Romania trebuie salvata!
19.04.2011
9am.ro
Un ONG are sediul acasa la Ioan Botis, iar sotia ministrului este consilier la acelasi ONG pentru un proiect finantat din fonduri UE prin Ministerul Muncii, reprezentantul Guvernului mentionand ca ar putea sa demisioneze daca aceasta se dovedeste a fi o problema de moralitate.
Potrivit site-ului timponline.ro, Asociatia Parteneriat Euroactiv Bistrita are sediul pe strada Closca nr. 3 din Bistrita, adresa la care locuieste si ministrul Ioan Botis. Aceasta asociatie a participat vineri la Bursa locurilor de munca, organizata de AJOFM Bistrita, fiind reprezentata de Alina Capraru, sefa de cabinet a deputatului Ioan Nelu Botis. Organizatia implementeaza un proiect numit "Sansa la demnitate", finantat de Uniunea Europeana, Guvernul Romaniei si Fondul Social European POSDRU 2007-2013.
Asociatia are la dispozitie 2,13 milioane de lei (21 de miliarde de lei vechi) din care 1,9 milioane de lei fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene, 187.700 de lei bani de la bugetul national (circa 2 miliarde de lei vechi). Contributia beneficiarului este de 44.000 de lei.
ANI s-a autosesizat si il ancheteaza pe ministrul Muncii. Ioan Botis a anuntat ironic, ca ar avea nevoie de timp pentru a se gandi daca isi da demisia.
Minstrul Muncii, Ioan Botis, a declarat luni pentru MEDIAFAX, ca din punct de vedere juridic nu are nicio legatura cu ONG-ul care a primit fonduri UE si la care consilier de proiect este sotia sa, mentionand ca nu exista conflict de interese, dar daca va fi afectata imaginea PDL, demisioneaza.
"Chiar daca nu este vorba de un conflict de interese, trebuie luata in calcul varianta demisiei, intrucat un astfel de subiect dezbatut in mass-media nu face bine imaginii partidului. Daca este o problema de moralitate si afecteaza partidul, imi dau demisia fara discutii", a spus Botis.
El a precizat ca asociatia foloseste o camera din imobilul in care locuieste el in Bistrita, dar pentru acest lucru nu primeste niciun ban.
Botis a mai spus ca asociatia are un sediu care momentan este ocupat de niste utilaje si de aceea foloseste temporar o incapere din locuinta sa pentru intalniri.
"Din luna august (2010, n.r) cred ca s-au mutat. Ocupa doar o camera, in care se intalnesc. Nu ne cer bani, nu am nicio treaba. Asociatia este o initiativa pe care am sustinut-o de cand eram la Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca", a spus ministrul.
marți, 19 aprilie 2011
luni, 18 aprilie 2011
Cate cazuri asemanatoare au fost in Romania? Si cate inca se deruleaza in momentul de fata?
Romania trebuie salvata!
Pei, cred ca cele mai întâlnite cazuri de falsuri in acte si de atribuiri ilegale au fost făcute în domeniul imobiliar. Terenurile și casele ne revendicate au fost cele mai vânate. Le-a fost ușor sa fabrice un certificat de proprietate sau sa încheie contracte false în birourile lor notariale.
Si doar un control la sânge ar putea descoperii aceste acte de "sinucideri" publice.
De, simțul proprietății este foarte dezvoltat la romani, asa scria un cotidian cunoscut zilele trecute. Cred ca asa se poate afla si de unde au devenit milionari peste noapte o gramada de politicieni și mai ales funcționarii publici.
Pei, cred ca cele mai întâlnite cazuri de falsuri in acte si de atribuiri ilegale au fost făcute în domeniul imobiliar. Terenurile și casele ne revendicate au fost cele mai vânate. Le-a fost ușor sa fabrice un certificat de proprietate sau sa încheie contracte false în birourile lor notariale.
Si doar un control la sânge ar putea descoperii aceste acte de "sinucideri" publice.
De, simțul proprietății este foarte dezvoltat la romani, asa scria un cotidian cunoscut zilele trecute. Cred ca asa se poate afla si de unde au devenit milionari peste noapte o gramada de politicieni și mai ales funcționarii publici.
Noua persoane, deferite justitiei in dosarul Termoelectrica pentru un prejudiciu de peste 23 de milioane euro
Romania trebuie salvata!
de V.M. HotNews.ro
Luni, 18 aprilie 2011, 12:55
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a noua inculpati acuzati in dosarul Termoelectrica pentru ca au creat un prejudiciu de peste 97 de milioane lei, echivalentul a aproximativ 23 de milioane euro.
Potrivit unui comunicat de luni al DNA, citat de Agerpres, a fost trimis in judecata in stare de arest preventiv Dragos Paul Rocosanu, executor judecatoresc, pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual, uz de fals, asociere in vederea savarsirii de infractiuni, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, avand ca rezultat obtinerea un avantaj patrimonial pentru sine sau pentru altul. De asemenea, au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv Benone Ovidiu Voicu, avocat in Baroul Bucuresti, si Ioan Daniel Ionas, avocat stagiar, reprezentant unic al SC Recovery Best Solution SRL, pentru infractiuni similare.
In aceeasi cauza s-a mai dispus trimiterea in stare de libertate a lui Ioan Ungureanu, fost director general SC Termoelectrica SA, Sava Tipa, administrator si director general de societate comerciala, Elena Lavinia Roata, director societate comerciala, Razvan Mircea Crivei, administrator al SC Best Recuperare Creante SRL, Valentin Manolache, om de afaceri, si Adrian Draghici, avocat in Baroul Bucuresti.
Care sunt acuzatiile procurorilor DNA:
In cursul lunii august 2007, S.C. TERMOELECTRICA S.A. a chemat in judecata pe S.C. ELECTRICA S.A., pentru o datorie reprezentand pret pentru energia electrica livrata si penalitati de intarziere.
La data de 1 aprilie 2008, S.C. TERMOELECTRICA S.A., prin directorul general Ungureanu Ioan, a incheiat contractul de cesiune de drept litigios de creanta cu Cabinetul de avocat Voicu Benone Ovidiu. Cesionarea s-a facut cu incalcarea prevederilor legale, fapt constatat de altfel si de Curtea de Apel Alba Iulia, instanta care, la 18 februarie 2011, avea sa declare nulitatea absoluta a contractului de cesiune.
Ulterior cesionarii drepturilor litigioase, asadar fara a mai fi titulara ale acelor drepturi, la data de 21 aprilie 2008, S.C. TERMOELECTRICA S.A. a incheiat un contract de asistenta juridica cu Cabinetul de avocat Voicu Benone Ovidiu in litigiul respectiv.
La 30 martie 2009, instanta a obligat S.C. ELECTRICA S.A. sa achite Cabinetului avocatului Voicu Benone Ovidiu suma totala de 31.557.229 lei (7.470.000 euro), suma incluzand datoria initiala, penalitati de intarziere si cheltuieli de judecata.
Ca urmare a celor dispuse de instanta, in zilele de 29 mai 2009, si 16 iunie 2009 S.C. ELECTRICA S.A. a virat prin transfer bancar datoria in contul S.C. TERMOELECTRICA S.A., cont comun cu al Cabinetului de avocat Voicu Benone Ovidiu, in conformitate cu sentinta instantei de judecata.
Cu toate acestea, in perioada aprilie-august 2009, prin mijloace frauduloase, nota de plata pe care S.C. ELECTRICA S.A urma sa o achite ca urmare a executarii silite a fost incarcata, in mod nejustificat, pana la suma totala de 78.650.017,04 lei (18.621.381 euro).
