Romania trebuie salvata!
Senatorul Valer Marian face anatomia guvernului Ungureanu
Ce nu știu românii despre grupul beizadelelor și acoperiților din Palatul Victoria?
Acasă»Politica
GRUPUL PARLAMENTAR PSD
DECLARAŢIE POLITICĂ
Senator: VALER MARIAN
Circumscripţia electorală: SATU MARE
Colegiul electoral: 1
Grupul parlamentar: PSD
Şedinţa Senatului din: 13.02.2012
Titlul declaraţiei: De la şeful scorpionilor la şeful spionilor
Guvernul Ungureanu nu este nici un guvern nou-nouţ nici un guvern al tinereţii, competenţei şi probităţii, cum încearcă să-l prezinte opiniei publice tutorele acestuia de la Palatul Cotroceni. Nu este un guvern nou-nouţ pentru că jumătate din membrii săi, respectiv 9 dintre aceştia, au făcut parte şi din Guvernul Boc. Este vorba de vicepremier şi de trei miniştri aparţinând UDMR (Marko Bela, Kelemen Hunor, Laszlo Borbely, Ladislau Ritli), de cei doi miniştri aparţinând UNPR (Gabriel Oprea, Cristian Diaconescu), de miniştrii dependenţi Cătălin Predoiu şi Leonard Orban şi de secretarul de stat Cătălin Baba, care a fost promovat ministru al Educaţiei.
Cabinetul Ungureanu nu este din păcate niciun guvern al competenţei sau competenţelor. Dimpotrivă, este un guvern de rezerve sau de clone, de pile sau de pupile, de slugi sau de marionete, de fiţe sau de beizadele, de valeţi, de travestiţi sau de traseişti. Astfel, miniştrii Gabriel Oprea şi Cristian Diaconescu provin din PSD, în timp ce miniştrii Gabriel Berca, Cătălin Predoiu, Cătălin Baba şi Leonard Orban au debutat în PNL ori au fost apropiaţi acestui partid. Noul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Cristian Petrescu, este cunoscut drept un fan şi un serv al fostei ministrese Elena Udrea, care l-a răsplătit cu contracte de peste 1 milion de euro de la acest minister. Petrescu a fost mecanic auto (una din profesiile pe placul preşedintelui Băsescu) şi a reuşit să absolve o facultate, respectiv Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, abia la vârsta de 34 de ani. Fără nicio competenţă sau experienţă managerială, a ajuns marele patron al infrastructurii din România. Noul ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale, Claudia Boghicevici, este pupila primarului Aradului, Gheorghe Falcă, fiind numită la hotelul în care locuieşte în Bucureşti „blonda celor trei muşchetari portocalii de la Arad" (deputaţii Iustin Arghir Cionca, Lucian Rivis Tipei şi Adrian Henorel Niţu). Cea mai consistentă experienţă a doamnei Boghicevici a fost cea de învăţătoare la Casa de fete din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad. Aceasta se laudă cu licenţa în ştiinţe economice (finanţe-bănci) şi cu patru mastere, dar majoritatea acestora au fost obţinute la contestata Universitate de Vest Vasile Goldiş din Arad. Noul ministru al Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, este protejatul fostului ministru al Economiei, vicepreşedintele PDL Adrian Videanu (care este prieten de afaceri şi de concedii de lux cu tatăl său), şi nu s-a remarcat în mod deosebit ca secretar de stat Ministerul Finanţelor în ultimii doi ani, decât poate cu autoturismul marca Jaguar ultimul răcnet cu care venea la minister. Noul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, este pupila fostului ministru de resort, Anca Boagiu, fiind din 2009 până în prezent subsecretar de stat respectiv secretar de stat la Ministerul Transporturilor, unde nu s-a remarcat prin nimic deosebit. Noul ministru al Comunicaţiilor, Răzvan Mustea – Şerban, are licenţă şi doctorat în economie, dar n-a avut experienţă managerială decât la firmele tatălui său, miliardar din Focşani şi sponsor important al PDL, şi a avut şansa să facă studii în SUA, împreună cu domnişoara prezidenţială EBA. Acest ministru s-a remarcat mai mult prin declaraţia sa de avere, care conţine o vilă în Bucureşti, o vilă în Voluntari şi un autoturism Porsche ultimul răcnet, dar nu conţine o vilă pe care o deţine la Miami (SUA). Noul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia, s-a remarcat prin studii de marketing la Harvard, dar şi prin promovarea produselor agricole modificate genetic în România şi prin hăcuirea unor staţiuni de cercetare agricolă.
Noul ministru al Economiei, Lucian Bode, este promovatul şi protejatul fostului consilier economic al premierului Emil Boc, Andreea Paul Vass, amândoi fiind originari din judeţul Sălaj. Bode şi-a început cariera politică ca şi consilier local în comuna natală Valcău de Jos şi a fost promovat tot de Andreea Paul Vass în funcţia de preşedinte al Organizaţiei judeţene Sălaj a PDL, la care aceasta deţine şefia organizaţiei de femei. Bode a absolvit o facultate obscură de electronică din Oradea şi a ajuns lider sindical şi şef serviciu la Sucursala Zalău a SC Electrica SA, unde a condus câteva echipe de electricieni căţărători pe stâlpi. Foşti ofiţeri SRI din Zalău afirmă că Bode a fost informator la miliţie înainte de 1989 şi la serviciul secret al MAI (doi şi un sfert) după, precum şi că împreună cu Andreea Paul Vass l-a susţinut pe actualul director general al DGIPI, comisarul şef Cristian Gheorghe Laţcău, originar tot din Sălaj, atât cu ocazia numirii acestuia în funcţie, în decembrie 2010, de către fostul ministru de interne Constantin Traian Igaş, cât şi în toamna anului trecut când fostul premier Emil Boc a solicitat să fie eliberat din funcţie, în urma unor semnale venite din partea altui serviciu secret.
