Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Favoriţi la câştigarea alegerilor de la CSM
Procurorii George Bălan şi Elisabeta Drăguţ au mape profesionale cu probleme
Pe bună dreptate opinia publică se întreabă de ce nu au reacţionat procurorii mai prompt în cazul fraudei evidente comise în Parlament la votul pe Legea pensiilor şi de ce acest caz şi multe altele, la fel de scandaloase, se pare că vor fi soluţionate peste vreo sută de ani. Unii se vor grăbi să spună că "întregul sistem de justiţie e putred", alţii, că "procurorii sunt prea dependenţi de puterea politică", iar cea mai mare parte a cetăţenilor se vor mulţumi să tragă eterna concluzie "asta e, nu e nimic de făcut".
În egală măsură însă, răspunsul la aceste întrebări ar trebui căutat în profilul uman şi profesional al celor care fac parte din casta magistraţilor. Un exemplu în acest sens ne este oferit de ceea ce se întâmplă în aceste zile în lumea procurorilor. Pe 1 noiembrie va avea loc turul II al alegerilor pentru desemnarea noilor membri ai CSM.
Viitorii membri ai CSM vor avea activitate permanentă obligatorie. Conform Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, dintre care 14 (9 judecători şi 5 procurori) aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor şi validati de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile, aleşi de Senat, şi trei membri de drept, respectiv ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi şi procurorul general al României.
Pe 17 septembrie, magistraţii de la judecătorii, tribunale, curţi de apel şi din parchete şi-au desemnat prin vot reprezentanţii pentru turul II al alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii. După acest tur, pe 1 noiembrie vor fi aleşi viitorii membri ai CSM care vor avea un mandat de şase ani. În acest tur preliminar au candidat 50 de magistraţi şi au fost aleşi 33 care vor candida pentru locurile aferente la CSM În turul II. În total sunt înscrişi 53 de magistraţi, 3 fiind de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), dar acestă instanţă are un singur tur de alegeri.
Una dinter cele mai interesante şi revoltătoare situaţii (după cum spun surse din rândul procurorilor) este aceea a candidaţilor la câştigarea poziţiei din partea Parchetelor de pe lânga Curţile de Apel. Pentru acest post candidează procurorii George Bălan - Bucureşti, Elena Hach - Braşov, Elisabeta Drăguţ - Craiova, Ilie Nariţa - Alba Iulia, Vasile Mandici - Suceava, Valentin Mirişan - Oradea.
Cei doi mari favoriţi sunt procurorul George Bălan, de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, fost şef al acestei unităţi în perioada 2002-decembrie 2009 şi fost şef al Comisiei de Disciplină în Ministerul Public între 1999 şi 2000, şi Elisabeta Drăguţ, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Numele celor doi sunt însă şi cele mai controversate.
George Bălan, învăţăcelul lui Gabriel Oprea şi prietenul lui Cătălin Voicu
De numele procurorului George Bălan se leagă scandalul MISA, episod repus pe tapet chiar de către fostul şef al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, în vara acestui an, atunci când a ieşit la rampă cu dezvăluiri tardive despre presiunile făcute asupra procurorilor de caz de Monica Macovei şi cum s-a implicat fosta ministresă a Justiţiei în achitarea lui Gregorian Bivolaru.
Reamintim că George Bălan a condus echipa de procurori care a anchetat cazul MISA şi faptul că, la vremea aceea, a fost acuzat de comiterea a numeroase abuzuri în desfăşurarea investigaţiei. Acuze ţipate de Monica Macovei, atunci ministru al Justiţiei, inspecţii ale CSM ordonate de aceeaşi "vestală" a anticorupţiei, pentru ca, mai apoi, totul se se sfârşească într-o mare şi complice tăcere, şi de o parte, şi de cealaltă. Şi, iată, după mai bine de cinci ani, Bălan apare ca "mare curajos" şi spune despre Macovei lucruri pe care ar fi trebuit să le spună încă de acum cinci ani.
Colegii lui George Bălan din Parchetul Bucureşti spun că atunci când, în 2005, 2006 sau 2007, ei, procurorii obişnuiţi, semnalau public imixtiunile scandaloase ale Monicăi Macovei în dosarele lor, fostul lor şef tăcea mâlc şi îi lăsa să se bată singuri, aşteptând să se limpezească apele pentru a se putea cocoţa cât mai profitabil pe noul valul al Justiţiei portocalizate. "După războiul crâncen de doi ani, pe care noi pălmaşii din Parchetul Bucureşti l-am dus cu madam Macovei, acum, în prag de alegeri la CSM, hop se arată şi viteazul nostru fost şef Bălan. Unde era domnul Bălan când noi eram ameninţaţi de Monica Macovei, în perioada 2005-2007? Stătea cuminte să nu supere garda talibană a lui Macovei, şi acum se trezeşte vorbind, că deh, aşa dă bine în campania electorală pentru CSM!", spune plin de năduf unul din procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
În lumea magistraturii bucureştene este de notorietate faptul că o parte din ascensiunea profesională a lui George Bălan este legată de numele generalului imobiliar Gabriel Oprea, actualul ministru al Apărării.
Deşi este greu de crezut, sfertodoctul ministru al Apărării este general de brigadă de justiţie şi profesor universitar doctor. Fără a parcurge nici măcar una din etapele obligatorii menţionate în statutul cadrelor didactice şi fără nici un fel de vechime necesară cercetării ştiintifice, Oprea a ajuns coordonator de doctorat în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale. Imediat după ce a devenit coordonator de doctorate, în 2002, Gabriel Oprea a ştiut cum să fructifice cu profit maxim acest statul al său. Mai exact, Oprea cadorisea personaje-cheie din Justiţie şi din serviciile Secrete cu titlul de doctor, în schimbul unor "mici atenţii". Aceste "atenţii" primite de Oprea de la înalţi magistraţi şi de la şefi din serviciile secrete cărora le coordona doctoratele constau în aranjarea dosarelor unor personaje din lumea înterlopă şi înfundarea în puşcărie a altora.
