Romania trebuie salvata!
Pentru asta s-au cumparat laxative si lamanari!
Vai de capul nostru!
Amin!
miercuri, 26 ianuarie 2011
Avem o tara constipata si plina de morti!
Romania trebuie salvata!
Pentru asta s-au cumparat laxative si lamanari!
Vai de capul nostru!
Amin!
Pentru asta s-au cumparat laxative si lamanari!
Vai de capul nostru!
Amin!
Instituţiile de stat au cumpărat în 2010 laxative, şosete şi lumânări
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
26 Ianuarie 2011, ora 13:47
Instituţii şi companii de stat au cumpărat anul trecut maşini, aparate de aer condiţionat, laptopuri, mobilier, telefoane mobile şi servicii telecom în valoare de 175 milioane euro, peste nivelul din 2009, la care se adaugă câteva milioane lei bugetate de primării pe fântâni arteziene, statui şi lumânări, informează Mediafax.
Contracte în sumă cumulată de peste 3,7 milioane lei au fost încheiate şi pentru achiziţia de hârtie xerox, pixuri, dosare, plicuri, bibliorafturi, cartuşe toner, CD-uri, apă minerală, indică datele centralizate de sursa citată. Comparativ, suma achiziţiilor publice pentru astfel de produse înregistrată în 2009 a fost de 140 milioane euro.
Printre companiile care au cumpărat autovehicule s-au înscris Romgaz (5,6 milioane lei), Aeroportul Henri Coandă Bucureşti (berline, microbuze şi alte maşini de 1,68 milioane lei şi 304.900 euro), Biroul Român de Metrologie Legală (peste două milioane lei), Imprimeria Naţională (autoutilitare de 778.000 lei şi maşini inclusiv pentru transportul delegaţiilor în teritoriu de 278.800 de lei), Regia Autonomă de Transport Bucureşti (autoturisme tip berlină de 350.640 lei), Electrica Distribuţie Transilvania Nord (vehicule de teren de 62.000 lei), Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (382.152 lei), Hidroelectrica (104.952 lei), Loteria Română (autovehicule în sistem buy-back de 13,3 milioane lei), Autoritatea Navală Română (şalupe de 459.914 euro), Transgaz Mediaş (vehicule de teren de 1,6 milioane lei).
De asemenea, au mai achiziţionat vehicule şi Ministerul Finanţelor (autovehicule şi motociclete cu 34,8 milioane euro, cinci şalupe fluviale de patrulare cu 7,1 milioane euro), Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Transilvaniei (vehicule de 5,3 milioane lei), Agenţia Naţională pentru Romi (10 autoturisme în leasing operaţional cu 230.010 lei), Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei (autoturisme de 2,2 milioane lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (10-14 autoutilitare de teren cu aprox. un milion de lei), SRI (autovehicule de 2,1 milioane lei), Ministerul Apărării (50 de autoutilitare cu 1,8 milioane lei şi alte vehicule cu 2,8 milioane euro), Poliţia Comunitară Bucureşti (vehicule de 2,99 milioane lei).
Pe lista cu astfel de achiziţii sunt înscrise, printre altele:
* Poşta Română (imprimante color de 3,2 milioane lei, mobilier de 14.450 lei şi apă minerală de 849.195 lei),
* Ministerul Apărării (sisteme radiodifuziune, servere, radiotelefoane, camere digitale şi echipamente de securitate de 29,2 milioane lei, la care se adaugă mobilier, televizoare color, frigidere, uscătoare de mâini şi aspiratoare de 665.551 lei),
* Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat-ISCIR (100 de laptopuri şi licenţe de 504.200 lei),
* Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (40 de laptopuri, 24 telefoane mobile, servere, telefoane cu fax, videoproiectoare şi imprimante laser color de 480.580 lei din bani europeni),
* CFR Călători (imprimante de 225.600 euro şi instalaţii climatizare, apă minerală, rechizite birou, hârtie xerox, radiotelefoane, îmbrăcăminte, săpun de aproape un milion lei),
* Serviciul de Informaţii Externe (laxative şi alte medicamente de 87.278 lei),
* Metrorex (sisteme informatice şi apă minerală cu 430.179 lei),
* Romatsa (computere, echipamente comunicaţii, sistem aterizare şi staţii radio de două milioane euro, precum şi instalaţii climatizare, rutere reţea, staţii radio, alte echipamente de telecomunicaţii de 34,4 milioane lei),
* Institutul Naţional de Statistică (echipamente IT, computere personale, servere de 4 milioane lei),
* Autoritatea Naţională a Vămilor (computere şi servere de aproape un milion lei),
* Ministerul Justiţiei (mobilier pentru birourile judecătorilor şi săli de judecată tot de aproape un milion lei),
* Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (echipament videoconferinţă de 1,3 milioane lei).