Noul ministru al Educaţiei, Cătălin Baba, este valetul fostului premier Emil Boc, care l-a promovat şef al Cancelariei primului ministru şi apoi secretar de stat la Educaţie. Facultatea de bază a lui Cătălin Baba este Medicina Veterinară, dar ulterior a absolvit şi Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, unde a ajuns conferenţiar şi decan, calitate în care s-a remarcat prin tot felul de promovări dubioase, inclusiv ale soţiei şi cumnatului său. Astfel, printr-o declaraţie elaborată de Colegiul Senatului şi Consiliul Academic al Universităţii Babeş – Bolyai, Cătălin Baba a fost acuzat de nepotism, în anul 2009, după numirea sa în funcţia de secretar de stat la Educaţie. O primă acuzaţie a fost aceea că soţia sa Alina Baba, fostă Cherecheş, originară din Satu Mare şi licenţiată iniţial a unei facultăţi de drept private, pe care a absolvit-o cu media 7,16, la Universitatea Vasile Goldiş, a absolvit ulterior extensia Satu Mare a Facultăţii de Administraţie Publică a Universităţii Babeş - Bolyai, la care soţul său era decan, cu media 10, dar colegii săi sătmăreni au afirmat că n-au văzut-o la faţă în cei trei ani de studii, nici la cursuri şi nici la examene. O a doua acuzaţie era că, în calitate de decan, a solicitat derogare de medie pentru soţia sa şi pentru cumnatul Răzvan Cherecheş pentru ca aceştia să poată ocupa posturile de asistent la Drept constituţional, respectiv asistent la Sănătate publică la facultatea pe care o conducea. O a treia acuzaţie era că Baba nu are lucrări de unic autor (articole, studii, recenzii, s.a.), puţinele sale scrieri fiind în colaborare cu alţi autori. O a patra acuzaţie era aceea că, deşi norma didactică a lui Cătălin Baba cuprinde discipline din domeniul ştiinţelor politice şi politicilor publice, acesta se ocupa de disciplina de sănătate publică, calificarea sa fiind de medic veterinar.
Guvernul Ungureanu nu este nici un guvern integru, mai mulţi miniştri, inclusiv dintre cei noi, având probleme de probitate. Astfel, ANI s-a sesizat în cazul ministrului Sănătăţii, Ladislau Ritli, după ce acesta şi-a promovat fiul pe postul de director al spitalului pe care l-a condus până ce a fost cooptat în Guvern. Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Cristian Petrescu, a avut contracte cu ministerul pe care l-a preluat. Ministrul Comunicaţiilor, Răzvan Mustea Şerban, nu şi-a declarat o vilă pe care o deţine la Miami în SUA. Ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât a deţinut concomitent atât funcţia de secretar de stat la Educaţie cât şi calitatea de membru al Consiliului de Administraţie al Televiziunii Române. În plus, mai mulţi primari din Regiunea de Dezvoltare de Nord-Vest s-au plâns că aproape toate proiectele cu finanţare europeană au fost intermediate şi taxate de soţia lui Baba. În acelaşi timp, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, are dosar la DNA pentru fapte de corupţie, iar ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, are dosar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru fapte de abuz în serviciu. Pe de altă parte, ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, are probleme legate de colaborarea cu Securitatea.
Nici şeful noului şi magnificului Guvern, mult-lăudatul Mihai Răzvan Ungureanu, nu corespunde criteriilor de etică şi de competenţă reclamate de o asemenea funcţie. Deşi acum se declară dreapta, chiar cu o anumită fervoare şi ostentaţie, Ungureanu a avut o tinereţe comunistă timpurie, fiind şeful UTC pe Liceul Negruzzi din Iaşi şi fiind cooptat încă din anii de liceu în Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, sub comanda Prinţişorului Nicu Ceauşescu. Ungureanu a ţinut să se remarce cu orice preţ la Congresul al XII-lea al UTC, când a rostit o cuvântare elogioasă la adresa secretarului general al PCR, Nicolae Ceauşescu, care a fost publicată de ziarul ''Scânteia tineretului'' din 19 mai 1985. De asemenea, Ungureanu s-a remarcat şi la ultimul congres al Partidului Comunist Român (Congresul al XIV-lea) care a avut loc în luna noiembrie 1989. Potrivit unor colegi de facultate a fost atât de ataşat comunismului încât nu numai că nu a participat la Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, dar în perioada 17-22 decembrie şi-a monitorizat cu atenţie colegii şi a întocmit liste cu studenţii protestatari, probabil cu scopul de a-i trage la răspundere cu mânie revoluţionară comunistă dacă revoluţia anticomunistă eşua. După ce Convenţia Democrată a câştigat alegerile parlamentare şi prezidenţiale în România în 1996, Ungureanu s-a înscris în PNL, partid care l-a promovat în funcţiile de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe (1998- 2001) şi de ministru al Afacerilor Externe (2004-2007).
Din păcate, în fruntea diplomaţiei române, Mihai Răzvan Ungureanu nu s-a remarcat prin nimic favorabil României şi românilor. Primul lucru pe care l-a făcut când a devenit ministru de externe a fost montarea portretului Anei Pauker fost ministru comunist de externe, (primul şi principalul comisar al comunismului sovietic în ţara noastră, distrugătoarea României postbelice) pe holurile Ministerului Afacerilor Externe. Ultimul lucru pe care l-a făcut ca ministru de externe a fost dublarea, printr-o ordonanţă de urgenţă, a salariului pe care urma să-l primească (8 000 de euro lunar) în postul pe care urma să plece la Viena (coordonator adjunct la Iniţiativa de cooperare pentru Europa de Sud-Est). Între acestea, Ungureanu a făcut mult rău României şi românilor din ţară şi din jur. La scurt timp după investirea sa ca ministru de externe, Ungureanu a semnat în 2005, cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, cel mai păgubos act din istoria postdecembristă a României, respectiv „Legea pentru ratificarea Protocolului dintre România şi Rusia privind inventarierea relaţiilor bilaterale". Şeful diplomaţiei române a declarat atunci că „Nu există probleme între România şi Rusia", prin actul respectiv uitându-se atât problema Basarabiei cât şi problema tezaurului românesc confiscat de Lenin în 1918. Fostul ambasador al României la Moscova, Dumitru Prunariu, a declarat în acest sens următoarele: „La numirea mea ca ambasador în Federaţia Rusă în 2004, reprezentanţi ai Parlamentului României au insistat pe o misiune permanentă a noastră legată de Federaţia Rusă, şi anume urmărirea problemei Tezaurului României, confiscat de bolşevici în 1918. Total surprinzător şi de neînţeles pentru mine nici acum, în aprilie 2005 am primit ordin scris de la MAE, trimis de dl. Leuştean în numele lui Mihai Răzvan Ungureanu, să nu mai abordez în niciun fel şi sub nicio formă problema Tezaurului". Ungureanu i-a dezamăgit pe românii din Basarabia şi când a declarat, în mai 2006, că cetăţenii din Republica Moldova vorbesc „o variantă a limbii române", un fel de „light Romania", dând astfel apă la moară celor care susţin că acolo nu trăiesc români ci moldoveni. Ungureanu i-a supărat şi pe românii din Ucraina (din Bucovina de Nord, din Ţinutul Herţa, precum şi din regiunile Odessa şi Transcarpatia) pentru că nu s-a preocupat nici măcar de implementarea puţinelor şi firavelor prevederi privind prezervarea limbii şi identităţii naţionale din ruşinosul tratat încheiat cu Ucraina în 1997, prin care România a renunţat la orice discuţii şi pretenţii teritoriale. Actualul său mentor politic, preşedintele Traian Băsescu, a acuzat într-o emisiune la TVR, în 31 martie 2008, politicienii care au negociat şi au semnat tratatul cu Ucraina în 1997 că ar fi lăsat interesul naţional după uşă, adăugând că din cauza proastei negocieri de atunci, România se judecă acum la Haga cu ţara vecină. Traian Băsescu a precizat că politicienii respectivi nu au ştiut să negocieze cu Ucraina şi au semnat în grabă şi după dictare un tratat dezavantajos, deşi cu alte ţări nu au fost semnate documente similare.
