Ce afaceri fac consilierii judeteni?

Romania trebuie salvata!

13 Octombrie 2011 9am.ro


Sute de consilieri judeteni din tara au actiuni sau sunt asociati la societati din domenii diverse, de la afaceri de familie, la firme care fac contracte cu institutii ale statului, indiferent ca e vorba de "banalele" cornuri sau laptele oferite elevilor sau de constructii ori consultanta

747 de consilieri judeteni, titulari in 1.200 de firme

Flickr.com
Secretarul general al Agentiei Nationale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, anunta saptamana trecuta ca au fost identificati 747 de consilieri judeteni care sunt titulari in 1.200 de firme, relateaza MEDIAFAX.

Potrivit oficialului ANI, conflictul de interese intra in zona achizitiilor publice, care este un factor de vulnerabilitate majora, in primul rand la nivelul comunitatilor locale, "ca tot se vorbeste de descentralizare".

Cum vor cei din UDMR sa isi ascunda averile?

Totodata, el arata ca, potrivit statisticilor, cel putin zece la suta dintre aceste firme unde sunt administratori consilieri judeteni au contracte cu autoritatile locale.

Situatia se confirma in multe dintre judete, existand firme la care consilierii judeteni detin sau sunt actionari la societati care au contracte cu statul, de la primarii, consilii judetene, teatre, Romgaz, AJOFM, Administratia Porturilor Maritime Constanta.

Alba si Arad

sxc.hu
In Alba, unii dintre consilierii judeteni au legatura cu firme care desfasoara contracte cu Consiliul Judetean sau chiar cu investitia de la Rosia Montana. Astfel, presedintele PSD Alba, Ioan Darzu, care este si consilier judetean, este vicepresedintele Consiliului de Administratie al firmei Albalact, care de cativa ani asigura produsele lactate din programul "Cornul si laptele" derulat in judet in urma licitatiilor organizate de CJ.

Tot in Alba, un alt consilier judetean, Adrian Dumitru Bendea, presedintele PDL Abrud, este membru in Consiliul de Administratie al SC RMGC SA Rosia Montana.

In Arad, printre cei mai prosperi alesi judeteni este presedintele PDL Arad, Gheorghe Seculici, care detine actiuni la firme si, impreuna cu sotia, terenuri, imobile in tara si in SUA, autoturisme si bijuterii. El sustine insa ca nu deruleaza contracte cu statul.

Un alt consilier judetean aradean, Ionel Giurgelea (PDL), are afaceri in domeniul productiei de alcool, dar si un "GIP Mitubisi", dupa cum scrie in declaratia de avere.

Constanta

Flickr.com
In Constanta, din cei 35 de consilieri judeteni, 19 sunt actionari sau asociati la peste 50 de societati. Doi dintre acestia, liberalul Gabriel Monea si democrat-liberalul Adrian Gheorghita, au contracte finantate de la bugetul de stat sau cu societati cu capital de stat sau unde statul este actionar.

Astfel, una dintre firmele lui Gabriel Monea a incheiat contracte de achizitie de bunuri cu Administratia Fluviala a Dunarii de Jos Galati, in valoare de 22.073,94 de lei, cu Administratia Porturilor Maritime Constanta, in valoare de 1.808,43 de lei, sau cu Universitatea Maritima Constanta. De asemenea, el are contracte, prin firmele sale, si cu Inspectoratul General de Aviatie, cu trei unitati militare, dar si cu Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Constanta si cu Agentia Romana de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare.

In ceea ce-l priveste pe seful Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, averea acestuia nu s-a modificat foarte mult din anul 2008, cand a fost ales pentru un nou mandat in fruntea CJ.

Astfel, el detine mai multe terenuri intravilane, unul de 1.117,35 metri patrati in Constanta, dobandit in 2002/2003, altul de 246,45 metri patrati, tot in Constanta, din 2005, 2.000 de metri patrati la Mila 23, in Tulcea, achizitionati in 2000/2001, 1.123 de metri patrati in comuna Voluntari, judetul Ilfov, dobanditi in 2005 si un teren de 335 de metri patrati la Piatra Neamt, dobandit in 2005. In anul 2009, el a achizitionat cate patru la suta din doua terenuri intravilane din Bucuresti.

Nicusor Constantinescu

Nicusor Constantinescu are, impreuna cu sotia sa, trei imobile, o casa in Constanta, dobandita in 2002, o alta casa in Bucuresti, dobandita in 2005, in suprafata de 266 de metri patrati si o casa de vacanta in Piatra Neamt, de 448 de metri patrati, dobandita in 2007.

De asemenea, detine cinci autoturisme: un Aro 304, un Jaguar, un Land Rover, un Volkswagen Golf, un Fiat, ultimele doua achizitionate in 2008. Totodata, potrivit celei mai recente declaratii de avere, din iunie 2011, mai are un depozit bancar de 987.000 de dolari si un cont de 5.558 de dolari, la fel ca in 2008.

Nicusor Constantinescu are actiuni la SC Xenoti SRL- 25 la suta, SC Conpress Group - 24 la suta, SC Royal Distribution Services - 7,5 la suta, SC Sigma Trading - 15,33 la suta, SC Ideea Contrast - 33 la suta, SC Concordia Press - 12,5 la suta, SC Comtext SA - 6,03 la suta, la acestea fiind actionar si primarul Radu Mazare, SIF Transilvania - 0,03 la suta si SIF Oltenia - 0,03 la suta.

Bistrita-Nasaud si Brasov

sxc.hu
In Bistrita-Nasaud, firma sefului CJ, Liviu Rusu (PDL), a prosperat in ultimii ani, insa exista si consilieri judeteni care au avut de-a face cu executari silite pentru datorii la stat sau li s-au diminuat veniturile.

Potrivit declaratiilor de avere si interese ale presedintelui CJ Bistrita-Nasaud, Liviu Rusu (PDL), el este asociat unic la firma SC Montana Islaz SRL Sangeorz-Bai, firma care se ocupa de fabricarea de furnire si panouri din lemn.

La inceput de mandat, el nota ca a castigat 12.000 de lei ca director al firmei sale, suma fiind aferenta primelor sase luni ale anului 2008. Tot atunci, el mentiona ca valoarea partilor sociale ale firmei sale se ridica la 14.900 de lei, potrivit MEDIAFAX.