Mobilier în valoare totală de aproape 400.000 lei a cumpărat şi Inspectoratul de Poliţie Cluj, pentru dotarea unui complex de pregătire şi cazare aparţinând unei secţii de poliţie din Cluj-Napoca. În prealabil, bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor a fost suplimentat de Guvern cu 2,7 milioane lei, pentru finalizarea construcţiei.
La rândul său, Romgaz a cumpărat pachete software şi sisteme informatice de 628.960 dolari de la sucursala din Bucureşti a unei firme din Ciudad de Panama, precum şi servere şi alte pachete software de 7,9 milioane lei, în timp ce Romsilva a cumpărat şosete cu 29.162 lei, atât pentru personalul silvic de teren, dar şi de birou. Romgaz a semnat şi un contract în valoare de 1,8 milioane lei pentru servicii de fotocopiere.
Ministerul Apărării, Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Inspectoratul General de Jandarmerie, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, SN Radiocomunicaţii, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Electrocentrale Bucureşti, au semnat cu diverşi operatori contracte şi pentru furnizarea de servicii de telefonie publică şi mobilă, transmisie date şi SMS, în valoare totală echivalentă de aproape 6,5 milioane euro.
La aceastea se adaugă cheltuieli cumulate de câteva milioane lei considerate de maximă necesitate şi bugetate de către unele primării, precum consolidarea şi restaurarea monumentului Matei Corvin (Cluj-Napoca, un milion lei), achiziţia monumentului "Asta-i muzica ce-mi place" cu amenajarea soclului (aproape 100.000 lei), instalaţii de irigare automatizată în parc (2,2 milioane lei) şi fântâni arteziene (75.000 lei, toate la Craiova), lumânări (Administraţia Domeniului Public Ploieşti, 150.000 lei).
În aprilie 2009, în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional pentru limitarea cheltuielilor publice, Guvernul a interzis autorităţilor şi instituţiilor publice să mai achiziţioneze, preia în leasing ori închirieze autoturisme, mobilier şi aparatură birotică.
Libertatea.ro
26 Ianuarie 2011, ora 13:47
Instituţii şi companii de stat au cumpărat anul trecut maşini, aparate de aer condiţionat, laptopuri, mobilier, telefoane mobile şi servicii telecom în valoare de 175 milioane euro, peste nivelul din 2009, la care se adaugă câteva milioane lei bugetate de primării pe fântâni arteziene, statui şi lumânări, informează Mediafax.
Contracte în sumă cumulată de peste 3,7 milioane lei au fost încheiate şi pentru achiziţia de hârtie xerox, pixuri, dosare, plicuri, bibliorafturi, cartuşe toner, CD-uri, apă minerală, indică datele centralizate de sursa citată. Comparativ, suma achiziţiilor publice pentru astfel de produse înregistrată în 2009 a fost de 140 milioane euro.
Printre companiile care au cumpărat autovehicule s-au înscris Romgaz (5,6 milioane lei), Aeroportul Henri Coandă Bucureşti (berline, microbuze şi alte maşini de 1,68 milioane lei şi 304.900 euro), Biroul Român de Metrologie Legală (peste două milioane lei), Imprimeria Naţională (autoutilitare de 778.000 lei şi maşini inclusiv pentru transportul delegaţiilor în teritoriu de 278.800 de lei), Regia Autonomă de Transport Bucureşti (autoturisme tip berlină de 350.640 lei), Electrica Distribuţie Transilvania Nord (vehicule de teren de 62.000 lei), Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (382.152 lei), Hidroelectrica (104.952 lei), Loteria Română (autovehicule în sistem buy-back de 13,3 milioane lei), Autoritatea Navală Română (şalupe de 459.914 euro), Transgaz Mediaş (vehicule de teren de 1,6 milioane lei).
De asemenea, au mai achiziţionat vehicule şi Ministerul Finanţelor (autovehicule şi motociclete cu 34,8 milioane euro, cinci şalupe fluviale de patrulare cu 7,1 milioane euro), Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Transilvaniei (vehicule de 5,3 milioane lei), Agenţia Naţională pentru Romi (10 autoturisme în leasing operaţional cu 230.010 lei), Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei (autoturisme de 2,2 milioane lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (10-14 autoutilitare de teren cu aprox. un milion de lei), SRI (autovehicule de 2,1 milioane lei), Ministerul Apărării (50 de autoutilitare cu 1,8 milioane lei şi alte vehicule cu 2,8 milioane euro), Poliţia Comunitară Bucureşti (vehicule de 2,99 milioane lei).