Şi românii din Ungaria şi din Transilvania sunt supăraţi pe Mihai Răzvan Ungureanu pentru modul mişelesc şi păgubos în care a negociat recuperarea bunurilor Fundaţiei Gojdu din Budapesta, cu destinaţie testamentară pentru bursele românilor ortodocşi din Transilvania şi din Ungaria. În primul său an de ministeriat, Ungureanu a negociat pe furiş şi a semnat pe sub masă „Acordul referitor la înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare Gojdu", prin care a fost exclus moştenitorul testamentar, Biserica Ortodoxă Română. Acordul a fost semnat la Bucureşti, în data de 20 octombrie 2005, cu ocazia unei reuniuni comune a guvernelor României şi Ungariei, de către ministrul român de externe Mihai Răzvan Ungureanu şi de către omologul său ungar Ferenc Somogy, fiind ratificat de partea română prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 183/2005. Acest acord a fost negociat, semnat şi ratificat după ce, în decembrie 2004, Curţile Gojdu din Budapesta au trecut în proprietatea companiei israeliene Autoker Holding Rt, fiindu-i vândute de Primăria sectorului 7 din Budapesta.
Avocatul Aurelian Pavelescu, pe atunci deputat al principalului partid de guvernământ (PDL), a declarat într-o emisiune la Radio România Actualităţi că Mihai Răzvan Ungureanu a prejudiciat statul român şi Biserica Ortodoxă Română de miliarde de dolari, susţinând că întreg acordul este de inspiraţie maghiară şi că poate fi calificat drept un act de hoţie şi de trădare naţională. Inspiraţia maghiară şi trădarea românească sunt confirmate de o declaraţie făcută în şedinţa Parlamentului Ungariei din 21 noiembrie 2005 de către deputatul FIDESZ, Nemeth Zsolt (secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe în primul guvern Viktor Orban şi ministru de externe în actualul guvern de la Budapesta): „Acordul dintre Ungaria şi România asupra problemelor averii Gojdu pune punct discuţiei prelungite de mulţi ani. Exemplul acestei probleme este că România renunţă la revendicarea bunurilor materiale, pe care a formulat-o în 1998, ba chiar şi anterior, în legătură cu averea lui Gojdu. Acest lucru înseamnă în acelaşi timp că partea română a acceptat punctul de vedere al Ungariei, conform căruia, în 1953, Tratatul de drept material a rezolvat chestiunea averii lui Gojdu". Mihai Răzvan Ungureanu a fost lăudat şi pentru că ar fi semnat Acordul privind acordarea unor facilităţi militare Statelor Unite ale Americii în România, primul acord în baza căruia au fost aduse trupe americane în ţara noastră (la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa), dar acest acord a fost negociat de doi miniştri din Guvernul Adrian Năstase, respectiv de ministrul de externe, Mircea Geoană, şi de ministrul Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu.
Fostul purtător de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, scriitorul Nicolae Ulieru (care a avut cel mai lung mandat în acest sens după revoluţie, ocupând acest post sub directorul Virgil Măgureanu) a declarat public, în toamna anului 2009, că directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, este agent străin – practic, o acuzaţie de trădare naţională – precizând că e gata să ofere probe în acest sens dacă va fi audiat de comisiile parlamentare de control ale SRI şi SIE. Ulieru a declarat că şeful SIE „a avut o ascensiune fulminantă pentru condiţia lui de tânăr istoric anonim de la Iaşi. A fost adus de Pleşu secretar de stat în Ministerul de Externe, a rămas secretar de stat şi în Guvernul Năstase, apoi a fost numit ministru de externe de către liberalul Călin Popescu Tăriceanu, recuzat de acesta pentru că nu i-a dat nişte documente, şi după ce a fost recuzat de premier, preşedintele l-a numit şeful SIE. Eu, când am auzit numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la SIE, am avut o tresărire. Am spus: oare preşedintele chiar nu ştie cine-i omul acesta, sau SRI nu l-a informat?". Suspect a fost şi faptul că, în calitate de şef al SIE, Ungureanu a făcut intervenţii ca un avocat, cunoscut ca exponent al unui grup israelian de lobby şi ca şi colaborator al Mossad, să aibă acces de trei ori la teroristul Omar Hayssam în celulă fără ca procurorul de caz să-i dea aprobare, lucru care, în opinia lui Ulieru, nu face decât să confirme apartenenţa lui Ungureanu la un serviciu străin. Probabil aşa se explică că, printr-o hotărâre de guvern pe care a iniţiat-o şi a contrasemnat-o în calitate de director la SIE (HG nr. 665 din 3.06.2009, pentru modificarea valorii de inventar a unor imobile înscrise în domeniul public al statului şi aflate în administrarea SIE, publicată în Monitorul Oficial nr. 406/06/2009), Mihai Răzvan Ungureanu a desconspirat prosteşte (sau, poate, cu rea credinţă) 41 de locaţii secrete ale SIE din capitală şi din ţară.
În concluzie, preşedintele Traian Băsescu a schimbat tusea cu junghiul prin desemnarea diplomatului istoric Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de prim ministru al Guvernului României în locul juristului filosof Emil Boc. A schimbat un democrat liberal actual cu un fost liberal. A schimbat un ardelean (din Cluj) cu un moldovean (din Iaşi). A schimbat un doctor în filosofie cu un doctor în istorie. A schimbat un utecist fruntaş, care a fost cooptat în anii studenţiei în Comitetul Central al UASCR, cu un utecist şi mai fruntaş, care a fost racolat în Comitetul Central al UTC din anii de liceu (amândoi servind sub comanda Prinţişorului Nicu Ceauşescu). A fost schimbat un profitor mai mic (care şi-a plimbat o fiică şi o nepoată cu un elicopter guvernamental) cu un profitor mai mare, având în vedere că soţia lui Ungureanu (stabilită ani buni la Viena) a primit o pleaşcă de 85 000 euro pe an de la OMV AG Austria (cumpărătoarea pachetului majoritar la Petrom) pentru servicii închipuite de consultanţă medicală. A fost schimbat şeful scorpionilor (portocalii) cu şeful spionilor (rozalii).
