Catedrala Aburirii Neamului

Romania trebuie salvata! Alexandru Toma Patrascu septembrie 15, 2011 De la inceput, proiectul construirii Catedralei a fost caracterizat de confuzie si de lipsa de transparenta. Statul si cu Biserica se inteleg de minune; in timp ce autoritatile centrale si locale cotizeaza cit mai pe sest la Biserica, corul de heruvimi aparatori ai drept-credicioaselor finantari de la buget lanseaza perdele de fum incercind sa evite o dezbatere reala a subiectului. Fie ca sint arhangheli veterani, cu penele tocite si innegrite de prea-indelungatul contact cu politicienii, fie ca sint ingerasi pufosi, din rezerva de cadre, ce filfiie vesel prin studiourile de televiziune si prin presa, si unii si altii au in comun un lucru: cu cit dispun de mai putine argumente, cu atit sufla mai tare din trimbita. Sa trecem in revista citeva dintre subiectele evitate de heruvimii de serviciu: Pentru ce se da aceasta lupta? Care este miza reala? Constructia Catedralei? Citusi de putin! Nu constructia ca atare este contestata, ci finantarea ei de catre Stat! Poate parea paradoxal, dar majoritatea celor care se opun constructiei provine din rindurile ortodocsilor conservatori; acestia privesc Catedrala ca nefiind conforma cu traditia si “sufletul ortodox”. Chiar si preoti ai BOR si-au manifestat opozitia! Tabara secularista, iar aici intra oameni de toate confesiunile, contesta doar finantarea de catre Stat a constructiei. La fel ca orice alta entitate privata, atit timp cit Biserica isi foloseste fondurile proprii si respecta legile este libera sa construiasca orice isi doreste, iar ASUR a sustinut dintotdeauna aceasta pozitie. Biserica se lupta, de fapt, pentru cu totul altceva; obiectivul real al BOR este ca Statul sa plateasca nota de plata! Doar ateii se opun finantarii de catre Stat a proiectului? Citusi de putin! Opozitia provine din toate zonele societatii; fie ca sint atei sau credinciosi, fie ca sint ortodocsi, catolici sau protestanti, majoritatea cetatenilor Romaniei resping ideea constructiei Catedralei din fonduri publice, iar recenta cercetare a Fundatiei Soros o confirma: doar 30% dintre romani isi doresc ca finantarea constructiei sa provina integral sau majoritar de la bugetul de Stat. Mai mult, in Bucuresti aceast procent scade la doar 19% dintre locuitori! Sa fie majoritatea populatiei tarii atee? Biserica spune altceva… Care este costul real al proiectului? De citiva ani, de cind a inceput sa se vorbeasca de Catedrala, costurile acesteia par a se tot reduce, ca si cum am avea de-a face cu o licitatie olandeza. Pentru cei carora nu le este familiar termenul, la vinzarea prin licitatie olandeza vinzatorul porneste de la un pret foarte mare, apoi il scade treptat pina cind cineva se hotaraste sa cumpere. Cifre vehiculate: Noiembrie 2007: aproape 400 milioane de euro in total din care 200 milioane fara finisaje (conform declaratiei Patriarhului Daniel) Iunie 2009: cca. 400 milioane de euro (parintele Constantin Stoica, purtator de cuvint al Patriarhiei) Februarie 2010: 200 de milioane de euro, fara finisaje (Nicolae Noica, responsabil de proiect din partea Adunarii Nationale Bisericesti, fost ministru al Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriale) Iunie 2010: 100 – 120 de milioane de euro (fara TVA), fara finisaje (Ciprian Campineanul, episcop vicar patriarhal) Septembrie 2010: cca. 100 milioane euro, fara finisaje (Biroul de Presa al Patriarhiei) Care este adevarul? A umflat in 2007 Patriarhul suma cind afirma ca proiectul va costa 400 de milioane de euro? A gresit Biroul de Presa in 2010 cind s-a referit la doar 100 de milioane? Sint asa de zapaciti cei de la Patriarhie incit nu stiu nici ei bine cit o sa coste sau este doar o incercare grosolana de dezinformare? Pe langa ezitarile BOR referitoare la costurile constructiei, merita abordata separat chestiunea creditului necesar finantarii. Un proiect de o asemenea anvergura nu se face cu bani cash; este nevoie de obtinerea unei linii de credit, iar acest lucru este valabil inclusiv in cazul finantarii directe de la buget; Statul se imprumuta in permanenta pentru a-si finanta deficitul. Care este nivelul probabil al dobinzilor? Conform Bancii Centrale Europene[i], in august randamentul pentru obligatiunile in euro, pe 10 ani, emise de Romania era de 7,38%. Pentru o entitate privata, chiar una cu garantii solide din partea lui Doamne