Initial, aceste activitati infractionale au fost concepute si puse in practica de Voicu Benone Ovidiu cu Ungureanu Ioan, ulterior si de Rocosanu Dragos Paul, Ionas Ioan Daniel, la care s-a adaugat prin asociere activitatea inculpatilor Tipa Sava si Roata Elena Lavinia. In suma marita nejustificat intra partea de 31.557.229,06 lei, care deja fusese platita de buna voie de S.C.ELECTRICA S.A., la care se adauga 22.865.584,33 lei penalitati stabilite de o expertiza extrajudiciara, in conditiile in care valoarea penalitatilor fusese deja inclusa in suma stabilita de instanta, precum si 23.335.415,65 lei cheltuieli de executare silita. In cheltuielile de executare silita, de pilda, intra si onorariul de aparator facturat de avocatul Draghici Adrian, de 16.000.000 lei (3.809.523 euro), valoare considerata total nejustificata in contextul unei executari silite. De altfel, chiar si depunerea cererii de executare silita s-a facut in lipsa unui titlu executoriu.
Prin modalitatea prezentata mai sus, s-a ajuns la o situatie in care, o obligatie deja stinsa, ce viza fonduri publice, sa fie ceruta de catre inculpatul Voicu Benone Ovidiu in nume propriu, fara nicio justificare si doar in folos personal. Prin aceleasi manevre, suma mentionata, executata silit de la S.C. ELECTRICA S.A. a revenit in totalitate societatii comerciale RECOVERY BEST SOLUTION S.R.L. (al carei reprezentant unic este Ionas Ioan Daniel) si Cabinetului de avocat Voicu Benone Ovidiu. Caracterul ilegal al executarii silite avea sa fie constatat si prin sentinta din 23 martie 2010 a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
Pe de alta parte, si S.C. TERMOELECTRICA S.A., in baza contractului de asistenta juridica incheiat la data de 21 aprilie 2008 cu Cabinetul de avocat Voicu Benone Ovidiu, a fost executata silit de Biroul Executorului Judecatoresc Rocosanu Dragos Paul pana la concurenta sumei de 7.812.650 lei (1.860.154 euro).
La aceasta executare s-a ajuns urmare a faptului ca inculpatul avocat Voicu Benone Ovidiu a falsificat contractul de asistenta juridica, in sensul inscrierii unui onorariu de 5.000.000 lei, in conditiile in care initial nu fusese inscrisa nicio suma. Ulterior contractul a fost cesionat inculpatului Manolache Valentin la suma de 5.950.000 lei, iar prin executare silita s-au adaugat onorariul de executare silita, onorariul de asistenta juridica si diferite taxe.
In perioada 2008- februarie 2009, printr-un mod de operare similar care a presupus manevre frauduloase (inexistenta titlului executoriu si stabilirea unor cheltuieli de executare supraevaluate) inculpatii Voicu Benone-Ovidiu, Rocosanu Dragos Paul, Ionas Ioan Daniel si Crivei Razvan Mircea au determinat executarea silita a S.C. Asirom Teleorman S.A. pana la concurenta sumei de 9.761.290,00 lei (2.323.878 euro). Si in acest caz s-a folosit institutia cesiunii de creanta, dreptul respectiv fiind dobandit de S.C. BEST RECUPERARE CREANTE S.R.L., administrata de catre Crivei Razvan Mircea si la care inculpatul Ionas Ioan Daniel era actionar.
Executarea silita nu s-a finalizat datorita suspendarii ei, insa pe timpul popririi, S.C. Asirom Teleorman S.A. a fost privata de dreptul sau de folosinta a banilor.
De asemenea, in anul 2006, inculpatul Rocosanu Dragos Paul, in calitate de executor judecatoresc, a executat silit un imobil situat in Bucuresti, cu incalcarea drepturilor de creanta a partii vatamate, in favoarea unui alt creditor, neindreptatit.
Prejudiciile in cauza sunt: in dauna Electrica SA este de peste 78,6 milioane lei, echivalent a aproximativ 18,7 milioane euro, nerecuperat, in paguba Termoelectrica de peste 7,8 milioane lei, adica peste 1,8 milioane euro, nerecuperat, in paguba SC Asigurarea Romaneasca Asirom Viena Insurance Grup de aproximativ 9,8 milioane lei (peste 2,3 milioane euro), recuperat, in paguba SC Top Leasing de peste 860.000 lei (205.000 euro), nerecuperat, toate cele patru societati constituindu-se parti civile.
In cauza a fost luata masura asiguratorie a popririi conturilor bancare ale inculpatilor Rocosanu, Voicu, Ionas, Ungureanu, Tipa, Roata, Manolache si Crivei. De asemenea, a fost aplicat sechestru asigurator asupra bunurilor apartinand lui Voicu , Rocosanu si Ungureanu.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Curtea de Apel Bucuresti.
de V.M. HotNews.ro
Luni, 18 aprilie 2011, 12:55
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a noua inculpati acuzati in dosarul Termoelectrica pentru ca au creat un prejudiciu de peste 97 de milioane lei, echivalentul a aproximativ 23 de milioane euro.
Potrivit unui comunicat de luni al DNA, citat de Agerpres, a fost trimis in judecata in stare de arest preventiv Dragos Paul Rocosanu, executor judecatoresc, pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual, uz de fals, asociere in vederea savarsirii de infractiuni, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, avand ca rezultat obtinerea un avantaj patrimonial pentru sine sau pentru altul. De asemenea, au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv Benone Ovidiu Voicu, avocat in Baroul Bucuresti, si Ioan Daniel Ionas, avocat stagiar, reprezentant unic al SC Recovery Best Solution SRL, pentru infractiuni similare.
In aceeasi cauza s-a mai dispus trimiterea in stare de libertate a lui Ioan Ungureanu, fost director general SC Termoelectrica SA, Sava Tipa, administrator si director general de societate comerciala, Elena Lavinia Roata, director societate comerciala, Razvan Mircea Crivei, administrator al SC Best Recuperare Creante SRL, Valentin Manolache, om de afaceri, si Adrian Draghici, avocat in Baroul Bucuresti.
Care sunt acuzatiile procurorilor DNA:
In cursul lunii august 2007, S.C. TERMOELECTRICA S.A. a chemat in judecata pe S.C. ELECTRICA S.A., pentru o datorie reprezentand pret pentru energia electrica livrata si penalitati de intarziere.
La data de 1 aprilie 2008, S.C. TERMOELECTRICA S.A., prin directorul general Ungureanu Ioan, a incheiat contractul de cesiune de drept litigios de creanta cu Cabinetul de avocat Voicu Benone Ovidiu. Cesionarea s-a facut cu incalcarea prevederilor legale, fapt constatat de altfel si de Curtea de Apel Alba Iulia, instanta care, la 18 februarie 2011, avea sa declare nulitatea absoluta a contractului de cesiune.
Ulterior cesionarii drepturilor litigioase, asadar fara a mai fi titulara ale acelor drepturi, la data de 21 aprilie 2008, S.C. TERMOELECTRICA S.A. a incheiat un contract de asistenta juridica cu Cabinetul de avocat Voicu Benone Ovidiu in litigiul respectiv.
La 30 martie 2009, instanta a obligat S.C. ELECTRICA S.A. sa achite Cabinetului avocatului Voicu Benone Ovidiu suma totala de 31.557.229 lei (7.470.000 euro), suma incluzand datoria initiala, penalitati de intarziere si cheltuieli de judecata.