Potrivit celei mai recente declaratii de avere si interese, valoarea la zi a partilor sociale ale firmei SC Montana Islaz SRL a ajuns la 140.350 de lei in 2010, ceea ce inseamna ca a crescut de zece ori in timpul mandatului lui Rusu.

Firme au si cei doi vicepresedinti ai CJ, Luca Iancu (PDL), care este actionar la o firma de comert cu autoturisme, si Mihai Bumbu, care detine firma SC EuroconRo, specializata in fabricarea mobilei. Niciunul nu a mentionat in declaratii castigurile obtinute de pe urma celor doua firme.

Brasov: 75% dintre consilieri au firme sau sunt asociati intr-o societate comerciala

In judetul Brasov, din cei 33 de consilieri judeteni, 75% au firme sau sunt asociati intr-o societate comerciala. Doar cinci dintre ei declara insa ca au avut contracte, in 2010, cu institutii ale statului, valoarea acestora depasind 1,6 milioane de lei.

Presedintele CJ Brasov, Aristotel Cancescu, lider al PNL, este unic actionar al societatii Canaris SRL, un trust de media cu post de televiziune si radio. In declaratia sa de interese nu mentioneaza niciun contract incheiat cu autoritatile locale in 2010.

De asemenea, cei doi vicepresedinti, Kovacs Attila (presedinte UDMR Brasov) si Ion Ochi (vicepresedinte PSD Brasov), sunt actionari la doua, respectiv o societate comerciala. Cei doi nu declara contracte cu statul.

Contractul cu valoarea cea mai mare, incheiat pe o perioada de 49 de ani, apartine unei societati la care este asociat consilierul judetean Gheorghe Dutu, membru PSD Brasov. El este asociat la sase firme si este presedinte al Fundatiei pentru Dezvoltare Regionala Transilvania Brasov.

Cluj si Harghita

Flickr.com
Cluj: Peste jumatate dintre consilieri au firme

Si consilierii judeteni din Cluj au actiuni la firme, o parte dintre acestea deruland afaceri cu primarii din judet, in timp ce un reprezentant PDL in CJ Cluj, Ramon Moldoveanu, a tinut sa precizeze, in declaratia de interese, cat se poate de clar: "Niciun contract cu statul!!!!!!", iar in dreptul sotiei sale, Gabriela, a scris: "Idem nu!!!!".

Peste jumatate dintre cei 37 de consilieri judeteni din Cluj sunt asociati sau administratori de firme, iar o parte dintre acestea au derulat afaceri cu primariile din judet, mai multi alesi incasand bani de la primarii de comune pentru prestarea de diverse servicii.

Potrivit declaratiilor de interese postate pe site-ul Consiliului Judetean (CJ) Cluj, din cel mai numeros grup de consilieri, cel al PDL, unde sunt 16 membri, noua au sau au avut firme, transmite MEDIAFAX.

Unele mai functioneaza, altele nu, unele deruleaza proiecte din fonduri europene, dar sunt si firme care lucreaza exclusiv cu mediul privat, neavand niciun contract cu statul.

Situatia din Harghita

In Harghita, seful Consiliului Judetean, Borboly Csaba, politolog de profesie, isi ajuta parintii intr-o firma cu activitati veterinare, despre care spune ca este principala sursa de venit a familiei si prin care parintii au reusit sa ii tina pe el, pe fratele si pe sora sa la studii. El a povestit ca si-a dorit de copil sa fie medic veterinar si, chiar daca nu are acum aceasta profesie, isi ajuta familia cu firma ori de cate ori este nevoie.

Petres Sandor (UDMR), vicepresedinte CJ Harghita, este actionar la SC Industrializarea Laptelui Harghita SA din Remetea, la care detine 3.012 parti sociale in valoare de 301,2 lei.

Consilierul judetean Arus Zsolt (PCM) este actionar la doua firme din Gheorgheni, ambele practicand comertul cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice si software-lui, SC Server Harghita SRL - unde detine 50 la suta dintre actiuni, in valoare de 10.100 de lei, si UPS Distribution SRL, unde este actionar cu 10 la suta, ambele firme distinse cu locul I in Top Afaceri 2011.

Consilierul UDMR Palffy Domokos este asociat la trei societati, SC Globe Gas Tours SRL (transport calatori), unde detine 2.322 de parti sociale in valoare de 232.200 de lei, SC Drive Centrer Gas Tours SRL (scoala de conducere) si SC Service Gas Tours SRL (intretinerea si repararea autovehiculelor), la acestea din urma detinand cate 50 la suta dintre actiuni.

Csillag Petru, consilier judetean din partea PCM, este detinatorul a 25 la suta dintre actiunile unei firme din Ungaria, in valoare de 22.400.000 de forinti, si a unui sfert din partile sociale ale SC Concord Prest SRL din Constanta, in valoare de 7.500 de lei, consilierul judetean Hajdu Gabor (UDMR) este asociat cu 15 la suta la o firma de tranzactii imobiliare din Miercurea Ciuc si cu 10 la suta la o societate de consultanta pentru afaceri si management.

Consilierul Kovacs Arpad (PCM) este asociat cu 10 la suta la o firma din Ditrau care se ocupa de comertul cu ridicata al cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat, iar Sabina Stoia, consilier judetean de la PSD, este asociata cu 20 la suta la o societate care desfasoara intermedieri in comertul cu produse diverse.

Doi consilieri judeteni harghiteni sunt actionari unici la diferite societati comerciale - Becze Istvan (UDMR) este detinatorul actiunilor de la SC Greenport SRL din Plaiesii de Sus, iar Rafain Zoltan (UDMR) este asociat unic la SC Rafi SRL, care desfasoara activitati de comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun.

Cei mai multi bani, 670.000 de lei, i-a investit in firme consilierul judetean Gyorgypal Laszlo (UDMR), el detinand 50 la suta dintre partile sociale la E-mpire HU BT, in valoare de 480.000 de lei, si fiind actionar unic la AJJ Studio KFT, unde a investit 190.000 de lei, ambele societati fiind din Ungaria.

Hunedoara si Iasi

sxc.hu
Hunedoara: Un consilier a castigat cele mai multe licitatii organizate de CJ

In Hunedoara, consilierul judetean Alin Simota (PNL) este unul dintre cei mai cunoscuti oameni de afaceri din judet, finantatorul echipei de fotbal Jiul Petrosani dezvoltand afaceri atat in domeniul constructiilor, cat si in domeniul energetic, si castigand mai multe licitatii organizate de CJ.

