Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Mai mult ca niciodată, în regimul Băsescu-Boc reţeta "donăm bani la partid iar afacerile ne merg strună" a devenit literă de lege pentru acele firme care au înţeles că pentru a avea o cifră de afaceri mare e mai important să dai atenţie campaniilor electorale decât indicatorilor economici. În trei ani de guvernare pedelistă, presa a scos la iveală nenumărate exemple de "băieţi deştepţi" care au ştiut să se orienteze şi s-au lipit rapid de principalul partid de guvernământ, cel care deschide pentru clientela sa robinetul cu bani publici.
Numele afaceristului constănţean Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex-I.E.A S.A., este necunoscut chiar şi pentru majoritatea celor care locuiesc la malul mării. Cu toate acestea, el a agonisit o avere de peste 80 de milioane euro, instalându-se pe locul 63 în Top 500 milionari români. Grecu se situează pe locul şase în clasamentul celor mai bogaţi constănţeni. El se află printre afaceriştii cu intrare directă la mai toate contractele scoase la licitaţie de NuclearElectrica pentru Centrala de la Cernavodă. Ion Grecu nu se sfieşte să recunoască faptul că a cotizat la campaniile electorale ale PSD - în timpul guvernării Năstase - şi că face acelaşi lucru şi pentru actualul partid de guvernământ, PDL, la campaniile căruia a contribuit cu sume substanţiale, pentru a asigura ulterior succesul financiar al firmelor sale.
Deşi în vara anului trecut a luat decizia de a renunţa la o bună parte din societatea care l-a transformat în milionar de top, respectiv Elcomex, firma care a înregistrat venituri de 70 milioane de euro numai în anul 2009, majoritatea din contracte cu statul, Grecu şi-a păstrat un pachet de 20% din acţiunile societăţii. (n.red: Ion Grecu a vândut companiei elveţiene Repower 80% dintre acţiuni, dar valoarea tranzacţiei a rămas necunoscută, întrucât constănţeanul a ascuns de ochii presei detaliile acestei vânzări).
Vânzarea pachetului majoritar de acţiuni de la Elcomex nu a însemnă că firma lui Grecu nu a continuat să aplice principiul "cotizezi la partid şi câştigi însutit". Ba din contră, Elcomex a contribuit la campaniile PDL şi a continuat să câştige contracte cu statul pe bandă rulantă.
Cel mai recent exemplu de contract atribuit firmei lui Ion Grecu se găseşte pe SEAP. Anunţul a atribuire a fost publicat în data de 9 aprilie şi se referă la un contract primit de Elcomex de la NuclearElectrica, în valoare de 22.156.290 de lei fără TVA (aproximativ 5,42 milioane euro) pentru "prestarea de servicii complete de reparaţii, întreţinere şi administrare locuinţelor aflate în proprietatea S.N.N. S.A. şi a obiectivelor exterioare ale C.N.E. Cernavodă". În anunţ am descoperit încă un amănunt interesant: contractul a fost atribuit în data de 16.11.2010, adică fix la un an de zile după ce grupul de firme Elcomex contribuise cu aproximativ 31.000 de lei la campania electorală a PDL şi a lui Traian Băsescu, din toamna lui 2009. Dacă ne aruncăm o privire măcar pe un singur contract al Elcomex din anul 2009, vom observa că firma lui Ion Grecu a câştigat contracte importante pe acelaşi algoritm. Astfel, în data de 22 octombrie 2009, Administraţia Portului Constanţa (condusă la vremea aceea de pedelistul Ion Bălan, acum aflat în arest) publica anunţul de atribuire a unui contract pentru distribuirea de energie electrică. Societatea câştigătoare era Elcomex EN SRL din Bucureşti, care, alături de Elcomex IEA, face parte din grupul Elcomex, deţinut de Ion Grecu. Elcomex IEA donase (conform datelor publicate în Monitorul Oficial), în urmă cu fix un an, adică în data de 22 octombrie 2008, 15.000 de lei pentru campania electorală a PDL. Peste exact un an, în 2009, una din firmele lui Ion Grecu câştiga un important contract de 15.000.000 de lei (3,65 milioane euro) de la o instituţie controlată şi condusă de PDL.
Nu-i aşa că e uşor să devii milionar în România, chiar şi în plină criză economică?! Dai un leu la PDL şi primeşti la schimb milioane de euro!
Publicat Miercuri, 13 aprilie 2011 Cristina Horvat
joi, 14 aprilie 2011
Udrea ii face raportul lui Oprescu
Romania trebuie salvata!
9am.ro 14.04.2011
Liderul PDL Bucuresti, Elena Udrea, sustine ca sedinta CGMB de miercuri a aratat determinarea PDL in a oferi Capitalei un buget functional, iar despre Sorin Oprescu spune ca un bun gospodar isi dramuieste banii, nu sta cu mana intinsa in timp ce risipeste banii pe lucruri neimportante.
"Sedinta Consiliului General de ieri (miercuri - n.r.) a aratat, daca mai era nevoie, determinarea PDL in a oferi Bucurestiului un buget functional si in a pune in practica planul privind referendumul legat de Legea Capitalei. Dupa o luna in care a refuzat sa intre in legalitate si a blocat astfel acceptarea bugetului la Ministerul Finantelor, dupa ce marti PDL l-a somat sa convoace sedinta deindata pentru aprobarea bugetului (altfel urma sa o convocam noi), Oprescu a fost fortat sa isi corecteze erorile facute in transcrierea bugetului (lucru, de altfel, ilegal) asa cum fusese aprobat in Consiliul General la ultima sedinta", scrie, joi, Elena Udrea pe blogul sau.
Ea precizeaza ca PDL nu a renuntat la principiile dupa care a facut initial amendamentele la buget: a asigurat intai finantarea subventiei pentru caldura, apa calda si transport pentru bucuresteni si a directionat sume catre investitiile incepute deja, pentru a putea fi finalizate.
"Evident ca atunci cand ai proiecte incepute si un buget insuficient fata de nevoi, faci o prioritizare a investitiilor si in niciun caz nu te apuci de lucrari noi, cat timp nu ai resurse nici pentru a le finaliza pe cele vechi. Asta a fost printre primele decizii pe care le-am luat la ministerul pe care il conduc", adauga Udrea, transmite MEDIAFAX.
Ea sustine ca Oprescu venise cu nenumarate studii de fezabilitate, pentru a i se aproba investitii noi, chiar daca nu asigura continuarea celor incepute deja.
"Dorea sa aiba macar o investitie demarata de el, chiar daca inutila sau inoportuna in prezent. Au fost prinsi in buget banii veniti de la Guvern pentru plata subventiei RADET, iar primarul s-a plans ca nu i s-a dat mai mult. Un bun gospodar isi dramuieste banii, nu sta cu mana intinsa in timp ce isi risipeste banii pe lucruri neimportante: ceasuri de aur, rate exotice, contracte de salubrizare incheiate cu incalcarea legii la preturi fabuloase etc", mai scrie Udrea.
In opinia sa, actualul Executiv a dat dovada de foarte multa intelegere fata de primarul Bucurestiului, finantandu-i Pasajul Basarab, Stadionul National sau Pasajul Baneasa, obiective majore in care Guvernul s-a implicat activ in favoare bucurestenilor.
"Nu cred ca Sorin Oprescu a obtinut atat de multa sustinere din partea Executivului in perioada cand prim-ministru era Calin Popescu Tariceanu si bugetul era semnificativ mai mare. Bucurestiul este un oras bogat care arata ca un oras sarac. Prima conditie ca sa se dezvolte tine de iesirea din logica asistatului social - «sa ne dea Guvernul». Executivul nu poate sacrifica interesele Romaniei doar pentru ca Oprescu vrea sa mareasca lista electorala a obiectivelor de investitii deschise", mai scrie Elena Udrea.
9am.ro 14.04.2011
Liderul PDL Bucuresti, Elena Udrea, sustine ca sedinta CGMB de miercuri a aratat determinarea PDL in a oferi Capitalei un buget functional, iar despre Sorin Oprescu spune ca un bun gospodar isi dramuieste banii, nu sta cu mana intinsa in timp ce risipeste banii pe lucruri neimportante.