Procurorul George Bălan a fost şi el doctorandul lui Gabriel Oprea, pe care l-a ajutat, prin tergiversarea dosarului lui Fane Spoitoru. Bălan este procurorul care a lungit la nesfârşit dosarul Spoitoru, pentru că aşa cereau interesele coordonatorului său de doctorat. Oprea, prieten bun cu interlopul Nicu Gheară, i-a înlesnit acestuia preluarea teritoriului şi influenţei celuilalt mare interlop al Bucureştiului, Fane Spoitoru, al cărui dosar de altfel consistent în infracţiuni, în loc să fie soluţionat corect, a fost umplut de procurorul George Bălan de vicii de procedură şi de aberaţii juridice, chestiuni speculate perfect de avocaţii lui Spoitoru. Sigur că pe Bălan nu îl interesa să facă lumină în hăţişul de infracţiuni în care era implicat Fane Spoitoru, ci doar avea ordin de la Oprea să îl ţină cât mai mult în arest preventiv, pentru ca în timpul ăsta Nicu Gheară să poată prelua liniştit partea rivalului său din lumea interlopă.
Numele procurorului George Bălan apare în strânsă legătură şi cu numele unui alt personaj al caracatiţei politice din justiţie, senatorul PSD Cătălin Voicu. Din documentele existente în dosarul Voicu reiese că procurorul Dan Chiujdea, membru CSM şi prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, şi fostul prim-procuror de la acelaşi Parchet Mircea Ene îl cunoscuseră pe senatorul arestat pentru corupţie, prin intermediul procurorului George Bălan, prieten la cataramă cu Voicu.
Chiujdea şi Ene au declarat la DNA că au fost prezentaţi lui Cătălin Voicu de colegul lor, George Bălan - prieten bun cu senatorul, şi că ei doi au apelat la Voicu doar pentru "rezolvarea unor probleme mărunte, cum ar fi înscrierea în clasa I a copiilor sau procurarea unor medicamente", aşa cum apare scris în declaraţiile acestora de la dosar.
Cu adevărat interesant este faptul că deşi numele lui George Bălan apare de mai multe ori în dosarul lui Cătălin Voicu, procurorul acum candidat pentru o importantă poziţie în CSM nu a fost chemat niciodată să dea declaraţii în această complicată afacere judiciară.
Acum, cu puţin timp înaintea turului II al alegerilor de la CSM, pe culoarele procuraturii bucureştene se dă ca sigură alegerea lui George Bălan în poziţia de reprezentant în CSM al Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel. "E parte din sistem. Din acel sistem, cu S mare. Are conexiunile perfecte, acolo unde trebuie, şi în magistratură, şi în politică, iar cei care îi sunt datori nu vor ezita să apese pe butoanele potrivite pentru ca Bălan să poată fi ales în CSM şi să le poată apăra interesele şi din înalta funcţie din Consiliu", aşa îl descrie pe George Bălan un coleg procuror din Parchetul Bucureşti.
Plagiatoarea Elisabeta Drăguţ, procuror general la Craiova, protejata Laurei Codruţa Kovesi?
Un alt mare favorit la obţinerea postului de reprezentant în CSM al procurorilor de la Parchetele Curţilor de Apel este procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ.
Elisabeta Drăguţ este un procuror de numele căruia sunt legate multe controverse şi scandaluri niciodată clarificate. Faptul că Drăguţ este o protejată a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, este o chestiune de notorietate în lumea magistraţilor. De altfel, Laura Kovesi nici nu se străduie prea tare să ascundă acest lucru, ba chiar nu ezită să îi facă campanie electorală Elisabetei Drăguţ, în ciuda protestelor celorlalţi procurori competitori în alegerile de la CSM.
În această vară (aşadar în plină campanie electorală pentru alegerile de la CSM), cu ocazia Zilei Justiţiei, Laura Codruţa Kovesi a transmis personal felicitări pentru merite deosebite procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ.
Şi tot în fieful Elisabetei Drăguţ, la Craiova, intenţionează Laura Codruţa Kovesi să organizeze Reuniunea Procurorilor Generali ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel. Această reuniune se va desfăşura înaintea turului II al alegerilor de la CSM, pentru ca semnalul de susţinere pentru procurorul Elisabeta Drăguţ să fie cât mai clar.
Elisabeta Drăguţ, în 2006, pe atunci procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost denunţată, în faţa plenului CSM, de către magistratul doljean Valerica Mirea, că este autorul unui plagiat, descoperit de doi jurişti clujeni şi confirmat de revista "Dreptul" (nr. 2/2006). Redacţia acestei reviste a publicat semnalul dat de conf. dr Florin Streteanu şi lector dr. Radu Chirita de la Facultatea de Drept din Cluj, prin care se dezvăluia faptul că procurorul Elisabeta Drăguţ le-a furat un articol de specialitate, pe care l-a publicat tot în revista „Dreptul" (nr.12/2005). Titlul dat articolului plagiat - "copiat grosolan, fără cel mai elementar simţ deontologic", de către procurorul Elisabeta Drăguţ - a fost "Sancţiunile aplicate persoanei juridice în lumina noului Cod Penal". Prin urmare, tocmai cea care teoretiza sancţiunile din Codul Penal a comis un furt intelectual dintr-o importantă revistă a juriştilor români.
Tot atunci, în faţa plenului CSM, procurorii doljeni Valerica Mirea şi Costel Niculeanu au demonstrat, cu înscrisuri şi mărturii, proasta reputaţie a Elisabetei Drăguţ, ca magistrat, dezvăluind grave abuzuri de putere comise de procuroare pentru a-şi păstra funcţia sau pentru a ocupa, prin concurs trucat, postul de şef al PCA Craiova.
Elisabeta Drăguţ este cea care l-a reînvestit în funcţia de procuror-şef al Secţiei de Urmărire Penală pe controversatul procuror Gheorghe Covei, unchiul lui Iustin Covei, beizadeaua teribilă care a terorizat Craiova.