De cand este consilier judetean, liberalul hunedorean Alin Simota a castigat, prin firmele la care este actionar, o serie de afaceri cu statul dupa ce a participat la licitatii organizate de Consiliul Judetean Hunedoara, potrivit MEDIAFAX.

Potrivit declaratiei sale de interese, Simota este actionar unic la SC Simar SRL, avand 101 parti sociale si detinand functia de director. Simota mai precizeaza in declaratia de interese ca este asociat la alte trei societati, are 950 de parti sociale la Europaphone, 24 de parti sociale la societatea Cosareli Company si alte 50 la Exchange Invest.

Iasi: Un consilier are contract cu 13 primarii pentru livrarea de cornuri pentru elevi

In Iasi, trei consilieri judeteni, toti de la PSD, care au firme pe numele lor sau ale altor membri din familie, deruleaza afaceri cu statul. Unul dintre ei, Mirela Dobresanciuc, a incheiat 13 contracte pentru furnizarea de cornuri pentru elevi, iar altul are sase contracte de finantare prin POSDRU.

Astfel, Mirela Dobresanciuc a incheiat in ultimii doi ani contracte, in urma unor licitatii sau prin selectie de oferte, pentru furnizarea de cornuri pentru elevi in mai multe scoli din municipiul Iasi si diverse comune din judet. Firma acesteia, SC Tehnomex SRL, a livrat Primariei Iasi, condusa de social-democratul Gheorghe Nichita, produse de panificatie in valoare de 257.000 de lei. Totodata, alte 12 contracte au fost semnate cu primarii si unitati scolare din judet, valoarea acestora fiind cuprinsa intre 6.600 de lei si 96.000 de lei.

Mures si Sibiu

Flickr.com
In Mures, firma unui consilier PNL a avut contracte de 13 milioane lei cu autoritati publice

O firma a consilierului judetean din Mures Mora Akos Daniel (PNL) a avut contracte atribuite prin achizitie publica pentru constructii de scoli si spitale, in valoare de peste 13 milioane de lei, iar ANI a sesizat DNA in cazul sau, in timp ce Mora anunta ca va da in judecata agentia.

In Mures, 19 din cei 34 de consilieri judeteni detin firme sau sunt actionari la societati comerciale.

Cei mai prosperi dintre acestia par a fi Doru Aurelian Borsan (PDL), cu actiuni de peste 2,3 milioane de lei, si Mora Akos Daniel (PNL), asociat, administrator, director si actionar la Moragroind, beneficiarul unor contracte de peste 13,3 milioane de lei, incheiate cu autoritati publice.

Potrivit declaratiei de interese a consilierului judetean Doru Aurelian Borsan (PDL), el este actionar la SC Irokar Company, cu 90% din actiuni, in valoare 1.000.000 de lei, si detine 75% din actiuni la Royal Energy, in valoare de 1.300.000 de lei, fiind si presedinte al clubului de baschet feminin BC Nova Targu Mures si vicepresedinte al PDL Mures.

Firma Irokar a fost, in perioada 2008-2010, beneficiara unui contract cu Primaria Targu Mures privind inchirierea unui spatiu pentru primaria de cartier din "Tudor Vladimirescu", criticat insistent atat de reprezentantii PNL si UDMR, cat si de sfera civila. Abia in septembrie anul trecut consilierii locali din Targu Mures au votat desfiintarea primariilor de cartier din "Tudor Vladimirescu" si "7 Noiembrie" care au costat anual bugetul local peste 200.000 de euro.

Un consilier judetean din Sibiu, cunoscut pentru afaceri de milioane de euro

Un singur consilier judetean din Sibiu a mentionat in declaratia de interese ca a avut, in 2010, contracte cu statul, in valoare de circa 2.500 de lei, in timp ce alesul cu cele mai multe firme este cunoscut in zona pentru afaceri de milioane de euro si preluarea in concesiune a Hanului din Tulghes.

In Sibiu, din cei 33 de consilieri judeteni, 15 au mentionat in declaratiile de interese ca sunt actionari la 23 de societati comerciale, lor adaugandu-li-se presedintele CJ, Martin Bottesch, care are actiuni la SIF Transilvania, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit declaratiei de interese depuse la inceputul acestui an, Bottesch are 2.016 actiuni, valoarea estimata a acestora fiind de 1.169 lei.

In timp ce majoritatea consilierilor judeteni sunt actionari la cate o societate comerciala, Dumitru Domnariu (PDL) a precizat in declaratia de interese ca este actionar sau actionar unic la patru societati comerciale din judet, Viorel Rosu (PDL) - la trei societati comerciale, iar Iosif Kober (FDGR), Sorin Serbu (PNL) si Danut Viorel Voinea (PDL) sunt actionari la cate doua firme.

Dintre consilierii judeteni care detin firme, doar Gheorghe Dicu (PNL) a precizat in declaratia de interese depusa la inceputul acestui an ca a avut, in 2010, contracte cu statul, valoarea declarata a acestora fiind de 2.434 de lei. Potrivit sursei citate, Dicu este asociat la firma SC Safa SRL, care se ocupa de confectii din aluminiu si PVC, iar banii i-a primit pentru "lucrari de reparatii in diverse instalatii".

Timis, Prahova si Suceava

INTACT IMAGES/Jurnalul National/Dan Marinescu
In Timis, un consilier judetean democrat-liberal, Nicolae Florin Bitea, a incasat, in timpul mandatului, peste 28.000 de lei de la Parlamentul European, mai exact pentru servicii de consultanta acordate europarlamentarului Elena Basescu, "pe persoana fizica, nu pe firma", sustine el.

Tot in urma unor servicii de consultanta acordate cabinetului europarlamentar al Elenei Basescu, un alt consilier judetean din Timis, Oana Gaita, a incasat, in 2010, aproape 17.000 de lei.

In Prahova, 24 din cei 37 de consilieri judeteni sunt actionari la 59 de societati - de la firme din domeniul energiei pana la cabinete stomatologice sau SIF-uri. Sapte declara ca au contracte cu statul pentru construirea de retele de apa, organizarea de spectacle sau asistenta juridica.