Doamne, randamentul cerut va fi mai mare, in jur de 10%, probabil. Daca luam in calcul un imprumut[ii] pe 20 de ani, totalul cheltuielilor cu dobinzile reprezinta aproximativ[iii] inca o data suma imprumutata. Plecind de la suma de 400 milioane de euro anuntata de Patriarh, luind in calcul dobinzile si adaugind si valoarea celor 11 ha de teren, situat intr-o zona ultracentrala si “donat” deja de catre Stat, incepem sa capatam o imagine mai completa asupra costurile implicate de constructia Catedralei. Constructie: cca. 400 milioane euro Dobinzi la credit: cca. 400 milioane de euro Valoare teren: cca. 200 milioane de euro Total: cca. 1 miliard de euro (!) Acesta valoare este in realitate mult sub-estimata! Cvasi-totalitatea proiectelor de o astfel de anvergura sufera depasiri semnificative de buget, 28% in medie[iv]. Lucrurile pot sa mearga si mai rau; de exemplu Opera din Sydney a costat de 15 (!) ori mai mult decit era initial planificat[v], iar tunelul “Big Dig” din Boston “doar” de 4 ori mai mult[vi]. Dar ce mai conteaza inca 300 de milioane de euro in plus? Doar n-o sa ne scumpim cind e vorba de mintuirea neamului, nu? Incaseaza Statul TVA de la Biserica pentru cheltuielile facute cu construirea Catedralei? Simplu: nu! Sumele platite catre furnizori in contul TVA-ului sint recuperate de la Stat. Ordinul MFP nr. 230/2004 (publicat in Monitorul Oficial nr. 122 din 11 februarie 2004), modificat si completat prin Ordinul MFP nr. 1326/ 2004 (publicat in Monitorul Oficial nr. 853 din 17 septembrie 2004) spune ca este scutita de TVA “construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop”, cu precizarea ca “Scutirea de TVA pentru constructia, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop se aplica prin restituirea catre beneficiari a TVA […]”[vii] Cine urmeaza sa plateasca? Romani, stati linistiti! “Rezultatele colectei sunt promiţătoare!” ne asigura Patriarhia intr-un comunicat de presa[viii]. “36.321 de persoane (36.189 fizice şi 132 juridice) au donat până în prezent bani pentru ridicarea viitoarei Catedralei patriarhale, 23.788 dintre aceştia donând bani de la iniţierea recentă a colectei naţionale (1 iunie 2011)” se spune mai departe. Ma bucur ca le merge bine colecta. Sincer! Cu cit mai multi bani vor stringe, cu atit vor avea nevoie de mai putini de la buget (oare?) Ma nelinisteste totusi ceva; treaca-mearga ca cifrele sint date asa, fara nici o posibilitate de verificare independenta, dar de ce nu se spune si citi bani s-au strins? Chiar, cit se puteau stringe? Cam cit o fi donatia medie? 10 lei, 20 lei? Hai sa fim optimisti, sa zicem ca e vorba de 50 de lei; asta inseamna cca. 400.000 de euro. Hai ca se poate; pina la 1,3 miliarde nu mai e mult… Se lauda cu 36.000 de oameni care au donat? Asta inseamna cam 0,2% din totalul adultilor; cum e cu procentul de 87% ortodocsi pe care BOR ii reprezinta? Dar dintre cele 132 de “persoane juridice”, cite sint administratii publice sau firme de stat si cit a donat fiecare? Multe intrebari, putine raspunsuri… Să reamintim în acest context că, la sfărşitul lunii iunie, Primaria Capitalei a alocat BOR 10 milioane de lei pentru Catedrala, aceşti bani venind să se adauge altor 5 milioane de la Primăria Sectorului 3 (Hotărîrea 54/26.05.2011) şi 10 milioane de la Guvern (HG 101/09.02.2011). Intr-un mod similar, anul trecut au “cotizat” Primaria Sectorului 2 si, din nou, Guvernul. „Vreau să precizez de la început că Biserica Ortodoxă Română nu se bizuie pe sprijinul Statului pentru acordarea unor subvenţii de la Guvern, deci din bani publici, ci va conta pe ajutorul credincioşilor care va fi oferit în timp.” (Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal; în cadrul unui Telejurnal TVR[ix]) „Nu trebuie să mai existe teama că va fi construită din bani de la stat“ (Nicolae Noica, responsabil de proiect din partea Adunării Naţionale Bisericeşti, fost ministru al Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriale[x]) Deci, pina la urma, cine urmeaza sa plateasca constructia Catedralei? “Neamul” sau “bugetul”? Cui ii va apartine catedrala? Poporului roman, nu? Asa eram invatati si inainte de ’89; cu totii eram “producatori, proprietari si beneficiari”. Stim cu totii cum era cu “beneficiarii”… Deci cui ii va apartine Catedrala? Simplu si clar: Bisericii Ortodoxe. Statul cheltuieste, Biserica primeste. Amin! Mereu se gaseste cite un ingeras pufos care sa “argumenteze”: Daca Statul face autostrazi si scoli, de ce sa nu ne dea si noua bani de Catedrala? Uite cum s-au bagat banii in Arena Nationala! Mana cereasca Arena asta cu gazonul ei, nu? Ce se faceau heruvimii de serviciu fara asa minune? Sa nu-i plingem, gaseau ei ceva. Cei care apeleaza la astfel de analogii “uita” o “mica” diferenta. Stadionul in cauza, precum si alte constructii de acest gen, sint construite de Stat, dar ramin in patrimoniul public! Tocmai de aceea s-a iscat scandalul legat de contractul de management; Primaria urma sa primeasca prea putin! In cazul Catedralei, Statul plateste, dar ea intra in patrimoniul unei organizatii private. Primaria Capitalei a dat pentru Catedrala 10 milioane de lei, ce a primit in schimb? Promisiunea unei strane?!?!? Citi bani primeste BOR de la Stat? Nu e un raspuns simplu. Sursele de finantare sint atit de multe si de diverse incit sint greu de centralizat. De asemeni, sint foarte greu de estimat avantajele fiscale si para-fiscale: scutiri de taxe si impozite, monopol pe comercializarea unor produse etc. Se poate totusi calcula o suma minima; la nivelul lui 2011 aceasta poate fi estimata la cca. 200 milioane de euro; este vorba de cca. 100 milioane de euro cash si 100 de milioane de euro in proprietati (in realitate poate fi mult mai mult. De exemplu, cum estimezi valoarea fostei cladirii a Parlamentului?). Pentru detalii puteti consulta un articol anterior. Cit de mare e averea BOR? Din nou, greu de estimat. In presa se vehiculeaza o cifra de circa 3 miliarde de euro. Recomand un foarte bun reportaj pe aceasta tema, difuzat de TVR, intitulat “Averea Bisericii”. Cit cheltuieste BOR pe activitati filantropice? Simplu; o spun chiar ei. In 2010[xi] au alocat cca. 11,6 milioane de euro; in 2009[xii] suma a fost similara. Daca facem referire la sumele primite de la Stat, doar cca. 5-10% din acestea se duc catre “filantropie”. In realitate e si mai “bine”; conform raportului de activitate din 2009, citat anterior, sumele efectiv folosite pentru ajutoare materiale si finaciare au reprezentat doar 33% din cele 11 milioane de euro, restul mergind catre cheltuieli administrative si de personal… Nu cred ca are rost sa mai insist; imaginea de ansamblu este suficient de clara. Ma surprinde totusi lipsa disponibilitatii spre dialog a conducerii actuale a BOR; in fond ar fi interesul lor sa rezoneze macar cu proprii enoriasi, daca nu cu societatea in ansamblul ei. Cercetarea Fundatiei Soros, mentionata mai sus, mai cuprinde un rezultat care te-ai astepta sa ingrijoreze Biserica: procentajul celor care sustin mai mult sau mai putin ideea finantarii acesteia de catre Stat a scazut in 8 ani de la 76% la doar 54%. In acest ritm peste 2 sau 3 ani, presiunea societatii pentru stoparea finantarii bugetare a cultelor va fi covirsitoare. Cum se vor descurca atunci? Ramine de vazut. [i] http://www.ecb.int/stats/money/long/html/index.en.html [ii] http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Patriarhia_face_credit_pentru_Catedrala_Neamului_0_273573242.html [iii] Suma exacta depinde de foarte multe variabile, dar valoarea de 100 milioane de euro dobinzi la 100 milioane de euro imprumutati reprezinta o buna aproximare. [iv] “Underestimating Costs in Public Works Projects. Error or Lie?”, Bent Flyvbjerg, Mette Skamris Holm, and Søren Buhl; http://flyvbjerg.plan.aau.dk/JAPAASPUBLISHED.pdf [v] “Underestimating Costs in Public Works Projects. Error or Lie?”, Bent Flyvbjerg, Mette Skamris Holm, and Søren Buhl; http://flyvbjerg.plan.aau.dk/JAPAASPUBLISHED.pdf [vi] “Policy and Planning for Large Infrastructure Projects: Problems, Causes, Cures”, Bent Flyvbjerg; http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2005/12/01/000016406_20051201094022/Rendered/PDF/wps3781.pdf [vii] http://infotva.manager.ro/articole/infotva/scutiri-de-tva-pentru-operatiuni-din-interiorul-tarii-2021.html [viii] http://www.basilica.ro/ro/stiri/bdonatori_si_protestatari_diferente_de_orizont_si_numarb_2642.html [ix] v. înregistrarea la http://www.youtube.com/watch?v=mKxQVwpBjhQ [x] http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Patriarhia_face_credit_pentru_Catedrala_Neamului_0_273573242.html [xi] http://www.basilica.ro/ro/stiri/bbiserica_a_raspuns_crizei_prin_mai_multa_filantropieb_2187.html [xii] Activitatea Social-Filantropică Desfăşurată În Cuprinsul Eparhiilor Patriarhiei Române În Anul 2009

