marți, 2 august 2011

EXCLUSIV - Raportul Comisiei senatoriale privind anchetarea privatizarii PETROM a oglindit in 2007 toate nelegalitatile! Acest document nu a mai fost niciodata pus in dezbatere, ci ingropat la repezeala! Inca nu e tarziu pentru Justitie! (Documente)

Romania trebuie salvata!
Joi, 21 iulie 2011 16:00 | Scris de Adina A.STANCU - R.SAVALIUC



In urma cu sapte ani, in urma unei tranzactii extrem de controversate realizata in timpul mandatului guvernului PSD condus de Adrian Nastase, grupul austriac OMV a preluat o participatie de 51,01% din capitalul Petrom SA. In prima faza, OMV a cumparat de la stat 33,34% din actiuni pentru 669 de milioane de euro si apoi a majorat capitalul social cu 830,6 milioane de euro, ajungand la participatia de 51,01%.
Informarea SRI - Romania a pierdut cam 1 miliard de euro
Privatizarea Petrom, in 2004, a fost un subiect controversat, multi analisti din piata sustinand, la acea vreme, ca pretul platit de austrieci a fost mult prea mic. Totusi, la momentul vanzarii, Petrom avea pierderi de 240 de milioane de euro si peste 50.000 de angajati, in timp ce multi analisti spun ca anul trecut a avut un profit de peste 326 de milioane de euro cu jumatate din angajatii de acum sapte ani.
Privatizarea Petrom nu a ajuns sa fie elucidata, cu toate dedesubturile ei, in Justitie, pana la aceasta ora neexistand un rezultat concret al demersurilor procurorilor Parchetului General si nici al DNA. Putina lume mai tine minte ca privatizarea Petrom a facut, totusi, obiectul unor cercetari amanuntite realizate de catre Comisia de investigare a privatizarii acestui mare colos al economiei romanesti, comisie formata in 2006 din sapte senatori si ale carei lucrari au fost coordonate de actualul vicepresedinte al PRM, Marius Marinescu, pe atunci vicepresedinte si la comisia din Senat. Ei bine, concluziile acestei anchete senatoriale nu au fost date publicitatii, nu au fost puse in dezbatere la Parlament si, ca atare, in baza lor, Parchetul nu a avut cum sa mearga mai departe cu scormonirea tentaculelor politico-economice care au dus la aceasta privatizare cu iz de subminare a economiei nationale.
Lumeajustitiei.ro pune la dispozitia cititorilor si factorilor de decizie din Justitie acest raport, precum si un alt document extrem de important legat de privatizarea Petrom, INFORMAREA SRI numarul 12255 din 8 decembrie 2007 (vezi documentul atasat la finalul articolului) referitoare la acest proces de privatizare al S.N.P. Petrom. Mentionam ca concluziile raportului comisiei, constituit dupa o documentare cuprinsa in 17 bibliorafturi in interiorul careia s-a regasit si o ampla expertiza, evidentiaza efectele negative ale acestei privatizari, atat de ordin politic, cat si economic si social. Din punct de vedere politic a fost o moneda de schimb pentr aderarea la UE si o ocazie pentru „baietii destepti” din energie sa ingroape afacerile ubieoase realizate de-a lungul timpului cu PetromDin punct de vedere economic, Romania a pierdut cam 1 miliard de euro prin subevaluarea actiunilor.Comisia senatoriala a ajuns la concluzia ca adevarata valoare era de 7 miliarde de dolari. Evaluatorul de la acea vreme ajunsese insa doar la o valoare de 2 miliarde euroDin punct de vedere social, efectele negative s-au reflectat, spun specialistii, in pretul gazului natural la consumatorul casnic, care a ajuns sa plateasca, dupa privatizare, de trei ori mai mult.
Peste 400 de informari SRI ramase in aer!
In Informarea din 2007 a SRI se arata, negru pe alb, ca in perioada 2001-2002, PETROM a inceput sa inregistreze o scadere semnificativa a profitabilitatii si „un regres al activitatii pe anumite segmente”. In acest context, contractul de privatizare al S.N.P.Petrom a fost semnat in 23 iulie 2004, intre Ministerul Economiei si Comertului si compania austriaca OMV. La acea vreme, Petrom derula operatiuni de explorare, exploatare si distributie a retei de distributie a produselor petroliere in Ungaria, Republica Moldova, Kazacstan si India estimate la peste 200 milIoane de dolari SUA si era singurul operator al celor doua licente de explorare a „blocului” Neptun din Marea Neagra, dupa retragerea companiilor TOTAL FINA ELF-Franta si Connoco Philips SUA. In iunie 2002, au fost selectate 7 firme pentru a participa la licitatia publica internationala pentru alegerea consultantului de privatizare al Petrom, iar la data de 3 octombroie 2002, a fost desemnata castigatoare filiala britanica a CSFB in asociere cu ING Barring Ltd. S-a decis ca transferul proprietatii sa se acut catre un investitor strategic. SRI a mentionat ca „stabilirea valorii de piata a societatii nationale la privatizare - de numai 2,23 miliarde euro – a fost fundamentata pe cifrele/prognozele de pe piata de profil de la nivelul lunii mai 2003, fara o actualizare a acestora in perioada premergatoare privatizarii – necesara, insa, avand in vedere evolutiile semnificative inregistrate in domeniu pe parcursul anului 2003”.