Cu ce altceva s-a remarcat până acum Mihai Răzvan Ungureanu? Ca secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe şi apoi ca ministru de externe a ieşit în evidenţă doar prin limbajul său preţios, îmbibat cu neologisme şi sofisme, încât mulţi interlocutori români sau străini n-au prea înţeles ce vroia să spună. Singura lui cucerire pe plan extern este Bodo Homobach, înaltul comisar pentru Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est, pe care l-a fermecat profund (la Viena, probabil pe valsurile Dunării). Ca politician (de dreapta, cu origini în PNL) s-a remarcat prin trădarea primului său binefăcător politic, premierul liberal Călin Popescu-Tăriceanu, în favoarea noului său binefăcător politic, preşedintele (de la stânga la dreapta) Traian Băsescu. Ca director al SIE, respectiv ca şef al spionilor români, s-a remarcat doar prin deconspirarea prostească a locaţiilor din ţară ale serviciului secret pe care-l conducea şi prin tăiatul frunzelor la câini. Îndeosebi la câinii generalului Predoiu, primul său adjunct şi şeful de facto al serviciului secret în fruntea căruia a fost plasat formal şi subliminal de binefăcătorul său de la Cotroceni.
Preşedintele Băsescu ar trebui să ia aminte că, cu un an în urmă, omologul său autocrat din Egipt, Hosni Mubarak, a încercat să se salveze numindu-l vicepreşedinte al statului şi, totodată, şef al guvernului pe şeful suprem al serviciilor sale secrete, generalul Omar Suleiman (cel mai vechi şi mai apropiat colaborator al său şi omul CIA la Cairo), dar nu i-a fost de niciun folos.
Senator
Valer Marian
PS: Pentru iluminarea mea şi a românilor pe care-i guvernează, îi adresez proaspătului premier Mihai Răzvan Ungureanu şi câteva întrebări: 1. De ce nu şi-a trecut în CV-ul său stufos, la limbi străine cunoscute, şi limba ebraică (pe care o cunoaşte mai bine decât limba maghiară, pe care a trecut-o)? 2. Dacă a fost sau este membru al vreunei organizaţii masonice şi ce grad sau funcţie deţine în aceasta? 3. Dacă a fost şantajat de SRI, de SIE sau de tutorele său politic de la Palatul Cotroceni cu nişte episoade de o anumită orientare sexuală petrecute la Iaşi (în anii '90), la Cernăuţi (în 2000, la Hotelul Ceremuş) şi la Viena (după 2000, la sediul Pactului de Stabilitate).
Publicat acum 7 ore si 23 minute
Ponta e apreciat pentru apartenta la SIE ( ce grad ai, bai, Ponta ?) dar si pentru scoala insusita de la celebrul profesor de kur, aDRIAN nASTASE... Am intrat si noi in Europa, cu KURUL...
12:14:59, 14 Feb 2012 24
2012 Cotidianul.ro
marți, 14 februarie 2012
miercuri, 8 februarie 2012
Sorin Oprescu a dat Național Arena în grija celor de la spații verzi
Romania trebuie salvata!
Catalin Tolontan
jurnalist GSP
gsp.ro
Sorin Oprescu a dat Național Arena în grija celor de la spații verzi, după criteriul cromatic, probabil, de vreme ce și Herăstrăul și stadionul de 190 de milioane de euro au în comun smaraldul ierbii.
Urmarea? Băieții veseli n-au închis acoperișul care ne-a costat 25 de milioane de euro și în arenă s-au revărsat tone de zăpadă, cînd mai e o săptămînă înaintea meciului de Europa League dintre Steaua și Twente. “N-am avut ce face. Nu erau condiții ca să se închidă acoperișul”, au explicat cei din Primărie.
Niciodată nu sînt condiții, cu asta ne-am lămurit! Tichia stadionului e inutilă, exact cum a comunicat în scris Primăriei consultantul Cătălin Crețu de la Louis Berger, adresă datată 9 aprilie 2008 și descoperită de Gazetă. Dar de ce să asculți sfatul unei firme plătite, la rîndul ei, cu 1,5 milioane de euro cînd poți să crești factura cu 25 de milioane?!
Apropo, cînd toate aceste supracheltuieli se puneau la cale, între noiembrie 2007 și iunie 2008, știți cine era directorul economic al Primăriei conduse de Videanu? Tînărul și eminentul ministrul de finanțe din noul guvern al României, Bogdan Drăgoi, pus să gestioneze azi un buget de criză al întregii țări! “Profesioniști excepționali”, după cum i-a caracterizat premierul. Sigur. Profesioniști excepționali fără realizări profesionale excepționale nici în privat, nici în serviciul public. În privința risipei de la stadion, administrația Videanu a luat decizia, cea a lui Oprescu a semnat contractele, trăiască nașul mare!
Revenind la zilele noastre, pe mușuroiul de zăpadă înghețată din burta Național Arena Spitsbergen s-au înălțat două declarații monumentale. Prima aparține acelorași subordonați ai lui Oprescu care au dat iama în iarbă cu lopețile.
Ei au spus că să nu-i mai batem la cap cu închiderea acoperișului “pentru că dacă nu era deschis, ar fi intrat mai multă zăpadă pe porți și printre inelele stadionului, din cauza curentului”. De fapt, în incompetența lor senină ca noaptea polară, oamenii au dezvăluit adevărul. Românii au plătit cu 190 de milioane de euro singura construcție de pe glob în care plouă, ninge și bate vîntul mai mult cu acoperiș decît fără acoperiș!
Cînd am sesizat, încă înainte de inaugurare, că stadionul de cinci stele, hai, lăsați-ne!, este neînchis și lipsit de izolația care aduce spectatorilor confortul normal al unei arene moderne, ni s-a spus că avem ceva cu Oprescu. Între timp, a început să plouă pe scaunele unor sectoare întregi, iar oamenii suportă, meci de meci, curentul, frigul și vîntul. Pînă la urmă, se va face desigur și izolarea stadionului, asta dacă arena nu va primi numele “Antibiotice Iași”. Dar vor fi cheltuiți alți bani!
A doua declarație a oferit-o Dumitru Dragomir, care a zis că să mai terminăm cu tevatura asta caraghioasă. Șeful Ligii zice că pe 16 februarie, la Steaua – Twente, va fi bine în tribune, pentru că oamenii se vor încălzi unii în alții. Unde mai pui că respirația a 55.000 de români va înmuia aerul de deasupra stadionului.
Președintele Ligii rostește și el un mare adevăr. De la Videanu la Oprescu și de la Dragomir la Dragomir, l-am numit de două ori pentru că are dublul mandatelor oricărui om politic, ei tocmai pe asta se bazează. Ca în multpremiatul film documentar Calea Împăratului, în care migrația pingunilor regali devine obiectul unei epopei emoționante și dureroase, asta sîntem și noi: niște pinguni disciplinați, mărșăluind eroic, generație după generație, generații crescute greșit, în subcultura sacrificiului, îndreptîndu-ne spre o Antarctică pe care o finanțăm cu firea noastră temperat continentală.
