Romania trebuie salvata!
de Catiusa Ivanov HotNews.ro
Miercuri, 11 mai 2011, 19:51
Dupa achizitionarea ceasurilor de aur, Administratia Lacuri Parcuri si Agrement de pe langa Primaria Capitalei (ALPAB) vrea sa amplaseze 16 chioscuri, de circa 30.000 de euro fiecare, in parcurile din Bucuresti. Potrivit directorului adjunct al ALPAB, Virgil Anastasiu, in aceste chioscuri de dimensiunea 2 mp se vor vinde produse alimentare, flori, carti, vin fiert, floricele, etc. Ca design, chioscurile incearca sa reproduca o imagine de epoca de inceput de secol XX, dar membrii Comisiei de urbanism au catalogat designul drept "oriental".
Proiectul ALPAB-ului a fost prezentat, miercuri, la Comisia Tehnica de urbanism de pe langa Primaria Capitalei, reprezentantii APLAB cerand permisiunea de a amplasa cele 16 chioscuri in parcurile Herastrau, Cismigiu, Tineretului, Carol, Floreasca, Bordei, Unirii si Izvor. Potrivit directorului adjunct al ALPAB, institutia a semnat deja contractul pentru fabricarea chioscurilor cu firma Continet, in urma unei licitatii, doua chioscuri fiind deja amplasate in Parcul Herastrau.
Membrii Comisiei au fost de acord cu amplasarea obiectivelor in aceste locatii, mai putin in parcurile Herastrau si Cismigiu, care sunt monumente istorice. In plus, membrii Comisiei au criticat designul chioscului, catalogandu-l ca "oriental", desi reprezentantii ALPAB il vroiau "reprezentativ pentru inceputul de secol XX, cand s-au amenajat aceste parcuri".
"Are un aer oriental, nu romanesc. Suntem pusi in fata faptului implinit. Degeaba ne arata acum cum arata chioscul, dupa ce l-au cumparat. Trebuia sa ne arate inainte, ca sa putem decide asupra felului cum va arata, nu sa amplaseze tot felul de obiecte pe spatiul public, ca si cum ar fi al nimanui", a declarat Dan Marin, membru in Comisie. Alti membri ai Comisiei au sustinut amplasarea unui chiosc cu design modern sau replicarea celui de epoca existent in Cismigiu.
In replica, Virgil Atanasiu sustine ca pentru designul acestui chiosc a consultat o echipa de specialisti printre care un arhitect de la Facultatea de arhitectura "Ion Mincu", iar designul chioscului a rezultat din sintetizarea unor elemente decorative din sec XX. "Amplasam aceste chioscuri ca sa ordonam comertul ambulant din parcuri. Ca alternativa aveam un chiosc oferit de cea mai mare firma de profil din lume, dar care ne cerea 80.000 de euro pentru un astfel de obiect", a declarat directorul adjunct al ALPAB. In plus, acesta spune ca nu stia ca trebuie sa ceara parerea Comisiei pentru designul chioscului. Chioscul va reveni la Comisia Tehnica de Urbanism.
joi, 12 mai 2011
sâmbătă, 7 mai 2011
Intrebarea unui tanar jurnalist pentru Corina Dragotescu
Romania trebuie salvata!
de Vlad Mixich HotNews.ro
Vineri, 6 mai 2011, 13:24
Stimata doamna Corina Dragotescu,
Presa are un mare defect: uita repede. Dar dumneavoastra, fiind un jurnalist foarte experimentat, aveti grija sa nu ne lasati sa uitam. A trecut un an si jumatate de cand Clubul Roman de Presa si Asociatia Jurnalistilor din Romania “recomanda institutiilor de presa si jurnalistilor sa nu-i mai prezinte pe Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac drept jurnalisti sau cu orice alta titulatura care face referire la aceasta meserie”. Greutatea cuvantului acestor doua organizatii s-a reflectat in revenirea cu aplomb in spatiul mediatic a celor doi. Am privit cu resemnare si mirare fenomenul, dorind totusi sa identific omul pe care sa-l pot intreba: cine si de ce il invita cu perseverenta pe Bogdan Chireac in emisiuni de prime-time? Acum cred ca l-am gasit. Sunteti dumneavoastra.
Miercuri, 4 mai, in timpul emisiunii „Editie Speciala” de la Realitatea TV, va aflati in studio alaturi de cativa politicieni si de Bogdan Chireac. Intrerupand un deja banal schimb de jigniri intre doi politicieni, i-ati dat cuvantul, argumentand astfel: „Eu vreau sa-l intreb pe Bogdan Chireac pentru ca nu mai vreau minciuni de la niciun politician. Si atunci il intreb pe Bogdan Chireac care este analist si este in afara zonei politice.” Doamna Dragotescu, va marturisesc ca urmarea intrebarii a devenit irelevanta in fata socului de a descoperi increderea dumneavoastra in onestitatea lui Bogdan Chireac, “analistul din afara zonei politice”.
Am incercat sa identific motivele acestei increderi sau, daca este vorba cumva de un simtamant mimat, ratiunile pragmatice pentru care Bogdan Chireac continua sa fie chemat in studiourile televiziunilor. Avem cateva supozitii si faptele adiacente care le pot confirma sau infirma.
Bogdan Chireac este in continuare invitat si prezentat drept “analist” (in fapt, o categorie elitista de jurnalisti) pentru ca:
Supozitie: Este un profesionist onest.