Blejnar&Associates - conflict de interese, trafic de influenţă şi abuz în serviciu Soţia şi subordonata şefului Fiscului apără privaţii în procesele cu ANAF

Romania trebuie salvata! Cotidianul.ro Blejnar&Associates - conflict de interese, trafic de influenţă şi abuz în serviciu Soţia şi subordonata şefului Fiscului apără privaţii în procesele cu ANAF Pornind de la informaţiile publicate de Marius Mina pe blogul său, cotidianul.ro a descoperit modul în care şeful Fiscului din România, Sorin Blejnar, controlează - prin intermediul firmei de avocatură a soţiei sale şi a directorului general al Direcţiei Juridice din ANAF - o adevărată caracatiţă avocăţească în jurul banilor publici. "Se ordona controlul Fiscului asupra unor firme cu profit considerabil, expertizele financiare «demonstreaza» de fiecare dată nereguli în contabilitate şi se întocmesc procese verbale. Firmele în cauză sunt obligate la plata unor sume imense plus penalizări. Patronii disperaţi intră în panică şi apar ca prin minune agenţi ai Fiscului sau Gărzii Financiare care le oferă soluţia salvatoare: «Nu vă faceţi probleme, am eu un avocat bun care a câştigat toate procesele cu Fiscul până acum, vă costă o sută de mii de euro (în numerar) plus o amendă de câteva mii pentru rezolvarea 'amiabilă' a conflictului»", scria zilele trecute Marius Mina pe blogul său. Cotidianul.ro a verificat informaţiile şi documentele publicate de Mina, şi lucrurile nu doar că se confirmă, dar se arată a fi de proporţii scandaloase. La o simplă investigaţie am putut descoperi că dimensiunile caracatiţei penale de la ANAF sunt uriaşe. Conflictul de interese, incompatibilitatea, abuzul în serviciu, traficul de influenţă şi taxa de protecţie ies la iveală ca practici de bază ale unui grup condus la ANAF de familia preşedintelui Sorin Blejnar. O operaţiune de căpuşare se desfăşoară la cel mai înalt nivel. Avocata Ioana Toma (fost partener principal în societatea de avocatură Toma, Manolache şi Asociaţii) este,din ianuarie 2009, angajată a ANAF. Mai întâi consilier personal al lui Sorin Blejnar (ianuarie 2009-septembrie 2009), apoi director general al Direcţiei Juridice din ANAF (septembrie 2009-până în prezent). Foto 1. Ioana Toma contra ANAF - casa de avocatură Flagrantul conflict de interese şi evidenta incompatibilitate nu au afectat deloc ascensiunea Ioanei Toma în structurile ANAF. Sorin Blejnar a angajat-o pe avocată în ianuarie 2009, în funcţia de consilier personal al preşedintelui ANAF. Asta în ciuda faptului că societatea de avocatură a Ioanei Toma (Toma, Manolache şi Asociaţii) a continuat să reprezinte în instanţă diverse societăţi comerciale şi persoane aflate în procese împotriva Administraţiilor Finanţelor Publice (Vezi foto 1) sau a altor structuri ale ANAF-ului sau ale Ministerului de Finanţe. Foto 2. Ioana Toma - declarație avere ianuarie 2009 Foto 3. Ioana Toma - declarție avere iunie 2009 Faptul că Ioana Toma s-a aflat în incompatibilitate şi în conflict de interese reiese chiar din declaraţiile de avere ale acesteia: o puteţi vedea în facsimil pe cea din 2009 (Vezi foto 2, 3). Doamna în cauză nu a catadicsit să iasă din firma de avocatură după ce a devenit funcţionar public. Ba mai mult, ea a continuat să reprezinte societăţi comerciale în litigiile cu Direcţiile de Finanţe. Ea centra, ea dădea cu capul! (Vezi foto 5) Foto 5. Toma și Asociații