3”, în valoare de 1.218.972,02 lei, fără TVA.
La toate acestea se adaugă contractul parafat la data de 21 aprilie 2010, privind consultanţa pentru semaforizarea celor 26 de intersecţii, în valoare de 1.180.755,37 lei, fără TVA. Rezultă, astfel, că Administraţia Străzilor Bucureşti a atribuit firmei Search Corporation, numai în ultimul an calendaristic, contracte în valoare totală de aproximativ două milioane de euro, cu tot cu TVA.
Ce legături sunt între firmă şi administraţia locală a Capitalei?
Ziarul “Puterea” a dezvăluit, în urmă cu câteva luni, faptul că reprezentantul Search Corporation în relaţia cu municipalitatea este un anume inginer Mircea Popa, în timp ce preşedintele Comisiei de Transporturi şi Infrastructură din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti este fostul viceprimar Ionuţ Grigore Popa, care nu este nimeni altul decât fiul lui Mircea Popa. La vremea respectivă, reprezentanţii firmei Search Corporation susţineau că Mircea Popa nu mai lucrează în cadrul companiei, însă potrivit unor informaţii neoficiale, acesta şi-a suspendat doar activitatea din pricina unor probleme de sănătate.
Potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, firma Search Corporation SRL a luat fiinţă la data de 26 august 2001, având în prezent un capital social subscris şi vărsat în valoare de 15.500.000 lei, din care 13.311.489,95 lei, respectiv 724.824,1 dolari SUA, din care total aport în natură de 739.794,30 lei. Obiectul principal de activitate al firmei îl reprezintă “activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”. SC Search Corporation SRL are un unic sociat persoană juridică, respectiv compania Search AVG. INC, cu sediul în Oklahoma, SUA, iar firma din Bucureşti este administrată, pe o perioadă de 99 de ani, de către societatea Search A.V.G. International Inc., cu sediul în Wilmington County of New Castle, SUA, reprezentată de Michael Mihai Stanciu, născut la data de 23 septembrie 1957 în Bucureşti.
Search Corporation SRL deţine o cotă de 10% din acţiuni în cadrul firmei Astrada Development SRL, societate care se ocupă cu lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor, în cadrul căreia mai deţin acţiuni Strabag AG, cu sediul în Austria (70%), şi Egis Projects SA, cu sediul în Franţa (20%). Search Corporation mai deţine 92% din acţiuni în cadrul firmei Search Invest SRL, care se ocupă cu lucrări de construcţii ale clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. În această companie mai deţine 8% din acţiuni firma Ecoterra SRL Bucureşti.
Search Corporation, abonată şi la contracte cu CNADNR
Administraţia Străzilor Bucureşti nu este singura instituţie a statului care a acordat contracte pe bandă rulantă firmei Search Corporation, pentru consultanţă. O altă companie de stat care a agreat această societate este Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, instituţie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Numai valoarea contractelor din ultimul an atribuite de CNADNR încheiate cu Search Corporation se ridică la 2.125.493,0247 euro cu TVA.
Astfel, la data de 16 martie 2009, CNADNR acordă către Search Corporation un contract privind “servicii de consultanţă lucrări la Drum de centură în Municipiul Oradea – Etapa II”, în valoare de 1.441.343 lei, fără TVA. La data de 6 iulie 2008, CNADNR încheie cu Search Corporation un contract privind “servicii de proiectare lucrări de reparaţii poduri”, în valoare de 45.390 lei, fără TVA, respectiv 24.800,88 lei, fără TVA. La data de 17 septembrie 2009, CNADNR atribuie firmei Serarch Corporation un contract privind “modernizarea Centurii Bucureşti între A1-DN7, DN2-A2 (Km 12+600)”, în valoare de 2.618.902,50 lei, fără TVA. La aceeaşi dată, CNADNR încheie cu Search Corporation un contract privind “servicii de consultanţă pentru modernizarea Centurii Bucureşti Sector A1 (Km 55+465) – DN7 (Km 64+160)”, în valoare de 2.493.584,37 lei, fără TVA. La data de 29 septembrie 2009, CNADNR încheie cu Search Corporation un contract privind “actualizare şi revizuire SF pentru modernizarea Centurii Bucureşti între A1-DN7 şi DN2-A2”, în valoare de 294.508,09 lei, fără TVA. La data de 10 noiembrie 2009, CNADNR a atribuit către Search Corporation SRL un contract privind “pasaj denivelat peste CF pe DN58 B la km 37+500 la Măureni”, în valoare de 174.438,73 lei, fără TVA. În fine, la data de 15 februarie 2010, CNADNR încheie cu Search Corporation un contract privind “servicii de proiectare fază documentaţie de avizare a lucrărilor pentru refacere sistem rutier”, în valoare de 198.199,88 lei, fără TVA. La toate acestea se adaugă un contract încheiat, la data de 14 ianuarie 2009, cu CN Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti SA, privind “expertiză tehnică şi elaborare documentaţie avizare lucrări de intervenţii pentru reabilitare cale de rulare PAPA”, în valoare de 97.999 euro, fără TVA.