Pe lista cu astfel de achiziţii sunt înscrise, printre altele:
* Poşta Română (imprimante color de 3,2 milioane lei, mobilier de 14.450 lei şi apă minerală de 849.195 lei),
* Ministerul Apărării (sisteme radiodifuziune, servere, radiotelefoane, camere digitale şi echipamente de securitate de 29,2 milioane lei, la care se adaugă mobilier, televizoare color, frigidere, uscătoare de mâini şi aspiratoare de 665.551 lei),
* Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat-ISCIR (100 de laptopuri şi licenţe de 504.200 lei),
* Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (40 de laptopuri, 24 telefoane mobile, servere, telefoane cu fax, videoproiectoare şi imprimante laser color de 480.580 lei din bani europeni),
* CFR Călători (imprimante de 225.600 euro şi instalaţii climatizare, apă minerală, rechizite birou, hârtie xerox, radiotelefoane, îmbrăcăminte, săpun de aproape un milion lei),
* Serviciul de Informaţii Externe (laxative şi alte medicamente de 87.278 lei),
* Metrorex (sisteme informatice şi apă minerală cu 430.179 lei),
* Romatsa (computere, echipamente comunicaţii, sistem aterizare şi staţii radio de două milioane euro, precum şi instalaţii climatizare, rutere reţea, staţii radio, alte echipamente de telecomunicaţii de 34,4 milioane lei),
* Institutul Naţional de Statistică (echipamente IT, computere personale, servere de 4 milioane lei),
* Autoritatea Naţională a Vămilor (computere şi servere de aproape un milion lei),
* Ministerul Justiţiei (mobilier pentru birourile judecătorilor şi săli de judecată tot de aproape un milion lei),
* Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (echipament videoconferinţă de 1,3 milioane lei).
Mobilier în valoare totală de aproape 400.000 lei a cumpărat şi Inspectoratul de Poliţie Cluj, pentru dotarea unui complex de pregătire şi cazare aparţinând unei secţii de poliţie din Cluj-Napoca. În prealabil, bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor a fost suplimentat de Guvern cu 2,7 milioane lei, pentru finalizarea construcţiei.
La rândul său, Romgaz a cumpărat pachete software şi sisteme informatice de 628.960 dolari de la sucursala din Bucureşti a unei firme din Ciudad de Panama, precum şi servere şi alte pachete software de 7,9 milioane lei, în timp ce Romsilva a cumpărat şosete cu 29.162 lei, atât pentru personalul silvic de teren, dar şi de birou. Romgaz a semnat şi un contract în valoare de 1,8 milioane lei pentru servicii de fotocopiere.
Ministerul Apărării, Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Inspectoratul General de Jandarmerie, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, SN Radiocomunicaţii, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Electrocentrale Bucureşti, au semnat cu diverşi operatori contracte şi pentru furnizarea de servicii de telefonie publică şi mobilă, transmisie date şi SMS, în valoare totală echivalentă de aproape 6,5 milioane euro.
La aceastea se adaugă cheltuieli cumulate de câteva milioane lei considerate de maximă necesitate şi bugetate de către unele primării, precum consolidarea şi restaurarea monumentului Matei Corvin (Cluj-Napoca, un milion lei), achiziţia monumentului "Asta-i muzica ce-mi place" cu amenajarea soclului (aproape 100.000 lei), instalaţii de irigare automatizată în parc (2,2 milioane lei) şi fântâni arteziene (75.000 lei, toate la Craiova), lumânări (Administraţia Domeniului Public Ploieşti, 150.000 lei).
În aprilie 2009, în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional pentru limitarea cheltuielilor publice, Guvernul a interzis autorităţilor şi instituţiilor publice să mai achiziţioneze, preia în leasing ori închirieze autoturisme, mobilier şi aparatură birotică.
Benzina si romanul!
Romania trebuie salvata!
Deci, ca de obicei incep cu deci!
Cat de prosti sunt romanii?
Pei ce profit fac benzinarii?
Cam atat de prosti sunt mamaligarii!
No Comment!
Deci, ca de obicei incep cu deci!
Cat de prosti sunt romanii?
Pei ce profit fac benzinarii?
Cam atat de prosti sunt mamaligarii!
No Comment!
Pretul benzinei a fost majorat nejustificat, companiile nu reflecta castigul - raport asupra producatorilor si distribuitorilor de benzina si motorina inaintat guvernului
Romania trebuie salvata!
de R.M. HotNews.ro
Miercuri, 26 ianuarie 2011, 14:03
Pretul carburantilor la pompa a fost majorat nejustificat pe parcursul anului 2010, fara a fi determinat de evolutia cotatiilor de bursa la titei, cursul valutar si taxele percepute de stat, iar aproape toate companiile au raportat pierderi semnificative, castigurile nefiind reflectate corespunzator.
Concluzia rezulta din raportul intocmit in cazul producatorilor si distribuitorilor de benzina si motorina, document aflat pe masa premierului si obtinut de Mediafax.
Principalele companii care distribuie carburanti in Romania sunt OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL si OMV.
"Urmare analizelor de risc efectuate, a rezultat ca, in perioada anului 2010, piata pe care opereaza producatorii si distribuitorii de carburanti a suferit mutatii remarcabile concretizate in practicarea unor preturi mari la pompa, in conditiile in care categoriile de cheltuieli cu costurile de productie si distributie (cu exceptia TVA si accize) au ramas relativ constante sau au prezentat evolutii nesemnificative. Pe cale de consecinta, in mod normal din punct de vedere fiscal, aceasta situatie ar fi trebuit sa genereze profituri mult mai mari si, prin urmare, impozit pe profit mai mare, precum si TVA de plata majorata", se arata in document.