Fapte: „Chireac este lubrifiantul prin care politicienii si presa fac comert cu prestatii reciproce. Ei obtin dividendele ingenunchierii autoritatii in fata intereselor private. Sunt brokerii de putere”, scria Catalin Tolontan ca reactie la santajul efectuat de Chireac si S.R.Stanescu asupra unui demnitar.
Supozitie: Este un profesionist respectat in breasla sa.
Fapte: “Chireac si SRS sunt Romania de care mi-a fost sila intotdeauna, a combinatiilor. Romania pe care trebuie s-o luam la suturi cu totii. Dupa 20 de ani. Acesti oameni trebuie pur si simplu sa fie semnati altfel pe burtiera: SANTAJISTI, de exemplu”, scrie un alt jurnalist tanar, Costi Rogozanu.
Supozitie: Este un om elegant si politicos care poate deveni un model pozitiv.
Fapte: Cititi acest scurt fragment din dialogul Bogdan Chireac – Catalin Macovei (demnitarul santajat in urma cu un an si jumatate):
Macovei: Nu-s foarte convins. Adica pe Realitatea!, bun, si ce: „Presedintele ANI e in mafie!“? Eu habar n-am; adica aratati-mi mafia imobiliara. Daca era Popoviciu, daca era vreun magnat de-asta. Dar sunt doua persoane fizice, Bogdane. Unde-s mafioti? Pana la urma, hai, trebuie sa dovedesti...
Chireac: Nu, nu! Chiar nu trebuie sa dovedesti.
Macovei: Ca aia-s mafioti? Pai n-au cazier, n-au dosare penale, unu-i avocat!
Chireac: Mi se rupe pula. Chiar mi se rupe pula. Unde, cand a mai dovedit presa din Romania ceva?!
Supozitie: Face audienta comparabila cu cea obtinuta de C.V.Tudor sau Pepe&Oana.
Fapte: Nu avem date concrete aici, dar daca il considerati pe Bogdan Chireac ca fiind un personaj plin de magnetism mediatic, nu va sfiiti sa recunoasteti.
Supozitie: Este un jurnalist care isi informeaza corect publicul.
Fapte: „Este ilustrarea practica a unui mod de a face presa: castiga cine stie si nu scrie. Nu cine scrie ce stie. Orice articol publicat e un articol ratat, asta e pentru ziaristii amarasteni care castiga niste sute de lei pe luna, nu pentru cei din”, scria Cristian Tudor Popescu despre jurnalismul practicat de S.R.Stanescu si de catre fostul sau coleg Bogdan Chireac.
Supozitie: Prin invitarea lui Bogdan Chireac sunt satisfacute obligatii sau nevoi financiare ale institutiei media care il gazduieste.
Fapte: Bogdan Chireac a recunoscut in 2010 ca a imprumutat cu o suma confidentiala trustul Realitatea-Catavencu, dar ca „nu este nicio problema”.
Stimata doamna, astept comentariile dumneavoastra cu privire la supozitiile expuse mai sus si, daca este cazul, alte ipoteze care mi-au scapat.
De ce sper ca imi veti raspunde? Pentru ca ati jucat un rol in incercarea presei de a ramane un Fat-Frumos al democratiei romanesti. Deocamdata, presa s-a dat de trei ori peste cap si s-a transformat intr-o broasca.
Colegii mei de generatie si de breasla care mai fac documentare pe teren (printre oamenii obisnuiti, nu printre politicieni) infrunta tot mai frecvent urmatoarea situatie: spre deosebire de trecutul apropiat, disponibilitatea oamenilor simpli de a vorbi in fata unui microfon a scazut, iar increderea lor in jurnalisti tinde spre zero. Raportul Freedom House privind libertatea presei, care mentioneaza in dreptul Romaniei (depasita chiar si de Bulgaria si de Italia) „partial libera”, este doar o oglindire a realitatii. Acea Realitate in care santajistii si agentii de influenta continua sa fie invitati si prezentati ca „analisti” credibili. De ce aveti incredere in astfel de oameni, doamna Corina Dragotescu? Nu vreau sa acuz, dar trebuie sa inteleg.
cu politete,
Vlad Mixich
de Vlad Mixich HotNews.ro
Vineri, 6 mai 2011, 13:24
Stimata doamna Corina Dragotescu,
Presa are un mare defect: uita repede. Dar dumneavoastra, fiind un jurnalist foarte experimentat, aveti grija sa nu ne lasati sa uitam. A trecut un an si jumatate de cand Clubul Roman de Presa si Asociatia Jurnalistilor din Romania “recomanda institutiilor de presa si jurnalistilor sa nu-i mai prezinte pe Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac drept jurnalisti sau cu orice alta titulatura care face referire la aceasta meserie”. Greutatea cuvantului acestor doua organizatii s-a reflectat in revenirea cu aplomb in spatiul mediatic a celor doi. Am privit cu resemnare si mirare fenomenul, dorind totusi sa identific omul pe care sa-l pot intreba: cine si de ce il invita cu perseverenta pe Bogdan Chireac in emisiuni de prime-time? Acum cred ca l-am gasit. Sunteti dumneavoastra.