"Sedinta Consiliului General de ieri (miercuri - n.r.) a aratat, daca mai era nevoie, determinarea PDL in a oferi Bucurestiului un buget functional si in a pune in practica planul privind referendumul legat de Legea Capitalei. Dupa o luna in care a refuzat sa intre in legalitate si a blocat astfel acceptarea bugetului la Ministerul Finantelor, dupa ce marti PDL l-a somat sa convoace sedinta deindata pentru aprobarea bugetului (altfel urma sa o convocam noi), Oprescu a fost fortat sa isi corecteze erorile facute in transcrierea bugetului (lucru, de altfel, ilegal) asa cum fusese aprobat in Consiliul General la ultima sedinta", scrie, joi, Elena Udrea pe blogul sau.
Ea precizeaza ca PDL nu a renuntat la principiile dupa care a facut initial amendamentele la buget: a asigurat intai finantarea subventiei pentru caldura, apa calda si transport pentru bucuresteni si a directionat sume catre investitiile incepute deja, pentru a putea fi finalizate.
"Evident ca atunci cand ai proiecte incepute si un buget insuficient fata de nevoi, faci o prioritizare a investitiilor si in niciun caz nu te apuci de lucrari noi, cat timp nu ai resurse nici pentru a le finaliza pe cele vechi. Asta a fost printre primele decizii pe care le-am luat la ministerul pe care il conduc", adauga Udrea, transmite MEDIAFAX.
Ea sustine ca Oprescu venise cu nenumarate studii de fezabilitate, pentru a i se aproba investitii noi, chiar daca nu asigura continuarea celor incepute deja.
"Dorea sa aiba macar o investitie demarata de el, chiar daca inutila sau inoportuna in prezent. Au fost prinsi in buget banii veniti de la Guvern pentru plata subventiei RADET, iar primarul s-a plans ca nu i s-a dat mai mult. Un bun gospodar isi dramuieste banii, nu sta cu mana intinsa in timp ce isi risipeste banii pe lucruri neimportante: ceasuri de aur, rate exotice, contracte de salubrizare incheiate cu incalcarea legii la preturi fabuloase etc", mai scrie Udrea.
In opinia sa, actualul Executiv a dat dovada de foarte multa intelegere fata de primarul Bucurestiului, finantandu-i Pasajul Basarab, Stadionul National sau Pasajul Baneasa, obiective majore in care Guvernul s-a implicat activ in favoare bucurestenilor.
"Nu cred ca Sorin Oprescu a obtinut atat de multa sustinere din partea Executivului in perioada cand prim-ministru era Calin Popescu Tariceanu si bugetul era semnificativ mai mare. Bucurestiul este un oras bogat care arata ca un oras sarac. Prima conditie ca sa se dezvolte tine de iesirea din logica asistatului social - «sa ne dea Guvernul». Executivul nu poate sacrifica interesele Romaniei doar pentru ca Oprescu vrea sa mareasca lista electorala a obiectivelor de investitii deschise", mai scrie Elena Udrea.
marți, 12 aprilie 2011
Cum au fost "impartite" patru tronsoane de autostrada: Firmele "regilor asfaltului", Dorinel Umbrarescu si Nelu Iordache, printre castigatorii licitatiilor
Romania trebuie salvata!
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Marţi, 12 aprilie 2011, 12:15
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a anuntat castigatorii licitatiilor pentru mai multe loturi din tronsoanele de autostrada Nadlac-Arad, Timisoara-Lugoj, Lugoj-Deva, Orastie-Sibiu. Printre castigatori se afla Grupul Romstrade (controlat de omul de afaceri Nelu Iordache), Spedition UMB si Tehnostrade (companii detinute de Dorinel Umbrarescu, unul dintre oamenii de afaceri supranumiti si "regii asfaltului), Strabag (care are numeroase afaceri cu statul si care se mai ocupa deja de constructia unui alt tronson de autostradă din Coridorul IV Paneuropean) si Astaldi (se ocupa, de asemenea, de un alt tronson de autostrada).
Proiectare şi execuţie autostrada Nădlac-Arad
Lotul 1 „Proiectare si executie autostrada Nadlac – Arad şi Drum de legătura km 0+000 – 22+218” valoare estimată 486.946.433 lei, câştigător Asocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao – Donep Construct, valoare ofertă câştigătoare 382.959.483,93 lei
Lotul 2 „Proiectare si executie autostrada Nădlac – Arad şi Drum de legatură km 22+218 – 38+882” valoare estimată 506.661.681 lei, câştigător Alpine Bau GmbH, valoare ofertă câştigătoare 411.489.216,09 lei
Proiectare şi execuţie autostrada Timişoara-Lugoj
Lotul 1 „Proiectare si execuţie autostrada Timisoara-Lugoj km 44+500 - km 54+000” – valoare estimată 266.555.952 lei, câştigător Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – Carena SpA Impresa di Costruzioni, valoare ofertă câştigătoare 210,369,462.74 lei
Lotul 2 „Proiectare şi execuţie autostrada Timişoara-Lugoj km 54+000 – km 79+625” – valoare estimată 611.884.622 lei, câştigător Asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi Costruzioni SpA, valoare ofertă câştigătoare 445,641,308.45 lei
Proiectare şi execuţie autostrada Lugoj-Deva
Lotul 1 „Proiectare si executie autostrada Lugoj-Deva km 0 + 000 – km 27 + 400” valoare estimată 1.118.840.865 lei, câştigător Asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi Construzioni SpA, valoare ofertă câştigătoare 681.040.913,98 lei
Proiectare şi execuţie autostrada Orăştie – Sibiu
Lotul 1 „Proiectare şi executie autostrada Orăştie-Sibiu km 0+000 – km 24+110” valoare estimată 814.120.578 lei, câştigător SC STRABAG SRL, valoare ofertă câştigătoare 551.041.792,37 lei
Lotul 2 „Proiectare si executie autostrada Orastie-Sibiu km 24+110 – km 43+855”, valoare estimată 707.991.358 lei, câştigător Asocierea Straco Grup SRL - Studio Corona SRL Civil Engineering, valoare ofertă câştigătoare 377.780.208,81 lei
Lotul 3 „Proiectare si executie autostrada Orastie-Sibiu km 43+855 – km 65+965” valoare estimată 762.202.841 lei, câştigător Impregilo SpA, valoare ofertă câştigătoare 604.791.600 lei
Lotul 4 „Proiectare si executie autostrada Orastie-Sibiu km 65+965 – km 82+070” valoare estimată 652.860.542 lei, câştigător Asocierea Astaldi SpA – Euroconstruct Trading '98 SRL – Astalrom SA, valoare ofertă câştigătoare 484.839.529,89 lei
Ofertanţii au la dispoziţie 10 zile pentru a contesta rezultatele licitaţiilor.
In ceea ce priveste criteriile de atribuire, pretul a avut o pondere de doar 30%, cea mai importanta fiind propunerea tehnica (70%).
Cine sunt castigatorii
Grupul Romstrade, lider in consortiul format cu Monteadriano Engenharia e Construcao si Donep Construct, a castigat lotul 1 din tronsonul Nadlac-Arad. Grupul este controlat de omul de afaceri Nelu Iordache- are incheiate numeroase contracte cu statul, mai ales pentru intretinerea si reabilitarea drumurilor nationale si autostrazilor, dar si pentru largiri de drumuri.
Alpine Bau GmbH a castigat lotul 2 din tronsonul Nadlac-Arad. Companie din Austria. In Romania a efectuat lucari de largiri si de consolidari de drumuri nationale. In prezent se mai ocupa de extinderea la patru benzi a centurii rutiere a municipiului Bucuresti pe sectorul cuprins intre DN1A si DN 1 si continuarea centurii rutiere existente a municipiului Bucuresti cu pasaj superior peste CF la Otopeni. Pe plan international, compania este implicata intr-un proiect de cooperare internationala pentru constructia tunelului Gothard din Elvetia.