Verificarile efectuate au indicat ca, in cursul anului 2010, cand pretul la pompa a urcat cu aproximativ 20%, au existat mai multe situatii in care s-a declansat o crestere semnificativa a acestuia, iar analiza efectuata a indicat ca, in majoritatea cazurilor, scumpirile au fost efectuate concomitent, ca urmare a deciziilor consiliilor de administratie, la nivelul tuturor companiilor verificate, preturile de desfacere la pompa fiind aproape identice.
"Conform datelor prezentate de companiile petroliere, a rezultat ca, in cursul anului 2010, ponderea taxelor in structura pretului la pompa a scazut de la 52,5% la inceputul anului la 49,8% la sfarsitul perioadei (inclusiv in contextul cresterii TVA la 24%), aspect de natura sa certifice faptul ca nivelul de crestere al preturilor la pompa nu poate fi justificat din punct de vedere al unei poveri fiscale", se mentioneaza in document.
O alta constatare este ca atat in cazul vanzarilor en-gros catre diversi clienti, cat si al vanzarilor cu amanuntul, prin statii proprii, ponderea taxelor in pretul practicat in perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2010 nu a crescut, ci, dimpotriva, a avut o scadere cu trei procente, in cazul benzinei, si cinci procente, in cazul motorinei.
In ceea ce priveste evolutia cotatiilor de bursa pentru titei, ca materie prima de baza, s-a constatat ca, la inceputul anului 2010, cotatia de referinta la New York a fost de 80 dolari pe baril, pentru ca la 15 decembrie 2010 petrolul sa fie tranzactionat la circa 90 dolari. "Fata de aceste date, nici in acest caz nu se justifica cresterea de circa 20% a pretului la pompa", este concluzia Guvernului.
De asemenea, este mentionata si o situatie considerata "paradoxala", aratand ca, in cursul anului 2009, pretul net al cotatiilor a evoluat de la 470 dolari/tona benzina, la inceputul anului, la 850 dolari/tona, la sfarsitul anului, iar pretul la pompa in Romania a crescut cu circa 50 bani/litru. In anul 2010 insa, in conditiile in care cotatiile au urcat de la 850 dolari/tona, la inceputul perioadei, la 980 dolari/tona, la sfarsitul anului, pretul la pompa a crescut cu circa 1 leu/litru.
"Se constata astfel ca, desi cresterea cotatiilor in 2009 a fost de aproape 100%, cu o crestere cu 380 dolari/tona, pretul la pompa a urcat cu numai 50 bani/litru, iar in cursul anului 2010 cresterea cotatiilor a fost de numai 130 dolari/tona, in timp ce pretul la pompa in Romania a crescut cu 1 leu/litru", este o alta concluzie in documentul citat.
In ceea ce priveste evolutia raportului de schimb dolar/leu se arata ca la 7 ianuarie 2010 cursul de schimb era 2,9089, iar la 13 ianuarie 2011 de 3,2350, rezultand "o crestere nesemnificativa, de natura sa nu justifice cresterea de circa 20% a pretului la pompa".
Nici nivelul accizelor in structura pretului nu a cunoscut variatii in cursul anului 2010, fiind stabilite la inceputul anului in suma fixa in lei la cursul de schimb euro/leu de la 1 octombrie 2010, respectiv 1,79 lei/litru la benzina cu plumb, 1,48 lei/litru la benzina fara plumb si 1,25 lei/litru la motorina.
"Acciza la benzina a crescut doar cu 3% in 2011 fata de 2010, astfel ca, luand in calcul si evolutia cursului valutar, nu se justifica o crestere cu 20% a pretului la pompa", potrivit Guvernului.
Verificarile autoritatilor releva si existenta unor nereguli in ceea ce priveste rezultatele financiare ale companiilor petroliere.
"Din verificarile efectuate a rezultat ca, la sfarsitul perioadei analizate, profiturile inregistrate de companii nu reflecta evolutia veniturilor in raport cu evolutia principalelor categorii de cheltuieli obiective. Astfel, daca avem in calcul ca, per ansamblu, preturile de vanzare la pompa au crescut cu circa 20%, crestere concretizata in majorarea in egala masura a veniturilor, coroborat cu faptul ca, fata de anii anteriori, nivelul principalelor categorii de cheltuieli a ramas relativ constant sau a cunoscut cresteri nesemnificative, rezulta ca exercitiile financiare trebuia sa inregistreze o crestere proportionala a profiturilor si, pe cale de consecinta, a impozitului pe profit. Urmare constatarilor facute de organele de control a rezultat ca, in realitate, aceste companii nu numai ca nu au inregistrat profit, dar situatiile financiare contabile prezinta pierderi semnificative", se mai afirma in document.