Ca urmare a celor dispuse de instanta, in zilele de 29 mai 2009, si 16 iunie 2009 S.C. ELECTRICA S.A. a virat prin transfer bancar datoria in contul S.C. TERMOELECTRICA S.A., cont comun cu al Cabinetului de avocat Voicu Benone Ovidiu, in conformitate cu sentinta instantei de judecata.
Cu toate acestea, in perioada aprilie-august 2009, prin mijloace frauduloase, nota de plata pe care S.C. ELECTRICA S.A urma sa o achite ca urmare a executarii silite a fost incarcata, in mod nejustificat, pana la suma totala de 78.650.017,04 lei (18.621.381 euro).
Initial, aceste activitati infractionale au fost concepute si puse in practica de Voicu Benone Ovidiu cu Ungureanu Ioan, ulterior si de Rocosanu Dragos Paul, Ionas Ioan Daniel, la care s-a adaugat prin asociere activitatea inculpatilor Tipa Sava si Roata Elena Lavinia. In suma marita nejustificat intra partea de 31.557.229,06 lei, care deja fusese platita de buna voie de S.C.ELECTRICA S.A., la care se adauga 22.865.584,33 lei penalitati stabilite de o expertiza extrajudiciara, in conditiile in care valoarea penalitatilor fusese deja inclusa in suma stabilita de instanta, precum si 23.335.415,65 lei cheltuieli de executare silita. In cheltuielile de executare silita, de pilda, intra si onorariul de aparator facturat de avocatul Draghici Adrian, de 16.000.000 lei (3.809.523 euro), valoare considerata total nejustificata in contextul unei executari silite. De altfel, chiar si depunerea cererii de executare silita s-a facut in lipsa unui titlu executoriu.
Prin modalitatea prezentata mai sus, s-a ajuns la o situatie in care, o obligatie deja stinsa, ce viza fonduri publice, sa fie ceruta de catre inculpatul Voicu Benone Ovidiu in nume propriu, fara nicio justificare si doar in folos personal. Prin aceleasi manevre, suma mentionata, executata silit de la S.C. ELECTRICA S.A. a revenit in totalitate societatii comerciale RECOVERY BEST SOLUTION S.R.L. (al carei reprezentant unic este Ionas Ioan Daniel) si Cabinetului de avocat Voicu Benone Ovidiu. Caracterul ilegal al executarii silite avea sa fie constatat si prin sentinta din 23 martie 2010 a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
Pe de alta parte, si S.C. TERMOELECTRICA S.A., in baza contractului de asistenta juridica incheiat la data de 21 aprilie 2008 cu Cabinetul de avocat Voicu Benone Ovidiu, a fost executata silit de Biroul Executorului Judecatoresc Rocosanu Dragos Paul pana la concurenta sumei de 7.812.650 lei (1.860.154 euro).
La aceasta executare s-a ajuns urmare a faptului ca inculpatul avocat Voicu Benone Ovidiu a falsificat contractul de asistenta juridica, in sensul inscrierii unui onorariu de 5.000.000 lei, in conditiile in care initial nu fusese inscrisa nicio suma. Ulterior contractul a fost cesionat inculpatului Manolache Valentin la suma de 5.950.000 lei, iar prin executare silita s-au adaugat onorariul de executare silita, onorariul de asistenta juridica si diferite taxe.
In perioada 2008- februarie 2009, printr-un mod de operare similar care a presupus manevre frauduloase (inexistenta titlului executoriu si stabilirea unor cheltuieli de executare supraevaluate) inculpatii Voicu Benone-Ovidiu, Rocosanu Dragos Paul, Ionas Ioan Daniel si Crivei Razvan Mircea au determinat executarea silita a S.C. Asirom Teleorman S.A. pana la concurenta sumei de 9.761.290,00 lei (2.323.878 euro). Si in acest caz s-a folosit institutia cesiunii de creanta, dreptul respectiv fiind dobandit de S.C. BEST RECUPERARE CREANTE S.R.L., administrata de catre Crivei Razvan Mircea si la care inculpatul Ionas Ioan Daniel era actionar.
Executarea silita nu s-a finalizat datorita suspendarii ei, insa pe timpul popririi, S.C. Asirom Teleorman S.A. a fost privata de dreptul sau de folosinta a banilor.
De asemenea, in anul 2006, inculpatul Rocosanu Dragos Paul, in calitate de executor judecatoresc, a executat silit un imobil situat in Bucuresti, cu incalcarea drepturilor de creanta a partii vatamate, in favoarea unui alt creditor, neindreptatit.
Prejudiciile in cauza sunt: in dauna Electrica SA este de peste 78,6 milioane lei, echivalent a aproximativ 18,7 milioane euro, nerecuperat, in paguba Termoelectrica de peste 7,8 milioane lei, adica peste 1,8 milioane euro, nerecuperat, in paguba SC Asigurarea Romaneasca Asirom Viena Insurance Grup de aproximativ 9,8 milioane lei (peste 2,3 milioane euro), recuperat, in paguba SC Top Leasing de peste 860.000 lei (205.000 euro), nerecuperat, toate cele patru societati constituindu-se parti civile.
In cauza a fost luata masura asiguratorie a popririi conturilor bancare ale inculpatilor Rocosanu, Voicu, Ionas, Ungureanu, Tipa, Roata, Manolache si Crivei. De asemenea, a fost aplicat sechestru asigurator asupra bunurilor apartinand lui Voicu , Rocosanu si Ungureanu.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Curtea de Apel Bucuresti.
CNADNR lasa si tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti fara constructor: Contractul incheiat cu firmele lui Dorinel Umbrarescu si Costel Casuneanu va fi reziliat
Romania trebuie salvata!
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Luni, 18 aprilie 2011, 13:37
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a transmis luni asocierii dintre firmele SC Spedition UMB SRL, SC Pa&Co International SRL, SC Euroconstruct Trading 98 SRL, SC TEHNOSTRADE SRL o notificare de reziliere a contractului de proiectare si executie a Autostrazii Bucuresti-Brasov, tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti, se arata intr-un comunica al CNADNR. Atribuirea contractului pentru segmentul Moara Vlasiei-Ploiesti a starnit, de-a lungul anilor, o serie de controverse, atat din cauza intarzierii lucrarilor, cat si din cauza unor plati ilegale. UMB este controlat de Dorinel Umbrarescu, iar PA&CO International de Costel Casuneanu, oamenii de afaceri supranumiti si "regii asfaltului".
Lucrarile sunt in mare intarziere avand, initial, ca termen de finalizare 2010. Tronsonul a fost realizat doar in proportie de 54%.
"Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a transmis luni, 18 aprilie 2011, Asocierii dintre firmele SC Spedition UMB SRL, SC Pa&Co International SRL, SC Euroconstruct Trading 98 SRL, SC TEHNOSTRADE SRL o notificare de reziliere a Contractului de Proiectare si Executie a Autostrazii Bucuresti-Brasov, tronsonul Bucuresti-Ploiesti, km 19+500 - km 62+000, avand in vedere ca Antreprenorul a abandonat lucrarile de constructie la autostrada pe sectorul cuprins intre km 46+500 si km 48+200, fapt ce incalca grav prevederile contractuale", motiveaza CNADNR masura luata.
Masura a fost luata avand in vedere intarzierea firmelor mentionate in indeplinirea obligatiilor contractuale privind activitatea de proiectare si executie, slaba mobilizare a echipamentelor in santier precum si lipsa unui program de lucrari coerent care sa demonstreze capacitatea tehnica si organizatorica de a finaliza lucrarile in termenul prevazut, mai arata CNADNR.