Conform documentului, calculele la titei nu au mai fost refacute „astfel incat desi in anul 2003 tona de titei intern s-a vandut cu 169 dolari, pentru perioada 2004-2012 aceasta a fost evaluata la numai 155 dolari SUA”, iar in cazul gazelor naturale, cantitatea de 1000 mc a fost evaluata la un maxim de 75 dolari SUA pentru 2006 si 2007. Ulterior, SC. Petrom S.A. a vandut gazele naturale extrase din zacamintele autohtone la pretul de 130 dolari SUA/100 mc”.
Documentul SRI se apleaca si asupra ajustarilor legislative, a modificarilor aduse Legii Petrolului, care au permis si instrainarea de catre noul proprietar a unor active.
Compania OMV a devenit actionar majoritar al S.N.P. Petrom S.A. in decembrie 2004. In finalul informarii catre Comisia senatoriala, SRI subliniaza ca a semnalat disfunctii, riscuri si vulnerabilitati” pe tot parcursul etapelor de privatizare ale Petrom. Incepand cu anul 1998, au fost peste 400 de informari pana la data privatizarii, si 136 de informari in perioada 2002-2004.
Raportul Comisiei senatoriale evidentia si aspecte mai putin cunoscute cum ar fi despagubirile la care s-a obligat Statul Roman fata de cumparator!
Comisia senatoriala care a investigat conditiile de legalitate ale privatizarii PETROM, a realizat un raport (vezi documentul atasat la finalul articolului)care nu a mai fost supus niciodata dezbaterii in Parlament, motiv petru care se poate conchide ca politicul a avut tot interesul sa stinga acest subiect si sa-l lase fara urmari in Justitie. In acest Raport pe care vi-l prezentam in format pdf, fila cu fila, senatorii au sesizat si aspecte mai putin cunoscute publicului pana acum, cum ar fi prevederile referitoare la obligatiile postprivatizare ale vanzatorului, extrem de dubioase, cum ar fi Angajamentul de despagubire privind Mediul”.„Prin acest angajament, Statul Roman este obligat ca pe o perioada de 15 ani sa despagubeasca in totalitate cumparatorul pentru orice pretentii in legatura cu poluarea anterioara a mediului, iar pe o perioada de 30 de ani sa despagubeasca cumparatorul in totalitate pentru orice pretentii in legatura cu abandonarea si scoaterea din functiune a sondelor abandonate, oprite, inchise sau care asteapta sa fie abandonate. Statul roman isi asuma responsabilitati si eventuale cheltuieli de remediere si/sau despagubiri fara o limita valorica in masura in care sunt pretinse de catre terti sau autoritati de mediu ca efect al poluarii istorice. De remarcat ca aceste responsabilitati s-au sumat fara a avea date concrete cu privire la volumul acestor lucrari si mai ales a cosnturilor aferente, care pot fi nelimitate. La data elaborarii prezentului RAPORT, din informatiile pe care le detinem, Compania Petrom-OMV a inregistrat obligatia statului roman de a achita suma de 363 milioane euro, pentru lucrarile de mediu deja realizate”.
Un alt episod interesant din Raport priveste situatia terenurilor PETROM aflate in clarificare la data privatizarii, senatorii concluzionand ca acestea, in marea lor majoritate, „sunt situate in mediul urban unde dinamica preturilor cunoaste o crestere exponentiala, in mod cert se va inregistra o diferenta semnificativa, intre valoarea reala de piata pretul prevazut in contractul de privatizare”. In opinia comisiei, aceste prevederi care au obligat Statul Roman la vanzarea actiunilor rezultate ca urmare a majorarii capitalului social cu terenurile aferente au reprezentat in fapt „TRECEREA IN PROPRIETATEA COMPANIEI A UNOR TERENURI SUBEVALUATE”. De aici, calculand doar cu o diferenta de doar 100 euro metrul patrat a iesit o suma frumusica: 2 miliarde de euro la 2000 de hectare ale Petrom la data privatizarii care s-au evaporat prin simplele prevederi sus mentionate!
CONCLUZIE: „Cum valoarea Companiei SNP Petrom S.A. a fost estimata tinandu-se cont si de datoriile acumulate, anularea ulterioara a acestora de catre Guvern, prin contractul pe privatizare, fara a modifica pretul de oferta, reprezinta prejudiciu adus statului roman”!
Raportul Comisiei senatoriale finalizat in noiembrie 2007 reprezinta un document care, in orice tara civilizata, care tine la economia ei, la valorile ei, ar fi fost temelia de pornire a unei ample anchete care sa fi tras la raspundere toti factorii decidenti responsabili de aceasta privatizare. Dar, ca un facut, privatizarea Petrom a ramas un subiect tabu, disecat si paradisecat doar in mass media. Poate ca, totusi, in ceasul al 12-lea, cineva se va sesiza si va avea curajul de a duce pana la capat un act de justitie contaminat de prea multe interese la varf si prea mult dezinteres fata de cetatean.