Tot în perioada mandatului de procuror general al PCAC (Parchetul Curţii de Apel Craiova) al Elisabetei Drăguţ a avut loc imensul scandal Gorbunov. În mai 2008, infractorul Gorbunov, profitând de slăbiciunile procuraturii şi justiţiei doljene, fusese eliberat de tribunalul din Craiova. Tipic pentru România, complicii lui Gorbunov din Justiţie şi din Procuratură au fost găsiţi nevinovaţi şi au fost reinstalaţi în funcţii, chiar anul acesta.
Dosarul lui Ionel Manţog, un alt dosar de răsunet, a fost legat de numele Elisabetei Drăguţ, stârnind valuri de indignare în rândul acelor procurori care consideră că valoarea profesională a doamnei Drăguţ este departe de a îndeplini calităţile cerute pentru un viitor membru al CSM.
Baronul pedelist Ionel Manţog a comis, anul trecut, chiar în timpul campaniei electorale pentru prezidenţiale, un grav accident de maşină în urma căruia o persoană şi-a pierdut viaţa iar alte patru au fost grav rănite. Sigur că în buna tradiţie românească dosarul lui Manţog în care este acuzat pentru ucidere din culpă a trenat multă vreme, până când în vara acestuia an s-a aflat chiar de la unul din procurorii de caz că dosarul pedelistului a fost închis. Bâlbâiala şi ceaţa în această cauză penală au durat până în septembrie, când, în sfârşit, Elisabeta Drăguţ a catadicsit să clarifice stadiul exact al anchetei din acest dosar al lui Manţog. Abia în data de 13 septembrie, procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ, a precizat că în mod greşit au apărut informaţii cu privire la cazul instrumentat de procurorul Gheorghe Covei în care se precizează că dosarul în care Ionel Manţog este urmărit penal pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă este un "caz închis".
Publicat acum 3 ore si 8 minute Cristina Horvat
joi, 7 octombrie 2010
Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti a primit titlul „Magna cum fraude“
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 06 Oct 2010 | Biroul de Investigatii
Radu Popa conduce Administraţia Lacuri, Parcuri
şi Agrement Bucureşti (ALPAB) din subordinea Primăriei Capitalei, după ce predecesorul său a fost demis în vara anului 2008. A vorbi despre demisie în casa lui Popa este ca şi cum ai face apologia funiei în casa spînzuratului. Popa este demisionabil în orice moment, încît, mă mir, sincer, ce-l mai ţine în funcţie, de unde şi dilema: uite Popa, nu e Popa. Pînă la noi directive, Popa rămîne un director general sărac, la care nici boii nu trag. Nu-i trag, că sînt tranşaţi de mult de societatea Cicalex, la care, conform declaraţiei sale de interese, directorul ALPAB este acţionar „nesemnificativ“.
Cicalex abatorizează porcine, ovine, bovine şi cabaline, taie şi industrializează carne sau mezeluri şi prepară conserve şi semiconserve. Este societatea care a dat carne la tot cartierul, carne provenită de la cai bolnavi de anemie infecţioasă, despre care tabloidele au susţinut pînă la capăt că erau contaminaţi cu SIDA, ca şi cum capătul drumului în cazul anemiei infecţioase şi al sindromului imunodeficienţei dobîndite n-ar fi acelaşi cimitir de animale.
Popa mai este membru fondator al „Clubului de la Bucureşti“,
din str. Atena nr. 11, alături de Ion Iliescu, Adrian Năstase, Răzvan Theodorescu, Hildegard Puwak, Ion Solcanu, Valer Dorneanu şi Alexandru Athanasiu, un think-tank al stîngii româneşti, care se îmbuibă cu caviar şi plînge în hohote pe umerii Poliţiei sindicalizate, a cărei preocupare mai nouă este cum să scoată din labirinturile Puterii o javră ordinară. La ALPAB totul se preţăluieşte de cel puţin cinci ori mai mult. Să ne înţelegem omeneşte: ALPAB fraudează la greu banul public şi bagă diferenţa în buzunarele baştanilor. În cele ale lui Popa figurează la vedere o colecţie de ceasuri în valoare de 80.000 de euroi, pentru care îl invidiază pînă şi polcovnicii Armatei Roşii.
Grosul se plimbă prin paradisurile fiscale ale Caraibelor. Unitatea pentru coordonarea şi verificarea finanţelor publice din Ministerul Finanţelor a luat urma dîrelor lăsate prin parcuri şi pe luciul lacurilor de administraţia lui Popa. Şi-a făcut treaba şi în urma ei a descins Garda Financiară. S-a descoperit că interesele lui Popa se împletesc armonios cu cele ale cabinetului lui Oprescu pe diferite paliere, precum cel al ceasurilor placate cu aur, cică antichizate, care fluieră a pagubă din sfert în sfert de oră, pe cel al Aquapark-ului de 25 de milioane de euro din Parcul Tineretului, denunţat încă din faşă drept o furăciune inabilă şi al băncilor din lemn de prin parcuri, achiziţionate la preţuri ca pe Marte.
Despre neregulile descoperite de Garda Financiară,
revista noastră a apucat să vorbească în premieră, încă din luna august a.c. Vă spuneam atunci că societatea Soluţii Urbane SRL este placa turnantă prin care se derulează grămezile de contracte deocheate ale PMB: debarcadere normande, ştranduri bătute cu cristale Swarovski, stadioane naţionale care cer trimestrial suplimentări de fonduri de milioane de euro, locuri de joacă pentru copii care nu s-au născut încă, sate franţuzeşti cu maidanezi mioritici, clădiri de patrimoniu concesionate unor bişniţari cu cărţi de vizită de manageri.
Acţionarii principali ai societăţii Soluţii Urbane SRL sînt Petronel Butuc, directorul administrativ al ALPAB, milionar de top dintr-o zonă defavorizată a României ireale, care răspunde administrativ de ceasurile stradale, şi concubina sa, Dana Ruxandra Dobrescu. Butuc a derulat pînă acum contracte de circa 30 de milioane de euro cu administraţia locală privind dotarea primăriilor cu pubele, ceasuri stradale, bănci din lemn sau fîntîni arteziene la preţuri halucinante.