In judetul Suceava, nouasprezece din cei 37 de consilieri judeteni desfasoara afaceri, fiind asociati sau administratori la societati comerciale, iar consilierul PDL Petru Carcalete, sef al Inspectoratului Scolar Judetean Suceava, detine Fundatia "Petru Carcalete", care insa nu are activitate.

Videanu, bun de plată 1.000.000 €

Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
Vlad Popa 27 Septembrie 2011, Ora 00:00



Fostul edil-şef al Capitalei Adriean Videanu, alături de 12 funcţionari di n cadrul Primăriei Generale, trebuie să plătească 1,3 milioane de euro, conform unei decizii a Tribunalului Bucureşti. Videanu e acuzat că a cumpărat un teren în Mihăileşti, Giurgiu, pe care acum se află adăpostul pentru câini, cu o valoare de aproape cinci ori mai mare decât preţul pieţei de la acea vreme.

Decizia Tribunalului Bucureşti se bazează pe mai multe raporturi ale Curţii de Conturi. Potrivit acestor date, prezentate, ieri, de Antena 3, pentru anul 2007 există plăţi nejustificate în valoare de 8 milioane de euro făcute către diverse firme care au asfaltat bulevarde din Bucureşti.
Mai mult, în decizia instanţei se specifică faptul că fostul primar a cumpărat terenul de la Mihăileşti, Giurgiu, cu o valoare de circa cinci ori mai mare decât era atunci preţul pieţei. Acolo a fost construit un adăpost pentru câinii maidanezi din Capitală. Acest proces împotriva lui Adriean Videanu datează din 2008, iar de atunci dosarul a fost plimbat între instanţele de judecată, iar la final fostul primar a fost obligat să plătească un milion de euro la bugetul local. Decizia nu e definitivă, o hotărâre finală urmând să se ia la sfârşitul lunii noiembrie, când e programat recursul lui Videanu.
Are avere de 60-70 milioane de euro
Potrivit Top 300 Capital pe anul trecut, Adriean Videanu are o avere ce se ridică la 60-70 de milioane de euro. Fostul edil deţine două apartamente în Bucureşti, un teren de 1.808 mp în Hunedoara şi un teren de 5.400 mp în Snagov. Fostul primar al Capitalei are bijuterii şi ceasuri de 183.000 de euro, tablouri şi obiecte de artă de 37.000 de euro şi patru conturi în bancă ce nu depăşesc 50.000 de euro.
Soarta maidanezilor ar putea fi decisă azi
Deputaţii vor trebui să dea astăzi votul final la legea care prevede gestionarea câinilor vagabonzi. Parlamentarii nu au reuşit să hotărască soarta maidanezilor săptămâna trecută, întrucât au chiulit în masă şi nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a adopta sau nu legea. Dacă va fi aprobată legea, atunci soarta maidanezilor va fi hotărâtă de populaţie, prin referendum.


Mai mult: Videanu, bun de plată 1.000.000 € - Ştiri interne | Libertatea.ro

Cum isi angajeaza deputatii rudele in Parlament

Romania trebuie salvata!
19 Septembrie 2011 10:40:52
www.9am.ro




ANI a cerut Parchetului instantei supreme sa cerceteze un posibil conflict de interese in cazul deputatilor Oana Niculescu Mizil, Sonia-Maria Draghici, Mihai Radan, Stelica Iacob Strugaru si Andras-Levente Mate, care si-au angajat mama, sotia sau copiii la birourile parlamentare.



Agentia Nationala de Integritate a constatat incalcarea regimului juridic privind conflictul de interese in materie administrativa si indicii referitoare la posibila savarsire a infractiunii de conflict de interese de catre Oana Niculescu Mizil Stefanescu Tohme, Sonia-Maria Draghici, ambele reprezentante ale Grupului Parlamentar al Partidul Social Democrat, Mihai Radan, reprezentant al Grupului Parlamentar al Minoritatilor Nationale, Stelica Iacob Strugaru, reprezentant al Partidul Democrat-Liberal si András-Levente Mate, reprezentant al Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Romania, se arata intr-un comunicat de luni al ANI.
Oana Niculescu Mizil

Evaluarile ANI au inceput in noiembrie 2010, inspectorii de integritate constatand ca Oana Niculescu Mizil Stefanescu Tohme a propus angajarea si a avizat contractul individual de munca privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Stefanescu, incepand cu data de 29 aprilie 2009 si pana in prezent, in cadrul Biroului Parlamentar detinut in Circumscriptia electorala nr. 42 Bucuresti.
Sonia-Maria Draghici

De asemenea, ANI a constatat ca deputatul Sonia-Maria Draghici a propus angajarea si a avizat contractul individual de munca privind angajarea fiului sau, Doru Vladimir Draghici, in perioada 2 martie 2009 - 1 iulie 2009, respectiv din 21 septembrie 2009 si pana in prezent, in cadrul Biroului Parlamentar detinut in Circumscriptia electorala nr. 5 Bihor, transmite MEDIAFAX.
Mihai Rada

Deputatul Mihai Radan a propus si a avizat incheierea contractelor individuale de munca privind angajarea fiului sau, Liubomir Mile Radan, din 2004 pana in prezent, si a incheiat contractul civil privind angajarea sotiei sale, Elena Radan, in perioada 2006 - 2008, in cadrul Biroului Parlamentar / Biroului Parlamentar - Circumscriptia electorala nr. 11 Caras-Severin, potrivit ANI.
Stelica Iacob Strugaru

Stelica Iacob Strugaru a avizat contractul individual de munca privind angajarea fiului sau, Radu Iacob Strugaru, din 1 iunie 2009 si pana in prezent, in cadrul Biroului Parlamentar - Circumscriptia electorala nr. 7 Botosani.
András-Levente Mate

András-Levente Mate a propus angajarea si a avizat contractul individual de munca privind angajarea so?iei sale, Erzsebet Mate, in perioada 16 martie 2010 - 1 ianuarie 2011, in cadrul Biroului Parlamentar - Circumscrip?ia electorala nr. 13 Cluj, se mai arata in comunicatul citat.

Beneficiul patrimonial total obtinut de rudele celor cinci deputati in urma angajarii prin nerespectarea regimului juridic al conflictul de interese este de 196.332 de lei (aproximativ 46.745 de euro), au precizat reprezentantii ANI.