Catalin Tolontan
jurnalist GSP
gsp.ro
Sorin Oprescu a dat Național Arena în grija celor de la spații verzi, după criteriul cromatic, probabil, de vreme ce și Herăstrăul și stadionul de 190 de milioane de euro au în comun smaraldul ierbii.
Urmarea? Băieții veseli n-au închis acoperișul care ne-a costat 25 de milioane de euro și în arenă s-au revărsat tone de zăpadă, cînd mai e o săptămînă înaintea meciului de Europa League dintre Steaua și Twente. “N-am avut ce face. Nu erau condiții ca să se închidă acoperișul”, au explicat cei din Primărie.
Niciodată nu sînt condiții, cu asta ne-am lămurit! Tichia stadionului e inutilă, exact cum a comunicat în scris Primăriei consultantul Cătălin Crețu de la Louis Berger, adresă datată 9 aprilie 2008 și descoperită de Gazetă. Dar de ce să asculți sfatul unei firme plătite, la rîndul ei, cu 1,5 milioane de euro cînd poți să crești factura cu 25 de milioane?!
Apropo, cînd toate aceste supracheltuieli se puneau la cale, între noiembrie 2007 și iunie 2008, știți cine era directorul economic al Primăriei conduse de Videanu? Tînărul și eminentul ministrul de finanțe din noul guvern al României, Bogdan Drăgoi, pus să gestioneze azi un buget de criză al întregii țări! “Profesioniști excepționali”, după cum i-a caracterizat premierul. Sigur. Profesioniști excepționali fără realizări profesionale excepționale nici în privat, nici în serviciul public. În privința risipei de la stadion, administrația Videanu a luat decizia, cea a lui Oprescu a semnat contractele, trăiască nașul mare!
Revenind la zilele noastre, pe mușuroiul de zăpadă înghețată din burta Național Arena Spitsbergen s-au înălțat două declarații monumentale. Prima aparține acelorași subordonați ai lui Oprescu care au dat iama în iarbă cu lopețile.
Ei au spus că să nu-i mai batem la cap cu închiderea acoperișului “pentru că dacă nu era deschis, ar fi intrat mai multă zăpadă pe porți și printre inelele stadionului, din cauza curentului”. De fapt, în incompetența lor senină ca noaptea polară, oamenii au dezvăluit adevărul. Românii au plătit cu 190 de milioane de euro singura construcție de pe glob în care plouă, ninge și bate vîntul mai mult cu acoperiș decît fără acoperiș!
Cînd am sesizat, încă înainte de inaugurare, că stadionul de cinci stele, hai, lăsați-ne!, este neînchis și lipsit de izolația care aduce spectatorilor confortul normal al unei arene moderne, ni s-a spus că avem ceva cu Oprescu. Între timp, a început să plouă pe scaunele unor sectoare întregi, iar oamenii suportă, meci de meci, curentul, frigul și vîntul. Pînă la urmă, se va face desigur și izolarea stadionului, asta dacă arena nu va primi numele “Antibiotice Iași”. Dar vor fi cheltuiți alți bani!
A doua declarație a oferit-o Dumitru Dragomir, care a zis că să mai terminăm cu tevatura asta caraghioasă. Șeful Ligii zice că pe 16 februarie, la Steaua – Twente, va fi bine în tribune, pentru că oamenii se vor încălzi unii în alții. Unde mai pui că respirația a 55.000 de români va înmuia aerul de deasupra stadionului.
Președintele Ligii rostește și el un mare adevăr. De la Videanu la Oprescu și de la Dragomir la Dragomir, l-am numit de două ori pentru că are dublul mandatelor oricărui om politic, ei tocmai pe asta se bazează. Ca în multpremiatul film documentar Calea Împăratului, în care migrația pingunilor regali devine obiectul unei epopei emoționante și dureroase, asta sîntem și noi: niște pinguni disciplinați, mărșăluind eroic, generație după generație, generații crescute greșit, în subcultura sacrificiului, îndreptîndu-ne spre o Antarctică pe care o finanțăm cu firea noastră temperat continentală.
miercuri, 18 ianuarie 2012
Revolutie!
Romania trebuie salvata!
Salut si apreciez actiunile de protest din toata tara!
Era si timpul, de cat timp ma tot plang pentru ca romanul doarme?
Insa, pacat ca nu suntem solidari. Jandarmeria inca o data joaca precum vor sefii lor care traiesc bine!!!
Jos Ceausescu, aa.. era Jos Iliescu, aaa.... Era actualul Jos Basescu!!!
Salut si apreciez actiunile de protest din toata tara!
Era si timpul, de cat timp ma tot plang pentru ca romanul doarme?
Insa, pacat ca nu suntem solidari. Jandarmeria inca o data joaca precum vor sefii lor care traiesc bine!!!
Jos Ceausescu, aa.. era Jos Iliescu, aaa.... Era actualul Jos Basescu!!!
Bravo Romanie, tara mea de dor eu pentru tara mor!!!http://www.youtube.com/watch?v=wJKJnIJShW0&feature=player_embedded
vineri, 13 ianuarie 2012
Dosarul Romgaz: Cum a ajuns Niculae sa primeasca gaz ieftin
Romania trebuie salvata!
10 ianuarie 2012 9am.ro
Ioan Niculae s-a autointitulat presedintele grupului de firme InterAgro alcatuit din sase combinate chimice - desi fiecare este personalitate juridica distincta - iar factorii decizionali din Ministerul Economiei, ANRE si Romgaz l-au tratat ca pe sef al grupului, preluand argumentele acestuia.
Ioan Niculae a stabilit relatii la nivel de minister si Romgaz, desi societatea pe care o reprezenta nu indeplinea cerintele pentru a beneficia intre anii 2008-2010 de facilitati, nici macar in cunatum de 17 dolari/mmc, asa cum beneficiase intre 2005-2007, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Desi stia ce datorii avea catre Romgaz, prin interpusi, Niculae, a obtinut decizii ale ministrului Economiei, "prin care interesul sau financiar era aparat in dauna bugetului public", au precizat sursele citate.
Ion Niculae a obtinut reducerile comerciale prin justificarea formala ca este un mare consumator industrial, care produce ingrasaminte chimice si are peste 6.000 de angajati pe care va trebui sa-i disponibilizeze daca statul nu ii acorda sprijin. [Citeste si: Sefii Romgaz, acuzati ca i-au dat gaz ieftin miliardarului Ioan Niculae]
Din productia de ingrasaminte chimice obtinuta, cea mai mare parte insa a exportat-o.
Niculae s-a autointitulat seful grupului de firme InterAgro
Pentru a accesa facilitatile oferite de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA) si Romgaz, obtinute in urma influentelor exercitate de Niculae, acesta a creat formal grupul de firme InterAgro si s-a autointitulat presedinte al acestui grup, sustin sursele citate.