Soluţii Urbane SRL înseamnă disoluţia autorităţii publice, înseamnă o căruţă de malversaţii de cîteva milioane de euroi din fondurile publice ale Capitalei şi ale primăriilor din Rîmnicu Vîlcea şi Tîrgovişte, înseamnă licitaţii la care firma participă de una singură. Soluţii Urbane SRL mai înseamnă achiziţii la suprapreţ, ale unor lucrări sau bunuri gata plătite, dar care n-au apucat să fie executate ori livrate de societate. În schimb, banii au fost depuşi unde trebuie, acolo unde trebuie, în offshore-uri îndepărtate.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 06 Oct 2010 | Biroul de Investigatii
Radu Popa conduce Administraţia Lacuri, Parcuri
şi Agrement Bucureşti (ALPAB) din subordinea Primăriei Capitalei, după ce predecesorul său a fost demis în vara anului 2008. A vorbi despre demisie în casa lui Popa este ca şi cum ai face apologia funiei în casa spînzuratului. Popa este demisionabil în orice moment, încît, mă mir, sincer, ce-l mai ţine în funcţie, de unde şi dilema: uite Popa, nu e Popa. Pînă la noi directive, Popa rămîne un director general sărac, la care nici boii nu trag. Nu-i trag, că sînt tranşaţi de mult de societatea Cicalex, la care, conform declaraţiei sale de interese, directorul ALPAB este acţionar „nesemnificativ“.
Cicalex abatorizează porcine, ovine, bovine şi cabaline, taie şi industrializează carne sau mezeluri şi prepară conserve şi semiconserve. Este societatea care a dat carne la tot cartierul, carne provenită de la cai bolnavi de anemie infecţioasă, despre care tabloidele au susţinut pînă la capăt că erau contaminaţi cu SIDA, ca şi cum capătul drumului în cazul anemiei infecţioase şi al sindromului imunodeficienţei dobîndite n-ar fi acelaşi cimitir de animale.
Popa mai este membru fondator al „Clubului de la Bucureşti“,
din str. Atena nr. 11, alături de Ion Iliescu, Adrian Năstase, Răzvan Theodorescu, Hildegard Puwak, Ion Solcanu, Valer Dorneanu şi Alexandru Athanasiu, un think-tank al stîngii româneşti, care se îmbuibă cu caviar şi plînge în hohote pe umerii Poliţiei sindicalizate, a cărei preocupare mai nouă este cum să scoată din labirinturile Puterii o javră ordinară. La ALPAB totul se preţăluieşte de cel puţin cinci ori mai mult. Să ne înţelegem omeneşte: ALPAB fraudează la greu banul public şi bagă diferenţa în buzunarele baştanilor. În cele ale lui Popa figurează la vedere o colecţie de ceasuri în valoare de 80.000 de euroi, pentru care îl invidiază pînă şi polcovnicii Armatei Roşii.
Grosul se plimbă prin paradisurile fiscale ale Caraibelor. Unitatea pentru coordonarea şi verificarea finanţelor publice din Ministerul Finanţelor a luat urma dîrelor lăsate prin parcuri şi pe luciul lacurilor de administraţia lui Popa. Şi-a făcut treaba şi în urma ei a descins Garda Financiară. S-a descoperit că interesele lui Popa se împletesc armonios cu cele ale cabinetului lui Oprescu pe diferite paliere, precum cel al ceasurilor placate cu aur, cică antichizate, care fluieră a pagubă din sfert în sfert de oră, pe cel al Aquapark-ului de 25 de milioane de euro din Parcul Tineretului, denunţat încă din faşă drept o furăciune inabilă şi al băncilor din lemn de prin parcuri, achiziţionate la preţuri ca pe Marte.
Despre neregulile descoperite de Garda Financiară,
revista noastră a apucat să vorbească în premieră, încă din luna august a.c. Vă spuneam atunci că societatea Soluţii Urbane SRL este placa turnantă prin care se derulează grămezile de contracte deocheate ale PMB: debarcadere normande, ştranduri bătute cu cristale Swarovski, stadioane naţionale care cer trimestrial suplimentări de fonduri de milioane de euro, locuri de joacă pentru copii care nu s-au născut încă, sate franţuzeşti cu maidanezi mioritici, clădiri de patrimoniu concesionate unor bişniţari cu cărţi de vizită de manageri.
Acţionarii principali ai societăţii Soluţii Urbane SRL sînt Petronel Butuc, directorul administrativ al ALPAB, milionar de top dintr-o zonă defavorizată a României ireale, care răspunde administrativ de ceasurile stradale, şi concubina sa, Dana Ruxandra Dobrescu. Butuc a derulat pînă acum contracte de circa 30 de milioane de euro cu administraţia locală privind dotarea primăriilor cu pubele, ceasuri stradale, bănci din lemn sau fîntîni arteziene la preţuri halucinante.
Soluţii Urbane SRL înseamnă disoluţia autorităţii publice, înseamnă o căruţă de malversaţii de cîteva milioane de euroi din fondurile publice ale Capitalei şi ale primăriilor din Rîmnicu Vîlcea şi Tîrgovişte, înseamnă licitaţii la care firma participă de una singură. Soluţii Urbane SRL mai înseamnă achiziţii la suprapreţ, ale unor lucrări sau bunuri gata plătite, dar care n-au apucat să fie executate ori livrate de societate. În schimb, banii au fost depuşi unde trebuie, acolo unde trebuie, în offshore-uri îndepărtate.
miercuri, 15 septembrie 2010
Sa ma auda cineva!
Romania trebuie salvata!
Alo, nene!
Cand se va trezi romanul?
Daca nici acum dupa ce suntem super taxati, pentru toate hotiile lor, si pentru ca sa le mearga tot lor bine, nu iesim in strada sa ne aparam dreptul la o viata normala conform Constitutiei,(legea suprema) a tarii.