Miercuri, 4 mai, in timpul emisiunii „Editie Speciala” de la Realitatea TV, va aflati in studio alaturi de cativa politicieni si de Bogdan Chireac. Intrerupand un deja banal schimb de jigniri intre doi politicieni, i-ati dat cuvantul, argumentand astfel: „Eu vreau sa-l intreb pe Bogdan Chireac pentru ca nu mai vreau minciuni de la niciun politician. Si atunci il intreb pe Bogdan Chireac care este analist si este in afara zonei politice.” Doamna Dragotescu, va marturisesc ca urmarea intrebarii a devenit irelevanta in fata socului de a descoperi increderea dumneavoastra in onestitatea lui Bogdan Chireac, “analistul din afara zonei politice”.
Am incercat sa identific motivele acestei increderi sau, daca este vorba cumva de un simtamant mimat, ratiunile pragmatice pentru care Bogdan Chireac continua sa fie chemat in studiourile televiziunilor. Avem cateva supozitii si faptele adiacente care le pot confirma sau infirma.
Bogdan Chireac este in continuare invitat si prezentat drept “analist” (in fapt, o categorie elitista de jurnalisti) pentru ca:
Supozitie: Este un profesionist onest.
Fapte: „Chireac este lubrifiantul prin care politicienii si presa fac comert cu prestatii reciproce. Ei obtin dividendele ingenunchierii autoritatii in fata intereselor private. Sunt brokerii de putere”, scria Catalin Tolontan ca reactie la santajul efectuat de Chireac si S.R.Stanescu asupra unui demnitar.
Supozitie: Este un profesionist respectat in breasla sa.
Fapte: “Chireac si SRS sunt Romania de care mi-a fost sila intotdeauna, a combinatiilor. Romania pe care trebuie s-o luam la suturi cu totii. Dupa 20 de ani. Acesti oameni trebuie pur si simplu sa fie semnati altfel pe burtiera: SANTAJISTI, de exemplu”, scrie un alt jurnalist tanar, Costi Rogozanu.
Supozitie: Este un om elegant si politicos care poate deveni un model pozitiv.
Fapte: Cititi acest scurt fragment din dialogul Bogdan Chireac – Catalin Macovei (demnitarul santajat in urma cu un an si jumatate):
Macovei: Nu-s foarte convins. Adica pe Realitatea!, bun, si ce: „Presedintele ANI e in mafie!“? Eu habar n-am; adica aratati-mi mafia imobiliara. Daca era Popoviciu, daca era vreun magnat de-asta. Dar sunt doua persoane fizice, Bogdane. Unde-s mafioti? Pana la urma, hai, trebuie sa dovedesti...
Chireac: Nu, nu! Chiar nu trebuie sa dovedesti.
Macovei: Ca aia-s mafioti? Pai n-au cazier, n-au dosare penale, unu-i avocat!
Chireac: Mi se rupe pula. Chiar mi se rupe pula. Unde, cand a mai dovedit presa din Romania ceva?!
Supozitie: Face audienta comparabila cu cea obtinuta de C.V.Tudor sau Pepe&Oana.
Fapte: Nu avem date concrete aici, dar daca il considerati pe Bogdan Chireac ca fiind un personaj plin de magnetism mediatic, nu va sfiiti sa recunoasteti.
Supozitie: Este un jurnalist care isi informeaza corect publicul.
Fapte: „Este ilustrarea practica a unui mod de a face presa: castiga cine stie si nu scrie. Nu cine scrie ce stie. Orice articol publicat e un articol ratat, asta e pentru ziaristii amarasteni care castiga niste sute de lei pe luna, nu pentru cei din
Supozitie: Prin invitarea lui Bogdan Chireac sunt satisfacute obligatii sau nevoi financiare ale institutiei media care il gazduieste.
Fapte: Bogdan Chireac a recunoscut in 2010 ca a imprumutat cu o suma confidentiala trustul Realitatea-Catavencu, dar ca „nu este nicio problema”.
Stimata doamna, astept comentariile dumneavoastra cu privire la supozitiile expuse mai sus si, daca este cazul, alte ipoteze care mi-au scapat.
De ce sper ca imi veti raspunde? Pentru ca ati jucat un rol in incercarea presei de a ramane un Fat-Frumos al democratiei romanesti. Deocamdata, presa s-a dat de trei ori peste cap si s-a transformat intr-o broasca.
Colegii mei de generatie si de breasla care mai fac documentare pe teren (printre oamenii obisnuiti, nu printre politicieni) infrunta tot mai frecvent urmatoarea situatie: spre deosebire de trecutul apropiat, disponibilitatea oamenilor simpli de a vorbi in fata unui microfon a scazut, iar increderea lor in jurnalisti tinde spre zero. Raportul Freedom House privind libertatea presei, care mentioneaza in dreptul Romaniei (depasita chiar si de Bulgaria si de Italia) „partial libera”, este doar o oglindire a realitatii. Acea Realitate in care santajistii si agentii de influenta continua sa fie invitati si prezentati ca „analisti” credibili. De ce aveti incredere in astfel de oameni, doamna Corina Dragotescu? Nu vreau sa acuz, dar trebuie sa inteleg.
cu politete,
Vlad Mixich
luni, 2 mai 2011
Cum au cheltuit ilegal primariile din Capitala milioane de euro
Romania trebuie salvata!