Nenorocirea vine de la faptul că nu doar Ioana Toma s-a aflat mult timp după angajarea sa la ANAF în conflict de interese, ci şi şeful ei cel descurcăreţ, Sorin Blejnar. Spunem asta pentru că avocata Andreea Blejnar, soţia preşedintelui ANAF, este partener (adică coproprietar) în firma de avocatură a Ioanei Toma. Lucru pe care îl putem constata citind ultima declaraţie de avere a lui Sorin Blejnar. Dimineaţa Sorin Blejnar conduce ANAF, seara acasă discută cu soţia cum să câştige despăgubiri de la acesta. (Vezi foto 4) Foto 4. Declarație avere Blejnar - dovada Andreea Blejnar Chiar şi după avansarea în postul de director general al Direcţiei Juridice din ANAF, Ioana Toma a continuat să profeseze avocatura în firma anterior menţionată, alături de Andreea Blejnar, soţia preşedintelui ANAF. Sigur, nu la vedere, întrucât Ioana Toma - braţul armat al lui Blejnar - a ieşit de faţadă din firma de avocatură (abia anul trecut). Astfel, societatea de avocatură se numeşte acum Manolache şi Asociaţii, în care parteneri sunt avocaţii Andreea Blejnar şi Tatiana Manolache (Vezi foto 6). Deloc surprinzător, firma de avocatură a soţiei lui Blejnar şi a şefei juriştilor din ANAF continuă să reprezinte firme şi persoane în procesele cu Administraţiile Finanţelor Publice din toate judeţele ţării (Vezi foto 7). Foto 6. Site-ul casei de avocatură Blejnar Andreea și Manolache Tatiana Foto 7. Andreea Blejnar contra ANAF Casa de avocatură controlată de cele două prietene de casă ale familiei preşedintelui ANAF, Andreea Blejnar şi Ioana Toma, a reprezentat şi firma Glina SA la Curtea de Apel Bucureşti într-un proces foarte important pentru această societate comercială. Împotriva cui? Împotriva Ministerului Finanţelor Publice - Comisia Fiscală Centrală. Biroul de avocatură al directoarei din ANAF şi al soţiei lui Blejnar oferă, printre altele, servicii de consiliere Societăţii Comerciale Glina SA, Combinatului Siderurgic Reşiţa, Grupului Feroviar Român şi Clubului Bamboo. Şi ghiciţi cum se desfăşoară lucrurile? Majoritatea speţelor în care intră în acţiune societatea de avocatură Manolache şi Asociaţii se referă la procese cu instituţii ale statului român, în special cu cele din subordinea Ministerului Finanţelor Publice! Să nu vă imaginaţi că în instanţe nu are câştig de cauză! Aceste informaţii prezentate de cotidianul.ro reprezintă doar o mică parte a încrengăturii juridico-fiscale patronate de Sorin Blejnar şi manevrate prin familia sa şi prin adjuncţii săi. Iar infracţiunile pomenite în titlul acestui articol sunt de natură să prejudicieze funcţionarea Fiscului şi colectarea banilor publici. Într-o ţară normală, pentru conflict de interese, incompatibilitate, trafic de influenţă, abuz în serviciu, taxă de protecţie etc., şeful Fiscului şi directoarea Direcţiei juridice ar fi arestaţi în secunda doi. Darămite să mai fie şi cumul de infracţiuni! În formă continuată chiar, aşa cum reiese din documente că se petrec lucrurile. Pe moşia lui Sorin Blejnar, infracţiunile şi abuzurile merg mână în mână. Pentru prima dată în ultimele două decenii, ANAF, Poliţia, Parchetul, chiar şi Direcţia Naţională Anticorupţie ar trebui să descindă chiar la ANAF şi în afacerile preşedintelui acestuia, Sorin Blejnar. Actele care ilustrează acest articol şi cele care vor urma o dovedesc din plin! Cristina Horvat Publicat Luni, 12 septembrie 2011