Atunci "Sa traiti bine" va zic!
...in drum spre alta lume.
Alo, nene!
Cand se va trezi romanul?
Daca nici acum dupa ce suntem super taxati, pentru toate hotiile lor, si pentru ca sa le mearga tot lor bine, nu iesim in strada sa ne aparam dreptul la o viata normala conform Constitutiei,(legea suprema) a tarii.
Atunci "Sa traiti bine" va zic!
...in drum spre alta lume.
Au aruncat 44.850.000 €!
Romania trebuie salvata!
http://www.libertatea.ro/stire/au-aruncat-44-850-000-e-285859.html
28 Aprilie 2010 | Articol semnat de Sorin Golea
Zona veche a unui oraş îi arată gradul de civilizaţie. În centrul istoric al Bucureştiului s-a tocat o căruţă de bani pentru o reabilitare “la mişto”.
În 2003, în mandatul de primar general al lui Traian Băsescu, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a alocat 32,4 milioane de euro pentru “Reabilitarea infrastructurii în zona istorică”. Finalizarea lucrărilor era gândită pentru anul 2009. Abia în 2006, în mandatul lui Adriean Videanu, a avut loc licitaţia. În anul 2008, suma alocată iniţial s-a suplimentat cu 9,7 milioane de euro. În fine, în noiembrie 2008, după ce Sorin Oprescu a devenit primar, Municipalitatea a anunţat că vrea altă firmă de construcţii, iar reabilitarea s-a oprit.
Apoi, PMB a plătit suma de 750.000 de euro pentru conservarea lucrărilor existente. Va urma un nou contract de consultanţă, de două milioane de euro. În total, 44.850.000 de euro alocaţi până acum de pomană centrului istoric. Ruşine, domnilor primari!
http://www.libertatea.ro/stire/au-aruncat-44-850-000-e-285859.html
28 Aprilie 2010 | Articol semnat de Sorin Golea
Zona veche a unui oraş îi arată gradul de civilizaţie. În centrul istoric al Bucureştiului s-a tocat o căruţă de bani pentru o reabilitare “la mişto”.
În 2003, în mandatul de primar general al lui Traian Băsescu, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a alocat 32,4 milioane de euro pentru “Reabilitarea infrastructurii în zona istorică”. Finalizarea lucrărilor era gândită pentru anul 2009. Abia în 2006, în mandatul lui Adriean Videanu, a avut loc licitaţia. În anul 2008, suma alocată iniţial s-a suplimentat cu 9,7 milioane de euro. În fine, în noiembrie 2008, după ce Sorin Oprescu a devenit primar, Municipalitatea a anunţat că vrea altă firmă de construcţii, iar reabilitarea s-a oprit.
Apoi, PMB a plătit suma de 750.000 de euro pentru conservarea lucrărilor existente. Va urma un nou contract de consultanţă, de două milioane de euro. În total, 44.850.000 de euro alocaţi până acum de pomană centrului istoric. Ruşine, domnilor primari!
Portalul de 500.000.000 €, e-Romania, a
Romania trebuie salvata!
Ziarulring.ro
Alexandru Manea & Bogdan Cotigă 15.09.2010
Un total de 22 de milioane de euro s-a dus pe e-România 1, e-România 2. Sunt bani din bugetul de stat daţi deja unor firme care trebuie să realizeze primele etape din megaportalul care, potrivit oficialilor, va uşura viaţa românilor plătitori de taxe şi impozite. Cu toate acestea, în loc să aibă de la o lună la alta mai multe informaţii, portalul a regresat ajungând o simplă pagină albastră cu un logo.
Toată lumea a auzit de proiectul e-România, dar puţini au avut şansa să vadă ceva din el din iunie anul trecut, când fostul ministru al comunicaţiilor Gabriel Sandu a anunţat lansarea portalului-minune. Câţiva norocoşi au avut chiar şansa să acceseze o parte din informaţiile despre care vorbea oficialul. Acum însă, dacă intraţi pe www.romania.gov.ro, veţi rămâne surprinşi pentru că bruma de informaţii a dispărut şi în locul ei a apărut o pagină simplă care ne spune că “este în lucru” şi ne trimite pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor pentru mai multe detalii. Dacă mai de mult apăruseră tot felul de critici la adresa conţinutului, cum că ar fi copiat de pe cunoscutul portal Wikipedia, acum nici măcar acele informaţii nu mai există. Cu toate acestea, firma care a câştigat prima etapă a proiectului a semnat acum jumătate de an un contract de aproximativ nouă milioane de euro.
Miniştrii se întrec în declaraţii aiuristice
La sfârşitul lunii trecute, fostul ministru al muncii Mihai Şeitan anunţa că până la sfârşitul lui septembrie, prin intermediul portalului e-România vor putea fi depuse declaraţii şi efectua plăţi. Mai puţin optimist era, în aceeaşi perioadă, ministrul Gabriel Sandu, care promitea acelaşi lucru până la sfârşitul anului. Acelaşi oficial însă ameninţa firma câştigătoare a e-România 1 cu rezilierea contractului pentru o întârziere în execuţie de aproximativ jumătate de an. Iată că noul ministru al comunicaţiilor, Valerian Vreme, vine cu declaraţii proaspete şi promite că până la 31 decembrie vom putea plăti facturile de acasă prin portalul-minune care, în acest moment, lipseşte cu desăvârşire.