Totodata, desi costurile acestui contract au crescut deja semnificativ, antreprenorul solicita in continuare majorari de pret pe care CNADNR nu le poate acorda, avand in vedere legislatia in vigoare.
CNADNR estimeaza ca, in termen de o luna, va finaliza revizuirea proiectului si pregatirea documentatiei de atribuire pentru lansarea unei noi licitatii.
Chiar daca nu au reusit sa termine lucrarile la tronsonul Bucuresti-Ploiesti, firmele lui Umbrarescu se vor implica intr-un alt proiect: lotul 1 din tronsonul Timisoara-Lugoj.
CNADNR a anuntat, recent, ca Spedition UMB si Tehnostrade, in asociere cu firma Carena SpA Impresa di Costruzioni, sunt castigatorii unei licitatii pentru constructia lotului 1 din tronsonul Timisoara-Lugoj.
Istoria contractului
Partile implicate in constructia autostrazii Bucuresti-Ploiesti nu au probleme doar cu stadiul executiei, ci si cu respectarea legii. Potrivit Curtii de Conturi, in 2008, CNADNR a efectuat plati ilegale catre constructori, statul fiind prejudiciat cu 90,3 milioane de lei.
Tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti de pe autostrada Bucuresti-Ploiesti are o lungime de 42,5 km, licitatia de constructie fiind castigata, in 2006, de consortiul format din firmele UMB Spedition, Pa &Co International, Euroconstruct Trading '98 si Com-Axa. Valoarea proiectului este estimata la 238 milioane euro. Tronsonul Bucuresti-Moara Vlasiei, care are o lungime de 19,5 km, este construit de consortiul italian Pizarotti -Tirena Scavi, valoarea proiectului fiind dee 183,62 milioane de euro.
In urma controalelor Curtii de Conturi, au fost constatate in 2008 "abateri de la legalitate si regularitate" care au determinat prejudicii de 2,3 milioane de lei. De asemenea, exista indicii ca a fost incalcata legea penala, prejudiciile fiind de aproape 88 milioane de lei.
CNADNR a efectuat plati ilegale catre consortiul italian pentru tronsonul Bucuresti-Moara Vlasiei, "reprezentand contravaloare chirie cu scadenta viitoare si contravaloare TVA rezultata prin dublarea acesteia la o parte din articolele solicitate la plata prin certificatul interimar de plata".
Raportul Curtii de Conturi mai arata ca CNADNR a atribuit in mod ilegal lucrari suplimentare in cazul tronsonului Moara Vlasiei-Ploiesti "Prin Ordinul de modificare nr. OM-001, emis in data de 21.03.2008, valoarea contractului de proiect nr. 93/1773/26.10.2006 in suma de 702.584 mii lei, fara TVA, a fost majorata cu suma de 181.190,5 mii lei, fara TVA, ca urmare a modificarii solutiei constructive prin inlocuirea materialului local de umplutura din corpul autostrazii cu material granular (balast), precizeaza raportul. Ordinul nu poate fi considerat act aditional la contract si a fost emis fara a respecta prevederile contractuale, prevederile legale si prevederile interne ale CNADNR. Pentru lucrarile aferente Ordinului de modificare nr. 001, CNADNR a achitat aproape 88 milioane lei. Pentru aceste nereguli, Curtea de Conturi a sesizat organele de cercetare penala.
Atribuirea contractelor pentru tronsoanele care fac parte din Autostrada Bucuresti-Brasov a starnit in ultimii ani o serie de controverse, mai ales in cazul segmentului Moara Vlasiei-Ploiesti. De constructia acestui tronson se ocupa Dorinel Umbrarescu (Spedition UMB) si Costel Casuneanu (PA&CO International), supranumiti si "regii asfaltului". Lucrarile au fost demarate inca din iunie 2007, insa stadiul de executie nu a trecut nici de jumatate.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a mai reziliat, de curand, un contract, si anume cel cu firma franceza Colas si a demarat procedurile pentru cautarea unui nou constructor al tronsonului de autostrada Cernavoda-Medgidia. Reprezentantii CNADNR spun ca in termen de o luna vor finaliza revizuirea proiectului si pregatirea documentatiei de atribuire pentru lansarea noii licitatii.pentru tronsonul Cernavoda-Merdgidia.
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Luni, 18 aprilie 2011, 13:37
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a transmis luni asocierii dintre firmele SC Spedition UMB SRL, SC Pa&Co International SRL, SC Euroconstruct Trading 98 SRL, SC TEHNOSTRADE SRL o notificare de reziliere a contractului de proiectare si executie a Autostrazii Bucuresti-Brasov, tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti, se arata intr-un comunica al CNADNR. Atribuirea contractului pentru segmentul Moara Vlasiei-Ploiesti a starnit, de-a lungul anilor, o serie de controverse, atat din cauza intarzierii lucrarilor, cat si din cauza unor plati ilegale. UMB este controlat de Dorinel Umbrarescu, iar PA&CO International de Costel Casuneanu, oamenii de afaceri supranumiti si "regii asfaltului".
Lucrarile sunt in mare intarziere avand, initial, ca termen de finalizare 2010. Tronsonul a fost realizat doar in proportie de 54%.
"Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a transmis luni, 18 aprilie 2011, Asocierii dintre firmele SC Spedition UMB SRL, SC Pa&Co International SRL, SC Euroconstruct Trading 98 SRL, SC TEHNOSTRADE SRL o notificare de reziliere a Contractului de Proiectare si Executie a Autostrazii Bucuresti-Brasov, tronsonul Bucuresti-Ploiesti, km 19+500 - km 62+000, avand in vedere ca Antreprenorul a abandonat lucrarile de constructie la autostrada pe sectorul cuprins intre km 46+500 si km 48+200, fapt ce incalca grav prevederile contractuale", motiveaza CNADNR masura luata.
Masura a fost luata avand in vedere intarzierea firmelor mentionate in indeplinirea obligatiilor contractuale privind activitatea de proiectare si executie, slaba mobilizare a echipamentelor in santier precum si lipsa unui program de lucrari coerent care sa demonstreze capacitatea tehnica si organizatorica de a finaliza lucrarile in termenul prevazut, mai arata CNADNR.
Totodata, desi costurile acestui contract au crescut deja semnificativ, antreprenorul solicita in continuare majorari de pret pe care CNADNR nu le poate acorda, avand in vedere legislatia in vigoare.
CNADNR estimeaza ca, in termen de o luna, va finaliza revizuirea proiectului si pregatirea documentatiei de atribuire pentru lansarea unei noi licitatii.
Chiar daca nu au reusit sa termine lucrarile la tronsonul Bucuresti-Ploiesti, firmele lui Umbrarescu se vor implica intr-un alt proiect: lotul 1 din tronsonul Timisoara-Lugoj.
CNADNR a anuntat, recent, ca Spedition UMB si Tehnostrade, in asociere cu firma Carena SpA Impresa di Costruzioni, sunt castigatorii unei licitatii pentru constructia lotului 1 din tronsonul Timisoara-Lugoj.
Istoria contractului
Partile implicate in constructia autostrazii Bucuresti-Ploiesti nu au probleme doar cu stadiul executiei, ci si cu respectarea legii. Potrivit Curtii de Conturi, in 2008, CNADNR a efectuat plati ilegale catre constructori, statul fiind prejudiciat cu 90,3 milioane de lei.
Tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti de pe autostrada Bucuresti-Ploiesti are o lungime de 42,5 km, licitatia de constructie fiind castigata, in 2006, de consortiul format din firmele UMB Spedition, Pa &Co International, Euroconstruct Trading '98 si Com-Axa. Valoarea proiectului este estimata la 238 milioane euro. Tronsonul Bucuresti-Moara Vlasiei, care are o lungime de 19,5 km, este construit de consortiul italian Pizarotti -Tirena Scavi, valoarea proiectului fiind dee 183,62 milioane de euro.
In urma controalelor Curtii de Conturi, au fost constatate in 2008 "abateri de la legalitate si regularitate" care au determinat prejudicii de 2,3 milioane de lei. De asemenea, exista indicii ca a fost incalcata legea penala, prejudiciile fiind de aproape 88 milioane de lei.
CNADNR a efectuat plati ilegale catre consortiul italian pentru tronsonul Bucuresti-Moara Vlasiei, "reprezentand contravaloare chirie cu scadenta viitoare si contravaloare TVA rezultata prin dublarea acesteia la o parte din articolele solicitate la plata prin certificatul interimar de plata".
Raportul Curtii de Conturi mai arata ca CNADNR a atribuit in mod ilegal lucrari suplimentare in cazul tronsonului Moara Vlasiei-Ploiesti "Prin Ordinul de modificare nr. OM-001, emis in data de 21.03.2008, valoarea contractului de proiect nr. 93/1773/26.10.2006 in suma de 702.584 mii lei, fara TVA, a fost majorata cu suma de 181.190,5 mii lei, fara TVA, ca urmare a modificarii solutiei constructive prin inlocuirea materialului local de umplutura din corpul autostrazii cu material granular (balast), precizeaza raportul. Ordinul nu poate fi considerat act aditional la contract si a fost emis fara a respecta prevederile contractuale, prevederile legale si prevederile interne ale CNADNR. Pentru lucrarile aferente Ordinului de modificare nr. 001, CNADNR a achitat aproape 88 milioane lei. Pentru aceste nereguli, Curtea de Conturi a sesizat organele de cercetare penala.
Atribuirea contractelor pentru tronsoanele care fac parte din Autostrada Bucuresti-Brasov a starnit in ultimii ani o serie de controverse, mai ales in cazul segmentului Moara Vlasiei-Ploiesti. De constructia acestui tronson se ocupa Dorinel Umbrarescu (Spedition UMB) si Costel Casuneanu (PA&CO International), supranumiti si "regii asfaltului". Lucrarile au fost demarate inca din iunie 2007, insa stadiul de executie nu a trecut nici de jumatate.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a mai reziliat, de curand, un contract, si anume cel cu firma franceza Colas si a demarat procedurile pentru cautarea unui nou constructor al tronsonului de autostrada Cernavoda-Medgidia. Reprezentantii CNADNR spun ca in termen de o luna vor finaliza revizuirea proiectului si pregatirea documentatiei de atribuire pentru lansarea noii licitatii.pentru tronsonul Cernavoda-Merdgidia.
joi, 14 aprilie 2011
Judeţul Robertei Anastase, raiul contrabandiştilor Nicolae Ceapchie, alt important pilon pedelist al contrabandei cu petrol din Prahova
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Din ce în ce mai multă lume începe să înţeleagă că mult trâmbiţata luptă anticorupţie a PDL şi a lui Traian Băsescu e doar o mascaradă ridicolă, pusă în scenă de procurorii obedienţi regimului şi livrată opiniei publice pe post de circ. Că, deh, dacă pâine ioc, atunci măcar circ să dea poporului suvern Băsescu şi ai lui. Nu mai departe de săptămâna trecută, în judeţul Robertei Anastase s-a „jucat" un nou episod din vodevilul cotrocenist "Luptăm cu corupţia doar pentru ochii prostimii".
Nicolae Ceapchie, finul deputatului PDL de Prahova George Ionescu (prim-vicepreşedintele PDL Prahova, mâna dreapta a Robertei Anastase), a fost arestat în data de 7 aprilie. Însă motivul arestării acestui important interlop prahovean este unul de-a dreptul ridicol, prin comparaţie cu anvergura afacerilor sale reale.
Împreună cu Nicolae Ceapchie a fost arestată şi soţia acestuia, nimeni alta decât fiica Marilenei Stanciu, consilier local municipal din partea PDL. De asemenea, s-au emis mandate pe numele mai multor colaboratori de-ai lui Ceapchie. Aceştia au fost acuzaţi de constituirea unui grup infracţional. Clanul Ceapchie este acuzat de comiterea mai multor fapte de înşelăciune, la firme de leasing, la bănci, dar şi la parteneri de afaceri, care au depus plângeri. Prejudiciul calculat până acum se ridică la suma de 100 de miliarde de lei vechi, dar este, se pare, mult mai mare. Însă marile tunuri ale clanului condus de Nicolae Ceapchie nu constau în înşelăciunile şi prejudiciile aduse firmelor de leasing, ci în traficul cu produse petroliere şi în cel cu materiale de construcţii.
Ceapchie este considerat, pe bună dreptate, "eminenţa cenuşie a contrabandei cu petrol din Prahova". O dovadă a acestui lucru este şi faptul că numele acestui individ precum şi activităţile ilegale ale firmelor figurează în rapoartele SRI, care a semnalat inclusiv în previzionările pentru 2011 pericolul reprezentat de clanul Ceapchie şi afacerile acestui clan pentru siguranţa economică a judeţului Prahova şi a României. Nicolae Ceapchie este proprietarul unui imens teren situat lângă Gara de Sud Ploieşti, acolo unde a construit un aşa-zis parc auto, care în realitate nu este nimic altceva decât locul în care intră toate cisternele cu produse petroliere traficate şi unde sunt fabricate pe loc actele necesare pentru ca aceste cisterne să ajungă în regulă la destinaţie. Este de notorietate pentru prahoveni că acest domeniu al lui Ceapchie este un adevărat stat în stat, în sensul că tot ceea ce se întâmplă în aşa-zisul parc auto de lângă Gara de Sud este complet ieşit de sub jurisdicţia organelor de cercetare ale statului. Mai pe româneşte spus, Poliţia, Procuratura sau Garda Financiară nu calcă niciodată pe domeniul lui Ceapchie. Ăsta este ordinul primit de la Bucureşti. Paza acestui parc auto al lui Nicolae Ceapchie este asigurată de aceiaşi bodyguarzi fioroşi dotaţi cu arme de foc şi cu săbii ninja. Ploieştenii ştiu că orice musafir care îndrăzneşte să pună piciorul în parcul auto de lângă Gara de Sud se poate trezi că rămâne fără o mână, un picior sau chiar cu un glonţ în cap.
O altă afacere din care clanul condus de Ceapchie câştigă sume imense de bani e contrabanda cu materiale de construcţii. Firmele controlate de Ceapchie au efectuat lucrări de asfaltare şi reabilitare la primării din judeţ (cele mai multe dintre ele sunt conduse de primari PDL), banii fiind folosiţi în interes personal de către membrii grupului, după ce erau trecuţi prin mai multe firme fantomă - după reţeta deja patentată de cei de la NAC Industrii, firma de casă a familiei Robertei Anastase. În afacerile lui Ceapchie sunt implicate 17 primării din Prahova (majoritatea lor, primării PDL) care au contractat diverse lucrări de construcţii prin firma de construcţii a lui Nicolae Ceapchie. De exemplu, Primăria Sângeru a plătit Societăţii "De Construcţii Investiţii şi Comerţ Import Export" SRL, aparţinând liderului grupării infracţionale, suma de 400.000 de lei pentru reabilitarea unei grădiniţe din localitatea prahoveană. "Eu sunt mulţumit de lucrare, însă, când i-am căutat să le plătim şi restul de 190.000 de lei, nu am găsit pe nimeni la societate, adică nu am avut cui să dăm aceşti bani. Între timp am aflat că erau în faliment şi am primit o somaţie publică de la finanţe prin care ne anunţau că firma era datoare la ANAF. Aşa că va trebui să plătim Fiscului aceşti bani", a declarat sâmbătă Constantin Băjinaru, edilul din Sângeru, pentru adevarul.ro.