Potrivit datelor transmise Bursei in luna noiembrie a anului trecut, Rompetrol Rafinare, detinuta de KazMunaiGaz, a inregistrat in primele noua luni pierderi de 139,6 milioane dolari, mai mari cu 29,1% fata de perioada similara din 2009.
In acelasi interval, OMV Petrom, companie controlata de grupul austriac OMV, a obtinut un profit de 1,411 miliarde lei (337,2 milioane euro), in crestere cu 46%, conform informatiilor comunicate Bursei in noiembrie 2010.
AGA Petrotel-Lukoil din Ploiesti, companie controlata de grupul petrolier rus Lukoil, a decis la finele lunii noiembrie majorarea capitalului social cu 583,2 milioane lei (aproximativ 136 milioane euro), de la 246,5 milioane lei la 829,7 milioane lei, pentru acoperirea pierderilor si asigurarea continuarii activitatii.
In luna ianuarie, mai multi soferi au inceput sa plateasca cu maruntis pretul carburantului, nemultumiti de nivelul ridicat, iar autoritatile au initiat o serie de verificari privind pretul carburantilor.
de R.M. HotNews.ro
Miercuri, 26 ianuarie 2011, 14:03
Pretul carburantilor la pompa a fost majorat nejustificat pe parcursul anului 2010, fara a fi determinat de evolutia cotatiilor de bursa la titei, cursul valutar si taxele percepute de stat, iar aproape toate companiile au raportat pierderi semnificative, castigurile nefiind reflectate corespunzator.
Concluzia rezulta din raportul intocmit in cazul producatorilor si distribuitorilor de benzina si motorina, document aflat pe masa premierului si obtinut de Mediafax.
Principalele companii care distribuie carburanti in Romania sunt OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL si OMV.
"Urmare analizelor de risc efectuate, a rezultat ca, in perioada anului 2010, piata pe care opereaza producatorii si distribuitorii de carburanti a suferit mutatii remarcabile concretizate in practicarea unor preturi mari la pompa, in conditiile in care categoriile de cheltuieli cu costurile de productie si distributie (cu exceptia TVA si accize) au ramas relativ constante sau au prezentat evolutii nesemnificative. Pe cale de consecinta, in mod normal din punct de vedere fiscal, aceasta situatie ar fi trebuit sa genereze profituri mult mai mari si, prin urmare, impozit pe profit mai mare, precum si TVA de plata majorata", se arata in document.
Verificarile efectuate au indicat ca, in cursul anului 2010, cand pretul la pompa a urcat cu aproximativ 20%, au existat mai multe situatii in care s-a declansat o crestere semnificativa a acestuia, iar analiza efectuata a indicat ca, in majoritatea cazurilor, scumpirile au fost efectuate concomitent, ca urmare a deciziilor consiliilor de administratie, la nivelul tuturor companiilor verificate, preturile de desfacere la pompa fiind aproape identice.
"Conform datelor prezentate de companiile petroliere, a rezultat ca, in cursul anului 2010, ponderea taxelor in structura pretului la pompa a scazut de la 52,5% la inceputul anului la 49,8% la sfarsitul perioadei (inclusiv in contextul cresterii TVA la 24%), aspect de natura sa certifice faptul ca nivelul de crestere al preturilor la pompa nu poate fi justificat din punct de vedere al unei poveri fiscale", se mentioneaza in document.
O alta constatare este ca atat in cazul vanzarilor en-gros catre diversi clienti, cat si al vanzarilor cu amanuntul, prin statii proprii, ponderea taxelor in pretul practicat in perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2010 nu a crescut, ci, dimpotriva, a avut o scadere cu trei procente, in cazul benzinei, si cinci procente, in cazul motorinei.
In ceea ce priveste evolutia cotatiilor de bursa pentru titei, ca materie prima de baza, s-a constatat ca, la inceputul anului 2010, cotatia de referinta la New York a fost de 80 dolari pe baril, pentru ca la 15 decembrie 2010 petrolul sa fie tranzactionat la circa 90 dolari. "Fata de aceste date, nici in acest caz nu se justifica cresterea de circa 20% a pretului la pompa", este concluzia Guvernului.
De asemenea, este mentionata si o situatie considerata "paradoxala", aratand ca, in cursul anului 2009, pretul net al cotatiilor a evoluat de la 470 dolari/tona benzina, la inceputul anului, la 850 dolari/tona, la sfarsitul anului, iar pretul la pompa in Romania a crescut cu circa 50 bani/litru. In anul 2010 insa, in conditiile in care cotatiile au urcat de la 850 dolari/tona, la inceputul perioadei, la 980 dolari/tona, la sfarsitul anului, pretul la pompa a crescut cu circa 1 leu/litru.
"Se constata astfel ca, desi cresterea cotatiilor in 2009 a fost de aproape 100%, cu o crestere cu 380 dolari/tona, pretul la pompa a urcat cu numai 50 bani/litru, iar in cursul anului 2010 cresterea cotatiilor a fost de numai 130 dolari/tona, in timp ce pretul la pompa in Romania a crescut cu 1 leu/litru", este o alta concluzie in documentul citat.