Spedition UMB si Tehnostrade, in asociere cu firma Carena SpA Impresa di Costruzioni, au castigat lotul 1 din tronsonul Timisoara-Lugoj. Spedition UMB si Tehnostrade sunt detinute de Dorinel Umbrarescu, unul dintre oamenii de afaceri supranumiti si "regii asfaltului". Spedition UMB mai participa la lucrarile la tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti de pe autostrada Bucuresti-Ploiesti, care sunt in mare intarziere, avand, initial, ca termen de finalizare 2010. Termenul a fost prelungit pana la 15 decembrie 2011. Tronsonul a fost realizat doar in proportie de 50%. Portiunea de autostrada are o lungime de 42,5 km, licitatia de constructie fiind castigata, in 2006, de un consortiu format din firmele UMB Spedition, Pa &Co International, Euroconstruct Trading '98 si Com-Axa.
Tirrena Scavi SpA, lider in consortiul format cu Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA si Cossi Costruzioni SpA, a castigat al doilea lot din Timişoara-Lugoj. Tirrena Scavi este o companie de constructii, reabilitare drumuri si poduri din Italia. S-a ocupat de lucrările de modernizare a strazilor din Cluj-Napoca. Presa locala arata ca primăria clujeană a penalizat compania Tirrena Scavi pentru carenţe la contractele de drumuri aflate în garanţie.
Tirrena Scavi SpA, lider in consortiul format cu Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA si Cossi Costruzioni SpA, a castigat si singurul lot scos la licitatie din Lugoj-Deva.
STRABAG a castigat primul lot din Orăştie – Sibiu. Are numeroase afaceri cu statul roman. Anul trecut, Strabag a mai castigat licitatia organizata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri (CNADNR) privind reabilitarea drumului national DN67 B, intre localitatile Scoarta si Pitesti. Modernizarea a 188 de kilometri de drum va costa circa 89 de milioane de euro. CNADNR a mai semnat, recent, cu Strabag un contract de 220 milioane de euro pentru constructia tronsonului de autostrada Deva-Orastie.
Asocierea Straco Grup SRL-Studio Corona SRL Civil Engineering a castigat al doilea lot din Orastie-Sibiu. Straco Grup, societate cu capital romanesc, controlata de oamenii de afaceri Alexandru si Traian Horpos. Are contracte de reabilitare a strazilor cu Primaria Bucuresti. Una dintre cele mai importante lucrari din portofoliul Straco este largirea unui tronson din Centura Sud Bucuresti. Pentru acest contract care a fost incheiat cu CNADNR, Straco a primit suplimentar printr-un act aditional 33 milioane lei, fara TVA, desi contractul initial era de 73 milioane lei. Straco se afla in consortiu cu Strabag care a obtinut contractul pentru constructia variantei de ocolire Deva-Orastie.
Impregilo SpA a castigat al treilea lot din Orăştie – Sibiu. Una dintre cele mai mari companii de constructii din Italia. Pe plan international se ocupa de constructia celui mare pod din lume, cel care va traversa stramtoarea Messina.
Asocierea Astaldi SpA – Euroconstruct Trading '98 SRL – Astalrom SA a castigat al patrulea lot din Orastie-Sibiu. Astaldi este o companie italiana, una dintre cele mai puternice din Europa. Are numeroase afaceri cu statul roman. Una dintre cele mai importante este constructia autostrazii Timisoara-Arad, constructie care a starnit o serie de nemultumiri din cauza intarzierilor.
REFERINTE
CNADNR va anunta la mijlocul lunii aprilie castigatorii licitatiilor pentru patru tronsoane de autostrada
CNADNR a deschis toate cele 64 de oferte depuse pentru constructia a patru tronsoane de autostrada. Vezi care sunt companiile care au intrat in lupta
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Marţi, 12 aprilie 2011, 12:15
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a anuntat castigatorii licitatiilor pentru mai multe loturi din tronsoanele de autostrada Nadlac-Arad, Timisoara-Lugoj, Lugoj-Deva, Orastie-Sibiu. Printre castigatori se afla Grupul Romstrade (controlat de omul de afaceri Nelu Iordache), Spedition UMB si Tehnostrade (companii detinute de Dorinel Umbrarescu, unul dintre oamenii de afaceri supranumiti si "regii asfaltului), Strabag (care are numeroase afaceri cu statul si care se mai ocupa deja de constructia unui alt tronson de autostradă din Coridorul IV Paneuropean) si Astaldi (se ocupa, de asemenea, de un alt tronson de autostrada).
Proiectare şi execuţie autostrada Nădlac-Arad
Lotul 1 „Proiectare si executie autostrada Nadlac – Arad şi Drum de legătura km 0+000 – 22+218” valoare estimată 486.946.433 lei, câştigător Asocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao – Donep Construct, valoare ofertă câştigătoare 382.959.483,93 lei
Lotul 2 „Proiectare si executie autostrada Nădlac – Arad şi Drum de legatură km 22+218 – 38+882” valoare estimată 506.661.681 lei, câştigător Alpine Bau GmbH, valoare ofertă câştigătoare 411.489.216,09 lei
Proiectare şi execuţie autostrada Timişoara-Lugoj
Lotul 1 „Proiectare si execuţie autostrada Timisoara-Lugoj km 44+500 - km 54+000” – valoare estimată 266.555.952 lei, câştigător Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – Carena SpA Impresa di Costruzioni, valoare ofertă câştigătoare 210,369,462.74 lei
Lotul 2 „Proiectare şi execuţie autostrada Timişoara-Lugoj km 54+000 – km 79+625” – valoare estimată 611.884.622 lei, câştigător Asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi Costruzioni SpA, valoare ofertă câştigătoare 445,641,308.45 lei
Proiectare şi execuţie autostrada Lugoj-Deva
Lotul 1 „Proiectare si executie autostrada Lugoj-Deva km 0 + 000 – km 27 + 400” valoare estimată 1.118.840.865 lei, câştigător Asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi Construzioni SpA, valoare ofertă câştigătoare 681.040.913,98 lei
Proiectare şi execuţie autostrada Orăştie – Sibiu
Lotul 1 „Proiectare şi executie autostrada Orăştie-Sibiu km 0+000 – km 24+110” valoare estimată 814.120.578 lei, câştigător SC STRABAG SRL, valoare ofertă câştigătoare 551.041.792,37 lei
Lotul 2 „Proiectare si executie autostrada Orastie-Sibiu km 24+110 – km 43+855”, valoare estimată 707.991.358 lei, câştigător Asocierea Straco Grup SRL - Studio Corona SRL Civil Engineering, valoare ofertă câştigătoare 377.780.208,81 lei
Lotul 3 „Proiectare si executie autostrada Orastie-Sibiu km 43+855 – km 65+965” valoare estimată 762.202.841 lei, câştigător Impregilo SpA, valoare ofertă câştigătoare 604.791.600 lei
Lotul 4 „Proiectare si executie autostrada Orastie-Sibiu km 65+965 – km 82+070” valoare estimată 652.860.542 lei, câştigător Asocierea Astaldi SpA – Euroconstruct Trading '98 SRL – Astalrom SA, valoare ofertă câştigătoare 484.839.529,89 lei
Ofertanţii au la dispoziţie 10 zile pentru a contesta rezultatele licitaţiilor.
In ceea ce priveste criteriile de atribuire, pretul a avut o pondere de doar 30%, cea mai importanta fiind propunerea tehnica (70%).
Cine sunt castigatorii
Grupul Romstrade, lider in consortiul format cu Monteadriano Engenharia e Construcao si Donep Construct, a castigat lotul 1 din tronsonul Nadlac-Arad. Grupul este controlat de omul de afaceri Nelu Iordache- are incheiate numeroase contracte cu statul, mai ales pentru intretinerea si reabilitarea drumurilor nationale si autostrazilor, dar si pentru largiri de drumuri.
Alpine Bau GmbH a castigat lotul 2 din tronsonul Nadlac-Arad. Companie din Austria. In Romania a efectuat lucari de largiri si de consolidari de drumuri nationale. In prezent se mai ocupa de extinderea la patru benzi a centurii rutiere a municipiului Bucuresti pe sectorul cuprins intre DN1A si DN 1 si continuarea centurii rutiere existente a municipiului Bucuresti cu pasaj superior peste CF la Otopeni. Pe plan international, compania este implicata intr-un proiect de cooperare internationala pentru constructia tunelului Gothard din Elvetia.