"Inchideti spitale si scoli, dar aveti bani de Catedrala Neamului"

Romania trebuie salvata! 9am.ro 1.aug.2011 Televiziunea Deutsche Welle a realizat in tara noastra un reportaj ce a surprins perfect realitatea in care ne ducem veacu: O noua catedrala se construieste in Bucuresti, in timp ce zeci de spitale si scoli sunt inchise. O noua catedrala este construita in centrul Bucurestiului, iar costurile sunt de 600 milioane de euro, bani proveniti de la Guvern. In acelasi timp, zeci de spitale si scoli se inchid din cauza lipsei finantelor, scriu jurnalistii de la Deutsche Welle, intr-un documentar realizat despre viitorul lacas de cult. "Banii par sa nu fie o problema pentru ridicarea Catedralei. Biserica si Guvernul cheltuie impreuna 600 milioane de euro pentru constructie... Banii pe care Biserica ii primeste de la stat sunt de doua ori mai multi decat cei alocati culturii sau cercetarii stiintifice", se arata in documentarul prezentat mai jos. Constructia Catedralei Mantuirii Neamului se face rapid pentru ca edificiul sa fie gata in urmatorii trei ani. Va fi situata pe un teren donat de stat, la circa 125 metri de Casa Poporului, construita de Nicolae Ceausescu. Dictatorul a distrus numeroase biserici in anii 1980, insa guvernul actual are relatii apropiate cu Biserica Ortodoxa, scrie www.dw-world.de Publicatia germana consluzioneaza: Credinta joaca un rol important in societatea romaneasca si reprezinta un mare suport pentru viata mizera a multor oameni.

Sporuri și prime de vacanță de 1,2 milioane euro la Primăria Capitalei

Romania trebuie salvata! Cotidianul.ro Teodora Tugui Criza economică a luat sfârșit la Primăria Capitalei. Cel puțin pentru angajații instituției. În 2011, salariații municipalității vor primi sporuri și prime de vacanță în valoare de 5,1 milioane lei (1,2 milioane euro). Primăria Capitalei va plăti pentru salariile angajaților în acest an 50, 63 milioane lei, adică aproape 12 milioane euro. Din acești bani, un milion de euro sunt prevăzuți pentru achitarea sporurilor pentru condiții de muncă. Angajații municipalității vor primi alți 100.000 euro pentru achitarea "altor sporuri", și încă aproape 100.000 euro sub forma unor prime de vacanță, anunță B365.ro. Și anul trecut, primăria condusă de Sorin Oprescu, a avut cheltuieli efective cu personalul de 51,2 milioane lei, adică aproximativ 12,2 milioane de euro. Din această sumă, 1,1 milioane euro au fost cheltuiți pentru acordarea de premii, sporuri și prime de vacanță pentru angajații Primăriei.

Guvernanţii au "miluit" Cultele cu un miliard dolari în ultimii 20 de ani

Romania trebuie salvata!
cotidianul.ro

În ultimii 20 de ani, statul român a acordat Cultelor, de la buget, aproape un miliard de dolari. Cei mai mulţi bani au fost daţi între 2007 şi 2010, perioadă marcată de criza economică. Întâmplător sau nu, guvernanţii au miluit cultele religioase cu dublarea sau triplarea sumelor chiar în anii electorali, conform Antena 3.ro

Guvernul român a alocat Cultelor patru milioane de dolari în 1990. Guvernul care i-a urmat a dat sensibil mai mult - 4,7 milioane de dolari. Suma aproape s-a triplat însă în 1996. Atunci, în an electoral, guvernul Văcăroiu a decis să aloce pentru biserici suma de 12 milioane de dolari.

Numai că doar peste patru ani, guvernul Isărescu a dublat suma şi a alocat 25 de milioane de dolari bisericilor. Reţeta a fost urmată şi de Adrian Năstase, care a crescut suma alocată cultelor până la 32 de milioane de dolari în 2004.