Ioan Niculae sustinea ca grupul este format din sase combinate chimice, respectiv Amurco Bacau, Viromet Victoria, Nitroporos Fagaras, Ga Pro Chemicals Savinesti, Donau Chem Turnu Magurele, Amonil Slobozia.
InterAgro, prin obtinerea de licente de la ANRE, furnizeaza gaze naturale la cele sase (din opt) combinate chimice autohtone, despre care Niculae lasa sa se inteleaga ca ar fi proprietarul lor, sustin anchetatorii, care precizeaza ca nu exista niciun act din care sa rezulte ca cele sase combinate l-au ales ca presedinte sau l-ar fi imputernicit sa le reprezinte in relatiile cu tertii.
Combinatele sunt persoane juridice distincte, inregistrate la Oficiul national al registrului Comertului, nefiind subordonate InterAgro, spun sursele citate. Combinatele chimice figureaza in calitate de consumatori/consumatori intreruptibili de gaze naturale si nu SC InterAgro SA, aceasta fiind doar furnizor de gaze naturale.
Potrivit anchetatorilor DIICOT, nici macar contractele de consortiu si de procesare incheiate de InterAgro cu cele sase combinate nu le schimba acestora calitatea de persoane juridice distincte, actele atestand doar relatiile comerciale existente intre ele. Totodata, contractele nu schimba nici calitatea de furnizor al InterAgro in aceea de consumator intreruptibil, consumatorii interuptibili ramanand doar combinatele chimice.
Ioan Niculae, profitand de influentele sale si de autoritate obtinute, controla combinatele nu numai raportat la cantitatea de gaze livrate, ci inclusiv la desfacerea pe piata a produselor chimice rezultate. [Citeste si: Ioan Niculae spune ca grupul InterAgro este subminat de Parchet]
Amenintari cu inchiderea combinatelor si disponibilizari
Potrivit surselor citate, Ioan Niculae cand a intampinat probleme in scopul urmarit "nu s-a sfiit sa ameninte cu inchiderea celor sase combinate si cu disponibilizarea angajatilor, creand astfel falsa impresie ca l-ar interesa problemele sociale ale societatii romanesti, cand de fapt nu urmarea decat interesul sau". A amenintat si cu declansarea protestelor sociale, apeland in acest sens la liderii sindicali din industria chimica, iar "pentru a fi sigur de realizarea scopului sau, Niculae s-a deplasat personal la Ministerul Economiei si la unele sedinte AGA sau CA Romgaz, fiind insotit de Marin Mirea".
"Decizionalii din cadrul Ministerul Economiei, ANRE si Romgaz - in loc sa-i comunice lui Ioan Niculae si societatii InterAgro ca cele sase combinate chimice nu-i apartin, ca ele sunt consumatori de gaze si ca InterAgro este doar furnizor - au luat ca atare afirmatiile acestuia, tratandu-l ca presedinte al grupului de firme InterAgro si, mai mult, pentru a realiza scopul infractional pe care si l-au asumat, au preluat de la acesta argumentarea pe motive sociale si de criza economica, desi de la sfarsitul anului 2010, cand s-a aflat de existenta dosarului penal, au abandonat motivatia sociala, nemaiacordand reduceri comerciale si nemaiconsiderand ca trebuie sa mai salveze industria chimica", au explicat sursele citate. [Citeste si: Dosarul Romgaz: Vosganian solicita DIICOT sa fie audiat alaturi de Boc si Basescu]
Nucleul infractional format din 3 persoane
Nucleul grupului infractional privind pagubirea SNGN Romgaz era format din omul de afaceri Ioan Niculae, Marin Mirea si Alpar Kramer, au declarat, surse judiciare, citat de MEDIAFAX.
Marin Mirea este administrator la InterAgro si presedinte al Organizatiei Patronale a Poducatorilor de Ingrasaminte Chimice din Romania Nitrofosfor, iar Alpar Kramer este membru al conducerii executive din SNGN Romgaz, avand atributii de coordonare a departamentului marketing/comercializare a gazelor naturale.
Potrivit surselor citate, activitatile necesare scopului ilicit urmarit erau initiate de nucleul grupului infractional format din Ioan Niculae, Marin Mirea si Alpar Kramer.
Demersurile lor erau concertate initial asupra conducerii executive a Romgaz, ulterior fiind indreptate catre factorii decizionali din cadrul Ministerului Economiei.
10 ianuarie 2012 9am.ro
Ioan Niculae s-a autointitulat presedintele grupului de firme InterAgro alcatuit din sase combinate chimice - desi fiecare este personalitate juridica distincta - iar factorii decizionali din Ministerul Economiei, ANRE si Romgaz l-au tratat ca pe sef al grupului, preluand argumentele acestuia.
Ioan Niculae a stabilit relatii la nivel de minister si Romgaz, desi societatea pe care o reprezenta nu indeplinea cerintele pentru a beneficia intre anii 2008-2010 de facilitati, nici macar in cunatum de 17 dolari/mmc, asa cum beneficiase intre 2005-2007, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Desi stia ce datorii avea catre Romgaz, prin interpusi, Niculae, a obtinut decizii ale ministrului Economiei, "prin care interesul sau financiar era aparat in dauna bugetului public", au precizat sursele citate.
Ion Niculae a obtinut reducerile comerciale prin justificarea formala ca este un mare consumator industrial, care produce ingrasaminte chimice si are peste 6.000 de angajati pe care va trebui sa-i disponibilizeze daca statul nu ii acorda sprijin. [Citeste si: Sefii Romgaz, acuzati ca i-au dat gaz ieftin miliardarului Ioan Niculae]
Din productia de ingrasaminte chimice obtinuta, cea mai mare parte insa a exportat-o.
Niculae s-a autointitulat seful grupului de firme InterAgro
Pentru a accesa facilitatile oferite de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA) si Romgaz, obtinute in urma influentelor exercitate de Niculae, acesta a creat formal grupul de firme InterAgro si s-a autointitulat presedinte al acestui grup, sustin sursele citate.
Ioan Niculae sustinea ca grupul este format din sase combinate chimice, respectiv Amurco Bacau, Viromet Victoria, Nitroporos Fagaras, Ga Pro Chemicals Savinesti, Donau Chem Turnu Magurele, Amonil Slobozia.
InterAgro, prin obtinerea de licente de la ANRE, furnizeaza gaze naturale la cele sase (din opt) combinate chimice autohtone, despre care Niculae lasa sa se inteleaga ca ar fi proprietarul lor, sustin anchetatorii, care precizeaza ca nu exista niciun act din care sa rezulte ca cele sase combinate l-au ales ca presedinte sau l-ar fi imputernicit sa le reprezinte in relatiile cu tertii.