Spedition UMB si Tehnostrade, in asociere cu firma Carena SpA Impresa di Costruzioni, au castigat lotul 1 din tronsonul Timisoara-Lugoj. Spedition UMB si Tehnostrade sunt detinute de Dorinel Umbrarescu, unul dintre oamenii de afaceri supranumiti si "regii asfaltului". Spedition UMB mai participa la lucrarile la tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti de pe autostrada Bucuresti-Ploiesti, care sunt in mare intarziere, avand, initial, ca termen de finalizare 2010. Termenul a fost prelungit pana la 15 decembrie 2011. Tronsonul a fost realizat doar in proportie de 50%. Portiunea de autostrada are o lungime de 42,5 km, licitatia de constructie fiind castigata, in 2006, de un consortiu format din firmele UMB Spedition, Pa &Co International, Euroconstruct Trading '98 si Com-Axa.
Tirrena Scavi SpA, lider in consortiul format cu Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA si Cossi Costruzioni SpA, a castigat al doilea lot din Timişoara-Lugoj. Tirrena Scavi este o companie de constructii, reabilitare drumuri si poduri din Italia. S-a ocupat de lucrările de modernizare a strazilor din Cluj-Napoca. Presa locala arata ca primăria clujeană a penalizat compania Tirrena Scavi pentru carenţe la contractele de drumuri aflate în garanţie.
Tirrena Scavi SpA, lider in consortiul format cu Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA si Cossi Costruzioni SpA, a castigat si singurul lot scos la licitatie din Lugoj-Deva.
STRABAG a castigat primul lot din Orăştie – Sibiu. Are numeroase afaceri cu statul roman. Anul trecut, Strabag a mai castigat licitatia organizata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri (CNADNR) privind reabilitarea drumului national DN67 B, intre localitatile Scoarta si Pitesti. Modernizarea a 188 de kilometri de drum va costa circa 89 de milioane de euro. CNADNR a mai semnat, recent, cu Strabag un contract de 220 milioane de euro pentru constructia tronsonului de autostrada Deva-Orastie.
Asocierea Straco Grup SRL-Studio Corona SRL Civil Engineering a castigat al doilea lot din Orastie-Sibiu. Straco Grup, societate cu capital romanesc, controlata de oamenii de afaceri Alexandru si Traian Horpos. Are contracte de reabilitare a strazilor cu Primaria Bucuresti. Una dintre cele mai importante lucrari din portofoliul Straco este largirea unui tronson din Centura Sud Bucuresti. Pentru acest contract care a fost incheiat cu CNADNR, Straco a primit suplimentar printr-un act aditional 33 milioane lei, fara TVA, desi contractul initial era de 73 milioane lei. Straco se afla in consortiu cu Strabag care a obtinut contractul pentru constructia variantei de ocolire Deva-Orastie.
Impregilo SpA a castigat al treilea lot din Orăştie – Sibiu. Una dintre cele mai mari companii de constructii din Italia. Pe plan international se ocupa de constructia celui mare pod din lume, cel care va traversa stramtoarea Messina.
Asocierea Astaldi SpA – Euroconstruct Trading '98 SRL – Astalrom SA a castigat al patrulea lot din Orastie-Sibiu. Astaldi este o companie italiana, una dintre cele mai puternice din Europa. Are numeroase afaceri cu statul roman. Una dintre cele mai importante este constructia autostrazii Timisoara-Arad, constructie care a starnit o serie de nemultumiri din cauza intarzierilor.
REFERINTE
CNADNR va anunta la mijlocul lunii aprilie castigatorii licitatiilor pentru patru tronsoane de autostrada
CNADNR a deschis toate cele 64 de oferte depuse pentru constructia a patru tronsoane de autostrada. Vezi care sunt companiile care au intrat in lupta
luni, 11 aprilie 2011
Dezvăluirile unui fost inspector din Finanţele României: Afacerile din Ministerul Finanţelor Publice merg ca pe roate
Romania trebuie salvata!
cotidianul.ro
Nimic nu poate fi îngropat pentru totdeauna! Într-o bună zi toate ies la iveală ca untdelemnul! Aşa şi ilegalităţile din ministerul destinat să ţină evidenţa bugetului şi a cheltuielilor bugetare din România.
Exact în ministerul la care românii privesc cu teamă şi cu respect, unde rigoarea ar trebui să fie chiar şi dincolo de virgulă, se produc cele mai stranii operaţiuni fiscale şi financiare. Unele au aparenţa sau chiar statutul unor afaceri oneroase. Despre acestea am purtat o discuţie cu un fost inspector cu responsabilităţi importante din Ministerul Finanţelor Publice. Veţi înţelege imediat de ce nu-i dăm numele. Deconspirarea unor asemenea operaţiuni poate produce drame şi pericole în viaţa celor care le iniţiază sau le descriu. Un lucru este cert. Aceste operaţiuni au avut loc. Dovada o constituie hârtiile rămase în Minister, despre a căror existenţă şi loc de stocare noi deţinem suficiente informaţii.
- Înainte de a lucra în Ministerul Finanţelor Publice aţi mai auzit de asemenea operaţiuni?
- Nici vorbă. Înainte a ajunge la Finanţe nici prin cap nu îmi treceau asemenea idei. La noi în Circa Financiară paralizai la un asemenea gând. Numai dacă pomeneai de un asemenea subiect, erai dat afară.
- Care a fost prima ilegalitate despre care aţi aflat în MFP?
- Legăturile multiple dintre oamenii aflaţi în funcţii de conducere ai ministerului şi firmele numeroase protejate de la plata diverselor taxe către stat.
- Erau şi firme protejate la capitolul taxe către stat? De aşa ceva n-a auzit nici dracul până acum?
- Nu ştie bietul contribuabil! Dar se practică. Ce gheşeft are omul care lucrează la Finanţe? O relaţie mai bună cu o firmă, cu un afacerist. Protejează şi el.
- Cum decurg lucrurile?
- Cum nu se poate mai simplu. Funcţionarul din MFP ajută o firmă să scape de taxe.
- Şi cum scapă?
- E destul de simplu. Dă un telefon.
- Cine dă telefon?
- Cel care are de plătit şi ştie un om în Finanţe. Sau mai corect spus, dă un telefon abia după ce politicianul sau parlamentarul de la putere care ştie de procedură a dat un telefon şi a atras atenţia despre cine e vorba.
- Nu oricine poate veni?
- Ei, aş! Te dă afară imediat! Sau cheamă poliţia sau se pregăteşte de un flagrant ca să se laude cât sunt de vigilenţi. Nici măcar orice politician nu îşi permite să deschidă o asemenea discuţie cu un om din Finanţe.
- Bun, am înţeles. Care politician poate telefona? Şi de ce acela este băgat în seamă?
- Numai politicianul care a jucat un rol extrem de important în obţinerea unor rezultate remarcabile în alegeri şi, de asemenea, a putut să aibă un cuvânt cu mare greutate în numirea ministrului respectiv şi a altor secretari de stat. Politicianul care în general ocupă şi un fotoliu de ministru şi care a fost implicat direct în cheltuirea banilor în campanie pentru a obţine voturi în mod fraudulos sau nefraudulos.
- Şi cum se procedează? Face omul o cerere şi...
- Nu face nici o cerere. A aranjat, s-au dat telefoanele de rigoare şi un director de resort face un referat şi propune scutirea de la plata TVA a firmei x care are de plată suma y. O dă mai departe secretarului de stat. Iar acesta aprobă sau merge cu ea la ministrul plin, care dă el un ordin de ministru. Şi în baza ordinului, adio TVA de plată!
- Şi ce scrie într-un asemenea referat? Cum motivează?
- Motivaţia trecută în referatul înaintat secretarului de stat şi, ulterior ministrului, nu trebuie să fie foarte explicită din punctul de vedere al legislaţiei fiscale. Ceea ce cântăreşte cel mai mult într-o astfel de aprobare este reprezentat de numele firmei şi în mod deosebit acţionariatul acelei societăţi. Două vorbe şi trei prostii la marginea legislaţiei
- Fiţi, vă rog, mai precis.