9am.ro
2 Mai 2011 13:35:05
Curtea de Conturi: Primariile din Bucuresti au cheltuit ilegal peste 11 milioane de euro pe prime, sporuri, haine, ceasuri de aur si ambarcatiuni.
Primaria Capitalei, acuzata de un prejudiciu de 2 milioane de euro
Potrivit raportului Curtii de Conturi, in anul 2009, Primaria Capitalei a platit pentru un teren cu 7.094.000 de lei mai mult decat valoarea stabilita in Metodologia de calcul a evaluarii terenurilor aprobata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, relateaza Gandul.
Totodata, 1.000.000 de lei au fost cheltuiti "fara a avea la baza documente de aprobare a acestor cheltuieli din fonduri publice".
Prime si sporuri de un milion de euro la Primaria Sectorului 1
In 2009, Primaria sectorului 1 a acordat indemnizatii de dispozitiv, prime de Paste, bani pentru haine, sporuri de mobilitate si confidentialitate in valoare de un milion de euro. Inspectorii Curtii de Conturi sustin ca " banii nu au fost prevazuti in actele normative care reglementeaza drepturile salariale ale angajatilor" si au fost trecuti la capitolul prejudicii.
ALPAB - 1 milion de euro pe ceasuri din aur si ambarcatiuni
Cele mai grave nereguli au fost constatate la Administratia Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB). Potrivit raportului, destinatia a 3.570.000 de lei a fost schimbata, iar suma de 2.977.000 de lei s-a cheltuit pentru achizitionarea si punerea in functiune a 10 ceasuri stradale placate cu aur de 24 de karate, care nu au fost receptionate si montate la data controlului.
9am.ro
2 Mai 2011 13:35:05
Curtea de Conturi: Primariile din Bucuresti au cheltuit ilegal peste 11 milioane de euro pe prime, sporuri, haine, ceasuri de aur si ambarcatiuni.
Primaria Capitalei, acuzata de un prejudiciu de 2 milioane de euro
Potrivit raportului Curtii de Conturi, in anul 2009, Primaria Capitalei a platit pentru un teren cu 7.094.000 de lei mai mult decat valoarea stabilita in Metodologia de calcul a evaluarii terenurilor aprobata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, relateaza Gandul.
Totodata, 1.000.000 de lei au fost cheltuiti "fara a avea la baza documente de aprobare a acestor cheltuieli din fonduri publice".
Prime si sporuri de un milion de euro la Primaria Sectorului 1
In 2009, Primaria sectorului 1 a acordat indemnizatii de dispozitiv, prime de Paste, bani pentru haine, sporuri de mobilitate si confidentialitate in valoare de un milion de euro. Inspectorii Curtii de Conturi sustin ca " banii nu au fost prevazuti in actele normative care reglementeaza drepturile salariale ale angajatilor" si au fost trecuti la capitolul prejudicii.
ALPAB - 1 milion de euro pe ceasuri din aur si ambarcatiuni
Cele mai grave nereguli au fost constatate la Administratia Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB). Potrivit raportului, destinatia a 3.570.000 de lei a fost schimbata, iar suma de 2.977.000 de lei s-a cheltuit pentru achizitionarea si punerea in functiune a 10 ceasuri stradale placate cu aur de 24 de karate, care nu au fost receptionate si montate la data controlului.
vineri, 29 aprilie 2011
Botis si-a bagat si mama de 60 de ani in afaceri
Romania trebuie salvata!
29 Aprilie 2011 9am.ro
Mama fostului ministru Ioan Botis a fost asociata cu sotia acestuia intr-o firma pentru recalificarea fortei de munca, infiintata in anul 2005, cand Botis era de un an director executiv al AJOFM Bistrita-Nasaud, iar societatea a fost inregistrata tot la domiciliul acestuia.
Q Magazine a descoperit ca in afacerile de selectie si plasare a fortelor de munca a fost la un moment dat implicata insasi mama lui Nelu Ioan Botis, Ana Botis. La 60 de ani, aceasta a debutat in business intermediind angajarea somerilor din Bistrita-Nasaud.
Pe atunci fiul sau detinea deja de un an functia de director executiv al AJOFM Bistrita-Nasaud. Probabil tocmai acest aspect a convins-o atunci pe doamna Ana Botis sa se asocieze cu nora sa, Ligia Botis, sotia viitorului ministru, in firma CENTRUL DE ANGAJARE SI RECALIFICARE EUROTEHNOLOGIC SRL.
In 19 Aprilie s-a descoperit ca un ONG are sediul acasa la Ioan Botis, iar sotia ministrului este consilier la acelasi ONG pentru un proiect finantat din fonduri UE prin Ministerul Muncii.
Ioan Botis, cercetat de DNA
La o zi dupa, Ioan Botis si-a dat demisia din conducerea ministerului. Fostul ministru fiind anchetat acum de DNA.
Inspectorii ANI sustin ca sunt indicii temeinice ca fostul ministru al Muncii, Ioan Botis, ar fi savarsit infractiunea de conflict de interese, potrivit art.253 indice 1 Cod penal.
29 Aprilie 2011 9am.ro
Mama fostului ministru Ioan Botis a fost asociata cu sotia acestuia intr-o firma pentru recalificarea fortei de munca, infiintata in anul 2005, cand Botis era de un an director executiv al AJOFM Bistrita-Nasaud, iar societatea a fost inregistrata tot la domiciliul acestuia.