Ba!!!

Romania trebuie salvata!

Dar, chiar se doarme in tara asta! Astia au dat pe companie 669mil euro si acum vor inapoi 600? Dupa ce si-au luat profit de 1000 de ori mai mult decat au investit si vor si banii inapoi pe care i-au platit la achizitionarea companiei? Pei pentru cine mai sunt banii astia? Tot pentru PSD sau pentru PDL de data asta, un asa tun de final!

Lume nu te mai trezesti odata?

Cum a ajuns statul roman sa fie dator catre Petrom cu circa 600 de milioane de euro​

Romania trebuie salvata!
hotnews.ro
Marţi, 2 august 2011, 13:04


Statul roman este dator companiei OMV Petrom cu circa 2,46 miliarde de lei (aprox.600 de milioane de euro). De altfel, chiar in raportul financiar pe 2010, se arata ca aceasta este suma totala estimata pe care Petrom o revendica de la stat pentru unele cheltuieli de mediu. Intr-o prima faza, Ministerul Mediului analizeaza posibilitatea de a returna companiei OMV Petrom 91,6 milioane de lei, fara TVA, reprezentand costuri de decontaminare a mediului. La solicitarea HotNews.ro, Ministerul Mediului a precizat ca a fost infiintat un comitet de avizare care trebuie sa ia o decizie cu privire la plata celor 91,6 milioane de lei. In cazul in care se va ajunge la o disputa intre cele doua parti, cazul va fi solutionat de catre Curtea Internaţională de Arbitraj la Paris, precizeaza Ministerul Mediului. 

Pentru plata acestor obligatii nu exista un termen limita, sustin surse din domeniu. Trebuie precizat ca in 2004 cand a cumparat Petrom, OMV a platit pentru 33,34% din acţiuni suma de 669 milioane euro. Dupa aceea, a majorat capitalul social cu 830,6 milioane euro si astfel a ajuns sa detina 51% din actiuni. In total, Petrom a ajuns sa coste 1,5 miliarde de euro.

Petrom: Pentru inchiderea sondelor, statul datoreaza aproape 2 miliarde de lei, iar pentru obligatiile de mediu de la Doljchim 466 milioane de lei

  • Conform contractului de privatizare, OMV Petrom are obligaţia de a închide sondele care sunt abandonate şi care urmează să fie scoase din funcţiune, se arata intr-un raport pe 2010 privind situatia financiara a Petrom. "Aceste cheltuieli vor fi recuperate de la statul român, întrucât acestea se referă la activităţi de explorare şi producţie efectuate înaintea procesului de privatizare a OMV Petrom în 2004. Ca urmare, OMV Petrom S.A. a înregistrat datorii estimate cu dezafectarea şi respectiv creanţe de la statul român în sumă de 1.992,84 milioane lei la 31 decembrie 2010 (2009: 1.835,22 milioane RON). De asemenea, OMV Petrom S.A. a înregistrat creanţe de la statul român referitoare la obligaţiile de mediu în E&P, Rafinare şi Doljchim în sumă de 466,11 milioane RON (2009: 537,46 milioane RON) întrucât acestea existau înaintea procesului de privatizare a OMV Petrom S.A", se mai arata in raport.

OMV Petrom a înaintat două notificări prin care solicită rambursarea costurilor de decontaminare a mediului, în sumă de 91,68 milioane RON. Până în prezent, statul român nu a plătit sumele solicitate. Procedurile contractuale de rambursare sunt în desfăşurare.

Contactat de HotNews.ro, Ministerul Mediului confirma ca a primit cele doua notificari, una in 2009 si cealalta in 2010.

  • Precizare: Ministerul Mediului a furnizat HotNews.ro raspunsuri partiale. De exemplu, nu a raspuns in cat timp si in ce mod trebuie platite toate aceste sume.

"În temeiul art. 2.1 din Anexa P la Contractul de privatizare nr. 5/2004, S.C. OMV Petrom S.A. a transmis notificări de pretenţie către Ministerului Mediului şi Pădurilor, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în perioada 2009 şi 2010", arata Ministerul Mediului.

  • Notificarea pretenţiei nr. 971/20.11.2009 pentru obiectivul Închiderea celor două batale de şlamuri fosfo-amoniacale de pe platforma Combinatului Doljchim Craiova, în valoare de 30.252.175,84 lei (exclusiv TVA), echivalentul a 7.198.120,94 euro;
  • Notificarea pretenţiei nr. 118/26.03.2010, pentru obiectivul Ecologizarea celor două batale interioare din cadrul Rafinăriei Petrobrazi, în valoare de 61.431.494,04 lei (exclusiv TVA), echivalentul a 15.315.786,79 euro.