- Ştiu exact că astfel de demersuri s-au făcut pentru multe firme, între care TRENDING IMPEX SRL, IMPEX PETROL OIL SRL şi OIL PROD SRL. Lista este mult mai amplă.
- Cu ce se ocupă aceste firme? Cine sunt proprietarii? Ştiţi de ce sume au fost scutite?
- Aceste firme se ocupă cu prelucrarea produselor petroliere. Suma totală de care au fost scutite rapid era la un moment dat în valoare de 2.484.654 lei. Aşa, dintr-un foc! Mai sunt şi firmele din grupul MIR de la Timişoara şi multe altele.
- Se acordau scutiri doar pentru firmele private sau operaţiunea cu scutirile de la plată se practică şi cu firme în care acţionar principal este statul?
- Conversmin SA este una din firmele cu acţionariat majoritar de stat unde există sume importante de la care au fost scutiţi atât în ceea ce priveşte impozitul pe profit, cât şi plata TVA.
- Şi care este afacerea în acest caz? Statul mută banii dintr-un buzunar în altul?
- Nu este chiar aşa! Banii ajung la firmele de partid care au câştigat licitaţiile pentru închiderea minelor şi ecologizarea acestora. Lucrările care trebuiau efectuate şi pentru care s-au alocat sume considerabile nu există deoarece pământul din nefericire nu poate vorbi. Totul s-a făcut doar pe hârtie şi s-au încasat banii, fără să se realizeze nici măcar minimul de lucrări necesare.
- Cum Dumnezeu se poate aşa ceva? Cum funcţionează acest mecanism fără să transpire nimic?
- Există oameni care învârt şi lucrurile acestea pe degete. Oameni care ţin legătura între minister, potentaţi politici şi firmele care au nevoie de aceste scutiri.
- Adică?
- Să vă dau un exemplu! Ştefăniţă Prisăcaru de la Vamă. Tot e celebru pentru că a fost invocat de Diana Severin, fosta directoare a Vămii din Ploieşti. Ea a vorbit despre faptul că Prisăcariu i-a spus să-şi dea demisia şi că omul a vorbit în numele lui Sorin Blejnar. Prisăcaru a fost şi el director în Direcţia de Accize la Vamă. Şi a zburat repede în 2009, după un scandal. „Academia Caţavencu" a şi scris că a luat o şpagă, parcă una de 180.000 de euro. El a fost şi şeful de cabinet al ministrului Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga. El a ajuns un soi de intermediar între oamenii din Finanţe, Vamă şi firmele doritoare de asemenea scutiri.
- Vasile Blaga ce rol avea?
- Ştia tot ceea ce întreprinde Ştefăniţă Prisăcaru şi îl recomanda sau îl desemna pe acesta pentru asemenea operaţiuni.
- Deci treaba este condusă de oameni mari. Asta înseamnă că Sorin Blejnar este un nevinovat?
- Aţi văzut greva şi protestele de la Ministerul Finanţelor Publice, unde Sorin Blejnar s-a urcat pe scaun şi striga din răsputeri? Ei bine, acolo, lângă el, era un tip mic de statură. Îl flanca în permanenţă pe şeful ANAF. Acela era Ştefăniţă Prisăcaru! Cât priveşte nevinovăţia lui Blejnar, aferim!
- Atunci el ce face?
- O să râdeţi, Blejnar e din afara ministerului. El nu execută lucrurile din minister. Cei din Finanţe execută ce zice Blejnar. El are un spate mult prea puternic în afara MFP. El are Naşul la Cotroceni!
- Şi toate operaţiunile pe care le face şi pentru care este apărat sunt destinate celui din spatele lui?
- Corect!
- Mulţumesc. Ne mai vedem?
- Poate! Să-i vedem cum reacţionează şi pe urmă le mai trimitem câte o "prăjitură".
Post-scriptum: După informațiile noastre într-una din firmele lui Miron Nicolaie se afla ca acționar minoritar și tatăl Robertei Anastase.
Mi se pare și grăitor și credibil faptul că un raport al SRI, abia prezentat estimează că din decembrie 2010 și până acum, evaziunea fiscală a crescut cu 25%, contrabanda cu țigări cu 11%, iar cea cu produse petroliere cu 16%. Progresăm, progresăm!
Vlad Dumitraş
cotidianul.ro
Nimic nu poate fi îngropat pentru totdeauna! Într-o bună zi toate ies la iveală ca untdelemnul! Aşa şi ilegalităţile din ministerul destinat să ţină evidenţa bugetului şi a cheltuielilor bugetare din România.
Exact în ministerul la care românii privesc cu teamă şi cu respect, unde rigoarea ar trebui să fie chiar şi dincolo de virgulă, se produc cele mai stranii operaţiuni fiscale şi financiare. Unele au aparenţa sau chiar statutul unor afaceri oneroase. Despre acestea am purtat o discuţie cu un fost inspector cu responsabilităţi importante din Ministerul Finanţelor Publice. Veţi înţelege imediat de ce nu-i dăm numele. Deconspirarea unor asemenea operaţiuni poate produce drame şi pericole în viaţa celor care le iniţiază sau le descriu. Un lucru este cert. Aceste operaţiuni au avut loc. Dovada o constituie hârtiile rămase în Minister, despre a căror existenţă şi loc de stocare noi deţinem suficiente informaţii.
- Înainte de a lucra în Ministerul Finanţelor Publice aţi mai auzit de asemenea operaţiuni?
- Nici vorbă. Înainte a ajunge la Finanţe nici prin cap nu îmi treceau asemenea idei. La noi în Circa Financiară paralizai la un asemenea gând. Numai dacă pomeneai de un asemenea subiect, erai dat afară.
- Care a fost prima ilegalitate despre care aţi aflat în MFP?
- Legăturile multiple dintre oamenii aflaţi în funcţii de conducere ai ministerului şi firmele numeroase protejate de la plata diverselor taxe către stat.
- Erau şi firme protejate la capitolul taxe către stat? De aşa ceva n-a auzit nici dracul până acum?
- Nu ştie bietul contribuabil! Dar se practică. Ce gheşeft are omul care lucrează la Finanţe? O relaţie mai bună cu o firmă, cu un afacerist. Protejează şi el.
- Cum decurg lucrurile?
- Cum nu se poate mai simplu. Funcţionarul din MFP ajută o firmă să scape de taxe.
- Şi cum scapă?
- E destul de simplu. Dă un telefon.
- Cine dă telefon?
- Cel care are de plătit şi ştie un om în Finanţe. Sau mai corect spus, dă un telefon abia după ce politicianul sau parlamentarul de la putere care ştie de procedură a dat un telefon şi a atras atenţia despre cine e vorba.
- Nu oricine poate veni?
- Ei, aş! Te dă afară imediat! Sau cheamă poliţia sau se pregăteşte de un flagrant ca să se laude cât sunt de vigilenţi. Nici măcar orice politician nu îşi permite să deschidă o asemenea discuţie cu un om din Finanţe.
- Bun, am înţeles. Care politician poate telefona? Şi de ce acela este băgat în seamă?
- Numai politicianul care a jucat un rol extrem de important în obţinerea unor rezultate remarcabile în alegeri şi, de asemenea, a putut să aibă un cuvânt cu mare greutate în numirea ministrului respectiv şi a altor secretari de stat. Politicianul care în general ocupă şi un fotoliu de ministru şi care a fost implicat direct în cheltuirea banilor în campanie pentru a obţine voturi în mod fraudulos sau nefraudulos.
- Şi cum se procedează? Face omul o cerere şi...
- Nu face nici o cerere. A aranjat, s-au dat telefoanele de rigoare şi un director de resort face un referat şi propune scutirea de la plata TVA a firmei x care are de plată suma y. O dă mai departe secretarului de stat. Iar acesta aprobă sau merge cu ea la ministrul plin, care dă el un ordin de ministru. Şi în baza ordinului, adio TVA de plată!
- Şi ce scrie într-un asemenea referat? Cum motivează?
- Motivaţia trecută în referatul înaintat secretarului de stat şi, ulterior ministrului, nu trebuie să fie foarte explicită din punctul de vedere al legislaţiei fiscale. Ceea ce cântăreşte cel mai mult într-o astfel de aprobare este reprezentat de numele firmei şi în mod deosebit acţionariatul acelei societăţi. Două vorbe şi trei prostii la marginea legislaţiei
- Fiţi, vă rog, mai precis.