România are cea mai scumpă mâncare şi cele mai mici salarii din UE
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
14 Septembrie 2010, ora 13:23
România este ţara europeană cu cele mai mici salarii şi, în acelaşi timp, cu cele mai mari preţuri la alimente, arată un sondaj efectuat de Eurostat.
Potrivit statisticii, românii cumpără produsele alimentare zilnice la preţurile cele mai mari, acestea fiind ouăle, laptele şi brânzeturile, în condiţiile în care salariul mediu este de cinci ori mai mic decât în ţările din Uniunea Europeană.
Pe de altă partea, cel mai ieftin produs din România este carnea, al cărei preţ este sub jumătate din media celorlalte ţări europene. Astfel, românii cheltuie 40% din câştiguri pe mâncare, spre deosebire de străini, care dau doar 15%.
Libertatea.ro
14 Septembrie 2010, ora 13:23
România este ţara europeană cu cele mai mici salarii şi, în acelaşi timp, cu cele mai mari preţuri la alimente, arată un sondaj efectuat de Eurostat.
Potrivit statisticii, românii cumpără produsele alimentare zilnice la preţurile cele mai mari, acestea fiind ouăle, laptele şi brânzeturile, în condiţiile în care salariul mediu este de cinci ori mai mic decât în ţările din Uniunea Europeană.
Pe de altă partea, cel mai ieftin produs din România este carnea, al cărei preţ este sub jumătate din media celorlalte ţări europene. Astfel, românii cheltuie 40% din câştiguri pe mâncare, spre deosebire de străini, care dau doar 15%.
vineri, 27 august 2010
Cum a scăpat Dinu Patriciu de datoriile Petromidiei
Romania trebuie salvata!
Teodora Vasâlca
EVZ.ro
Omul de afaceri a cumpărat rafinăria cu 50 de milioane de dolari, în 2000, tocmai pentru că şi-a asumat plata restanţelor ei la stat, transformate însă de guvernarea PSD în obligaţiuni.
Sursa: Razvan Valcaneantu1 /2.
DINU PATRICIULa 10 ani de la privatizarea companiei Petromidia, datoriile companiei la stat încă nu sunt achitate şi nici nu vor fi prea curând. Ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, a anunţat ieri, într- un interviu acordat Bloomberg, că guvernul este dispus să negocieze prelungirea termenului de plată a datoriilor Rompetrol. Asta pentru că statul nu este interesat să redevină acţionar al companiei, mai ales unul minoritar.
Termenul final până la care grupul Rompetrol are de achitat 603 milioane de dolari asumate în 2003 expiră la 30 septembrie.
Mâna largă a statului
În luna august, Rompetrol, controlat din 2007 de grupul petrolier de stat din Kazahstan KazMunaiGaz, a achitat deja în conturile statului suma de 71 de milioane de dolari, sumă care îi permite să păstreze controlul asupra companiei, în cazul în care, pentru restul datoriei, statul ar fi devenit acţionar la Rompetrol Rafinare (Petromidia).
Povestea Petromidiei şi a datoriilor acesteia este extrem de încâlcită. Începe din octombrie 2000, când Dinu Patriciu, prin Rompetrol Group Olanda, câştigă privatizarea rafinăriei.
"În contractul de privatizare dintre Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) şi Rompetrol, Rompetrol s-a angajat să plătească integral datoriile Petromidiei la buget şi fosta Bancorex, de aceea a cumpărat rafinăria la preţ mai mic", ne-a declarat Radu Sârbu, preşedintele de atunci al FPS.