Abia la inceputul anului, s-a contituit un comitet la nivelul ministerului care sa analizeze aceasta problema. In cadrul Ministerului s-a constituit prin Ordinul 97/18.01.2011, completat prin Ordinul 978/28.02.2011, Comitetul de avizare/aprobare pentru probleme de mediu “Petrom”, pentru punerea în aplicare a prevederii art. 20, alin (6) din Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea SNP Petrom SA, organism specializat care funcţionează pe lângă Ministerul Mediului şi Pădurilor, ce a preluat îndatoririle Vânzătorului cu privire la problemele de mediu prevăzute în Contractul de privatizare nr. 5/2004 a SNP „Petrom” SA", arata Ministerul Mediului.

În cadrul acestui Comitet sunt analizate, verificate şi dezbătute cele doua notificari. Comitetul are trei variante de decizii: plata totala, plata partiala sau refuzul platii.

  • Conform Ordinului nr.97/2011 „aprobă plata totală/parţială sau refuzul costurilor solicitate pentru pierderile de mediu suferite de S.C. OMV Petrom S.A., rezultând din contaminarea istorică...”, iar conform art.8, alin. (6) „Decizia finală a Comitetului de aprobare se semnează de Preşedintele acestuia şi se supune aprobării Guvernului prin hotărâre a Guvernului.”
Conform contractului de privatizare 5/2004, disputele pot fi solutionate definitiv de către Curtea Internaţională de Arbitraj, un astfel de proces urmand sa aiba loc la Paris.


Ce prevede contractul de privatizare 5/2004 in privinta soluţionarii disputelor
  • „7.1 Soluţionarea disputelor 7.1.1 Orice dispută sau neînţelegere care ia naştere din sau în legătură cu prezentul Contract, inclusiv, fără a se limita la, orice dispută cu privire la încheierea sa, valabilă, existenţa, nulitatea, încălcarea, încetarea sau nevalabilitatea Contractului (denumită „Dispută” în cadrul acestei secţiuni 7 (Soluţionarea Disputelor), care nu poate fi soluţionată pe cale amiabilă în termen de 180 (una sută optzeci) de Zile Calendaristice de la notificarea transmisă de oricare dintre Părţi privind potenţiala Dispută va fi soluţionată definitiv de către Curtea Internaţională de Arbitraj CIC conform Regulilor de Arbitraj CIC. Partea care cere iniţierea procedurii arbitrale va transmite celeilalte Părţi o notificare scrisă cu privire la iniţierea procedurii.
  • 7.1.2 Arbitrajul se va desfăşura la Paris, Franţa în limba engleză, iar tribunalul arbitral va fi format din 3 (trei) arbitri numiţi în conformitate cu Regulile CIC.”

miercuri, 20 iulie 2011

Titus Corlăţean a spart 9.000 € pe 10 călătorii Mai mult: Titus Corlăţean a spart 9.000 € pe 10 călătorii

Romania trebuie salvata
Grossu Dan 20 Iulie 2011, Ora 00:00


Conform unei analize realizate de impactnews, senatorul cu cele mai multe deplasări în străinătate, în sesiunea parlamentară septembrie 2010 - iulie 2011, este preşedintele Comisiei de politică externă, Titus Corlăţean (PSD). El conduce şi în clasamentul aleşilor care au cheltuit cel mai mult în peregrinările peste hotare, suma celor zece călătorii, plătite din banii publici fiind de 37.882 de lei, aproximativ 9.000 de euro. Iată care este topul celor mai plimbăreţi cinci senatori!

  1. Titus Corlăţean (PSD) - 9.000 de euro, zece deplasări
  2. Richard Badea (PDL) - 8.000 de euro, şase deplasări
  3. Georgică Severin (PSD) - 4.700 de euro, două deplasări
  4. Varujan Vosganian (PNL) - 3.800 de euro, trei deplasări
  5. Alexandru Mocanu (PDL) - 3.500 de euro, două deplasări

Cea mai costisitoare «plimbare» a costat 3.500 de euro

Conform impactnews, cea mai costisitoare deplasare în străinătate a fost făcută de senatorul Richard Badea (PDL), care a participat la Sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Călătoria a durat 11 zile şi a cuprins patru ţări - Belgia, Portugalia, Franţa şi Cehia - şi a costat cam 3.500 de euro. Pe locul doi s-a aflat Emilian Frâncu (PNL), care a petrecut nouă zile în Panama, la a 12-a adunare a Uniunii Interparlamentare şi a Reuniunilor Asociate, pentru care s-au plătit aproximativ 3.000 de euro.