- Ştiu exact că astfel de demersuri s-au făcut pentru multe firme, între care TRENDING IMPEX SRL, IMPEX PETROL OIL SRL şi OIL PROD SRL. Lista este mult mai amplă.
- Cu ce se ocupă aceste firme? Cine sunt proprietarii? Ştiţi de ce sume au fost scutite?
- Aceste firme se ocupă cu prelucrarea produselor petroliere. Suma totală de care au fost scutite rapid era la un moment dat în valoare de 2.484.654 lei. Aşa, dintr-un foc! Mai sunt şi firmele din grupul MIR de la Timişoara şi multe altele.
- Se acordau scutiri doar pentru firmele private sau operaţiunea cu scutirile de la plată se practică şi cu firme în care acţionar principal este statul?
- Conversmin SA este una din firmele cu acţionariat majoritar de stat unde există sume importante de la care au fost scutiţi atât în ceea ce priveşte impozitul pe profit, cât şi plata TVA.
- Şi care este afacerea în acest caz? Statul mută banii dintr-un buzunar în altul?
- Nu este chiar aşa! Banii ajung la firmele de partid care au câştigat licitaţiile pentru închiderea minelor şi ecologizarea acestora. Lucrările care trebuiau efectuate şi pentru care s-au alocat sume considerabile nu există deoarece pământul din nefericire nu poate vorbi. Totul s-a făcut doar pe hârtie şi s-au încasat banii, fără să se realizeze nici măcar minimul de lucrări necesare.
- Cum Dumnezeu se poate aşa ceva? Cum funcţionează acest mecanism fără să transpire nimic?
- Există oameni care învârt şi lucrurile acestea pe degete. Oameni care ţin legătura între minister, potentaţi politici şi firmele care au nevoie de aceste scutiri.
- Adică?
- Să vă dau un exemplu! Ştefăniţă Prisăcaru de la Vamă. Tot e celebru pentru că a fost invocat de Diana Severin, fosta directoare a Vămii din Ploieşti. Ea a vorbit despre faptul că Prisăcariu i-a spus să-şi dea demisia şi că omul a vorbit în numele lui Sorin Blejnar. Prisăcaru a fost şi el director în Direcţia de Accize la Vamă. Şi a zburat repede în 2009, după un scandal. „Academia Caţavencu" a şi scris că a luat o şpagă, parcă una de 180.000 de euro. El a fost şi şeful de cabinet al ministrului Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga. El a ajuns un soi de intermediar între oamenii din Finanţe, Vamă şi firmele doritoare de asemenea scutiri.
- Vasile Blaga ce rol avea?
- Ştia tot ceea ce întreprinde Ştefăniţă Prisăcaru şi îl recomanda sau îl desemna pe acesta pentru asemenea operaţiuni.
- Deci treaba este condusă de oameni mari. Asta înseamnă că Sorin Blejnar este un nevinovat?
- Aţi văzut greva şi protestele de la Ministerul Finanţelor Publice, unde Sorin Blejnar s-a urcat pe scaun şi striga din răsputeri? Ei bine, acolo, lângă el, era un tip mic de statură. Îl flanca în permanenţă pe şeful ANAF. Acela era Ştefăniţă Prisăcaru! Cât priveşte nevinovăţia lui Blejnar, aferim!
- Atunci el ce face?
- O să râdeţi, Blejnar e din afara ministerului. El nu execută lucrurile din minister. Cei din Finanţe execută ce zice Blejnar. El are un spate mult prea puternic în afara MFP. El are Naşul la Cotroceni!
- Şi toate operaţiunile pe care le face şi pentru care este apărat sunt destinate celui din spatele lui?
- Corect!
- Mulţumesc. Ne mai vedem?
- Poate! Să-i vedem cum reacţionează şi pe urmă le mai trimitem câte o "prăjitură".
Post-scriptum: După informațiile noastre într-una din firmele lui Miron Nicolaie se afla ca acționar minoritar și tatăl Robertei Anastase.
Mi se pare și grăitor și credibil faptul că un raport al SRI, abia prezentat estimează că din decembrie 2010 și până acum, evaziunea fiscală a crescut cu 25%, contrabanda cu țigări cu 11%, iar cea cu produse petroliere cu 16%. Progresăm, progresăm!
Vlad Dumitraş
sâmbătă, 9 aprilie 2011
Buna ziua Românie!
Romania trebuie salvata!
Am ajuns la postarea cu numărul 1000.
Vreau sa precizez încă o data ca în acest blog postez articole de presa in care sunt prezentate actele de corupție și legăturile acestora cu mafia din Romania. Aceste articole au o marja de eroare foarte mica.
Sper ca într-o zi aceste publicații sa ajute la curățarea clasei politice de "petele" ce le domina trecutul și prezentul.
Cineva trebuie sa salveze Romania de lichelele astea!
Ce portal are Romania? E-Romania câți banii a mâncat pana acum? Alta combinație de partide!
Unde e romanul ala gospodar ce te invita la masa chiar de nu te cunoștea, și te servea cu cele mai bune bucate din ograda lui.
Unde e romanul care i-ți sarea mereu în ajutor fără sa-i ceri acest lucru, și chiar fără pretenții.
Mai corect spus unde e romanul?!!
Înainte romanul lupta pentru pământul tarii, acum sper măcar sa mai lupte pentru supraviețuirea neamului romanesc. Acel neam ce ne-a consacrat în lume și ne-a adus faima numelui de roman.
Deșteaptă-te romane!
Am ajuns la postarea cu numărul 1000.
Vreau sa precizez încă o data ca în acest blog postez articole de presa in care sunt prezentate actele de corupție și legăturile acestora cu mafia din Romania. Aceste articole au o marja de eroare foarte mica.
Sper ca într-o zi aceste publicații sa ajute la curățarea clasei politice de "petele" ce le domina trecutul și prezentul.
Cineva trebuie sa salveze Romania de lichelele astea!
Ce portal are Romania? E-Romania câți banii a mâncat pana acum? Alta combinație de partide!
Unde e romanul ala gospodar ce te invita la masa chiar de nu te cunoștea, și te servea cu cele mai bune bucate din ograda lui.
Unde e romanul care i-ți sarea mereu în ajutor fără sa-i ceri acest lucru, și chiar fără pretenții.
Mai corect spus unde e romanul?!!
Înainte romanul lupta pentru pământul tarii, acum sper măcar sa mai lupte pentru supraviețuirea neamului romanesc. Acel neam ce ne-a consacrat în lume și ne-a adus faima numelui de roman.
Deșteaptă-te romane!
VIDEO Portalul eRomania sau cum sa nu faci istorie cu serviciile de e-guvernare
Romania trebuie salvata!
de Adrian Vasilache, Matei Budes HotNews.ro
Luni, 4 aprilie 2011, 20:20 Economie | Telecom
Va mai amintiti de eRomania, sistemul national integrat pentru servicii publice online in care autoritatile estimau ca vor aloca 500 de milioane euro pana in 2013 pentru a pune la dispozitia romanilor 600 de servicii electronice? Din luna iunie 2009 cand a fost lansat ca si concept si pana in prezent nu s-a facut nimic. Nimic care sa se vada. Ministerul Comunicatiilor sustine insa ca pana la jumatatea acestui an va fi lansata prima componenta eRomania, un portal dezvoltat de Omnilogic care va oferi 20 de servicii publice online. HotNews.ro a realizat o scurta istorie a acestei solutii propuse de autoritati pentru o guvernare eficienta, solutie care pana acum nu poate fi decat un exemplu negativ.
VIDEO Povestea eRomania, solutia care ar fi trebuit sa interconecteze intreaga administratie publica din Romania: http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=mAlPP_vuJoY
Cele 20 de servicii publice online ce ar trebui oferite de Omnilogic pana la mijlocul acestui an:
1. Serviciul pentru recuperarea masinilor ridicate: Serviciul se adreseaza cetatenilor ale caror masini au fost ridicate de catre autoritatile locale, ca urmare a parcarii lor in locuri neadecvate. Utilizand acest serviciu, cetatenii pot verifica online in ce parc auto a fost gazduita masina ridicata, sumele aferente perioadei de gazduire si institutia careia ii sunt datorate aceste sume.