Combinatele sunt persoane juridice distincte, inregistrate la Oficiul national al registrului Comertului, nefiind subordonate InterAgro, spun sursele citate. Combinatele chimice figureaza in calitate de consumatori/consumatori intreruptibili de gaze naturale si nu SC InterAgro SA, aceasta fiind doar furnizor de gaze naturale.
Potrivit anchetatorilor DIICOT, nici macar contractele de consortiu si de procesare incheiate de InterAgro cu cele sase combinate nu le schimba acestora calitatea de persoane juridice distincte, actele atestand doar relatiile comerciale existente intre ele. Totodata, contractele nu schimba nici calitatea de furnizor al InterAgro in aceea de consumator intreruptibil, consumatorii interuptibili ramanand doar combinatele chimice.
Ioan Niculae, profitand de influentele sale si de autoritate obtinute, controla combinatele nu numai raportat la cantitatea de gaze livrate, ci inclusiv la desfacerea pe piata a produselor chimice rezultate. [Citeste si: Ioan Niculae spune ca grupul InterAgro este subminat de Parchet]
Amenintari cu inchiderea combinatelor si disponibilizari
Potrivit surselor citate, Ioan Niculae cand a intampinat probleme in scopul urmarit "nu s-a sfiit sa ameninte cu inchiderea celor sase combinate si cu disponibilizarea angajatilor, creand astfel falsa impresie ca l-ar interesa problemele sociale ale societatii romanesti, cand de fapt nu urmarea decat interesul sau". A amenintat si cu declansarea protestelor sociale, apeland in acest sens la liderii sindicali din industria chimica, iar "pentru a fi sigur de realizarea scopului sau, Niculae s-a deplasat personal la Ministerul Economiei si la unele sedinte AGA sau CA Romgaz, fiind insotit de Marin Mirea".
"Decizionalii din cadrul Ministerul Economiei, ANRE si Romgaz - in loc sa-i comunice lui Ioan Niculae si societatii InterAgro ca cele sase combinate chimice nu-i apartin, ca ele sunt consumatori de gaze si ca InterAgro este doar furnizor - au luat ca atare afirmatiile acestuia, tratandu-l ca presedinte al grupului de firme InterAgro si, mai mult, pentru a realiza scopul infractional pe care si l-au asumat, au preluat de la acesta argumentarea pe motive sociale si de criza economica, desi de la sfarsitul anului 2010, cand s-a aflat de existenta dosarului penal, au abandonat motivatia sociala, nemaiacordand reduceri comerciale si nemaiconsiderand ca trebuie sa mai salveze industria chimica", au explicat sursele citate. [Citeste si: Dosarul Romgaz: Vosganian solicita DIICOT sa fie audiat alaturi de Boc si Basescu]
Nucleul infractional format din 3 persoane
Nucleul grupului infractional privind pagubirea SNGN Romgaz era format din omul de afaceri Ioan Niculae, Marin Mirea si Alpar Kramer, au declarat, surse judiciare, citat de MEDIAFAX.
Marin Mirea este administrator la InterAgro si presedinte al Organizatiei Patronale a Poducatorilor de Ingrasaminte Chimice din Romania Nitrofosfor, iar Alpar Kramer este membru al conducerii executive din SNGN Romgaz, avand atributii de coordonare a departamentului marketing/comercializare a gazelor naturale.
Potrivit surselor citate, activitatile necesare scopului ilicit urmarit erau initiate de nucleul grupului infractional format din Ioan Niculae, Marin Mirea si Alpar Kramer.
Demersurile lor erau concertate initial asupra conducerii executive a Romgaz, ulterior fiind indreptate catre factorii decizionali din cadrul Ministerului Economiei.
Descoperirile Curtii de Conturi: Nereguli de 3 mld. lei la institutiile publice
Romania trebuie salvata!
10 ianuarie 2012 9am.ro
Bugetul de stat a fost prejudiciat in 2010 cu 3,2 miliarde lei de catre administratia centrala, cauzele fiind neincasarea la termen a unor venituri, utilizarea nelegala a fondurilor, salarii nelegale si incalcarea normelor pentru achizitiile publice.
Principalele cauze ale prejudicierii
shutterstock.com
Efectuarea de plati fara documente justificative care sa ateste realitatea si exactitatea sumelor datorate, decontarea unor lucrari de investitii neefectuate de antreprenori, efectuarea de plati peste normele, cotele si baremurile aprobate prin contractele de prestari de servicii, drepturi de deplasare acordate peste baremurile legale, efectuarea necorespunzatoare a controlului fiscal si financiar de stat, neverificarea de catre organele de inspectie fiscala a tuturor obligatiilor datorate bugetelor de catre contribuabili sunt alte cauze identificate de Curtea de Conturi care au prejudiciat bugetul in anul 2010, scrie mediafax.ro.
"La categoria deficientelor care au generat prejudicii, cele mai frecvente abateri se datoreaza nerespectarii legislatiei privind efectuarea cheltuielilor din fonduri publice, 4.584 cazuri, respectiv 90% din total, situatie care arata ca disciplina financiara in domeniul finantelor publice este frecvent incalcata de responsabilii cu gestionarea fondurilor publice", arata inspectorii Curtii de Conturi.
Ca o caracteristica generala, misiunile de audit public extern si actiunile de control desfasurate de Curtea de Conturi au scos in evidenta "o insuficienta preocupare" din partea entitatilor publice pentru asigurarea acuratetei datelor din situatiile financiare si pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiara, se arata in document.
Wall-Street.ro scrie ca primul argument care vine in sustinerea acestei concluzii este acela ca, din 1.534 conturi de executie supuse auditului financiar, doar 63 (4%) au indeplinit conditiile legale pentru a li se acorda certificatul de conformitate.
Afla in slide-ul urmator ce prejudicii a adus Loteria Romana bugetului de stat in 2010.
Prejudicii de 90 mil. lei la Loteria Romana
sx
Curtea de Conturi a constatat la Loteria Romana prejudicii de 89,8 milioane de lei, jumatate din suma provenind dintr-un contract incheiat cu Shelter Security, societatea de paza fiind favorizata in vederea castigarii unei licitatii pentru achizitionarea sistemului de securitate.
Contractul incheiat cu Shelter Security a avut o valoare de 45,96 milioane de lei, fara TVA, serviciile, produsele si aplicatiile software de monitorizare fiind supraevaluate, se precizeaza in raportul citat de MEDIAFAX.
De asemena, contrar prevederilor contractuale, Shelter a subcontractat serviciile de paza altor societati ceea ce a condus la plata unor servicii de paza ale caror tarife au fost mai mari cu 50% fata de cele practicate pe piata.
Un alt contract care a adus pierderi Loteriei este cel incheiat Form Trade SRL, firma cu actionariat inregistrat in Cipru, valoare prejudiciului insumand 25,2 milioane de lei.