Vedeţi cât de bine stăm cu aşa-zisa luptă împotriva corupţiei?! Vajnicii procurori ai regimului Băsescu luptă până cad laţi cu corupţia şi cu corupţii (fireşte numai cu cei din opoziţie) şi din când în când, de ochii lumii, mai luptă şi cu câte un corupt de-al lor, pe care însă îl agaţă pentru ceva minor, de genul a trecut pe roşu la semafor.
Hăhăhă! Să luptaţi bine! Cu... anticorupţia!
Publicat Miercuri, 13 aprilie 2011 Cristina Horvat
Cotidianul.ro
Din ce în ce mai multă lume începe să înţeleagă că mult trâmbiţata luptă anticorupţie a PDL şi a lui Traian Băsescu e doar o mascaradă ridicolă, pusă în scenă de procurorii obedienţi regimului şi livrată opiniei publice pe post de circ. Că, deh, dacă pâine ioc, atunci măcar circ să dea poporului suvern Băsescu şi ai lui. Nu mai departe de săptămâna trecută, în judeţul Robertei Anastase s-a „jucat" un nou episod din vodevilul cotrocenist "Luptăm cu corupţia doar pentru ochii prostimii".
Nicolae Ceapchie, finul deputatului PDL de Prahova George Ionescu (prim-vicepreşedintele PDL Prahova, mâna dreapta a Robertei Anastase), a fost arestat în data de 7 aprilie. Însă motivul arestării acestui important interlop prahovean este unul de-a dreptul ridicol, prin comparaţie cu anvergura afacerilor sale reale.
Împreună cu Nicolae Ceapchie a fost arestată şi soţia acestuia, nimeni alta decât fiica Marilenei Stanciu, consilier local municipal din partea PDL. De asemenea, s-au emis mandate pe numele mai multor colaboratori de-ai lui Ceapchie. Aceştia au fost acuzaţi de constituirea unui grup infracţional. Clanul Ceapchie este acuzat de comiterea mai multor fapte de înşelăciune, la firme de leasing, la bănci, dar şi la parteneri de afaceri, care au depus plângeri. Prejudiciul calculat până acum se ridică la suma de 100 de miliarde de lei vechi, dar este, se pare, mult mai mare. Însă marile tunuri ale clanului condus de Nicolae Ceapchie nu constau în înşelăciunile şi prejudiciile aduse firmelor de leasing, ci în traficul cu produse petroliere şi în cel cu materiale de construcţii.
Ceapchie este considerat, pe bună dreptate, "eminenţa cenuşie a contrabandei cu petrol din Prahova". O dovadă a acestui lucru este şi faptul că numele acestui individ precum şi activităţile ilegale ale firmelor figurează în rapoartele SRI, care a semnalat inclusiv în previzionările pentru 2011 pericolul reprezentat de clanul Ceapchie şi afacerile acestui clan pentru siguranţa economică a judeţului Prahova şi a României. Nicolae Ceapchie este proprietarul unui imens teren situat lângă Gara de Sud Ploieşti, acolo unde a construit un aşa-zis parc auto, care în realitate nu este nimic altceva decât locul în care intră toate cisternele cu produse petroliere traficate şi unde sunt fabricate pe loc actele necesare pentru ca aceste cisterne să ajungă în regulă la destinaţie. Este de notorietate pentru prahoveni că acest domeniu al lui Ceapchie este un adevărat stat în stat, în sensul că tot ceea ce se întâmplă în aşa-zisul parc auto de lângă Gara de Sud este complet ieşit de sub jurisdicţia organelor de cercetare ale statului. Mai pe româneşte spus, Poliţia, Procuratura sau Garda Financiară nu calcă niciodată pe domeniul lui Ceapchie. Ăsta este ordinul primit de la Bucureşti. Paza acestui parc auto al lui Nicolae Ceapchie este asigurată de aceiaşi bodyguarzi fioroşi dotaţi cu arme de foc şi cu săbii ninja. Ploieştenii ştiu că orice musafir care îndrăzneşte să pună piciorul în parcul auto de lângă Gara de Sud se poate trezi că rămâne fără o mână, un picior sau chiar cu un glonţ în cap.
O altă afacere din care clanul condus de Ceapchie câştigă sume imense de bani e contrabanda cu materiale de construcţii. Firmele controlate de Ceapchie au efectuat lucrări de asfaltare şi reabilitare la primării din judeţ (cele mai multe dintre ele sunt conduse de primari PDL), banii fiind folosiţi în interes personal de către membrii grupului, după ce erau trecuţi prin mai multe firme fantomă - după reţeta deja patentată de cei de la NAC Industrii, firma de casă a familiei Robertei Anastase. În afacerile lui Ceapchie sunt implicate 17 primării din Prahova (majoritatea lor, primării PDL) care au contractat diverse lucrări de construcţii prin firma de construcţii a lui Nicolae Ceapchie. De exemplu, Primăria Sângeru a plătit Societăţii "De Construcţii Investiţii şi Comerţ Import Export" SRL, aparţinând liderului grupării infracţionale, suma de 400.000 de lei pentru reabilitarea unei grădiniţe din localitatea prahoveană. "Eu sunt mulţumit de lucrare, însă, când i-am căutat să le plătim şi restul de 190.000 de lei, nu am găsit pe nimeni la societate, adică nu am avut cui să dăm aceşti bani. Între timp am aflat că erau în faliment şi am primit o somaţie publică de la finanţe prin care ne anunţau că firma era datoare la ANAF. Aşa că va trebui să plătim Fiscului aceşti bani", a declarat sâmbătă Constantin Băjinaru, edilul din Sângeru, pentru adevarul.ro.
Vedeţi cât de bine stăm cu aşa-zisa luptă împotriva corupţiei?! Vajnicii procurori ai regimului Băsescu luptă până cad laţi cu corupţia şi cu corupţii (fireşte numai cu cei din opoziţie) şi din când în când, de ochii lumii, mai luptă şi cu câte un corupt de-al lor, pe care însă îl agaţă pentru ceva minor, de genul a trecut pe roşu la semafor.
Hăhăhă! Să luptaţi bine! Cu... anticorupţia!
Publicat Miercuri, 13 aprilie 2011 Cristina Horvat
Cum se fac afacerile în România Dai un leu şi primeşti milioane de euro
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Mai mult ca niciodată, în regimul Băsescu-Boc reţeta "donăm bani la partid iar afacerile ne merg strună" a devenit literă de lege pentru acele firme care au înţeles că pentru a avea o cifră de afaceri mare e mai important să dai atenţie campaniilor electorale decât indicatorilor economici. În trei ani de guvernare pedelistă, presa a scos la iveală nenumărate exemple de "băieţi deştepţi" care au ştiut să se orienteze şi s-au lipit rapid de principalul partid de guvernământ, cel care deschide pentru clientela sa robinetul cu bani publici.