2. Serviciul pentru verificarea disponibilitatii spatiilor de parcare de resedinta: Prin intermediul acestui serviciu, cetatenii vor avea posibilitatea de a consulta online locurile de parcare din vecinatatea locatiilor de resedinta, de a verifica disponibilitatea acestora precum si facilitatea de a le rezerva.
3. Serviciu pentru locuri de munca din sectorul public: Acest serviciu se adreseaza cetatenilor care sunt in cautarea unui loc de munca in sectorul public. In acest scop, serviciul permite consultarea ofertelor de joburi din mediul public, a conditiilor ce trebuie indeplinite pentru a candida pentru anumite posturi, depunerea online a CV-urilor si dosarelor de candidatura.
4. Serviciu despre sistemul de pensii din Romania: Serviciul se adreseaza cetatenilor care vor sa se informeze cu privire la categoriile de pensii din sistemul public, pensii de serviciu, pensii obligatorii administrate privat, acte normative in vigoare etc.
5. Serviciu despre programe de formare profesionala: Prin intermediul acestui serviciu cetatenii au posibilitatea de a cauta un program de formare profesionala (criterii de cautare: furnizor, judet, domeniu, tip program - calificare, recalificare, specializare etc). De asemenea pot afla detaliile de contact ale furnizorilor de Formare Profesionala autorizati.
6. Serviciu despre sistemul de credite si burse de studii: Acest serviciu ofera informatii despre bursele si creditele de studii gestionate la nivel guvernamental. Serviciul se adreseaza celor care:
- apartin de o institutie de invatamant sau de cercetare din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, precum: elevi, studenti, masteranzi, doctoranzi, doctori, medici rezidenti, cadre didactice titulare, cercetatori;
- artisti membri ai uniunilor de profil din Romania;
- personal incadrat in autoritati si institutii publice, precum si in alte institutii de drept public din Romania.
7. Serviciu despre Programe de formare pentru personalul didactic: Prin intermediul acestui serviciu sunt puse la dispozitia cadrelor didactice informatii despre programele de formare profesionala in derulare la care se pot inscrie: vizite de studiu, vizite de pregatire, seminarii, programul Erasmus, documente necesare si criterii de eligibilitate.
8. Serviciu despre securitate sociala pentru lucratorii migranti: Serviciul pune la dispozitia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate informatii despre legislatie, sistemele de securitate sociala din tarile UE.
9. Serviciu despre cum sesisez Protectia Consumatorului: Prin intermediul acestui serviciu cetateanul este informat despre: Cum se poate depune o reclamatie. Cine poate depune o reclamatie la ANPC. Informatii de contact pentru Comisariatele Judetene pentru Protectia Consumatorilor.
10. Informatii despre instantele de judecata: Serviciul pune la dispozitia cetatenilor informatii despre instantele de judecata din toata tara (cautare dupa locatie- judet, tip instanta - curti de apel, tribunal, judecatorii.
11. Registru electronic al serviciilor sociale: Prin intermediul acestui serviciu cetateanul este informat despre furnizorii acreditati de servicii sociale dintr-un anumit judet si serviciile oferite de acestia.
12. Serviciu despre vize si servicii consulare: In cadrul acestui serviciu sunt oferite catre cetatean informatii despre: Regimul de vize, Acte normative, Documente de calatorie, Pasaportul simplu electronic, Redobandirea cetateniei romane, Renuntarea la cetatenia romana, Prelucrarea datelor personale, Asistenta consulara europeana, Formulare consulare, Taxe consulare etc.
13. Proiecte publice: Serviciile de informare a cetatenilor cu privire la proiectele publice derulate de administratiile centrale si locale.
14. Serviciul de informare cu privire la patrimoniul romanesc pentru UNESCO: Acest serviciu ofera informatii cu privire la monumentele din Romania inscrise in Lista Patrimoniului Mondial - UNESCO.
15. Serviciul pentru sfaturi de calatorie in afara Romaniei: Prin intermediul acestui serviciu, cetatenii pot fi informati despre restrictii in vigoare cu privire la calatoriile in anumite zone/tari datorate unor evenimente politice, conditii meteorologice, epidemii etc.
16. Serviciul despre informatii fiscale si bilanturi persoane juridice: Prin intermediul acestui serviciu orice cetatean poate obtine informatii despre situatia financiara a unei societati comerciale.
17. Servciul de informare cu privire la asiguratorii si brokerii de asigurare din Romania: Pe baza unor criterii de selectie ca - judet, localitate etc. pot fi obtinute informatii desre asiguratorii si brokerii de asigurare acreditati.
18. Serviciul de programari la Registrul Auto Roman: Acest serviciu ofera informatii si permite programarea la RAR.
19. Calator in Romania: Acest serviciu se adreseaza tuturor cetatenilor care doresc sa afle cat mai multe informatii turistice despre Romania precum: informatii referitoare la cazare, masa, divertisment sau atractii turistice din Romania.
20. Turismul balnear in Romania: Serviciul ofera informatii referitoare la turismul balnear in Romania. Utilizandu-l cetatenii pot afla care sunt statiunile balneare din Romania, atractiile turistice din imprejurimile acestora, hotelurile care ofera servicii de tratament balnear.
Sursa: Ministerul Comunicatiilor (MCSI).
de Adrian Vasilache, Matei Budes HotNews.ro
Luni, 4 aprilie 2011, 20:20 Economie | Telecom
Va mai amintiti de eRomania, sistemul national integrat pentru servicii publice online in care autoritatile estimau ca vor aloca 500 de milioane euro pana in 2013 pentru a pune la dispozitia romanilor 600 de servicii electronice? Din luna iunie 2009 cand a fost lansat ca si concept si pana in prezent nu s-a facut nimic. Nimic care sa se vada. Ministerul Comunicatiilor sustine insa ca pana la jumatatea acestui an va fi lansata prima componenta eRomania, un portal dezvoltat de Omnilogic care va oferi 20 de servicii publice online. HotNews.ro a realizat o scurta istorie a acestei solutii propuse de autoritati pentru o guvernare eficienta, solutie care pana acum nu poate fi decat un exemplu negativ.
VIDEO Povestea eRomania, solutia care ar fi trebuit sa interconecteze intreaga administratie publica din Romania: http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=mAlPP_vuJoY
Cele 20 de servicii publice online ce ar trebui oferite de Omnilogic pana la mijlocul acestui an:
1. Serviciul pentru recuperarea masinilor ridicate: Serviciul se adreseaza cetatenilor ale caror masini au fost ridicate de catre autoritatile locale, ca urmare a parcarii lor in locuri neadecvate. Utilizand acest serviciu, cetatenii pot verifica online in ce parc auto a fost gazduita masina ridicata, sumele aferente perioadei de gazduire si institutia careia ii sunt datorate aceste sume.
2. Serviciul pentru verificarea disponibilitatii spatiilor de parcare de resedinta: Prin intermediul acestui serviciu, cetatenii vor avea posibilitatea de a consulta online locurile de parcare din vecinatatea locatiilor de resedinta, de a verifica disponibilitatea acestora precum si facilitatea de a le rezerva.
3. Serviciu pentru locuri de munca din sectorul public: Acest serviciu se adreseaza cetatenilor care sunt in cautarea unui loc de munca in sectorul public. In acest scop, serviciul permite consultarea ofertelor de joburi din mediul public, a conditiilor ce trebuie indeplinite pentru a candida pentru anumite posturi, depunerea online a CV-urilor si dosarelor de candidatura.
4. Serviciu despre sistemul de pensii din Romania: Serviciul se adreseaza cetatenilor care vor sa se informeze cu privire la categoriile de pensii din sistemul public, pensii de serviciu, pensii obligatorii administrate privat, acte normative in vigoare etc.
5. Serviciu despre programe de formare profesionala: Prin intermediul acestui serviciu cetatenii au posibilitatea de a cauta un program de formare profesionala (criterii de cautare: furnizor, judet, domeniu, tip program - calificare, recalificare, specializare etc). De asemenea pot afla detaliile de contact ale furnizorilor de Formare Profesionala autorizati.