Liber la cuvânt | Oprescu, doctor în poduri Mai mult: Oprescu, doctor în poduri - Ştiri interne | Libertatea.ro

Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
Florian Bichir 20 Iulie 2011, Ora 00:00



Mai iute de picior, Dan Diaconescu l-a făcut praf pe primarul Sorin Oprescu. Timp de 8 ore, fără pauză, mogulul OTV a dat publicităţii zeci şi sute de nereguli din Primăria Capitalei. Pe multe nu le ştiam, semn că Diaconescu chiar şi-a luat în serios candidatura politică şi a pus tunurile pe contracandidaţi. Una din boacăne, cea cu podul, o cunoşteam, dar o ţineam la ciorap. Din simplul motiv că l-am mai “muşcat” pe marele edil Oprescu şi n-aş dori ca scriind despre potlogăriile lui să pară o campanie orchestrată. Potlogăria cu podul Basarab e foarte simplă. Dar e bine să o aducem la cunoştinţa cititorilor. Investiţia - cea mai mare a municipalităţii bucureştene de după Revoluţie - a fost de 200 de milioane de euro pentru doi kilometri de pod. Inaugurarea s-a făcut cu o pompă rar întâlnită şi cu un Oprescu în formă de zile mari: avea o figură de parcă dezvelea Empire State Building în Manhattan. La nici câteva zile, a venit duşul rece: chinezii au inaugurat cel mai lung pod din lume situat deasupra mării, Jiaozhou Bay, care are 41,6 kilometri şi leagă oraşul-port Qingdao, din estul ţării, de insula Huangdao. Nu-i vorbă, nu putem să ne punem cu Marea Chină, cu colosul galben. Altceva e interesant. Construcţia podului a început în mai 2007, iar costurile s-au ridicat la 2,3 miliarde de dolari. Un calcul simplu arată că la chinezi kilometrul - construit pe apă, reţineţi - a costat 54 de milioane de dolari, iar la noi a depăşit suta de milioane de euro! Tipic româneşte, oprescian! Aceleaşi preţuri umflate se regăsesc şi la stadion. Am uitat să vă spun că pe podul lui Oprescu au apărut deja gropile. Lasă, că are pulimea, cum zice Oprescu, bani!


duminică, 17 iulie 2011

Justiţia în statul de drept (im)perfect Procurorul din cazul ALRO, promovat şef în Parchetul General

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro



În ultimii şase ani, Parchetul, DNA şi mai nou ANI şi ANAF au devenit principalii producători de show mediatic, care la anumite intervale de timp - atunci când puterea pedelistă are nevoie - schimbă agenda dezbaterilor publice. Dincolo de faptul că, în multe dintre cazurile celebre care au făcut deliciul publicului amator de justiţie televizată, nu a fost vorba despre trimiteri în judecată sau condamnări, ci s-a urmărit doar distrugerea reputaţiei unor oameni politici (vezi cazurile Teodor Atanasiu, Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru, Zsolt Nagy, Decebal Traian Remeş, etc.), poate ar trebui să ne uităm cu mai multă atenţie cum sunt răsplătiţi procurorii care acceptă să instrumenteze genul acesta de dosare contrafăcute.
Actuala putere, reprezentată de Traian Băsescu şi PDL, a descoperit o nouă modalitate prin care răsplăteşte procurorii obedienţi regimului: promovarea la conducerea unor structuri din Procuratură, prin împuternicire sau prin delegare. Şmecheria cu şefia prin împuternicire sau delegare funcţionează de minune! Procurorii buni executanţi ai ordinelor politice, numiţi în diverse funcţii prin delegare sau împuternicire pentru perioade de şase luni, lucrează cu sabia lui Damocles deasupra capului. Fireşte că aceşti oameni, având în permanenţă de ales între a fi concediaţi şi a-şi păstra funcţia, vor accepta să facă orice dosar de tip vodevil, li se va cere, vor "executa" mediatic pe oricine li se va indica, doar pentru a mai primi încă o prelungire a delegării sau a împuternicirii la conducerea diverselor structuri din Parchet sau DNA.
De pildă, la începutul lunii iunie, Marius Iacob a fost numit cu delegaţie prim-adjunct al procurorului general. Da, exact! Este vorba despre procurorul Marius Iacob, autorul unor răsunătoare eşecuri în dosare cu greutate: de la cel cu Elodia până la unul din dosarele lui Sorin Ovidiu Vîntu sau de la dosarul tragicului incendiu de la Maternitatea Giuleşti (dosar în care procurorul Iacob a minţit fără nicio urmă de jenă că există imagini filmate cu asistenta incriminată intrând într-o încăpere din spital cu un tort în mână, acolo unde urma să îşi sărbătorească ziua de naştere) până la plângerea penală depusă împotriva Robertei Anastase pentru fraudarea votului la legea Pensiilor, plângere penală pe care procurorul Iacob o ţine la sertar de aproape un an de zile.
Şi mai interesant este faptul că în locul lui Marius Iacob, tot la începutul lui iunie, la şefia Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General a fost numit procurorul Horia Valentin Şelaru, fost consilier al Laurei Codruţa Kovesi. Reamintim că Şelaru este procurorul care a instrumentat cazul ALRO, dând un NUP precipitat, imediat după ce Traian Băsescu a fost reales preşedinte, în iarna lui 2009. Atunci au primit un certificat de bună purtare sub forma unui NUP categoric trei dintre persoanele cele mai importante din dosar: Elena Udrea, Dorin Cocoş şi Theodor Stolojan.
Nu ar trebui să ne mai mire nimic din ceea ce se întâmplă în justiţia românească. În fond, nu era Monica Macovei - vestala justiţiei pedelisto-băsescine - cea care (spun chiar foşti consilieri ai domniei sale) afirma în 2005 că are nevoie de nulităţi controlabile în Parchetul General şi la DNA?! Din tot ceea ce s-a întâmplat din 2007, de când Monica Macovei a plecat de la Ministerul Justiţiei şi până acum, putem trage concluzia că doamna Macovei şi-a dus misia la capăt cu succes. Pare să fi găsit destule nulităţi controlabile, pe care le-a lăsat "moştenire" şi succesorilor săi.