Numele afaceristului constănţean Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex-I.E.A S.A., este necunoscut chiar şi pentru majoritatea celor care locuiesc la malul mării. Cu toate acestea, el a agonisit o avere de peste 80 de milioane euro, instalându-se pe locul 63 în Top 500 milionari români. Grecu se situează pe locul şase în clasamentul celor mai bogaţi constănţeni. El se află printre afaceriştii cu intrare directă la mai toate contractele scoase la licitaţie de NuclearElectrica pentru Centrala de la Cernavodă. Ion Grecu nu se sfieşte să recunoască faptul că a cotizat la campaniile electorale ale PSD - în timpul guvernării Năstase - şi că face acelaşi lucru şi pentru actualul partid de guvernământ, PDL, la campaniile căruia a contribuit cu sume substanţiale, pentru a asigura ulterior succesul financiar al firmelor sale.
Deşi în vara anului trecut a luat decizia de a renunţa la o bună parte din societatea care l-a transformat în milionar de top, respectiv Elcomex, firma care a înregistrat venituri de 70 milioane de euro numai în anul 2009, majoritatea din contracte cu statul, Grecu şi-a păstrat un pachet de 20% din acţiunile societăţii. (n.red: Ion Grecu a vândut companiei elveţiene Repower 80% dintre acţiuni, dar valoarea tranzacţiei a rămas necunoscută, întrucât constănţeanul a ascuns de ochii presei detaliile acestei vânzări).
Vânzarea pachetului majoritar de acţiuni de la Elcomex nu a însemnă că firma lui Grecu nu a continuat să aplice principiul "cotizezi la partid şi câştigi însutit". Ba din contră, Elcomex a contribuit la campaniile PDL şi a continuat să câştige contracte cu statul pe bandă rulantă.
Cel mai recent exemplu de contract atribuit firmei lui Ion Grecu se găseşte pe SEAP. Anunţul a atribuire a fost publicat în data de 9 aprilie şi se referă la un contract primit de Elcomex de la NuclearElectrica, în valoare de 22.156.290 de lei fără TVA (aproximativ 5,42 milioane euro) pentru "prestarea de servicii complete de reparaţii, întreţinere şi administrare locuinţelor aflate în proprietatea S.N.N. S.A. şi a obiectivelor exterioare ale C.N.E. Cernavodă". În anunţ am descoperit încă un amănunt interesant: contractul a fost atribuit în data de 16.11.2010, adică fix la un an de zile după ce grupul de firme Elcomex contribuise cu aproximativ 31.000 de lei la campania electorală a PDL şi a lui Traian Băsescu, din toamna lui 2009. Dacă ne aruncăm o privire măcar pe un singur contract al Elcomex din anul 2009, vom observa că firma lui Ion Grecu a câştigat contracte importante pe acelaşi algoritm. Astfel, în data de 22 octombrie 2009, Administraţia Portului Constanţa (condusă la vremea aceea de pedelistul Ion Bălan, acum aflat în arest) publica anunţul de atribuire a unui contract pentru distribuirea de energie electrică. Societatea câştigătoare era Elcomex EN SRL din Bucureşti, care, alături de Elcomex IEA, face parte din grupul Elcomex, deţinut de Ion Grecu. Elcomex IEA donase (conform datelor publicate în Monitorul Oficial), în urmă cu fix un an, adică în data de 22 octombrie 2008, 15.000 de lei pentru campania electorală a PDL. Peste exact un an, în 2009, una din firmele lui Ion Grecu câştiga un important contract de 15.000.000 de lei (3,65 milioane euro) de la o instituţie controlată şi condusă de PDL.
Nu-i aşa că e uşor să devii milionar în România, chiar şi în plină criză economică?! Dai un leu la PDL şi primeşti la schimb milioane de euro!
Publicat Miercuri, 13 aprilie 2011 Cristina Horvat
Cotidianul.ro
Mai mult ca niciodată, în regimul Băsescu-Boc reţeta "donăm bani la partid iar afacerile ne merg strună" a devenit literă de lege pentru acele firme care au înţeles că pentru a avea o cifră de afaceri mare e mai important să dai atenţie campaniilor electorale decât indicatorilor economici. În trei ani de guvernare pedelistă, presa a scos la iveală nenumărate exemple de "băieţi deştepţi" care au ştiut să se orienteze şi s-au lipit rapid de principalul partid de guvernământ, cel care deschide pentru clientela sa robinetul cu bani publici.
Numele afaceristului constănţean Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex-I.E.A S.A., este necunoscut chiar şi pentru majoritatea celor care locuiesc la malul mării. Cu toate acestea, el a agonisit o avere de peste 80 de milioane euro, instalându-se pe locul 63 în Top 500 milionari români. Grecu se situează pe locul şase în clasamentul celor mai bogaţi constănţeni. El se află printre afaceriştii cu intrare directă la mai toate contractele scoase la licitaţie de NuclearElectrica pentru Centrala de la Cernavodă. Ion Grecu nu se sfieşte să recunoască faptul că a cotizat la campaniile electorale ale PSD - în timpul guvernării Năstase - şi că face acelaşi lucru şi pentru actualul partid de guvernământ, PDL, la campaniile căruia a contribuit cu sume substanţiale, pentru a asigura ulterior succesul financiar al firmelor sale.
Deşi în vara anului trecut a luat decizia de a renunţa la o bună parte din societatea care l-a transformat în milionar de top, respectiv Elcomex, firma care a înregistrat venituri de 70 milioane de euro numai în anul 2009, majoritatea din contracte cu statul, Grecu şi-a păstrat un pachet de 20% din acţiunile societăţii. (n.red: Ion Grecu a vândut companiei elveţiene Repower 80% dintre acţiuni, dar valoarea tranzacţiei a rămas necunoscută, întrucât constănţeanul a ascuns de ochii presei detaliile acestei vânzări).
Vânzarea pachetului majoritar de acţiuni de la Elcomex nu a însemnă că firma lui Grecu nu a continuat să aplice principiul "cotizezi la partid şi câştigi însutit". Ba din contră, Elcomex a contribuit la campaniile PDL şi a continuat să câştige contracte cu statul pe bandă rulantă.
Cel mai recent exemplu de contract atribuit firmei lui Ion Grecu se găseşte pe SEAP. Anunţul a atribuire a fost publicat în data de 9 aprilie şi se referă la un contract primit de Elcomex de la NuclearElectrica, în valoare de 22.156.290 de lei fără TVA (aproximativ 5,42 milioane euro) pentru "prestarea de servicii complete de reparaţii, întreţinere şi administrare locuinţelor aflate în proprietatea S.N.N. S.A. şi a obiectivelor exterioare ale C.N.E. Cernavodă". În anunţ am descoperit încă un amănunt interesant: contractul a fost atribuit în data de 16.11.2010, adică fix la un an de zile după ce grupul de firme Elcomex contribuise cu aproximativ 31.000 de lei la campania electorală a PDL şi a lui Traian Băsescu, din toamna lui 2009. Dacă ne aruncăm o privire măcar pe un singur contract al Elcomex din anul 2009, vom observa că firma lui Ion Grecu a câştigat contracte importante pe acelaşi algoritm. Astfel, în data de 22 octombrie 2009, Administraţia Portului Constanţa (condusă la vremea aceea de pedelistul Ion Bălan, acum aflat în arest) publica anunţul de atribuire a unui contract pentru distribuirea de energie electrică. Societatea câştigătoare era Elcomex EN SRL din Bucureşti, care, alături de Elcomex IEA, face parte din grupul Elcomex, deţinut de Ion Grecu. Elcomex IEA donase (conform datelor publicate în Monitorul Oficial), în urmă cu fix un an, adică în data de 22 octombrie 2008, 15.000 de lei pentru campania electorală a PDL. Peste exact un an, în 2009, una din firmele lui Ion Grecu câştiga un important contract de 15.000.000 de lei (3,65 milioane euro) de la o instituţie controlată şi condusă de PDL.