In ceea ce priveste evolutia raportului de schimb dolar/leu se arata ca la 7 ianuarie 2010 cursul de schimb era 2,9089, iar la 13 ianuarie 2011 de 3,2350, rezultand "o crestere nesemnificativa, de natura sa nu justifice cresterea de circa 20% a pretului la pompa".
Nici nivelul accizelor in structura pretului nu a cunoscut variatii in cursul anului 2010, fiind stabilite la inceputul anului in suma fixa in lei la cursul de schimb euro/leu de la 1 octombrie 2010, respectiv 1,79 lei/litru la benzina cu plumb, 1,48 lei/litru la benzina fara plumb si 1,25 lei/litru la motorina.
"Acciza la benzina a crescut doar cu 3% in 2011 fata de 2010, astfel ca, luand in calcul si evolutia cursului valutar, nu se justifica o crestere cu 20% a pretului la pompa", potrivit Guvernului.
Verificarile autoritatilor releva si existenta unor nereguli in ceea ce priveste rezultatele financiare ale companiilor petroliere.
"Din verificarile efectuate a rezultat ca, la sfarsitul perioadei analizate, profiturile inregistrate de companii nu reflecta evolutia veniturilor in raport cu evolutia principalelor categorii de cheltuieli obiective. Astfel, daca avem in calcul ca, per ansamblu, preturile de vanzare la pompa au crescut cu circa 20%, crestere concretizata in majorarea in egala masura a veniturilor, coroborat cu faptul ca, fata de anii anteriori, nivelul principalelor categorii de cheltuieli a ramas relativ constant sau a cunoscut cresteri nesemnificative, rezulta ca exercitiile financiare trebuia sa inregistreze o crestere proportionala a profiturilor si, pe cale de consecinta, a impozitului pe profit. Urmare constatarilor facute de organele de control a rezultat ca, in realitate, aceste companii nu numai ca nu au inregistrat profit, dar situatiile financiare contabile prezinta pierderi semnificative", se mai afirma in document.
Potrivit datelor transmise Bursei in luna noiembrie a anului trecut, Rompetrol Rafinare, detinuta de KazMunaiGaz, a inregistrat in primele noua luni pierderi de 139,6 milioane dolari, mai mari cu 29,1% fata de perioada similara din 2009.
In acelasi interval, OMV Petrom, companie controlata de grupul austriac OMV, a obtinut un profit de 1,411 miliarde lei (337,2 milioane euro), in crestere cu 46%, conform informatiilor comunicate Bursei in noiembrie 2010.
AGA Petrotel-Lukoil din Ploiesti, companie controlata de grupul petrolier rus Lukoil, a decis la finele lunii noiembrie majorarea capitalului social cu 583,2 milioane lei (aproximativ 136 milioane euro), de la 246,5 milioane lei la 829,7 milioane lei, pentru acoperirea pierderilor si asigurarea continuarii activitatii.
In luna ianuarie, mai multi soferi au inceput sa plateasca cu maruntis pretul carburantului, nemultumiti de nivelul ridicat, iar autoritatile au initiat o serie de verificari privind pretul carburantilor.
miercuri, 19 ianuarie 2011
Şefii de la Primăria Capitalei au primit stimulente de câte 5.000 de euro
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
Şefii de la Primăria Capitalei au primit stimulente de câte 5.000 de euro
19 Ianuarie 2011, ora 11:19
La Primăria Capitalei nu este criză! 60 dintre şefii de la Primăria Capitalei au primit în ultima lună a anului trecut stimulente de câte aproximativ 5.000 de euro fiecare, pentru încasările înregistrate la bugetul propriu al instituţiei.
Angajaţii cu funcţii de conducere care şi-au dat stimulentele în valoare totală de aproximativ 300.000 de euro vin doar de la câteva departamente din cadrul Primăriei Capitalei: Direcţia Venituri, Direcţia Buget, Direcţia Financiar Contabilitate, Direcţia Inspecţie şi Control General şi Direcţia Resurse Umane. Celelalte direcţii nu au primit niciun fel de stimulent, scrie site-ul B365.ro.
Reprezentanţii Primăriei Capitalei au declarat că s-a ajuns la aceste sume deoarece angajaţii nu şi-au primit stimulentele lunar, conform prevederilor legale, ci acestea au fost cumulate din 2009 şi 2010.
Libertatea.ro
Şefii de la Primăria Capitalei au primit stimulente de câte 5.000 de euro
19 Ianuarie 2011, ora 11:19
La Primăria Capitalei nu este criză! 60 dintre şefii de la Primăria Capitalei au primit în ultima lună a anului trecut stimulente de câte aproximativ 5.000 de euro fiecare, pentru încasările înregistrate la bugetul propriu al instituţiei.