Catedrala Aburirii Neamului

Romania trebuie salvata! Alexandru Toma Patrascu septembrie 15, 2011 De la inceput, proiectul construirii Catedralei a fost caracterizat de confuzie si de lipsa de transparenta. Statul si cu Biserica se inteleg de minune; in timp ce autoritatile centrale si locale cotizeaza cit mai pe sest la Biserica, corul de heruvimi aparatori ai drept-credicioaselor finantari de la buget lanseaza perdele de fum incercind sa evite o dezbatere reala a subiectului. Fie ca sint arhangheli veterani, cu penele tocite si innegrite de prea-indelungatul contact cu politicienii, fie ca sint ingerasi pufosi, din rezerva de cadre, ce filfiie vesel prin studiourile de televiziune si prin presa, si unii si altii au in comun un lucru: cu cit dispun de mai putine argumente, cu atit sufla mai tare din trimbita. Sa trecem in revista citeva dintre subiectele evitate de heruvimii de serviciu: Pentru ce se da aceasta lupta? Care este miza reala? Constructia Catedralei? Citusi de putin! Nu constructia ca atare este contestata, ci finantarea ei de catre Stat! Poate parea paradoxal, dar majoritatea celor care se opun constructiei provine din rindurile ortodocsilor conservatori; acestia privesc Catedrala ca nefiind conforma cu traditia si “sufletul ortodox”. Chiar si preoti ai BOR si-au manifestat opozitia! Tabara secularista, iar aici intra oameni de toate confesiunile, contesta doar finantarea de catre Stat a constructiei. La fel ca orice alta entitate privata, atit timp cit Biserica isi foloseste fondurile proprii si respecta legile este libera sa construiasca orice isi doreste, iar ASUR a sustinut dintotdeauna aceasta pozitie. Biserica se lupta, de fapt, pentru cu totul altceva; obiectivul real al BOR este ca Statul sa plateasca nota de plata! Doar ateii se opun finantarii de catre Stat a proiectului? Citusi de putin! Opozitia provine din toate zonele societatii; fie ca sint atei sau credinciosi, fie ca sint ortodocsi, catolici sau protestanti, majoritatea cetatenilor Romaniei resping ideea constructiei Catedralei din fonduri publice, iar recenta cercetare a Fundatiei Soros o confirma: doar 30% dintre romani isi doresc ca finantarea constructiei sa provina integral sau majoritar de la bugetul de Stat. Mai mult, in Bucuresti aceast procent scade la doar 19% dintre locuitori! Sa fie majoritatea populatiei tarii atee? Biserica spune altceva… Care este costul real al proiectului? De citiva ani, de cind a inceput sa se vorbeasca de Catedrala, costurile acesteia par a se tot reduce, ca si cum am avea de-a face cu o licitatie olandeza. Pentru cei carora nu le este familiar termenul, la vinzarea prin licitatie olandeza vinzatorul porneste de la un pret foarte mare, apoi il scade treptat pina cind cineva se hotaraste sa cumpere. Cifre vehiculate: Noiembrie 2007: aproape 400 milioane de euro in total din care 200 milioane fara finisaje (conform declaratiei Patriarhului Daniel) Iunie 2009: cca. 400 milioane de euro (parintele Constantin Stoica, purtator de cuvint al Patriarhiei) Februarie 2010: 200 de milioane de euro, fara finisaje (Nicolae Noica, responsabil de proiect din partea Adunarii Nationale Bisericesti, fost ministru al Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriale) Iunie 2010: 100 – 120 de milioane de euro (fara TVA), fara finisaje (Ciprian Campineanul, episcop vicar patriarhal) Septembrie 2010: cca. 100 milioane euro, fara finisaje (Biroul de Presa al Patriarhiei) Care este adevarul? A umflat in 2007 Patriarhul suma cind afirma ca proiectul va costa 400 de milioane de euro? A gresit Biroul de Presa in 2010 cind s-a referit la doar 100 de milioane? Sint asa de zapaciti cei de la Patriarhie incit nu stiu nici ei bine cit o sa coste sau este doar o incercare grosolana de dezinformare? Pe langa ezitarile BOR referitoare la costurile constructiei, merita abordata separat chestiunea creditului necesar finantarii. Un proiect de o asemenea anvergura nu se face cu bani cash; este nevoie de obtinerea unei linii de credit, iar acest lucru este valabil inclusiv in cazul finantarii directe de la buget; Statul se imprumuta in permanenta pentru a-si finanta deficitul. Care este nivelul probabil al dobinzilor? Conform Bancii Centrale Europene[i], in august randamentul pentru obligatiunile in euro, pe 10 ani, emise de Romania era de 7,38%. Pentru o entitate privata, chiar una cu garantii solide din partea lui Doamne Doamne, randamentul cerut va fi mai mare, in jur de 10%, probabil. Daca luam in calcul un imprumut[ii] pe 20 de ani, totalul cheltuielilor cu dobinzile reprezinta aproximativ[iii] inca o data suma imprumutata. Plecind de la suma de 400 milioane de euro anuntata de Patriarh, luind in calcul dobinzile si adaugind si valoarea celor 11 ha de teren, situat intr-o zona ultracentrala si “donat” deja de catre Stat, incepem sa capatam o imagine mai completa asupra costurile implicate de constructia Catedralei. Constructie: cca. 400 milioane euro Dobinzi la credit: cca. 400 milioane de euro Valoare teren: cca. 200 milioane de euro Total: cca. 1 miliard de euro (!) Acesta valoare este in realitate mult sub-estimata! Cvasi-totalitatea proiectelor de o astfel de anvergura sufera depasiri semnificative de buget, 28% in medie[iv]. Lucrurile pot sa mearga si mai rau; de exemplu Opera din Sydney a costat de 15 (!) ori mai mult decit era initial planificat[v], iar tunelul “Big Dig” din Boston “doar” de 4 ori mai mult[vi]. Dar ce mai conteaza inca 300 de milioane de euro in plus? Doar n-o sa ne scumpim cind e vorba de mintuirea neamului, nu? Incaseaza Statul TVA de la Biserica pentru cheltuielile facute cu construirea Catedralei? Simplu: nu! Sumele platite catre furnizori in contul TVA-ului sint recuperate de la Stat. Ordinul MFP nr. 230/2004 (publicat in Monitorul Oficial nr. 122 din 11 februarie 2004), modificat si completat prin Ordinul MFP nr. 1326/ 2004 (publicat in Monitorul Oficial nr. 853 din 17 septembrie 2004) spune ca este scutita de TVA “construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop”, cu precizarea ca “Scutirea de TVA pentru constructia, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop se aplica prin restituirea catre beneficiari a TVA […]”[vii] Cine urmeaza sa plateasca? Romani, stati linistiti! “Rezultatele colectei sunt promiţătoare!” ne asigura Patriarhia intr-un comunicat de presa[viii]. “36.321 de persoane (36.189 fizice şi 132 juridice) au donat până în prezent bani pentru ridicarea viitoarei Catedralei patriarhale, 23.788 dintre aceştia donând bani de la iniţierea recentă a colectei naţionale (1 iunie 2011)” se spune mai departe. Ma bucur ca le merge bine colecta. Sincer! Cu cit mai multi bani vor stringe, cu atit vor avea nevoie de mai putini de la buget (oare?) Ma nelinisteste totusi ceva; treaca-mearga ca cifrele sint date asa, fara nici o posibilitate de verificare independenta, dar de ce nu se spune si citi bani s-au strins? Chiar, cit se puteau stringe? Cam cit o fi donatia medie? 