Publicat Vineri, 15 iulie 2011Cristina Horvat

Din ce mai câştigă bani parlamentarii: de la salarii de profesor la milioane de euro pe bursă Mai mult: Din ce mai câştigă bani parlamentarii: de la salarii de profesor la milioane de euro pe bursă - Reportaj | Libertatea.ro

Romania trebuie salvata!
libertatea.ro
16 Iulie 2011, Ora 22:41




În medie, un parlamentar câştigă 55.000 lei pe an. Cele două sesiuni parlamentare durează nouă luni din an, iar timpul efectiv de lucru la Parlament este de cel mult trei zile pe săptămână, pentru că joi comisiile sunt paralizate de absenteism, iar vineri şi sâmbătă aleşii merg în colegii, arată un studiu realizat de mediafax.

Astfel, la o slujbă efectivă de cel mult 90 de zile pe an, un parlamentar este plătit, în medie, cu 600 lei pe zi.
Însă cea mai mare parte a senatorilor şi deputaţilor nu trăiesc doar din indemnizaţia de la Parlament. Peste trei sferturi dintre ei îşi rotunjesc veniturile din salarii obţinute la catedră, în spitale sau Consilii de Administraţie, din închirieri de locuinţe sau spaţii comerciale, din speculaţii şi investiţii la bursă.

De la profesori de 7.000 lei/an la notari de 150.000 euro/an

Prima modalitate de rotunjire a veniturilor parlamentarilor, însă cea mai modestă, este predarea la universităţi sau practicarea meseriei de bază, în paralel cu activitatea parlamentară.
Nicolae Bănicioiu este şi asistent universitar la UMF Bucureşti, de unde mai câştigă 14.549 lei pe an. Eugen Bădălan este, de asemenea, cadru universitar la o universitate sibiană, obţinând un venit de 28.835 lei anual. Cătălin Croitoru este profesor la Universitatea Dimitrie Cantemir, de unde câştigă 7.000 lei pe an.
El este coleg cu Cristian Dumitrescu, acesta obţinând însă un venit anual de 87.000 lei, cu William Brânză, care câştigă, ca lector, tot 7.000 lei pe an.
Sulfina Barbu predă, ca lector, la două universităţi, câştigând însă doar 2.500 lei pe an. Ecaterina Andronescu, rector al Universităţii Politehnice Bucureşti, câştigă 43.000 lei pe an.
Tot prin predare de cursuri îşi mai rotunjesc veniturile Vasile Bleotu ( 14.721 lei pe an de la UCPC Bucureşti), Gheorghe Ialomiţianu (25.138 lei pe an, fiind conferenţiar universitar), Dan Ilie Morega (167.880 lei, ca profesor universitar), Adrian Năstase (49.000 lei pe an, de la două universităţi), Eugen Nicolăescu (15.000 lei pe an, ca lector), Petru Filip (65.000 lei pe an, el predând la trei universităţi), Doina Burcău (profesor director la un liceu bucureştean, de unde câştigă 25.000 lei pe an), Constantin Chirilă (6.500 lei anual, ca profesor la o universitate din Constanţa), Dan Radu Ruşanu (26.000 lei anual), Tudor Udriştoiu (85.000 lei anual, ca profesor la UMF Craiova), Mircea Cinteză (107.000 lei pe an, de la două universităţi).
Sub o formă similară, sunt câţiva senatori şi deputaţi care mai obţin un ban în plus tot din educaţie, prin coordonare de proiecte şi lucrări. Ioan Burnei este şef de lucrări la Facultatea de Farmacie din Oradea, de unde câştigă 18.000 lei anual. Doina Burcău este coordonator de proiect la Colegiul "Gheorghe Lazăr", de unde mai obţine aproape 10.000 lei pe an. Mircea Cinteză, în schimb, obţine din câteva contracte de cercetare 200.000 lei şi 174.000 euro. Stelian Fuia a obţinut 51.250 lei anul trecut, fiind cercetător ştiinţific.
Există, de asemenea, posibilitatea practicării meseriei de bază şi a activării în unele instituţii de profil. Eugen Bădălău, de exemplu, mai câştigă 14.000 lei ca membru titular al AOSR. Vasile Bleotu, ca director economic la FGDB Bucureşti, mai încasează 312.703 lei. Petru Movilă mai câştigă 36.500 lei de la spitalul Sfântul Spiridon. Mate Andras, ca avocat, a câştigat în ultimul an 95.000 lei. Mircea Cinteză a realizat, ca Persoană Fizică Autorizată, venit anual de 69.000 lei.
Mircea Diaconu a luat din drepturi de autor 30.000 lei, iar ca director la Teatrul Nottara 60.000 lei. Ioan Ghişe, ca manager la un patronat al medicilor, a câştigat 173.000 lei. Sergiu Nicolaescu a câştigat, ca regizor şi din drepturi de proprietate intelectuală, 280.000 lei. Şerban Rădulescu, medic şef de secţie şi profesor, a câştigat anual 36.000 lei. Dan Radu Ruşanu şi-a rotunjit şi el veniturile, ca membru în Camera Auditorilor Financiari, cu 13.000 lei. Cristian Ţopescu, realizator de emisiuni, a încasat doar 48.000 lei. Tudor Udriştoiu a realizat un venit suplimentar de 65.000 lei din drepturi de proprietate intelectuală, adăugat la salariul anual de 38.000 lei, ca medic. Mircea Cinteză a câştigat, tot din drepturi de proprietate intelectuală, 30.000 lei.
Tot din drepturi de autor a câştigat şi Varujan Vosganian suma de 26.000 lei, care s-a adăugat celei cuvenite ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, de 50.000 lei.
Recordul la venituri din practicarea profesiei îl deţin Gyorgy Frunda, care a obţinut, ca avocat, 348.000 lei în ultimul an fiscal, şi Tudor Chiuariu, cu un venit de 380.000 lei, tot ca avocat. Cei mai profitabili notari sunt Emanuela Mitrea, cu un venit anual de 686.000 lei, şi Cristian Dumitrescu, cu un venit anual de 441.552 lei. Bogdan Ciucă, în schimb, tot ca notar public, a câştigat doar 120.000 lei.
Există, de asemenea, unii parlamentari care câştigă din activităţi conexe: agricole sau independente. Adrian Năstase, de exemplu, a câştigat în ultimul an fiscal 295.000 lei din produse agricole. Adrian Mocanu, tot din activităţi agricole - 105.000 lei. Tot el a primit la nuntă, ca dar, 33.400 euro şi 205.000 lei. Eugen Bejinariu a câştigat din activităţi independente 20.000 lei, Daniel Buda a câştigat din cesionarea unui contract nu mai puţin de un milion de euro.