Cine primeşte 22 de milioane de euro
Prima licitaţie, e-România 1, contract în valoare de 10 milioane de euro, a fost câştigată, la începutul acestui an, de consorţiul condus de Sysware Systems Integration. Firma, care are doar 30 de angajaţi, este o obişnuită a licitaţiilor publice, până în prezent derulând contracte cu Poşta Română, CFR, Termoelectrica SA şi Academia de Studii Economice. Deşi principalul domeniu de activitate este „comerţul cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software”, firma a câştigat licitaţia pentru e-România 1, care implică realizarea unui sistem format dintr-un portal e-România care să integreze alte 13 subsisteme de tip portal cu diverse servicii. Firma înregistra la sfârşitul anului trecut datorii de peste 6,5 milioane de euro, o sumă mai mare decât cifra de afaceri pe anul 2009. Cel de-al doilea contract, de 12 milioane de euro, pentru e-România 2, a fost atribuit firmei Omnilogic SRL, o altă obişnuită a contractelor din bani publici, care a furnizat până acum servicii pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, Institutul pentru Tehnologii Avansate şi Ministerul Justiţiei. Totodată, angajat în funcţia de Chief Financial Officer al Omnilogic este Ion Ivaşcu, trezorierul PDL.
500 de milioane de euro este valoarea totală a proiectului.
Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii Ministerului Comunicaţiilor nu ne-au oferit un punct de vedere.
Ziarulring.ro
Alexandru Manea & Bogdan Cotigă 15.09.2010
Un total de 22 de milioane de euro s-a dus pe e-România 1, e-România 2. Sunt bani din bugetul de stat daţi deja unor firme care trebuie să realizeze primele etape din megaportalul care, potrivit oficialilor, va uşura viaţa românilor plătitori de taxe şi impozite. Cu toate acestea, în loc să aibă de la o lună la alta mai multe informaţii, portalul a regresat ajungând o simplă pagină albastră cu un logo.
Toată lumea a auzit de proiectul e-România, dar puţini au avut şansa să vadă ceva din el din iunie anul trecut, când fostul ministru al comunicaţiilor Gabriel Sandu a anunţat lansarea portalului-minune. Câţiva norocoşi au avut chiar şansa să acceseze o parte din informaţiile despre care vorbea oficialul. Acum însă, dacă intraţi pe www.romania.gov.ro, veţi rămâne surprinşi pentru că bruma de informaţii a dispărut şi în locul ei a apărut o pagină simplă care ne spune că “este în lucru” şi ne trimite pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor pentru mai multe detalii. Dacă mai de mult apăruseră tot felul de critici la adresa conţinutului, cum că ar fi copiat de pe cunoscutul portal Wikipedia, acum nici măcar acele informaţii nu mai există. Cu toate acestea, firma care a câştigat prima etapă a proiectului a semnat acum jumătate de an un contract de aproximativ nouă milioane de euro.
Miniştrii se întrec în declaraţii aiuristice
La sfârşitul lunii trecute, fostul ministru al muncii Mihai Şeitan anunţa că până la sfârşitul lui septembrie, prin intermediul portalului e-România vor putea fi depuse declaraţii şi efectua plăţi. Mai puţin optimist era, în aceeaşi perioadă, ministrul Gabriel Sandu, care promitea acelaşi lucru până la sfârşitul anului. Acelaşi oficial însă ameninţa firma câştigătoare a e-România 1 cu rezilierea contractului pentru o întârziere în execuţie de aproximativ jumătate de an. Iată că noul ministru al comunicaţiilor, Valerian Vreme, vine cu declaraţii proaspete şi promite că până la 31 decembrie vom putea plăti facturile de acasă prin portalul-minune care, în acest moment, lipseşte cu desăvârşire.
Cine primeşte 22 de milioane de euro
Prima licitaţie, e-România 1, contract în valoare de 10 milioane de euro, a fost câştigată, la începutul acestui an, de consorţiul condus de Sysware Systems Integration. Firma, care are doar 30 de angajaţi, este o obişnuită a licitaţiilor publice, până în prezent derulând contracte cu Poşta Română, CFR, Termoelectrica SA şi Academia de Studii Economice. Deşi principalul domeniu de activitate este „comerţul cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software”, firma a câştigat licitaţia pentru e-România 1, care implică realizarea unui sistem format dintr-un portal e-România care să integreze alte 13 subsisteme de tip portal cu diverse servicii. Firma înregistra la sfârşitul anului trecut datorii de peste 6,5 milioane de euro, o sumă mai mare decât cifra de afaceri pe anul 2009. Cel de-al doilea contract, de 12 milioane de euro, pentru e-România 2, a fost atribuit firmei Omnilogic SRL, o altă obişnuită a contractelor din bani publici, care a furnizat până acum servicii pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, Institutul pentru Tehnologii Avansate şi Ministerul Justiţiei. Totodată, angajat în funcţia de Chief Financial Officer al Omnilogic este Ion Ivaşcu, trezorierul PDL.
500 de milioane de euro este valoarea totală a proiectului.
Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii Ministerului Comunicaţiilor nu ne-au oferit un punct de vedere.
Ontanu scuteste de taxe o firma-fantoma
Romania trebuie salvata!
ZiarulRing.ro
Alina Nicu 14.09.2010
O companie de investiţii ce are ca acţionari două firme de tip „offshore” a dat în folosinţă, unei fundaţii azere, o clădire din centrul Capitalei. Aflat în relaţii strânse cu azerii, primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, a propus imediat scutirea ONG-ului de impozitul pe imobil, în valoare de mai multe mii de euro, deşi nu sunt proprietari.
Consilierii locali din sectorul 2 au aprobat, în luna august, un proiect de hotărâre prin care au scutit proprietarii imobilului de pe strada Popa Soare nr. 39 de la plata impozitului pe clădiri pentru acest an. Deşi la adresa respectivă este sediul Fundaţiei „Heydar Aliyev”, din Republica Azerbaijan, în realitate, vila respectivă aparţine unei... firme-fantomă. Potrivit oficialilor Primăriei Sectorului 2, SC Curzon Proprietes SRL deţine imensa vilă unde funcţionează fundaţia azerilor, însă firma a transmis dreptul de folosinţă al clădirii, prin contract de comodat, fundaţiei care desfăşoară activităţi socio– umanitare.