Q Magazine a descoperit ca in afacerile de selectie si plasare a fortelor de munca a fost la un moment dat implicata insasi mama lui Nelu Ioan Botis, Ana Botis. La 60 de ani, aceasta a debutat in business intermediind angajarea somerilor din Bistrita-Nasaud.
Pe atunci fiul sau detinea deja de un an functia de director executiv al AJOFM Bistrita-Nasaud. Probabil tocmai acest aspect a convins-o atunci pe doamna Ana Botis sa se asocieze cu nora sa, Ligia Botis, sotia viitorului ministru, in firma CENTRUL DE ANGAJARE SI RECALIFICARE EUROTEHNOLOGIC SRL.
In 19 Aprilie s-a descoperit ca un ONG are sediul acasa la Ioan Botis, iar sotia ministrului este consilier la acelasi ONG pentru un proiect finantat din fonduri UE prin Ministerul Muncii.
Ioan Botis, cercetat de DNA
La o zi dupa, Ioan Botis si-a dat demisia din conducerea ministerului. Fostul ministru fiind anchetat acum de DNA.
Inspectorii ANI sustin ca sunt indicii temeinice ca fostul ministru al Muncii, Ioan Botis, ar fi savarsit infractiunea de conflict de interese, potrivit art.253 indice 1 Cod penal.
miercuri, 27 aprilie 2011
Culmea tupeului! Parlamentarii au iniţiat un proiect de lege prin care nu ar putea fi daţi afară din vechile funcţii Mai mult: Culmea tupeului! Parlamentarii au iniţiat un proiect de lege prin care nu ar putea fi daţi afară din vechile funcţii - Ştiri interne | Libertatea.ro
Romania trebuie salvata!
libertatea.ro
27 Aprilie 2011, Ora 21:58
Mandatul de parlamentar nu durează la infinit şi pentru a-şi proteja viitorul, aleşii noştri s-au gândit la un proiect de lege, care le-ar permite ca, la terminarea mandatului, să revină pe funcţiile deţinute înainte şi să nu poată fi înlocuiţi vreme de doi ani, conform Ştirile ProTv.
Astfel, 16 aleşi PSD, PDL şi PNL au conceput un proiect de lege care să-i facă intangibili timp de doi ani, adică să nu poată fi demişi 24 de luni după ce s-au întors pe posturile cele vechi. Pentru mulţi dintre aceştia soluţia este minunată pentru că înainte de a ajunge în Parlament au ocupat funcţii de directori în instituţiile statului.
Guvernul le-a transmis deja parlamentarilor să nu-şi facă iluzii, pentru că le va respinge proiectul. Cu toate acestea, plenul Senatului urmează să-şi dea votul luni
Mai mult: Culmea tupeului! Parlamentarii au iniţiat un proiect de lege prin care nu ar putea fi daţi afară din vechile funcţii - Ştiri interne | Libertatea.ro
libertatea.ro
27 Aprilie 2011, Ora 21:58
Mandatul de parlamentar nu durează la infinit şi pentru a-şi proteja viitorul, aleşii noştri s-au gândit la un proiect de lege, care le-ar permite ca, la terminarea mandatului, să revină pe funcţiile deţinute înainte şi să nu poată fi înlocuiţi vreme de doi ani, conform Ştirile ProTv.
Astfel, 16 aleşi PSD, PDL şi PNL au conceput un proiect de lege care să-i facă intangibili timp de doi ani, adică să nu poată fi demişi 24 de luni după ce s-au întors pe posturile cele vechi. Pentru mulţi dintre aceştia soluţia este minunată pentru că înainte de a ajunge în Parlament au ocupat funcţii de directori în instituţiile statului.
Guvernul le-a transmis deja parlamentarilor să nu-şi facă iluzii, pentru că le va respinge proiectul. Cu toate acestea, plenul Senatului urmează să-şi dea votul luni
Mai mult: Culmea tupeului! Parlamentarii au iniţiat un proiect de lege prin care nu ar putea fi daţi afară din vechile funcţii - Ştiri interne | Libertatea.ro
sâmbătă, 23 aprilie 2011
Ei au «păpat» banii de autostradă!
Romania trebuie salvata!
libertatea.ro
Claudiu Pacearcă 22 Aprilie 2011, Ora 23:00
Epopeea autostrăzilor româneşti pare fără sfârşit. Recent, Ministerul Transporturilor a reziliat contractul cu constructorii tronsonului Bucureşti- Ploieşti, care face parte din autostrada Bucureşti- Braşov. Cifrele indică faptul că statul a făcut o afacere foarte proastă!
La tronsonul Bucureşti- Ploieşti, din cadrul autostrăzii Bucureşti- Braşov, lucra până de curând un antreprenoriat format din firmele Spedition UMB, PA&CO International, Euroconstruct Trading 98 şi Tehnostrade. Ministerul Transporturilor plătise antreprenorului suma de 671.121.460 de lei (peste 164 de milioane de euro), inclusiv TVA, conform unor date puse la dispoziţie ziarului Prahova de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri. Aceeaşi sursă indică faptul că CNADNR estimase costul total ai celor 42,5 kilometri de autostradă la suma de 702 milioane de lei, fără TVA (peste 172 de milioane de euro). Din cauza inflaţiei, costurile materialelor de construcţii au crescut, aşadar, antreprenorul a cerut o majorare de 25% a finanţării, ridicând costul total la 822 de milioane de lei, fără TVA (peste 200 de milioane de euro). Însă ministerul a rupt contractul cu antreprenorul, din cauza noilor pretenţii şi întârzierii sau abandonării lucrărilor de către una din firme. Conform ziarului Prahova, Euroconstruct ar fi principalul “vinovat”.