Închirierea, afacere de 100.000 euro/an

A doua sursă de venituri suplimentare o constituie închirierea de spaţii şi locuinţe sau din cedarea folosinţei unor bunuri.
Tudor Udriştoiu a declarat venituri din închirieri de 30.000 lei, Bogdan Ciucă - 170.000 lei, Cristian Dumitrescu - 83.000 lei, Daniel Buda - 15.000 lei, Ion Burnei - 100.000 euro, William Brânză - 108.000 euro, Anghel Iordănescu - 208.000 lei, Gheorghe Marcu - 76.000 lei, Ioan Oltean - 60.000 lei, Florea Damian - 6.000 euro, Eugen Bejinariu - 145.723 lei, Luminiţa Plăcintă - 111.000 lei, Gabriel Oprea - 450.000 lei.
Cristian Boureanu a câştigat, tot din închirieri, 55.000 de lei, plus alte câte 5.000 euro lunar, chiria percepută pentru apartamentul din New York.

Acţiunile parlamentarilor, zeci de milioane de euro

Altă sursă de venituri, la care apelează cam jumătate dintre parlamentari, o constituie plasamentele şi investiţiile fie în acţiuni sau părţi sociale, fie prin intermediul unor împrumuturi.
În această categorie intră şi jucătorii la bursă, însă nu în toate cazurile investiţiile au fost în totalitate câştigătoare. De exemplu, Verestoy Attila, deşi a câştigat din speculaţiile bursiere sume considerabile, are în prezent un portofoliu care valorează mai puţin, la bursă, decât la vremea achiziţiei acţiunilor. Astfel, portofoliul lui Verestoy este evaluat la 36.698.185 lei, pierderea raportată fiind de aproape 1,4 milioane lei.
Recordul absolut, ca sumă investită, este deţinut de Robert Negoiţă, care declară peste 52 milioane de lei în acţiuni şi părţi sociale.
Campionul jocului la bursă este însă Verestoy Attila, cu plasamente de peste 10 milioane lei, pe lângă portofoliul amintit, de aproape 37 milioane lei. Verestoy a înregistrat din transferarea unor valori mobiliare peste 10,5 milioane de lei profit. De asemenea, venitul asigurat de dividendele din portofoliul BVB a fost de 680.000 lei, iar prin vânzarea unor unităţi de fond a mai câştigat 1,2 milioane de lei.
Şi Silviu Prigoană are investiţii evaluate la 10 milioane lei, însă puţine din acestea sunt speculaţii bursiere.
Şi Gyorgy Frunda a mers pe varianta cu plasamente în acţiuni şi/sau părţi sociale de peste 6,5 milioane lei, pentru el investiţia dovedindu-se una benefică, având în vedere că în ultimul an fiscal a încasat dividende în valoare de 2.330.000 lei.
Luminiţa Plăcintă, de asemenea, are o avere investită în plasamente financiare: aproape 4 milioane de lei, de pe urma cărora a încasat în ultimul an dividende de 400.000 lei. Florea Damian declară şi el acţiuni în valoare de peste 3 milioane de lei, iar Cristian Boureanu are şi el un milion de lei investiţi în acţiuni.
Relu Fenechiu are acţiuni în valoare de 338.000 lei, din care a câştigat ca dividende aproximativ 2 milioane de lei. Eduard Martin a investit în acţiuni şi împrumuturi 420.000 lei, de pe urma cărora a câştigat dividende în valoare de 1.300.000 lei. Dan Radu Ruşanu declară acţiuni şi plasamente de 600.000 lei, Georgică Severin - 300.000 lei, Ion Toma - 178.000 lei, de pe urma cărora dividendele i-au asigurat un venit de 136.000 lei.