Cel care însă ar putea fi desemnat un sfânt din acest punct de vedere a fost Călin Popescu-Tăriceanu. Guvernul condus de el a alocat în anul electoral 2008 nu mai puţin de 121 de milioane de dolari. Timid, dar tot cu tendinţă de creştere au acţionat şi guvernele conduse de Emil Boc - în 2010, suma a ajuns la 126 de milioane de dolari.

Anul acesta însă, Guvernul a anunţat că suma va fi cu jumătate mai mică. Asta doar prin declaraţii, pentru că deja Guvernului a dat cinci milioane de dolari doar pentru Catedrala Mântuirii Neamului şi mulţi alţi bani pentru alte proiecte.

Asta nu e totul. Anul 2012 e un an electoral şi aşa cum ne-au obişnuit politicienii, credinţa lor se aprinde şi mai tare chiar în astfel de ani.

Accesări: 50

Iuliana Stan
Publicat acum o ora si 27 minute

Preşedintele României toacă banii statului în biserica din Cotroceni Moftul cu turlă al lui Băsescu mai înghite 50.000 de euro

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro

Preşedintele României, Traian Băsescu, a mai scos din vistieria publică 200.000 de lei, adică 50.000 de euro, pentru o nouă etapă de poleire a bisericii din incinta Palatului Cotroceni. Până acum, moftul bisericii prezidenţiale i-a costat pe românii loviţi de criză aproximativ 2.000.000 de euro! Estimp, în faţa sediului Guvernului, Boc îşi pune fântâni arteziene cu capete de leu.

De un an încoace şi mai ales în vremea din urmă, garantul constituţional al statului român le-a cerut guvernanţilor să economisească resursele bugetare. Care resurse bugetare ar fi limitate, după cum susţine Băsescu T. Tot de atunci, stăpânul guvernului Boc şi al PD le-a spulberat românilor speranţa măririi pensiilor şi a salariilor hăcuite deja de guvernarea pe care o patronează. Băsescu a dictat restriştea bugetară în numele unei aşa-zise redresări financiare.

La Traian Băsescu, după cum s-a văzut, sacrificiile le sunt destinate alegătorilor din popor. Preşedintele României şi-a rezervat pentru sine risipa bugetară.

Celor 2.000.000 de euro aruncaţi pe moftul cu turlă al preşedintelui ţării între 2007 şi 2010 li se mai adaugă în vara lui 2011, după cum atestă documente furnizate pentru cotidianul.ro de surse din Administraţia Prezidenţială, alţi aproximativ 50.000 de euro.

Conform documentului oficial al Administraţiei Prezidenţiale intrat în posesia cotidianul.ro, poleirilor cu aur de până acum ale catapetesmei bisericii Cotrocenilor li se mai adaugă în această vară alte elemente necesare registrului superior cum sunt:

- Grindă sculptată cu serafimi

- Friză sculptată

- Soclu registru cu icoane prăznicare

- Registru cu icoane prăznicare

- Capiteliu cu arcadă cu icoane prăznicare

- Grindă sculptată

- Soclu registru icoane cu Apostoli

- Registru icoane Apostoli

- Capiteliu cu friză sculptată cu registru Apostoli

- Grindă sculptată

- Registru cu Prooroci

- Cornişă

- Registru l sculptat cu trimorfiu

- Cruce - 1 bucăţi

- Molenii - 2 bucăţi.

Registrul inferior al catapeteasmei bisericii - realizat până în 2010 de Gelu P. Ticuleanu - a costat deja bugetul Administraţiei Prezidenţiale, numai anul trecut, 333.840,2 lei. O parte a realizării registrului superior i-a fost atribuit în 2011 Georgetei Ţiculeanu pentru o sumă ce s-ar ridica la 108.000 lei.

Cotidianul calculase la centimă, în 2009, spre disperarea lui Traian Băsescu şi a susţinătorilor săi, cât costase moftul lui cu biserica. Biserică ce fusese reconstruită deja de Ion Iliescu, chiar dacă într-o variantă restrânsă!

Aventurile iconostasului şi implicarea Cotidianul

Boc spărgea Muzeul Naţional de Artă al României ca să aurească biserica lui Zeus, după cum denunţa Cotidianul în 2009.