Şoseaua este gata în proporţie de 53,8%
Oficiali ai CNADNR au declarat ziarului Prahova că stadiul realizării şoselei e de 53,8%, deşi unii dintre constructori sunt cu lucrările aproape la zi şi există porţiuni unde a fost turnat chiar şi asfaltul. Ecuaţia indică faptul că lucrarea a fost plătită aproape în totalitate, deşi a fost materializată puţin peste jumătate! Astfel, Ministerul Transporturilor a parafat încă o afacere păguboasă: a plătit peste 670 de milioane de lei pentru o şosea la care s-a lucrat puţin peste 50%, în condiţiile în care finalizarea ei ar fi costat 822 de milioane de lei. Acum, autorităţile anunţă că în maximum o lună vor fi stabilite detaliile unei noi licitaţii. Termenul iniţial al finalizării acestui tronson era 15 decembrie 2011, noile condiţii şi noile termene pentru finalizare vor însemna alte zeci de milioane de lei plătite de minister şi alţi nervi pentru şoferii nerăbdători să aibă autostradă. Deşi au pierdut autostrada, cei trei regi ai şoselelor au câştigat binişor de pe urma contractelor cu statul pentru şoseaua dintre Bucureşti şi Ploieşti.
Dan Besciu (Euroconstruct)
Dan Besciu e unul dintre patronii Euroconstruct Trading 98. E cunoscut din vremea când avea restaurantul Golden Blitz, din Capitală. Conform ziarului Prahova, societatea lui Besciu ar fi principalul “vinovat”de rezilierea contractului. Deşi de segmentul de drum se ocupau mai multe firme, ar fi fost suficient ca una să calce pe bec pentru ca toate să fie trase la răspundere, întrucât companiile erau asociate într-un antreprenoriat. “Antreprenorul nu a mai realizat lucrări de mai bine de 16 luni”, se arată într-un comunicat al CNADNR.
Dorinel Umbrărescu (Spedition UMB şi Tehnostrade)
Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu controlează firmele Spedition UMB şi Tehnostrade. Companiile acestuia sunt cu lucrările aproape la zi, pe un sector important din Bărcăneşti autostrada fiind deja conturată. A fost turnat asfaltul, au fost realizate pasaje de traversare cu vehicule sau pentru animale pe sub autostradă şi au fost montate poduri. Ultima lucrare a fost montarea pasajelor pentru podul din Bărcăneşti, care trece peste DN1.
Costel Căşuneanu (PA&CO International)
Costel Căşuneanu, proprietarul PA&CO, e supranumit “regele asfaltului”. Alături de judecătorul Florin Costiniu şi de Marius Locic, Căşuneanu a fost reţinut anul trecut, 29 de zile, după o serie de audieri în dosarul senatorului Cătălin Voicu, arestat pentru trafic de influenţă. Numele Căşuneanu e cunoscut mai mult datorită lui Costeluş Căşuneanu, unul dintre fiii afaceristului, celebru pentru uşurinţa cu care cheltuieşte sute de mii de euro pe maşini scumpe.
Directorul liceului unde a învăţat Căşuneanu jr, amendat de instanţă
Fostul director al Colegiului Economic “Ion Ghica” din Bacău, Ovidiu Relu Cojocaru (foto), a primit o amendă de 5.000 de lei pentru comportament inadecvat în instanţă. Judecătoria Bacău a audiat martorii în procesul penal în care sunt trimişi în judecată 17 profesori acuzaţi că au falsificat situaţia şcolară a fiului omului de afaceri Costel Căşuneanu, Ionuţ Căşuneanu. În timpul şedinţei, Ovidiu Cojocaru a strigat: “Asta nu e judecată!”, a trântit o mapă pe care o avea la îndemână şi apoi a ieşit din sală. (Radu Nistor)
Au câştigat alte contracte în vestul ţării
Trei dintre cele patru companii care au pierdut contractul pentru autostrada Bucureşti-Braşov au câştigat licitaţii pentru construcţia unor tronsoane de autostradă din Coridorul IV paneuropean, din vestul ţării. Astfel, Spedition UMB şi Tehnostrade, în asociere cu Carena SpA Impresa di Costruzioni, va realiza lotul 1 din autostrada Timişoara- Lugoj pentru suma de 210,3 milioane de lei. Euroconstruct Trading 98, în asociere cu Astaldi SpA şi Astalrom, va realiza Lotul 4 din autostrada Orăştie-Sibiu, pentru 484,8 milioane de lei. Se zvoneşte că banii pentru aceste lucrări ar proveni din fonduri europene, constructorii fiind entuziasmaţi de faptul că UE ar deconta lucrările mult mai repede decât statul român.
Şi lucrările la şoseaua spre mare au fost oprite
Lucrările la şoseaua spre mare au fost oprite la jumătatea acestei luni de ministrul transporturilor. Anca Boagiu a anunţat că a reziliat contractul cu firma franceză care trebuia să execute un tronson din autostrada A2. Compania Colas ceruse 16 milioane de euro în plus şi prelungirea termenului cu 24 de luni pentru realizarea tronsonului de autostradă Cernavodă- Medgidia. Ministrul a anunţat că luna viitoare va fi organizată o altă licitaţie pentru atribuirea acestui contract, iar lucrările vor începe până la finele anului.