Astfel, Rompetrol a plătit, în trei rate, 50,5 milioane de dolari pe o companie care valora 700-800 de milioane de dolari, potrivit lui Sârbu.
Datoriile asumate atunci erau de 340 de milioane de dolari şi, adunând investiţiile angajate de 225 de milioane de dolari, valoarea tranzacţiei se ridica la 615 milioane de dolari.
Vremuri noi
Sârbu nu a precizat care a fost termenul prevăzut în contractul de privatizare pentru plata datoriilor, dar a spus că, de obicei, termenul era de cinci ani. La trei ani de la semnarea contractului de privatizare, în 2003, sub semnătura premierului Adrian Năstase şi al ministrului finanţelor Mihai Tănăsescu, toate datoriile şi penalităţile sunt transformate în obligaţiuni purtătoare de dobândă şi cu scadenţă la şapte ani.
Contactat de EVZ, Mihai Tănăsescu a declarat că termenul de şapte ani a fost decis de parlament. Întrebat de ce datoriile au fost transformate în obligaţiuni, Tănăsescu a răspuns că "la momentul respectiv aceste datorii acumulate puteau să fie plătite dacă era posibil. Se pare că nu era".
STRATEGIE
Statul, generos la ştergerea datoriilor
Cum s-a ajuns la soluţia obligaţiunilor? Potrivit lui Mihai Tănăsescu, au fost câteva variante în lucru atunci, printre care închiderea companiei, transformarea datoriilor în acţiuni sau în obligaţiuni. S-a ales ultima soluţie, "considerată cea mai bună la momentul respectiv".
"Problema e în 2007, când i s-a admis să nu mai fie supravegheată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi i s-a dat voie să se vândă", a completat Tănăsescu.
De menţionat că ordonanţa a devenit lege în 2005, când a fost promulgată de Traian Băsescu, iar permisiunea de a vinde Petromidia i-a fost acordată lui Patriciu în 2007 în timpul mandatului lui Călin Popescu-Tăriceanu.
Facilităţi fiscale
Mai trebuie menţionat că la privatizare compania a mai primit o serie de facilităţi, prin Ordonanţa 248/2000, semnată, printre alţii, de Mugur Isărescu, atunci premier, şi de preşedintele Consiliului de administraţie al FPS, Radu Sârbu.
"Se vor acorda prin hotărâre a guvernului facilităţi la plata unor obligaţii bugetare şi a altor obligaţii către Ministerul Finanţelor". Lista facilităţilor nu este însă cunoscută public. Radu Sârbu spune că probabil a fost vorba de eşalonarea datoriilor şi ştergerea penalităţilor, aşa cum se obişnuia în acea vreme.
De altfel, dacă ne uităm în urmă, nu există mare privatizare în care statul să nu fi acordat facilităţi fiscale majore. Fie vorbim de Rafo, Sidex, Alro, Petrom, privatizarea acestora a stârnit ample scandaluri de presă.
La privatizarea rafinăriei Rafo Oneşti, de pildă, premierul Adrian Năstate aprobă "stingerea, prin conversia în acţiuni, care vor fi vândute investitorului strategic", a unor creanţe ale statului asupra societăţii însemnând impozite, taxe şi alte venituri bugetare.
Şi e doar un exemplu de facilitate fiscală. Aceeaşi procedură a fost aprobată şi la Sidex Galaţi, privatizată cu LNM Holdings, în 2001, care a beneficiat şi de stingerea debitelor societăţii către societăţile de stat Electrica, Termoelectrica, Romgaz, Distrigaz Sud sau CFR Marfă. Sidex a beneficiat de ştergerea unor datorii egale cu cea a Rompetrol, de 600 milioane dolari.
Rămân în discuţie şi preţurile mici pe care statul le-a încasat din vânzarea companiilor. Celebră este vânzarea Alro Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din Europa de Est. Deşi giganţi mondiali ca Pechiney (Franţa), Alcan (Canada), Alcoa (SUA) au vrut compania, statul a cedat controlul pentru 11,4 milioane dolari.
Garanţii pentru Rafo
Pe de altă parte, statul continuă să acorde facilităţi. Recent, a decis să dea răgaz un an companiei americane Ford la realizarea obligaţiilor de investiţii asumate la privatizarea Automobile Craiova.