6. Serviciu despre sistemul de credite si burse de studii: Acest serviciu ofera informatii despre bursele si creditele de studii gestionate la nivel guvernamental. Serviciul se adreseaza celor care:
- apartin de o institutie de invatamant sau de cercetare din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, precum: elevi, studenti, masteranzi, doctoranzi, doctori, medici rezidenti, cadre didactice titulare, cercetatori;
- artisti membri ai uniunilor de profil din Romania;
- personal incadrat in autoritati si institutii publice, precum si in alte institutii de drept public din Romania.
7. Serviciu despre Programe de formare pentru personalul didactic: Prin intermediul acestui serviciu sunt puse la dispozitia cadrelor didactice informatii despre programele de formare profesionala in derulare la care se pot inscrie: vizite de studiu, vizite de pregatire, seminarii, programul Erasmus, documente necesare si criterii de eligibilitate.
8. Serviciu despre securitate sociala pentru lucratorii migranti: Serviciul pune la dispozitia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate informatii despre legislatie, sistemele de securitate sociala din tarile UE.
9. Serviciu despre cum sesisez Protectia Consumatorului: Prin intermediul acestui serviciu cetateanul este informat despre: Cum se poate depune o reclamatie. Cine poate depune o reclamatie la ANPC. Informatii de contact pentru Comisariatele Judetene pentru Protectia Consumatorilor.
10. Informatii despre instantele de judecata: Serviciul pune la dispozitia cetatenilor informatii despre instantele de judecata din toata tara (cautare dupa locatie- judet, tip instanta - curti de apel, tribunal, judecatorii.
11. Registru electronic al serviciilor sociale: Prin intermediul acestui serviciu cetateanul este informat despre furnizorii acreditati de servicii sociale dintr-un anumit judet si serviciile oferite de acestia.
12. Serviciu despre vize si servicii consulare: In cadrul acestui serviciu sunt oferite catre cetatean informatii despre: Regimul de vize, Acte normative, Documente de calatorie, Pasaportul simplu electronic, Redobandirea cetateniei romane, Renuntarea la cetatenia romana, Prelucrarea datelor personale, Asistenta consulara europeana, Formulare consulare, Taxe consulare etc.
13. Proiecte publice: Serviciile de informare a cetatenilor cu privire la proiectele publice derulate de administratiile centrale si locale.
14. Serviciul de informare cu privire la patrimoniul romanesc pentru UNESCO: Acest serviciu ofera informatii cu privire la monumentele din Romania inscrise in Lista Patrimoniului Mondial - UNESCO.
15. Serviciul pentru sfaturi de calatorie in afara Romaniei: Prin intermediul acestui serviciu, cetatenii pot fi informati despre restrictii in vigoare cu privire la calatoriile in anumite zone/tari datorate unor evenimente politice, conditii meteorologice, epidemii etc.
16. Serviciul despre informatii fiscale si bilanturi persoane juridice: Prin intermediul acestui serviciu orice cetatean poate obtine informatii despre situatia financiara a unei societati comerciale.
17. Servciul de informare cu privire la asiguratorii si brokerii de asigurare din Romania: Pe baza unor criterii de selectie ca - judet, localitate etc. pot fi obtinute informatii desre asiguratorii si brokerii de asigurare acreditati.
18. Serviciul de programari la Registrul Auto Roman: Acest serviciu ofera informatii si permite programarea la RAR.
19. Calator in Romania: Acest serviciu se adreseaza tuturor cetatenilor care doresc sa afle cat mai multe informatii turistice despre Romania precum: informatii referitoare la cazare, masa, divertisment sau atractii turistice din Romania.
20. Turismul balnear in Romania: Serviciul ofera informatii referitoare la turismul balnear in Romania. Utilizandu-l cetatenii pot afla care sunt statiunile balneare din Romania, atractiile turistice din imprejurimile acestora, hotelurile care ofera servicii de tratament balnear.
Sursa: Ministerul Comunicatiilor (MCSI).
luni, 4 aprilie 2011
Liber la cuvânt / S-au revoltat pomanagiii!
Romania trebuie salvata!
libertatea.ro
Florian Bichir
3.04.2011
Am aflat din timp că televiziunea publică urma să difuzeze un reportaj despre “Averea Bisericii”. Cum am alte lucruri mai bune de făcut, nu am băgat în seamă. Başca, nu mă uit la TVR. Nu pot să văd atâţia bugetofagi agramaţi care-şi dau aere de savanţi.
Oameni fără coloană vertebrală care-şi schimbă culoarea politică precum cameleonii… Supărarea în rândul Bisericii a fost mare. Pe bună dreptate preoţii s-au simţit înjunghiaţi pe la spate.
“Dacă şi televiziunea naţională, care este plătită din banii publici, ai celor 92,5% ortodocşi, ne atacă pe nedrept, la ce să ne mai aşteptăm?”, îmi spunea un preot. Sesizând supărarea, mi-am călcat pe inimă şi am urmărit înregistrarea. Nimic spectaculos. Aceleaşi legende urbane: Biserica stă pe un munte de bani, statul ghiftuieşte preoţii.
Porcării obişnuite, asezonate cu un pocăit, un ateu şi vreo trei-patru habarnişti. Doar o mână de oameni, tăiaţi în mod ostentativ, păreau că ştiu cu ce se “mănâncă” subiectul. Dacă nu era o producţie TVR, nici nu merita băgat în seamă incidentul. Lătrăi care fac carieră înjurând Biserica au existat dintotdeauna. E drept că n-au sfârşit-o bine, dar asta e o altă discuţie. Mi-a atras atenţia o frază din replica Bisericii.
Cred că-i aparţine Patriarhului. Nu-i pot bănui pe consilieri de un asemenea fin spirit: “Suma de la bugetul de Stat alocată celor şase componente ale Televiziunii Române (circa două sute de milioane de lei) este aproape egală cu sprijinul salarial alocat de Stat Bisericii Ortodoxe Române”. Genial! Păi, voi mâncaţi banii statului! Se compară activitatea Bisericii cu a TVR-ului? S-au revoltat pomanagiii!
libertatea.ro
Florian Bichir
3.04.2011
Am aflat din timp că televiziunea publică urma să difuzeze un reportaj despre “Averea Bisericii”. Cum am alte lucruri mai bune de făcut, nu am băgat în seamă. Başca, nu mă uit la TVR. Nu pot să văd atâţia bugetofagi agramaţi care-şi dau aere de savanţi.
Oameni fără coloană vertebrală care-şi schimbă culoarea politică precum cameleonii… Supărarea în rândul Bisericii a fost mare. Pe bună dreptate preoţii s-au simţit înjunghiaţi pe la spate.
“Dacă şi televiziunea naţională, care este plătită din banii publici, ai celor 92,5% ortodocşi, ne atacă pe nedrept, la ce să ne mai aşteptăm?”, îmi spunea un preot. Sesizând supărarea, mi-am călcat pe inimă şi am urmărit înregistrarea. Nimic spectaculos. Aceleaşi legende urbane: Biserica stă pe un munte de bani, statul ghiftuieşte preoţii.
Porcării obişnuite, asezonate cu un pocăit, un ateu şi vreo trei-patru habarnişti. Doar o mână de oameni, tăiaţi în mod ostentativ, păreau că ştiu cu ce se “mănâncă” subiectul. Dacă nu era o producţie TVR, nici nu merita băgat în seamă incidentul. Lătrăi care fac carieră înjurând Biserica au existat dintotdeauna. E drept că n-au sfârşit-o bine, dar asta e o altă discuţie. Mi-a atras atenţia o frază din replica Bisericii.
Cred că-i aparţine Patriarhului. Nu-i pot bănui pe consilieri de un asemenea fin spirit: “Suma de la bugetul de Stat alocată celor şase componente ale Televiziunii Române (circa două sute de milioane de lei) este aproape egală cu sprijinul salarial alocat de Stat Bisericii Ortodoxe Române”. Genial! Păi, voi mâncaţi banii statului! Se compară activitatea Bisericii cu a TVR-ului? S-au revoltat pomanagiii!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)