În Bărcăneşti s-a turnat asfalt
De mai bine de un an, pe segmentul realizat de Spedition UMB din Bărcăneşti al autostrăzii Bucureşti- Ploieşti, s-a turnat asfalt. Drumul ar fi numai bun de circulat dacă şi celelalte companii din antreprenoriat şi-ar fi terminat treaba la capătul dinspre Capitală şi dacă ministerul ar fi lăsat UMB să lege acest drum de centura Ploieştiului, prin podul care trece peste DN1.
libertatea.ro
Claudiu Pacearcă 22 Aprilie 2011, Ora 23:00
Epopeea autostrăzilor româneşti pare fără sfârşit. Recent, Ministerul Transporturilor a reziliat contractul cu constructorii tronsonului Bucureşti- Ploieşti, care face parte din autostrada Bucureşti- Braşov. Cifrele indică faptul că statul a făcut o afacere foarte proastă!
La tronsonul Bucureşti- Ploieşti, din cadrul autostrăzii Bucureşti- Braşov, lucra până de curând un antreprenoriat format din firmele Spedition UMB, PA&CO International, Euroconstruct Trading 98 şi Tehnostrade. Ministerul Transporturilor plătise antreprenorului suma de 671.121.460 de lei (peste 164 de milioane de euro), inclusiv TVA, conform unor date puse la dispoziţie ziarului Prahova de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri. Aceeaşi sursă indică faptul că CNADNR estimase costul total ai celor 42,5 kilometri de autostradă la suma de 702 milioane de lei, fără TVA (peste 172 de milioane de euro). Din cauza inflaţiei, costurile materialelor de construcţii au crescut, aşadar, antreprenorul a cerut o majorare de 25% a finanţării, ridicând costul total la 822 de milioane de lei, fără TVA (peste 200 de milioane de euro). Însă ministerul a rupt contractul cu antreprenorul, din cauza noilor pretenţii şi întârzierii sau abandonării lucrărilor de către una din firme. Conform ziarului Prahova, Euroconstruct ar fi principalul “vinovat”.
Şoseaua este gata în proporţie de 53,8%
Oficiali ai CNADNR au declarat ziarului Prahova că stadiul realizării şoselei e de 53,8%, deşi unii dintre constructori sunt cu lucrările aproape la zi şi există porţiuni unde a fost turnat chiar şi asfaltul. Ecuaţia indică faptul că lucrarea a fost plătită aproape în totalitate, deşi a fost materializată puţin peste jumătate! Astfel, Ministerul Transporturilor a parafat încă o afacere păguboasă: a plătit peste 670 de milioane de lei pentru o şosea la care s-a lucrat puţin peste 50%, în condiţiile în care finalizarea ei ar fi costat 822 de milioane de lei. Acum, autorităţile anunţă că în maximum o lună vor fi stabilite detaliile unei noi licitaţii. Termenul iniţial al finalizării acestui tronson era 15 decembrie 2011, noile condiţii şi noile termene pentru finalizare vor însemna alte zeci de milioane de lei plătite de minister şi alţi nervi pentru şoferii nerăbdători să aibă autostradă. Deşi au pierdut autostrada, cei trei regi ai şoselelor au câştigat binişor de pe urma contractelor cu statul pentru şoseaua dintre Bucureşti şi Ploieşti.
Dan Besciu (Euroconstruct)
Dan Besciu e unul dintre patronii Euroconstruct Trading 98. E cunoscut din vremea când avea restaurantul Golden Blitz, din Capitală. Conform ziarului Prahova, societatea lui Besciu ar fi principalul “vinovat”de rezilierea contractului. Deşi de segmentul de drum se ocupau mai multe firme, ar fi fost suficient ca una să calce pe bec pentru ca toate să fie trase la răspundere, întrucât companiile erau asociate într-un antreprenoriat. “Antreprenorul nu a mai realizat lucrări de mai bine de 16 luni”, se arată într-un comunicat al CNADNR.
Dorinel Umbrărescu (Spedition UMB şi Tehnostrade)
Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu controlează firmele Spedition UMB şi Tehnostrade. Companiile acestuia sunt cu lucrările aproape la zi, pe un sector important din Bărcăneşti autostrada fiind deja conturată. A fost turnat asfaltul, au fost realizate pasaje de traversare cu vehicule sau pentru animale pe sub autostradă şi au fost montate poduri. Ultima lucrare a fost montarea pasajelor pentru podul din Bărcăneşti, care trece peste DN1.
Costel Căşuneanu (PA&CO International)
Costel Căşuneanu, proprietarul PA&CO, e supranumit “regele asfaltului”. Alături de judecătorul Florin Costiniu şi de Marius Locic, Căşuneanu a fost reţinut anul trecut, 29 de zile, după o serie de audieri în dosarul senatorului Cătălin Voicu, arestat pentru trafic de influenţă. Numele Căşuneanu e cunoscut mai mult datorită lui Costeluş Căşuneanu, unul dintre fiii afaceristului, celebru pentru uşurinţa cu care cheltuieşte sute de mii de euro pe maşini scumpe.