Muzeul Naţional de Artă al României protesta, în martie 2009, faţă de transferarea unor obiecte de cult către Administraţia Prezidenţială, decisă prin hotărâre de guvern. Oficialii muzeului spun că mutarea acestor piese „de o importanţă excepţională pentru cultura naţională şi universală" ar putea determina închiderea Galeriei de Artă Veche Românească.
Cotidianul s-a alăturat campaniei somităţilor din domeniul culturii şi a reuşit să oprească transferarea catapetesmei la Cotroceni.
Reţeaua Naţională a Muzeelor din România a obţinut, în august 2009, în instanţă decizia de numire provizorie ca administrator sechestru a lui Dragoş Eduard Neamu, preşedintele RNMR, asupra bunurilor culturale mobile care constituie patrimoniul fostei mănăstiri Cotroceni, aflate în prezent la Muzeul Naţional de Artă al României, se arăta într-un comunicat al RNMR.
Aplicarea acelei hotărâri judecătoreşti anulează orice măsură de predare-primire a bunurilor culturale vizate ce s-ar putea realiza între Muzeul Naţional de Artă al României şi Administraţia Prezidenţială, fără înştiinţarea şi acordul administratorului judiciar.
Muzeul Naţional de Artă al României păstrează iconostasul orginial de la Cotroceni, şi cu ajutorul Cotidianului.

Clopotul satelitar încrustat cu numele "Băsescu"

Tot Cotidianul dezvăluia ceea ce puţini voiau să accepte: clopotul de un miliard al lui Băsescu bate din banii românilor.
Peste un miliard şi jumătate de lei vechi, din banii contribuabililor români, a cheltuit Administraţia Prezidenţială în mandatul lui Traian Băsescu numai pentru turnarea clopotului din bisericuţa din incinta Palatului Cotroceni. Clopotul care bate printr-un sistem acţionat prin satelit de comunicaţii de la staţie specială din Frankfurt. Pe clopotul turnat din bani publici este turnat şi numele lui Traian Băsescu.

Orice urmă a predecesorilor săi la Cotroceni, ştearsă sub Băsescu

În pridvorul bisericii memoriale, ridicată în 2004 sub preşedinţia lui Ion Iliescu, era montată o plăcuţă comemorativă care amintea de evenimentul reconstruirii: „Biserica fostei Mănăstiri Cotroceni a fost reconstruită la iniţiativa preşedintelui României, domnul Ion Iliescu, de către SC Aedificia Carpaţi SA, director ing. Petre Badea. 10 septembrie 2004". Din pridvorul - care s-a păstrat - al bisericii rereconstruite sub Traian Băsescu a dispărut această placă. Fără vreo explicaţie.

Parcul cotrocean cu cheltuială se ţine

Administraţia Prezidenţială a cheltuit în acest numai în 2010, în afara celor 50.000 de euro suplimentari pentru "biserica lui Zeus", 30.000 de euro, pentru simpla întreţinere a spaţiilor verzi din incinta Palatului Cotroceni. După cum atesta un document al Administraţiei Prezidenţiale, intrat în posesia cotidianul.ro la sfârşitul lunii martie 2010, era vorba despre suma totală de 117.647,06 lei, care va fi folosită pentru parcul interior al Palatului Cotroceni. Suma se adăuga celei de aproximativ 1.500.000 de euro, cheltuită pentru lucrări şi amenajări în incinta sediului Administraţiei Prezidenţiale.

Accesări: 305

Cristian Oprea
Publicat acum 6 ore si 31 minute

Administraţia Străzilor din Capitală dă peste 25 de milioane de euro pe bănci şi coşuri de gunoi Mai mult: Administraţia Străzilor din Capitală dă peste 25 de milioane de euro pe bănci şi coşuri de gunoi - Bucureşti | Libertatea.ro

Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
Delia Chilianu 10 August 2011, Ora 07:59




E mare nevoie de bănci şi coşuri de gunoi în Capitală. Cel puţin aşa se pare dacă e să ne luăm după anunţul publicat recent de Administraţia Străzilor din Bucureşti pe site-ul de licitaţii publice. Instituţia din cadrul Primăriei Generale va da peste 25 de milioane de euro pentru achiziţionarea de mobilier urban.
Anunţul prevede cumpărarea din bani publici de coşuri de gunoi de mai multe tipuri, bănci (cu spătarer din placă de oţel, fără săptar, cu suport din piatră naturală, din fontă etc), jardiniere şi suporturi pentru biciclete. Nota de plată pentru toate acestea: peste 25 de milioane de euro. Acordul cadru se va încheia pe o perioadă de patru ani, se mai specifică în anunţ.