Acţionarii firmei sunt tot azeri
După modelul companiei-fantomă American European Marketing&Enterprises (AEME) care a sfidat Fiscul, declarând pe 2009 un profit de 3,6 miliarde de euro, şi care avea sediul într-o comună din Braşov, şi SC Curzon Proprietes SRL se ocupă tot cu vânzarea şi cumpărarea de bunuri imobiliare proprii. Potrivit datelor Registrului Comerţului, nu are acţionari persoane fizice, ci alte două firme, ASBET Ltd, din Seychelles, şi CIABA Ltd, din British Virgin Islands. ASBET Ltd deţine acţiuni şi la AtaHolding, una dintre cele mai mari companii din Azerbaidjan ce investeşte în IT, turism, energie şi distribuţie de combustibil. Spre deosebire de AEME, potrivit bilanţului pe 2009, firma din sectorul 2 are datorii de 24.148.482 de lei.
15.000 de euro, datorii la stat
Dacă firma azerbaidjană ar plăti impozitul pentru clădirea pe care o deţine în zona Pache Protopopescu, suma datorată statului ar fi una piperată: aproximativ 15.000 de euro pe an. Asta pentru că taxa pentru fiecare metru pătrat în zona centrală a Capitalei este de 219 lei.
Prietenie cu azerii
Între edilul Neculai Onţanu şi comunitatea azeră există o prietenie destul de îndelungată. În 2007, în sectorul 2 a avut loc inaugurarea aleii din Parcul Tei ce poarta numele liderului naţional al poporului azer, Heydar Aliyev, existând şi un bust al preşedintelui. De altfel, primarul a apreciat şi faptul că România este a doua ţară, după Turcia, care a recunoscut independenţa statului azer.
1,5 milioane de lei reprezintă veniturile înregistrate, în 2009, de offshore-ul SC Curzon Proprieties SRL.
ZiarulRing.ro
Alina Nicu 14.09.2010
O companie de investiţii ce are ca acţionari două firme de tip „offshore” a dat în folosinţă, unei fundaţii azere, o clădire din centrul Capitalei. Aflat în relaţii strânse cu azerii, primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, a propus imediat scutirea ONG-ului de impozitul pe imobil, în valoare de mai multe mii de euro, deşi nu sunt proprietari.
Consilierii locali din sectorul 2 au aprobat, în luna august, un proiect de hotărâre prin care au scutit proprietarii imobilului de pe strada Popa Soare nr. 39 de la plata impozitului pe clădiri pentru acest an. Deşi la adresa respectivă este sediul Fundaţiei „Heydar Aliyev”, din Republica Azerbaijan, în realitate, vila respectivă aparţine unei... firme-fantomă. Potrivit oficialilor Primăriei Sectorului 2, SC Curzon Proprietes SRL deţine imensa vilă unde funcţionează fundaţia azerilor, însă firma a transmis dreptul de folosinţă al clădirii, prin contract de comodat, fundaţiei care desfăşoară activităţi socio– umanitare.
Acţionarii firmei sunt tot azeri
După modelul companiei-fantomă American European Marketing&Enterprises (AEME) care a sfidat Fiscul, declarând pe 2009 un profit de 3,6 miliarde de euro, şi care avea sediul într-o comună din Braşov, şi SC Curzon Proprietes SRL se ocupă tot cu vânzarea şi cumpărarea de bunuri imobiliare proprii. Potrivit datelor Registrului Comerţului, nu are acţionari persoane fizice, ci alte două firme, ASBET Ltd, din Seychelles, şi CIABA Ltd, din British Virgin Islands. ASBET Ltd deţine acţiuni şi la AtaHolding, una dintre cele mai mari companii din Azerbaidjan ce investeşte în IT, turism, energie şi distribuţie de combustibil. Spre deosebire de AEME, potrivit bilanţului pe 2009, firma din sectorul 2 are datorii de 24.148.482 de lei.
15.000 de euro, datorii la stat
Dacă firma azerbaidjană ar plăti impozitul pentru clădirea pe care o deţine în zona Pache Protopopescu, suma datorată statului ar fi una piperată: aproximativ 15.000 de euro pe an. Asta pentru că taxa pentru fiecare metru pătrat în zona centrală a Capitalei este de 219 lei.
Prietenie cu azerii
Între edilul Neculai Onţanu şi comunitatea azeră există o prietenie destul de îndelungată. În 2007, în sectorul 2 a avut loc inaugurarea aleii din Parcul Tei ce poarta numele liderului naţional al poporului azer, Heydar Aliyev, existând şi un bust al preşedintelui. De altfel, primarul a apreciat şi faptul că România este a doua ţară, după Turcia, care a recunoscut independenţa statului azer.
1,5 milioane de lei reprezintă veniturile înregistrate, în 2009, de offshore-ul SC Curzon Proprieties SRL.
Mobilier de lux? Liviu Negoiţă achiziţionează 16 bănci şcolare cu peste 25.000 de euro
Romania trebuie salvata!
Puterea.ro
Autor: LAURENTIU MUSOIU Publicat la: 2010-09-14 18:15:09
Primăria Sectorului 3 cheltuieşte peste un miliard de lei vechi pentru achiziţionarea a 16 bănci, destinate unui amfiteatru şcolar. Valoarea totală a investiţiei în amfiteatrul Colegiului Tehnic “Mihai Bravu” din sectorul 3 al Capitalei va fi de peste 500.000 de lei. Pentru achiziţionarea unei singure bănci, primăria condusă de Liviu Negoiţă va cheltui aproximativ 2.000 de euro. Toate aceste investiţii vor fi realizate cu toate că bugetul pentru învăţământ al primăriei de sector a fost diminuat cu peste 7.000.000 de lei.
Bugetul pentru învăţământ în cadrul Primăriei Sectorului 3 a fost diminuat cu 7.081.870 de lei, dar, cu toate acestea, administraţia locală va investi peste 500.000 de lei pentru amenajarea amfiteatrului Colegiului Tehnic “Mihai Bravu” din Capitală. Conform unei Hotărâri a Consiliului Local Sector 3, primăria condusă de Liviu Negoiţă va cheltui 120.000 de lei pentru achiziţionarea a 16 bănci şi 40.000 de lei pentru instalaţia de sonorizare a amfiteatrului. Astfel, o singură bancă va fi achiziţionată de Primăria Sectorului 3 cu aproximativ 7.500 de lei.