Nu-i aşa că e uşor să devii milionar în România, chiar şi în plină criză economică?! Dai un leu la PDL şi primeşti la schimb milioane de euro!
Publicat Miercuri, 13 aprilie 2011 Cristina Horvat
Udrea ii face raportul lui Oprescu
Romania trebuie salvata!
9am.ro 14.04.2011
Liderul PDL Bucuresti, Elena Udrea, sustine ca sedinta CGMB de miercuri a aratat determinarea PDL in a oferi Capitalei un buget functional, iar despre Sorin Oprescu spune ca un bun gospodar isi dramuieste banii, nu sta cu mana intinsa in timp ce risipeste banii pe lucruri neimportante.
"Sedinta Consiliului General de ieri (miercuri - n.r.) a aratat, daca mai era nevoie, determinarea PDL in a oferi Bucurestiului un buget functional si in a pune in practica planul privind referendumul legat de Legea Capitalei. Dupa o luna in care a refuzat sa intre in legalitate si a blocat astfel acceptarea bugetului la Ministerul Finantelor, dupa ce marti PDL l-a somat sa convoace sedinta deindata pentru aprobarea bugetului (altfel urma sa o convocam noi), Oprescu a fost fortat sa isi corecteze erorile facute in transcrierea bugetului (lucru, de altfel, ilegal) asa cum fusese aprobat in Consiliul General la ultima sedinta", scrie, joi, Elena Udrea pe blogul sau.
Ea precizeaza ca PDL nu a renuntat la principiile dupa care a facut initial amendamentele la buget: a asigurat intai finantarea subventiei pentru caldura, apa calda si transport pentru bucuresteni si a directionat sume catre investitiile incepute deja, pentru a putea fi finalizate.
"Evident ca atunci cand ai proiecte incepute si un buget insuficient fata de nevoi, faci o prioritizare a investitiilor si in niciun caz nu te apuci de lucrari noi, cat timp nu ai resurse nici pentru a le finaliza pe cele vechi. Asta a fost printre primele decizii pe care le-am luat la ministerul pe care il conduc", adauga Udrea, transmite MEDIAFAX.
Ea sustine ca Oprescu venise cu nenumarate studii de fezabilitate, pentru a i se aproba investitii noi, chiar daca nu asigura continuarea celor incepute deja.
"Dorea sa aiba macar o investitie demarata de el, chiar daca inutila sau inoportuna in prezent. Au fost prinsi in buget banii veniti de la Guvern pentru plata subventiei RADET, iar primarul s-a plans ca nu i s-a dat mai mult. Un bun gospodar isi dramuieste banii, nu sta cu mana intinsa in timp ce isi risipeste banii pe lucruri neimportante: ceasuri de aur, rate exotice, contracte de salubrizare incheiate cu incalcarea legii la preturi fabuloase etc", mai scrie Udrea.
In opinia sa, actualul Executiv a dat dovada de foarte multa intelegere fata de primarul Bucurestiului, finantandu-i Pasajul Basarab, Stadionul National sau Pasajul Baneasa, obiective majore in care Guvernul s-a implicat activ in favoare bucurestenilor.
"Nu cred ca Sorin Oprescu a obtinut atat de multa sustinere din partea Executivului in perioada cand prim-ministru era Calin Popescu Tariceanu si bugetul era semnificativ mai mare. Bucurestiul este un oras bogat care arata ca un oras sarac. Prima conditie ca sa se dezvolte tine de iesirea din logica asistatului social - «sa ne dea Guvernul». Executivul nu poate sacrifica interesele Romaniei doar pentru ca Oprescu vrea sa mareasca lista electorala a obiectivelor de investitii deschise", mai scrie Elena Udrea.
9am.ro 14.04.2011
Liderul PDL Bucuresti, Elena Udrea, sustine ca sedinta CGMB de miercuri a aratat determinarea PDL in a oferi Capitalei un buget functional, iar despre Sorin Oprescu spune ca un bun gospodar isi dramuieste banii, nu sta cu mana intinsa in timp ce risipeste banii pe lucruri neimportante.
"Sedinta Consiliului General de ieri (miercuri - n.r.) a aratat, daca mai era nevoie, determinarea PDL in a oferi Bucurestiului un buget functional si in a pune in practica planul privind referendumul legat de Legea Capitalei. Dupa o luna in care a refuzat sa intre in legalitate si a blocat astfel acceptarea bugetului la Ministerul Finantelor, dupa ce marti PDL l-a somat sa convoace sedinta deindata pentru aprobarea bugetului (altfel urma sa o convocam noi), Oprescu a fost fortat sa isi corecteze erorile facute in transcrierea bugetului (lucru, de altfel, ilegal) asa cum fusese aprobat in Consiliul General la ultima sedinta", scrie, joi, Elena Udrea pe blogul sau.
Ea precizeaza ca PDL nu a renuntat la principiile dupa care a facut initial amendamentele la buget: a asigurat intai finantarea subventiei pentru caldura, apa calda si transport pentru bucuresteni si a directionat sume catre investitiile incepute deja, pentru a putea fi finalizate.
"Evident ca atunci cand ai proiecte incepute si un buget insuficient fata de nevoi, faci o prioritizare a investitiilor si in niciun caz nu te apuci de lucrari noi, cat timp nu ai resurse nici pentru a le finaliza pe cele vechi. Asta a fost printre primele decizii pe care le-am luat la ministerul pe care il conduc", adauga Udrea, transmite MEDIAFAX.
Ea sustine ca Oprescu venise cu nenumarate studii de fezabilitate, pentru a i se aproba investitii noi, chiar daca nu asigura continuarea celor incepute deja.
"Dorea sa aiba macar o investitie demarata de el, chiar daca inutila sau inoportuna in prezent. Au fost prinsi in buget banii veniti de la Guvern pentru plata subventiei RADET, iar primarul s-a plans ca nu i s-a dat mai mult. Un bun gospodar isi dramuieste banii, nu sta cu mana intinsa in timp ce isi risipeste banii pe lucruri neimportante: ceasuri de aur, rate exotice, contracte de salubrizare incheiate cu incalcarea legii la preturi fabuloase etc", mai scrie Udrea.
In opinia sa, actualul Executiv a dat dovada de foarte multa intelegere fata de primarul Bucurestiului, finantandu-i Pasajul Basarab, Stadionul National sau Pasajul Baneasa, obiective majore in care Guvernul s-a implicat activ in favoare bucurestenilor.
"Nu cred ca Sorin Oprescu a obtinut atat de multa sustinere din partea Executivului in perioada cand prim-ministru era Calin Popescu Tariceanu si bugetul era semnificativ mai mare. Bucurestiul este un oras bogat care arata ca un oras sarac. Prima conditie ca sa se dezvolte tine de iesirea din logica asistatului social - «sa ne dea Guvernul». Executivul nu poate sacrifica interesele Romaniei doar pentru ca Oprescu vrea sa mareasca lista electorala a obiectivelor de investitii deschise", mai scrie Elena Udrea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)