Oficialii Ford dau vina pe criză şi vor fi scutiţi şi de plata penalităţilor, între 3 şi 14 milioane euro, declarând că "este în interesul tuturor ca aceşti bani să fie investiţi în uzină şi nu cheltuiţi altfel". De menţionat şi că guvernul pregăteşte acordarea unor garanţii de 330 milioane euro pentru Rafo Oneşti.
Teodora Vasâlca
EVZ.ro
Omul de afaceri a cumpărat rafinăria cu 50 de milioane de dolari, în 2000, tocmai pentru că şi-a asumat plata restanţelor ei la stat, transformate însă de guvernarea PSD în obligaţiuni.
Sursa: Razvan Valcaneantu1 /2.
DINU PATRICIULa 10 ani de la privatizarea companiei Petromidia, datoriile companiei la stat încă nu sunt achitate şi nici nu vor fi prea curând. Ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, a anunţat ieri, într- un interviu acordat Bloomberg, că guvernul este dispus să negocieze prelungirea termenului de plată a datoriilor Rompetrol. Asta pentru că statul nu este interesat să redevină acţionar al companiei, mai ales unul minoritar.
Termenul final până la care grupul Rompetrol are de achitat 603 milioane de dolari asumate în 2003 expiră la 30 septembrie.
Mâna largă a statului
În luna august, Rompetrol, controlat din 2007 de grupul petrolier de stat din Kazahstan KazMunaiGaz, a achitat deja în conturile statului suma de 71 de milioane de dolari, sumă care îi permite să păstreze controlul asupra companiei, în cazul în care, pentru restul datoriei, statul ar fi devenit acţionar la Rompetrol Rafinare (Petromidia).
Povestea Petromidiei şi a datoriilor acesteia este extrem de încâlcită. Începe din octombrie 2000, când Dinu Patriciu, prin Rompetrol Group Olanda, câştigă privatizarea rafinăriei.
"În contractul de privatizare dintre Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) şi Rompetrol, Rompetrol s-a angajat să plătească integral datoriile Petromidiei la buget şi fosta Bancorex, de aceea a cumpărat rafinăria la preţ mai mic", ne-a declarat Radu Sârbu, preşedintele de atunci al FPS.
Astfel, Rompetrol a plătit, în trei rate, 50,5 milioane de dolari pe o companie care valora 700-800 de milioane de dolari, potrivit lui Sârbu.
Datoriile asumate atunci erau de 340 de milioane de dolari şi, adunând investiţiile angajate de 225 de milioane de dolari, valoarea tranzacţiei se ridica la 615 milioane de dolari.
Vremuri noi
Sârbu nu a precizat care a fost termenul prevăzut în contractul de privatizare pentru plata datoriilor, dar a spus că, de obicei, termenul era de cinci ani. La trei ani de la semnarea contractului de privatizare, în 2003, sub semnătura premierului Adrian Năstase şi al ministrului finanţelor Mihai Tănăsescu, toate datoriile şi penalităţile sunt transformate în obligaţiuni purtătoare de dobândă şi cu scadenţă la şapte ani.
Contactat de EVZ, Mihai Tănăsescu a declarat că termenul de şapte ani a fost decis de parlament. Întrebat de ce datoriile au fost transformate în obligaţiuni, Tănăsescu a răspuns că "la momentul respectiv aceste datorii acumulate puteau să fie plătite dacă era posibil. Se pare că nu era".
STRATEGIE
Statul, generos la ştergerea datoriilor
Cum s-a ajuns la soluţia obligaţiunilor? Potrivit lui Mihai Tănăsescu, au fost câteva variante în lucru atunci, printre care închiderea companiei, transformarea datoriilor în acţiuni sau în obligaţiuni. S-a ales ultima soluţie, "considerată cea mai bună la momentul respectiv".
"Problema e în 2007, când i s-a admis să nu mai fie supravegheată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi i s-a dat voie să se vândă", a completat Tănăsescu.
De menţionat că ordonanţa a devenit lege în 2005, când a fost promulgată de Traian Băsescu, iar permisiunea de a vinde Petromidia i-a fost acordată lui Patriciu în 2007 în timpul mandatului lui Călin Popescu-Tăriceanu.
Facilităţi fiscale
Mai trebuie menţionat că la privatizare compania a mai primit o serie de facilităţi, prin Ordonanţa 248/2000, semnată, printre alţii, de Mugur Isărescu, atunci premier, şi de preşedintele Consiliului de administraţie al FPS, Radu Sârbu.