Angajaţii cu funcţii de conducere care şi-au dat stimulentele în valoare totală de aproximativ 300.000 de euro vin doar de la câteva departamente din cadrul Primăriei Capitalei: Direcţia Venituri, Direcţia Buget, Direcţia Financiar Contabilitate, Direcţia Inspecţie şi Control General şi Direcţia Resurse Umane. Celelalte direcţii nu au primit niciun fel de stimulent, scrie site-ul B365.ro.
Reprezentanţii Primăriei Capitalei au declarat că s-a ajuns la aceste sume deoarece angajaţii nu şi-au primit stimulentele lunar, conform prevederilor legale, ci acestea au fost cumulate din 2009 şi 2010.
sâmbătă, 11 decembrie 2010
Elena Udrea a minţit
Romania trebuie salvata!
Noi dezvăluiri din Dosarul ALRO. În cadrul emisiunii "Ora de foc" a fost prezentată o stenogramă a unei convorbiri dintre vicepreşedinte CA ALRO Slatina şi un reprezentat ai Grupului MARCO. Cei doi vorbesc despre o întâlnire care urma să aibă loc la hotelul Elenei Udrea, conform Realitatea TV.
În cadrul emisiunii "Ora de foc" au fost prezentate nişte interceptări care confirmă că la hotelul Elenei Udrea a existat o întâlnire la care a fost prezentă.
CONVORBIRE VALERY KRASNOV – MARIAN NĂSTASE, vicepreşedinte CA ALRO Slatina - 27 iunie 2006
K: Bună dimineaţa! Rămâne ora 10?
N: La ora 10 la hotelul lui.
K: La hotelul lui. Nu la reşedintă, nu ?
N: La hotel, da?
K: Ţi-l dau pe şofer pentru că ...
N: Deci vii la hotel.
K: La Marriott.
N: Nu.Vii la hotel la...
K: La casă?
N: Da, dar nu la casă, in partea...
K:Da.
N: Ştii unde, la care hotel?
K: La Internaţional.
N: Nu, vorbeşte cu Mihai. La hotel Eurohotel, ala de la Clucerului.
K: Îl ştiu.
N: Bine, la 10 trebuie să fiţi acolo.
CONVORBIRE VALERY KRASNOV -VITALY MASCHITSKY - 22 martie 2006
K: La ora 2, la noi, ne întâlnim la tete-a-tete.
M: Acolo aşteaptă şi şeful, nu?
K: Da. Da.Da.
M: La Clopoţel (kalakolcik), nu?
K: Da, ne întălnim la hotel.
M: Trebuie să-l presezi cu toate problemele!
K: Aşa vom face!
M: În legătură cu Clopoţel amintiţi să se îndeplinească ce trebuie!
K: Da.
CONVORBIRE VALERY KRASNOV -VITALY MASCHITSKY - 6 iulie 2006
KRASNOV: Vitali Lvovici, salut!
MASCHITSKTY: Da, Nicolaevici, salut!
K: Păi, eu azi m-am întâlnit cu Trump, i-am transmis un salut mare din partea ta.
M: Nicolaevici, mai cu grijă pentru că...
K: Da, da, da, înţeleg, înţeleg...eu i-am transmis din partea ta un salut.
M: Un salut....
K: Da, un mare salut, el a fost foarte mulţumit.
M:Tu ai intuit totul corect, da?
K:Absolut, da!
CONVORBIRE VALERY KRASNOV -VITALY MASCHITSKY
M: Minunat, minunat.
K: Da. Aşa că totul rămâne cum a fost. Azi acolo mai rămâne problema convenită , echilibrarea cu Hidro. Dar eu cred că azi, cel mult mâine ,în principiu , textele au fost definitivate, toate recomandările date . Pur şi simplu a rămas tehnica şi cum presupun eu doar... nu sunt evidente, ale Colegului, că ei aşteaptă o recunoştinţă
În stenogramele din Dosarul ALRO apar mai multe porecle. Clopoţel, Trumpiţa, Cea de sub Trump sunt câteva dintre apelativele primite de fostul consilier prezidenţial, acum ministru al Turismului, Elena Udrea. Deducţia pare logică, de vreme ce porecla Trump îi era atribuită lui Dorin Cocoş, sotul Elenei Udrea.
Dosarul ALRO a fost închis în ianuarie. Cei anchetaţi au fost scoşi de sub urmărire penală, iar cei suspectaţi au fost anunţaţi că le-au fost interceptate convorbirile. Ultimul procuror din acest caz a invocat Consituţia pentru a justifica liberul acces la activitatea economică şi dreptul de petiţionare. Cu alte cuvinte, un război pe piaţa energiei a dus la interceptarea, timp de 3 luni, a unor importante personaje politice. Printre cei care au dat declaraţii ca martori la parchet se numără Elena Udrea, Verestoy Attila, Theodor Stolojan sau Dan Voiculescu. Au rămas în urmă 40 de volume de urmarire penală, cu peste 10.000 de file şi 80 de CD-uri cu interceptări şi înregistrări.