Pe de altă parte, capitalul pentru asigurări şi asistenţă socială al Primăriei Sectorului 3 a fost diminuat cu 155.000 de lei, reprezentând bunuri şi servicii.
Conducerea unităţii de învăţământ susţine că nu are cunoştinţă de preţul unei bănci pentru noul amfiteatru, dar afirmă că 16 bănci nu sunt suficiente. De asemenea, direcţiunea unităţii de învăţământ menţionează că trebuie schimbată şi pardoseala amfiteatrului, deoarece vechiul mobilier era fixat în aceasta. “Preţul pentru mobilier este stabilit de primărie, în urma unor oferte. Nu ştiu cât trebuie să coste o astfel de bancă. Amfiteatrul va avea rol şi de sală de conferinţe. Oricum, 16 bănci nu vor fi suficiente. Sala noastră are o capacitate de aproximativ 200 de locuri. De asemenea, va trebui înlocuită şi pardoseala. Băncile erau fixate de aceasta”, ne-a declarat directorul Colegiului Tehnic “Mihai Bravu”, Elena Stoenete. În hotărârea de consiliu nu se menţionează însă nici o sumă de bani ce urmează să fie investită pentru înlocuirea pardoselei.
Aproximativ 4 milioane de euro pentru întreţinerea parcurilor
Pentru numeroşi membri ai Consiliului Local Sector 3, suma de bani alocată de primărie pentru achiziţionarea băncilor de amfiteatru nu reprezintă nici o surpriză. “Ce poate să ne mai surprindă, cât timp, în sectorul 3, sunt instalate bănci de lux de zeci de milioane?”, ne-au declarat surse din cadrul Consiliului Local.
În plus, pentru instalarea unui sistem informatic integrat, la aceeaşi unitate de învăţământ, Primăria Sectorului 3 va investi 335.000 de lei.
Banii obţinuţi prin reducerea bugetelor pentru învăţământ şi asistenţă socială se vor îndrepta, în mare parte, spre întreţinerea grădinilor şi a parcurilor publice, nu mai puţin de 17.173.520 de lei. Reprezentanţii Primăriei Sectorului 3 nu au putut fi contactaţi pentru a oferi mai multe detalii despre acest subiect.
Puterea.ro
Autor: LAURENTIU MUSOIU Publicat la: 2010-09-14 18:15:09
Primăria Sectorului 3 cheltuieşte peste un miliard de lei vechi pentru achiziţionarea a 16 bănci, destinate unui amfiteatru şcolar. Valoarea totală a investiţiei în amfiteatrul Colegiului Tehnic “Mihai Bravu” din sectorul 3 al Capitalei va fi de peste 500.000 de lei. Pentru achiziţionarea unei singure bănci, primăria condusă de Liviu Negoiţă va cheltui aproximativ 2.000 de euro. Toate aceste investiţii vor fi realizate cu toate că bugetul pentru învăţământ al primăriei de sector a fost diminuat cu peste 7.000.000 de lei.
Bugetul pentru învăţământ în cadrul Primăriei Sectorului 3 a fost diminuat cu 7.081.870 de lei, dar, cu toate acestea, administraţia locală va investi peste 500.000 de lei pentru amenajarea amfiteatrului Colegiului Tehnic “Mihai Bravu” din Capitală. Conform unei Hotărâri a Consiliului Local Sector 3, primăria condusă de Liviu Negoiţă va cheltui 120.000 de lei pentru achiziţionarea a 16 bănci şi 40.000 de lei pentru instalaţia de sonorizare a amfiteatrului. Astfel, o singură bancă va fi achiziţionată de Primăria Sectorului 3 cu aproximativ 7.500 de lei.
Pe de altă parte, capitalul pentru asigurări şi asistenţă socială al Primăriei Sectorului 3 a fost diminuat cu 155.000 de lei, reprezentând bunuri şi servicii.
Conducerea unităţii de învăţământ susţine că nu are cunoştinţă de preţul unei bănci pentru noul amfiteatru, dar afirmă că 16 bănci nu sunt suficiente. De asemenea, direcţiunea unităţii de învăţământ menţionează că trebuie schimbată şi pardoseala amfiteatrului, deoarece vechiul mobilier era fixat în aceasta. “Preţul pentru mobilier este stabilit de primărie, în urma unor oferte. Nu ştiu cât trebuie să coste o astfel de bancă. Amfiteatrul va avea rol şi de sală de conferinţe. Oricum, 16 bănci nu vor fi suficiente. Sala noastră are o capacitate de aproximativ 200 de locuri. De asemenea, va trebui înlocuită şi pardoseala. Băncile erau fixate de aceasta”, ne-a declarat directorul Colegiului Tehnic “Mihai Bravu”, Elena Stoenete. În hotărârea de consiliu nu se menţionează însă nici o sumă de bani ce urmează să fie investită pentru înlocuirea pardoselei.
Aproximativ 4 milioane de euro pentru întreţinerea parcurilor
Pentru numeroşi membri ai Consiliului Local Sector 3, suma de bani alocată de primărie pentru achiziţionarea băncilor de amfiteatru nu reprezintă nici o surpriză. “Ce poate să ne mai surprindă, cât timp, în sectorul 3, sunt instalate bănci de lux de zeci de milioane?”, ne-au declarat surse din cadrul Consiliului Local.
În plus, pentru instalarea unui sistem informatic integrat, la aceeaşi unitate de învăţământ, Primăria Sectorului 3 va investi 335.000 de lei.
Banii obţinuţi prin reducerea bugetelor pentru învăţământ şi asistenţă socială se vor îndrepta, în mare parte, spre întreţinerea grădinilor şi a parcurilor publice, nu mai puţin de 17.173.520 de lei. Reprezentanţii Primăriei Sectorului 3 nu au putut fi contactaţi pentru a oferi mai multe detalii despre acest subiect.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)