"Se vor acorda prin hotărâre a guvernului facilităţi la plata unor obligaţii bugetare şi a altor obligaţii către Ministerul Finanţelor". Lista facilităţilor nu este însă cunoscută public. Radu Sârbu spune că probabil a fost vorba de eşalonarea datoriilor şi ştergerea penalităţilor, aşa cum se obişnuia în acea vreme.
De altfel, dacă ne uităm în urmă, nu există mare privatizare în care statul să nu fi acordat facilităţi fiscale majore. Fie vorbim de Rafo, Sidex, Alro, Petrom, privatizarea acestora a stârnit ample scandaluri de presă.
La privatizarea rafinăriei Rafo Oneşti, de pildă, premierul Adrian Năstate aprobă "stingerea, prin conversia în acţiuni, care vor fi vândute investitorului strategic", a unor creanţe ale statului asupra societăţii însemnând impozite, taxe şi alte venituri bugetare.
Şi e doar un exemplu de facilitate fiscală. Aceeaşi procedură a fost aprobată şi la Sidex Galaţi, privatizată cu LNM Holdings, în 2001, care a beneficiat şi de stingerea debitelor societăţii către societăţile de stat Electrica, Termoelectrica, Romgaz, Distrigaz Sud sau CFR Marfă. Sidex a beneficiat de ştergerea unor datorii egale cu cea a Rompetrol, de 600 milioane dolari.
Rămân în discuţie şi preţurile mici pe care statul le-a încasat din vânzarea companiilor. Celebră este vânzarea Alro Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din Europa de Est. Deşi giganţi mondiali ca Pechiney (Franţa), Alcan (Canada), Alcoa (SUA) au vrut compania, statul a cedat controlul pentru 11,4 milioane dolari.
Garanţii pentru Rafo
Pe de altă parte, statul continuă să acorde facilităţi. Recent, a decis să dea răgaz un an companiei americane Ford la realizarea obligaţiilor de investiţii asumate la privatizarea Automobile Craiova.
Oficialii Ford dau vina pe criză şi vor fi scutiţi şi de plata penalităţilor, între 3 şi 14 milioane euro, declarând că "este în interesul tuturor ca aceşti bani să fie investiţi în uzină şi nu cheltuiţi altfel". De menţionat şi că guvernul pregăteşte acordarea unor garanţii de 330 milioane euro pentru Rafo Oneşti.
În afacerea de 100 de milioane de euro de la Portul Constanța intră și Grup Servicii Petroliere
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Dan Odagiu
În afacerea de 100 de milioane de euro de la Portul Constanța intră și Grup Servicii Petroliere
Nu trebuie să fi primul la o licitație în România ci chiar al treilea și să ai mari șanse să fi declarat câștigător. Așa se pare că se va întâmpla cu compania Grup Servicii Petroliere a lui Gabriel Comănescu. Iar acest fapt se datorează Consilului Național de Soluționare a Contestațiilor care practic a anulat o hotărâre a Curții de Apel Constanța.
În România totul poate fi contestat, iar timpul pentru rezolvarea tuturor contestațiilor depuse poate dura la infinit. Așa e legea în România și drept urmare fiecare companie se folosește de portițele legii. Iar acest fapt poate dăuna grav economiei. Este cazul unei licitații de la Portul Constanța în valoare de 100 de milioane de euro. În urma deschiderii documentațiilor depuse conducerea Portului Constanța a declarat drept câștigătoare firma germană Josef Mobius Bau AG din Germania, urmată de firma olandeză Van Oord și asocierea Grup Servicii Petroliere/Jan De Nul. Cum în urma unei contestații depuse la Curtea de Apel Constanța s-a hotărăt scoaterea firmei germane de la licitație, pe motiv că nu avea experiența cerută prin caietul de sarcini, Administrația Porturilor Constanța a continuat negocierilor cu compania olandeză Van Oord. Numai că după nici o lună de zile o altă surpriză. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) spune că oferta tehnică a olandezilor este în neregulă și asta în condițiile în care autoritatea contractantă spune că totul e bine. Dar ce contează dacă sunt interese mari în jurul acestei afaceri. Așa se face că CNSC cere administrației Portului Constanța să continue negocierile cu Grup Servicii Petroliere în dauna companiei olandeze.