Directorul liceului unde a învăţat Căşuneanu jr, amendat de instanţă
Fostul director al Colegiului Economic “Ion Ghica” din Bacău, Ovidiu Relu Cojocaru (foto), a primit o amendă de 5.000 de lei pentru comportament inadecvat în instanţă. Judecătoria Bacău a audiat martorii în procesul penal în care sunt trimişi în judecată 17 profesori acuzaţi că au falsificat situaţia şcolară a fiului omului de afaceri Costel Căşuneanu, Ionuţ Căşuneanu. În timpul şedinţei, Ovidiu Cojocaru a strigat: “Asta nu e judecată!”, a trântit o mapă pe care o avea la îndemână şi apoi a ieşit din sală. (Radu Nistor)
Au câştigat alte contracte în vestul ţării
Trei dintre cele patru companii care au pierdut contractul pentru autostrada Bucureşti-Braşov au câştigat licitaţii pentru construcţia unor tronsoane de autostradă din Coridorul IV paneuropean, din vestul ţării. Astfel, Spedition UMB şi Tehnostrade, în asociere cu Carena SpA Impresa di Costruzioni, va realiza lotul 1 din autostrada Timişoara- Lugoj pentru suma de 210,3 milioane de lei. Euroconstruct Trading 98, în asociere cu Astaldi SpA şi Astalrom, va realiza Lotul 4 din autostrada Orăştie-Sibiu, pentru 484,8 milioane de lei. Se zvoneşte că banii pentru aceste lucrări ar proveni din fonduri europene, constructorii fiind entuziasmaţi de faptul că UE ar deconta lucrările mult mai repede decât statul român.
Şi lucrările la şoseaua spre mare au fost oprite
Lucrările la şoseaua spre mare au fost oprite la jumătatea acestei luni de ministrul transporturilor. Anca Boagiu a anunţat că a reziliat contractul cu firma franceză care trebuia să execute un tronson din autostrada A2. Compania Colas ceruse 16 milioane de euro în plus şi prelungirea termenului cu 24 de luni pentru realizarea tronsonului de autostradă Cernavodă- Medgidia. Ministrul a anunţat că luna viitoare va fi organizată o altă licitaţie pentru atribuirea acestui contract, iar lucrările vor începe până la finele anului.
În Bărcăneşti s-a turnat asfalt
De mai bine de un an, pe segmentul realizat de Spedition UMB din Bărcăneşti al autostrăzii Bucureşti- Ploieşti, s-a turnat asfalt. Drumul ar fi numai bun de circulat dacă şi celelalte companii din antreprenoriat şi-ar fi terminat treaba la capătul dinspre Capitală şi dacă ministerul ar fi lăsat UMB să lege acest drum de centura Ploieştiului, prin podul care trece peste DN1.
miercuri, 20 aprilie 2011
Deşi străzile sunt neasfaltate, Oprescu dă 1,5 milioane de euro pentru copaci şi jardiniere în Centrul Istoric Mai mult: Deşi străzile sunt neasfaltate, Oprescu dă 1,5 milioane de euro pentru copaci şi jardiniere în Centrul Istoric - Ştiri interne | Libertatea.ro
Romania trebuie salvata!
libertatea.ro
19 Aprilie 2011, Ora 21:53
După ce a amânat asfaltarea străzilor din Centrul Vechi al Capitalei, Municipalitatea vrea să cheltuiască nu mai puţin de 1,5 milioane euro pentru a planta copaci, jardiniere şi a monta bănci pentru relaxare.
Trei zone din centrul vechi al Capitalei, respectiv Piaţa cu Flori, Piaţa Sf. Dumitru şi Piaţeta Lipscani vor fi amenajate şi dotate cu mobilier urban, potrivit site-ului b365.ro. Vor fi instalate 105 jardiniere din piatră naturală, 120 de bănci, dar şi 120 de coşuri de gunoi. În plus, contractul implică şi plantarea a 50 de copaci, instalarea a 400 de plăcuţe cu numerele imobilelor şi 72 de plăci cu denumirile străzilor. Durata investiţiei va fi de 61 luni.
Primarul general, Sorin Oprecsu, a declarat luni că reabilitarea străzilor din centrul vechi va fi terminată în luna iulie a acestui an.
libertatea.ro
19 Aprilie 2011, Ora 21:53
După ce a amânat asfaltarea străzilor din Centrul Vechi al Capitalei, Municipalitatea vrea să cheltuiască nu mai puţin de 1,5 milioane euro pentru a planta copaci, jardiniere şi a monta bănci pentru relaxare.
Trei zone din centrul vechi al Capitalei, respectiv Piaţa cu Flori, Piaţa Sf. Dumitru şi Piaţeta Lipscani vor fi amenajate şi dotate cu mobilier urban, potrivit site-ului b365.ro. Vor fi instalate 105 jardiniere din piatră naturală, 120 de bănci, dar şi 120 de coşuri de gunoi. În plus, contractul implică şi plantarea a 50 de copaci, instalarea a 400 de plăcuţe cu numerele imobilelor şi 72 de plăci cu denumirile străzilor. Durata investiţiei va fi de 61 luni.
Primarul general, Sorin Oprecsu, a declarat luni că reabilitarea străzilor din centrul vechi va fi terminată în luna iulie a acestui an.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)