10 lei, 20 lei? Hai sa fim optimisti, sa zicem ca e vorba de 50 de lei; asta inseamna cca. 400.000 de euro. Hai ca se poate; pina la 1,3 miliarde nu mai e mult… Se lauda cu 36.000 de oameni care au donat? Asta inseamna cam 0,2% din totalul adultilor; cum e cu procentul de 87% ortodocsi pe care BOR ii reprezinta? Dar dintre cele 132 de “persoane juridice”, cite sint administratii publice sau firme de stat si cit a donat fiecare? Multe intrebari, putine raspunsuri… Să reamintim în acest context că, la sfărşitul lunii iunie, Primaria Capitalei a alocat BOR 10 milioane de lei pentru Catedrala, aceşti bani venind să se adauge altor 5 milioane de la Primăria Sectorului 3 (Hotărîrea 54/26.05.2011) şi 10 milioane de la Guvern (HG 101/09.02.2011). Intr-un mod similar, anul trecut au “cotizat” Primaria Sectorului 2 si, din nou, Guvernul. „Vreau să precizez de la început că Biserica Ortodoxă Română nu se bizuie pe sprijinul Statului pentru acordarea unor subvenţii de la Guvern, deci din bani publici, ci va conta pe ajutorul credincioşilor care va fi oferit în timp.” (Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal; în cadrul unui Telejurnal TVR[ix]) „Nu trebuie să mai existe teama că va fi construită din bani de la stat“ (Nicolae Noica, responsabil de proiect din partea Adunării Naţionale Bisericeşti, fost ministru al Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriale[x]) Deci, pina la urma, cine urmeaza sa plateasca constructia Catedralei? “Neamul” sau “bugetul”? Cui ii va apartine catedrala? Poporului roman, nu? Asa eram invatati si inainte de ’89; cu totii eram “producatori, proprietari si beneficiari”. Stim cu totii cum era cu “beneficiarii”… Deci cui ii va apartine Catedrala? Simplu si clar: Bisericii Ortodoxe. Statul cheltuieste, Biserica primeste. Amin! Mereu se gaseste cite un ingeras pufos care sa “argumenteze”: Daca Statul face autostrazi si scoli, de ce sa nu ne dea si noua bani de Catedrala? Uite cum s-au bagat banii in Arena Nationala! Mana cereasca Arena asta cu gazonul ei, nu? Ce se faceau heruvimii de serviciu fara asa minune? Sa nu-i plingem, gaseau ei ceva. Cei care apeleaza la astfel de analogii “uita” o “mica” diferenta. Stadionul in cauza, precum si alte constructii de acest gen, sint construite de Stat, dar ramin in patrimoniul public! Tocmai de aceea s-a iscat scandalul legat de contractul de management; Primaria urma sa primeasca prea putin! In cazul Catedralei, Statul plateste, dar ea intra in patrimoniul unei organizatii private. Primaria Capitalei a dat pentru Catedrala 10 milioane de lei, ce a primit in schimb? Promisiunea unei strane?!?!? Citi bani primeste BOR de la Stat? Nu e un raspuns simplu. Sursele de finantare sint atit de multe si de diverse incit sint greu de centralizat. De asemeni, sint foarte greu de estimat avantajele fiscale si para-fiscale: scutiri de taxe si impozite, monopol pe comercializarea unor produse etc. Se poate totusi calcula o suma minima; la nivelul lui 2011 aceasta poate fi estimata la cca. 200 milioane de euro; este vorba de cca. 100 milioane de euro cash si 100 de milioane de euro in proprietati (in realitate poate fi mult mai mult. De exemplu, cum estimezi valoarea fostei cladirii a Parlamentului?). Pentru detalii puteti consulta un articol anterior. Cit de mare e averea BOR? Din nou, greu de estimat. In presa se vehiculeaza o cifra de circa 3 miliarde de euro. Recomand un foarte bun reportaj pe aceasta tema, difuzat de TVR, intitulat “Averea Bisericii”. Cit cheltuieste BOR pe activitati filantropice? Simplu; o spun chiar ei. In 2010[xi] au alocat cca. 11,6 milioane de euro; in 2009[xii] suma a fost similara. Daca facem referire la sumele primite de la Stat, doar cca. 5-10% din acestea se duc catre “filantropie”. In realitate e si mai “bine”; conform raportului de activitate din 2009, citat anterior, sumele efectiv folosite pentru ajutoare materiale si finaciare au reprezentat doar 33% din cele 11 milioane de euro, restul mergind catre cheltuieli administrative si de personal… Nu cred ca are rost sa mai insist; imaginea de ansamblu este suficient de clara. Ma surprinde totusi lipsa disponibilitatii spre dialog a conducerii actuale a BOR; in fond ar fi interesul lor sa rezoneze macar cu proprii enoriasi, daca nu cu societatea in ansamblul ei. Cercetarea Fundatiei Soros, mentionata mai sus, mai cuprinde un rezultat care te-ai astepta sa ingrijoreze Biserica: procentajul celor care sustin mai mult sau mai putin ideea finantarii acesteia de catre Stat a scazut in 8 ani de la 76% la doar 54%. In acest ritm peste 2 sau 3 ani, presiunea societatii pentru stoparea finantarii bugetare a cultelor va fi covirsitoare. Cum se vor descurca atunci? Ramine de vazut. [i] http://www.ecb.int/stats/money/long/html/index.en.html [ii] http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Patriarhia_face_credit_pentru_Catedrala_Neamului_0_273573242.html [iii] Suma exacta depinde de foarte multe variabile, dar valoarea de 100 milioane de euro dobinzi la 100 milioane de euro imprumutati reprezinta o buna aproximare. [iv] “Underestimating Costs in Public Works Projects. Error or Lie?”, Bent Flyvbjerg, Mette Skamris Holm, and Søren Buhl; http://flyvbjerg.plan.aau.dk/JAPAASPUBLISHED.pdf [v] “Underestimating Costs in Public Works Projects. Error or Lie?”, Bent Flyvbjerg, Mette Skamris Holm, and Søren Buhl; http://flyvbjerg.plan.aau.dk/JAPAASPUBLISHED.pdf [vi] “Policy and Planning for Large Infrastructure Projects: Problems, Causes, Cures”, Bent Flyvbjerg; http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2005/12/01/000016406_20051201094022/Rendered/PDF/wps3781.pdf [vii] http://infotva.manager.ro/articole/infotva/scutiri-de-tva-pentru-operatiuni-din-interiorul-tarii-2021.html [viii] http://www.basilica.ro/ro/stiri/bdonatori_si_protestatari_diferente_de_orizont_si_numarb_2642.html [ix] v. înregistrarea la http://www.youtube.com/watch?v=mKxQVwpBjhQ [x] http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Patriarhia_face_credit_pentru_Catedrala_Neamului_0_273573242.html [xi] http://www.basilica.ro/ro/stiri/bbiserica_a_raspuns_crizei_prin_mai_multa_filantropieb_2187.html [xii] Activitatea Social-Filantropică Desfăşurată În Cuprinsul Eparhiilor Patriarhiei Române În Anul 2009