Compania Grup Servicii Petroliere este una destul de cunoscută puterii. Spre exemplu la ceasul de seară al ultimei dezbateri de dinaintea turului II al alegerilor, un aspect a sărit în ochii tuturor: chestiunea Rusiei. Traian Băsescu şi-a acuzat contracandidatul că a fost în vizită la Moscova şi, în acelaşi timp, şi-a asumat un merit... nemeritat. Băsescu a susţinut, la un moment dat, că preferă să nu meargă la Moscova, dar firmele româneşti să încheie contracte de 250 milioane de dolari. Practic, Traian Băsescu a dat de înţeles că respectivul contract, încheiat de Grup Servicii Petroliere Constanţa cu firma „Gazprom" pentru construirea unui gazoduct până la Soci, o conductă submarină de 150 de kilometri, pentru racordarea sistemului de gaze rusesc la Soci, ar fi o reuşită a politicii sale, a relaţiilor diplomatice, în concluzie un merit personal. „E o firmă românească ce execută această lucrare. De unde inventaţi dumneavoastră că România nu are relaţii cu Rusia? România nu are relaţii de subordonare cu Rusia, dar are foarte bune relaţii", a declarat Traian Băsescu.
Cotidianul.ro
Dan Odagiu
În afacerea de 100 de milioane de euro de la Portul Constanța intră și Grup Servicii Petroliere
Nu trebuie să fi primul la o licitație în România ci chiar al treilea și să ai mari șanse să fi declarat câștigător. Așa se pare că se va întâmpla cu compania Grup Servicii Petroliere a lui Gabriel Comănescu. Iar acest fapt se datorează Consilului Național de Soluționare a Contestațiilor care practic a anulat o hotărâre a Curții de Apel Constanța.
În România totul poate fi contestat, iar timpul pentru rezolvarea tuturor contestațiilor depuse poate dura la infinit. Așa e legea în România și drept urmare fiecare companie se folosește de portițele legii. Iar acest fapt poate dăuna grav economiei. Este cazul unei licitații de la Portul Constanța în valoare de 100 de milioane de euro. În urma deschiderii documentațiilor depuse conducerea Portului Constanța a declarat drept câștigătoare firma germană Josef Mobius Bau AG din Germania, urmată de firma olandeză Van Oord și asocierea Grup Servicii Petroliere/Jan De Nul. Cum în urma unei contestații depuse la Curtea de Apel Constanța s-a hotărăt scoaterea firmei germane de la licitație, pe motiv că nu avea experiența cerută prin caietul de sarcini, Administrația Porturilor Constanța a continuat negocierilor cu compania olandeză Van Oord. Numai că după nici o lună de zile o altă surpriză. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) spune că oferta tehnică a olandezilor este în neregulă și asta în condițiile în care autoritatea contractantă spune că totul e bine. Dar ce contează dacă sunt interese mari în jurul acestei afaceri. Așa se face că CNSC cere administrației Portului Constanța să continue negocierile cu Grup Servicii Petroliere în dauna companiei olandeze.
Compania Grup Servicii Petroliere este una destul de cunoscută puterii. Spre exemplu la ceasul de seară al ultimei dezbateri de dinaintea turului II al alegerilor, un aspect a sărit în ochii tuturor: chestiunea Rusiei. Traian Băsescu şi-a acuzat contracandidatul că a fost în vizită la Moscova şi, în acelaşi timp, şi-a asumat un merit... nemeritat. Băsescu a susţinut, la un moment dat, că preferă să nu meargă la Moscova, dar firmele româneşti să încheie contracte de 250 milioane de dolari. Practic, Traian Băsescu a dat de înţeles că respectivul contract, încheiat de Grup Servicii Petroliere Constanţa cu firma „Gazprom" pentru construirea unui gazoduct până la Soci, o conductă submarină de 150 de kilometri, pentru racordarea sistemului de gaze rusesc la Soci, ar fi o reuşită a politicii sale, a relaţiilor diplomatice, în concluzie un merit personal. „E o firmă românească ce execută această lucrare. De unde inventaţi dumneavoastră că România nu are relaţii cu Rusia? România nu are relaţii de subordonare cu Rusia, dar are foarte bune relaţii", a declarat Traian Băsescu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)