La aceeaşi sursă au apelat şi Petru Călian, care a obţinut dividende de 98.000 lei, Nini Săpunaru, care a obţinut dividende de 158.000 lei, Daniel Chiţoiu, care are plasaţi în acţiuni 280.000 lei, Cristian Dumitrescu - 110.000 lei, Mircea Irimescu - 42.000 lei, Dan Ilie Morega - 650.000 lei, Victor Boiangiu - 950.000 lei. Şi pentru Nicolae Moga investiţiile în acţiuni au fost profitabile, el declarând dividende de 244.000 lei.
De asemenea, un bun jucător la bursă este şi Gheorghe Albu: acţiunile deţinute sunt cotate la 2.350.000 lei, el declarând venituri din dividende de 59.000 lei şi din tranzacţii bursiere de 391.429 lei.
Radu Berceanu deţine acţiuni şi părţi sociale în valoare de 350.000 euro şi 300.000 lei. Dan Voiculescu are acţiuni de aproape 450.000 lei, Viorel Arcaş are acţiuni de aproape 100.000 de euro, Culiţă Tărâţă - 500.000 lei, Ioan Oltean - 273.000 lei, Gheorghe Marcu - 120.000 lei, Adrian Mocanu - 240.000 lei.

Milioane de euro date împrumut şi proprietăţi de cel puţin patru case

Pe lângă aceste plasamente pe piaţă, există şi parlamentari care preferă împrumuturile acordate cu titlu personal.
Dan Voiculescu deţine recordul absolut în ceea ce priveşte sumele pe care le-a dat ca împrumuturi: peste 13 milioane de lei şi 850.000 de euro.
Mircea Andrei declară că are de recuperat împrumuturi de peste 4,6 milioane de euro. Gabriel Mutu a dat ca împrumut sume de aproape 2 milioane lei. Luminiţa Plăcintă are de încasat din împrumuturile pe care le-a acordat 1,2 milioane lei. David Cristian a ales o metodă similară de a-şi proteja banii: are 190.000 de euro împrumutaţi. Trifon Belacurencu a dat şi el cu împrumut 100.000 de lei, Viorel Arcaş - 150.000 euro, Nicolae Moga - 525.000 lei, Ioan Holdiş - 400.000 lei.

Alţi parlamentari au ales să plaseze banii (şi) în terenuri şi locuinţe

Şi la acest capitol tot Robert Negoiţă este campion, el declarând câteva zeci de terenuri şi câteva sute de apartamente.
Silviu Prigoană (cu peste zece terenuri şi aproape tot atâtea imobile), Mircea Andrei (cu nouă imobile şi zece terenuri), Culiţă Tărâţă (cu terenuri de zeci de hectare şi şase case), Petru Filip (cu şase terenuri şi trei case), Anghel Iordănescu (cu mai bine de zece terenuri şi şase case), Gyorgy Frunda (cu şase terenuri şi şase imobile), Mircea Cinteză (şapte terenuri), Dan Radu Ruşanu (opt terenuri), Georgică Severin (15 terenuri şi şase imobile), Verestoy Attila (opt imobile şi zece terenuri) sunt printre cei mai avuţi parlamentari în ceea ce priveşte posesiunile.
Există şi senatori şi deputaţi care au investit şi în colecţii de artă sau bijuterii. În general, cam toţi parlamentarii declară astfel de obiecte, însă doar în cazul unora suma estimată îi face colecţionari sau investitori.
Astfel, Mircea Andrei are tablouri şi bijuterii de peste 235.000 euro, Silviu Prigoană are o colecţie de timbre şi de aparate foto evaluată la 200.000 euro.
Eugen Bejinariu are o colecţie de artă, mobilier şi bijuterii de 150.000 euro, Verestoy Attila - 80.000 euro, Gabriel Mutu - 180.000 euro, Gabriel Oprea - 60.000 euro, Miron Mitrea - 300.000 lei, Luminiţa Plăcintă - 80.000 euro, Gyorgy Frunda - 130.000 euro, iar Adrian Năstase are picturi de peste 100.000 euro.


Mai mult: Din ce mai câştigă bani parlamentarii: de la salarii de profesor la milioane de euro pe bursă - Reportaj | Libertatea.ro