Blejnar&Associates - conflict de interese, trafic de influenţă şi abuz în serviciu Soţia şi subordonata şefului Fiscului apără privaţii în procesele cu ANAF

Romania trebuie salvata! Cotidianul.ro Blejnar&Associates - conflict de interese, trafic de influenţă şi abuz în serviciu Soţia şi subordonata şefului Fiscului apără privaţii în procesele cu ANAF Pornind de la informaţiile publicate de Marius Mina pe blogul său, cotidianul.ro a descoperit modul în care şeful Fiscului din România, Sorin Blejnar, controlează - prin intermediul firmei de avocatură a soţiei sale şi a directorului general al Direcţiei Juridice din ANAF - o adevărată caracatiţă avocăţească în jurul banilor publici. "Se ordona controlul Fiscului asupra unor firme cu profit considerabil, expertizele financiare «demonstreaza» de fiecare dată nereguli în contabilitate şi se întocmesc procese verbale. Firmele în cauză sunt obligate la plata unor sume imense plus penalizări. Patronii disperaţi intră în panică şi apar ca prin minune agenţi ai Fiscului sau Gărzii Financiare care le oferă soluţia salvatoare: «Nu vă faceţi probleme, am eu un avocat bun care a câştigat toate procesele cu Fiscul până acum, vă costă o sută de mii de euro (în numerar) plus o amendă de câteva mii pentru rezolvarea 'amiabilă' a conflictului»", scria zilele trecute Marius Mina pe blogul său. Cotidianul.ro a verificat informaţiile şi documentele publicate de Mina, şi lucrurile nu doar că se confirmă, dar se arată a fi de proporţii scandaloase. La o simplă investigaţie am putut descoperi că dimensiunile caracatiţei penale de la ANAF sunt uriaşe. Conflictul de interese, incompatibilitatea, abuzul în serviciu, traficul de influenţă şi taxa de protecţie ies la iveală ca practici de bază ale unui grup condus la ANAF de familia preşedintelui Sorin Blejnar. O operaţiune de căpuşare se desfăşoară la cel mai înalt nivel. Avocata Ioana Toma (fost partener principal în societatea de avocatură Toma, Manolache şi Asociaţii) este,din ianuarie 2009, angajată a ANAF. Mai întâi consilier personal al lui Sorin Blejnar (ianuarie 2009-septembrie 2009), apoi director general al Direcţiei Juridice din ANAF (septembrie 2009-până în prezent). Foto 1. Ioana Toma contra ANAF - casa de avocatură Flagrantul conflict de interese şi evidenta incompatibilitate nu au afectat deloc ascensiunea Ioanei Toma în structurile ANAF. Sorin Blejnar a angajat-o pe avocată în ianuarie 2009, în funcţia de consilier personal al preşedintelui ANAF. Asta în ciuda faptului că societatea de avocatură a Ioanei Toma (Toma, Manolache şi Asociaţii) a continuat să reprezinte în instanţă diverse societăţi comerciale şi persoane aflate în procese împotriva Administraţiilor Finanţelor Publice (Vezi foto 1) sau a altor structuri ale ANAF-ului sau ale Ministerului de Finanţe. Foto 2. Ioana Toma - declarație avere ianuarie 2009 Foto 3. Ioana Toma - declarție avere iunie 2009 Faptul că Ioana Toma s-a aflat în incompatibilitate şi în conflict de interese reiese chiar din declaraţiile de avere ale acesteia: o puteţi vedea în facsimil pe cea din 2009 (Vezi foto 2, 3). Doamna în cauză nu a catadicsit să iasă din firma de avocatură după ce a devenit funcţionar public. Ba mai mult, ea a continuat să reprezinte societăţi comerciale în litigiile cu Direcţiile de Finanţe. Ea centra, ea dădea cu capul! (Vezi foto 5) Foto 5. Toma și Asociații Nenorocirea vine de la faptul că nu doar Ioana Toma s-a aflat mult timp după angajarea sa la ANAF în conflict de interese, ci şi şeful ei cel descurcăreţ, Sorin Blejnar. Spunem asta pentru că avocata Andreea Blejnar, soţia preşedintelui ANAF, este partener (adică coproprietar) în firma de avocatură a Ioanei Toma. Lucru pe care îl putem constata citind ultima declaraţie de avere a lui Sorin Blejnar. Dimineaţa Sorin Blejnar conduce ANAF, seara acasă discută cu soţia cum să câştige despăgubiri de la acesta. (Vezi foto 4) Foto 4. Declarație avere Blejnar - dovada Andreea Blejnar Chiar şi după avansarea în postul de director general al Direcţiei Juridice din ANAF, Ioana Toma a continuat să profeseze avocatura în firma anterior menţionată, alături de Andreea Blejnar, soţia preşedintelui ANAF. Sigur, nu la vedere, întrucât Ioana Toma - braţul armat al lui Blejnar - a ieşit de faţadă din firma de avocatură (abia anul trecut). Astfel, societatea de avocatură se numeşte acum Manolache şi Asociaţii, în care parteneri sunt avocaţii Andreea Blejnar şi Tatiana Manolache (Vezi foto 6). Deloc surprinzător, firma de avocatură a soţiei lui Blejnar şi a şefei juriştilor din ANAF continuă să reprezinte firme şi persoane în procesele cu Administraţiile Finanţelor Publice din toate judeţele ţării (Vezi foto 7). Foto 6. Site-ul casei de avocatură Blejnar Andreea și Manolache Tatiana Foto 7. Andreea Blejnar contra ANAF Casa de avocatură controlată de cele două prietene de casă ale familiei preşedintelui ANAF, Andreea Blejnar şi Ioana Toma, a reprezentat şi firma Glina SA la Curtea de Apel Bucureşti într-un proces foarte important pentru această societate comercială. Împotriva cui? Împotriva Ministerului Finanţelor Publice - Comisia Fiscală Centrală. Biroul de avocatură al directoarei din ANAF şi al soţiei lui Blejnar oferă, printre altele, servicii de consiliere Societăţii Comerciale Glina SA, Combinatului Siderurgic Reşiţa, Grupului Feroviar Român şi Clubului Bamboo. Şi ghiciţi cum se desfăşoară lucrurile? Majoritatea speţelor în care intră în acţiune societatea de avocatură Manolache şi Asociaţii se referă la procese cu instituţii ale statului român, în special cu cele din subordinea Ministerului Finanţelor Publice! Să nu vă imaginaţi că în instanţe nu are câştig de cauză! Aceste informaţii prezentate de cotidianul.ro reprezintă doar o mică parte a încrengăturii juridico-fiscale patronate de Sorin Blejnar şi manevrate prin familia sa şi prin adjuncţii săi. Iar infracţiunile pomenite în titlul acestui articol sunt de natură să prejudicieze funcţionarea Fiscului şi colectarea banilor publici. Într-o ţară normală, pentru conflict de interese, incompatibilitate, trafic de influenţă, abuz în serviciu, taxă de protecţie etc., şeful Fiscului şi directoarea Direcţiei juridice ar fi arestaţi în secunda doi. Darămite să mai fie şi cumul de infracţiuni! În formă continuată chiar, aşa cum reiese din documente că se petrec lucrurile. Pe moşia lui Sorin Blejnar, infracţiunile şi abuzurile merg mână în mână. Pentru prima dată în ultimele două decenii, ANAF, Poliţia, Parchetul, chiar şi Direcţia Naţională Anticorupţie ar trebui să descindă chiar la ANAF şi în afacerile preşedintelui acestuia, Sorin Blejnar. Actele care ilustrează acest articol şi cele care vor urma o dovedesc din plin! Cristina Horvat Publicat Luni, 12 septembrie 2011