Ancheta fusese deschisă în 2007, pentru suspiciuni de subminare a economiei naţionale. Elementul central era grupul Marco, deţinător al fabricii ALRO, a cărui ţintă ar fi fost consolidarea unei reţele de sprijin la Administraţia Prezidenţială şi Parlament - care să susţină interese ruseşti din domeniul energiei şi al materiilor prime strategice.
Publicat Joi, 09 decembrie 2010
Noi dezvăluiri din Dosarul ALRO. În cadrul emisiunii "Ora de foc" a fost prezentată o stenogramă a unei convorbiri dintre vicepreşedinte CA ALRO Slatina şi un reprezentat ai Grupului MARCO. Cei doi vorbesc despre o întâlnire care urma să aibă loc la hotelul Elenei Udrea, conform Realitatea TV.
În cadrul emisiunii "Ora de foc" au fost prezentate nişte interceptări care confirmă că la hotelul Elenei Udrea a existat o întâlnire la care a fost prezentă.
CONVORBIRE VALERY KRASNOV – MARIAN NĂSTASE, vicepreşedinte CA ALRO Slatina - 27 iunie 2006
K: Bună dimineaţa! Rămâne ora 10?
N: La ora 10 la hotelul lui.
K: La hotelul lui. Nu la reşedintă, nu ?
N: La hotel, da?
K: Ţi-l dau pe şofer pentru că ...
N: Deci vii la hotel.
K: La Marriott.
N: Nu.Vii la hotel la...
K: La casă?
N: Da, dar nu la casă, in partea...
K:Da.
N: Ştii unde, la care hotel?
K: La Internaţional.
N: Nu, vorbeşte cu Mihai. La hotel Eurohotel, ala de la Clucerului.
K: Îl ştiu.
N: Bine, la 10 trebuie să fiţi acolo.
CONVORBIRE VALERY KRASNOV -VITALY MASCHITSKY - 22 martie 2006
K: La ora 2, la noi, ne întâlnim la tete-a-tete.
M: Acolo aşteaptă şi şeful, nu?
K: Da. Da.Da.
M: La Clopoţel (kalakolcik), nu?
K: Da, ne întălnim la hotel.
M: Trebuie să-l presezi cu toate problemele!
K: Aşa vom face!
M: În legătură cu Clopoţel amintiţi să se îndeplinească ce trebuie!
K: Da.
CONVORBIRE VALERY KRASNOV -VITALY MASCHITSKY - 6 iulie 2006
KRASNOV: Vitali Lvovici, salut!
MASCHITSKTY: Da, Nicolaevici, salut!
K: Păi, eu azi m-am întâlnit cu Trump, i-am transmis un salut mare din partea ta.
M: Nicolaevici, mai cu grijă pentru că...
K: Da, da, da, înţeleg, înţeleg...eu i-am transmis din partea ta un salut.
M: Un salut....
K: Da, un mare salut, el a fost foarte mulţumit.
M:Tu ai intuit totul corect, da?
K:Absolut, da!
CONVORBIRE VALERY KRASNOV -VITALY MASCHITSKY
M: Minunat, minunat.
K: Da. Aşa că totul rămâne cum a fost. Azi acolo mai rămâne problema convenită , echilibrarea cu Hidro. Dar eu cred că azi, cel mult mâine ,în principiu , textele au fost definitivate, toate recomandările date . Pur şi simplu a rămas tehnica şi cum presupun eu doar... nu sunt evidente, ale Colegului, că ei aşteaptă o recunoştinţă
În stenogramele din Dosarul ALRO apar mai multe porecle. Clopoţel, Trumpiţa, Cea de sub Trump sunt câteva dintre apelativele primite de fostul consilier prezidenţial, acum ministru al Turismului, Elena Udrea. Deducţia pare logică, de vreme ce porecla Trump îi era atribuită lui Dorin Cocoş, sotul Elenei Udrea.
Dosarul ALRO a fost închis în ianuarie. Cei anchetaţi au fost scoşi de sub urmărire penală, iar cei suspectaţi au fost anunţaţi că le-au fost interceptate convorbirile. Ultimul procuror din acest caz a invocat Consituţia pentru a justifica liberul acces la activitatea economică şi dreptul de petiţionare. Cu alte cuvinte, un război pe piaţa energiei a dus la interceptarea, timp de 3 luni, a unor importante personaje politice. Printre cei care au dat declaraţii ca martori la parchet se numără Elena Udrea, Verestoy Attila, Theodor Stolojan sau Dan Voiculescu. Au rămas în urmă 40 de volume de urmarire penală, cu peste 10.000 de file şi 80 de CD-uri cu interceptări şi înregistrări.
Ancheta fusese deschisă în 2007, pentru suspiciuni de subminare a economiei naţionale. Elementul central era grupul Marco, deţinător al fabricii ALRO, a cărui ţintă ar fi fost consolidarea unei reţele de sprijin la Administraţia Prezidenţială şi Parlament - care să susţină interese ruseşti din domeniul energiei şi al materiilor prime strategice.
Publicat Joi, 09 decembrie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)