"Inchideti spitale si scoli, dar aveti bani de Catedrala Neamului"

Romania trebuie salvata! 9am.ro 1.aug.2011 Televiziunea Deutsche Welle a realizat in tara noastra un reportaj ce a surprins perfect realitatea in care ne ducem veacu: O noua catedrala se construieste in Bucuresti, in timp ce zeci de spitale si scoli sunt inchise. O noua catedrala este construita in centrul Bucurestiului, iar costurile sunt de 600 milioane de euro, bani proveniti de la Guvern. In acelasi timp, zeci de spitale si scoli se inchid din cauza lipsei finantelor, scriu jurnalistii de la Deutsche Welle, intr-un documentar realizat despre viitorul lacas de cult. "Banii par sa nu fie o problema pentru ridicarea Catedralei. Biserica si Guvernul cheltuie impreuna 600 milioane de euro pentru constructie... Banii pe care Biserica ii primeste de la stat sunt de doua ori mai multi decat cei alocati culturii sau cercetarii stiintifice", se arata in documentarul prezentat mai jos. Constructia Catedralei Mantuirii Neamului se face rapid pentru ca edificiul sa fie gata in urmatorii trei ani. Va fi situata pe un teren donat de stat, la circa 125 metri de Casa Poporului, construita de Nicolae Ceausescu. Dictatorul a distrus numeroase biserici in anii 1980, insa guvernul actual are relatii apropiate cu Biserica Ortodoxa, scrie www.dw-world.de Publicatia germana consluzioneaza: Credinta joaca un rol important in societatea romaneasca si reprezinta un mare suport pentru viata mizera a multor oameni.

Sporuri și prime de vacanță de 1,2 milioane euro la Primăria Capitalei

Romania trebuie salvata! Cotidianul.ro Teodora Tugui Criza economică a luat sfârșit la Primăria Capitalei. Cel puțin pentru angajații instituției. În 2011, salariații municipalității vor primi sporuri și prime de vacanță în valoare de 5,1 milioane lei (1,2 milioane euro). Primăria Capitalei va plăti pentru salariile angajaților în acest an 50, 63 milioane lei, adică aproape 12 milioane euro. Din acești bani, un milion de euro sunt prevăzuți pentru achitarea sporurilor pentru condiții de muncă. Angajații municipalității vor primi alți 100.000 euro pentru achitarea "altor sporuri", și încă aproape 100.000 euro sub forma unor prime de vacanță, anunță B365.ro. Și anul trecut, primăria condusă de Sorin Oprescu, a avut cheltuieli efective cu personalul de 51,2 milioane lei, adică aproximativ 12,2 milioane de euro. Din această sumă, 1,1 milioane euro au fost cheltuiți pentru acordarea de premii, sporuri și prime de vacanță pentru angajații Primăriei.