"Loteria a fost prejudiciata cu 25,15 milioane de lei prin administrarea defectuoasa a contractului de comision pentru vanzarea de cartele telefonice incheiat cu Form Trade SRL, respectiv modificarea clauzelor contractuale stabilite initial, a scopului si a naturii juridice a contractului, prin utilizarea si justificarea unor documente ce nu puteau produce efecte juridice", se spune in raport.
Loteria a inregistrat pierderi si dintr-un contract incheiat cu societatea de avocatura Ratiu&Ratiu, prejudiciul constat de Curtea de Conturi totalizand 12,03 milioane de lei.
Totodata, Loteria a efectuat plati catre societatea de avocatura in suma de 1,11 milioane de lei, reprezentand contravaloarea serviciilor de consultanta ce aveau ca obiect organizarea si redactarea documentatiei aferente procedurilor de achizitii publice, cu toate ca acestea reprezentau atributii ale personalului de specialitate din companiei.
In raport se spune ca Loteria a favorizat Radacini Motors in vederea castigarii licitatiei organizate pentru atribuirea contractului privind furnizarea de autovehicule in sistem buy back, prin stabilirea in documentatia de atribuire a unor caracteristici tehnice care nu corespundeau tipurilor de autovehicule comercializate pe piata din Romania. Valoarea contractului a fost de 15,72 milioane lei.
Mai multe detalii despre aceste contracte gasiti aici.
Citeste in slide-ul urmator care a fost valoarea neregulilor descoperite la CFR.
Si la CFR s-au gasit nereguli de 13,4 mil. euro
www.dreamstime.com
Curtea de Conturi a constatat ca CFR SA a cheltuit ilegal in 2010 suma de 13,4 milioane euro dintr-un credit international si va sesiza institutiile de cercetare penala, intrucat exista indicii ca fapta "a fost savarsita cu incalcarea legii penale".
Creditul a fost acordat companiei de Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala pentru modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti-Constanta.
Din totalul sumei cheltuite ilegal, 10,65 milioane euro au fost utilizati pentru achizitia a 16 vehicule de intretinere a caii ferate, care insa nu faceau obiectul acordului de imprumut, iar 2,81 milioane euro reprezinta plati necuvenite catre constructori.
"Cazul urmeaza a fi sesizat organelor de urmarire si cercetare penala, urmandu-se procedurile proprii Curtii de Conturi privind aceste fapte", se arata in raportul Curtii de Conturi.
Platile catre contructori au fost realizate prin introducerea incorecta in devizele oferta ale constructorilor, la articole generale, a unor cheltuieli destinate consultantului si expertilor CFR.
Astfel, Curtea de Conturi concluzioneaza ca utilizarea defectuoasa a 13,47 milioane euro a fost cauzata de managementul defectuos al companiei, dar si de lipsa de personal a unitatii de implementare a proiectului.
Mai multe detalii despre acest raport gasiti aici.
Citeste in slide-ul urmator despre neregulile gasite la platile prin Programul Operational Regional (POR).
Lipsa de transparenta prin POR a costat statul 5 mil. euro
sxc.hu
Curtea de Conturi a constatat nereguli de 5,1 milioane de euro in urma unor controale care au vizat cheltuielile declarate Comisiei Europene in anul 2010 aferente proiectelor finantate in cadrul Programului Operational Regional (POR).
S-a constatat ca, in perioada 2007-2010, fondurile nerambursabile alocate Romaniei de la bugetul Uniunii Europene au fost contractate in procent de 93,9%, iar platile efectuate catre beneficiari din sumele alocate de catre CE (prefinantari si rambursari) reprezinta 19,1% din totalul alocarilor bugetare comunitare aferente perioadei mentionate.
In ceea ce priveste Programul Operational Regional (POR), finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala, in urma auditului care a vizat cheltuielile declarate Comisiei Europene in anul 2010 aferente proiectelor finantate in cadrul programului au fost constatate nereguli si deficiente cu impact financiar, indeosebi in ceea ce priveste respectarea legislatiei comunitare si/sau nationale in domeniul achizitiilor publice si a respectarii conditiilor de eligibilitate a cheltuielilor.
Principalele cauze care au condus la aplicarea corectiilor financiare sunt lipsa de transparenta si publicitate in cadrul procedurilor de achizitie publica, reducerea nejustificata a termenelor de depunere a ofertelor, utilizarea unor criterii de calificare si selectie restrictive si existenta unor conflicte de interese.
In ceea ce priveste Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), conform datelor furnizate Curtii de Conturi, pana la data de 31 decembrie 2010, din valoarea de 4,4 miliarde de euro alocata pentru masurile acreditate la care au fost efectuate plati, a fost angajata suma totala de 2,69 miliarde de euro, iar platile au fost de 1,78 miliarde de euro, respectiv 66,1% din sumele angajate.
Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) a beneficiat, pana la finele lui 2010, in cazul platilor directe, de alocari de la Comisia Europeana de 2,28 miliarde de euro, fata de care s-au efectuat plati directe in valoare de 1,6 miliarde de euro, ceea ce reprezinta un grad de utilizare de 71,6%.
Mai multe detalii despre raportul privind activitatea POR gasiti aici.
10 ianuarie 2012 9am.ro
Bugetul de stat a fost prejudiciat in 2010 cu 3,2 miliarde lei de catre administratia centrala, cauzele fiind neincasarea la termen a unor venituri, utilizarea nelegala a fondurilor, salarii nelegale si incalcarea normelor pentru achizitiile publice.
Principalele cauze ale prejudicierii
shutterstock.com
Efectuarea de plati fara documente justificative care sa ateste realitatea si exactitatea sumelor datorate, decontarea unor lucrari de investitii neefectuate de antreprenori, efectuarea de plati peste normele, cotele si baremurile aprobate prin contractele de prestari de servicii, drepturi de deplasare acordate peste baremurile legale, efectuarea necorespunzatoare a controlului fiscal si financiar de stat, neverificarea de catre organele de inspectie fiscala a tuturor obligatiilor datorate bugetelor de catre contribuabili sunt alte cauze identificate de Curtea de Conturi care au prejudiciat bugetul in anul 2010, scrie mediafax.ro.
"La categoria deficientelor care au generat prejudicii, cele mai frecvente abateri se datoreaza nerespectarii legislatiei privind efectuarea cheltuielilor din fonduri publice, 4.584 cazuri, respectiv 90% din total, situatie care arata ca disciplina financiara in domeniul finantelor publice este frecvent incalcata de responsabilii cu gestionarea fondurilor publice", arata inspectorii Curtii de Conturi.
Ca o caracteristica generala, misiunile de audit public extern si actiunile de control desfasurate de Curtea de Conturi au scos in evidenta "o insuficienta preocupare" din partea entitatilor publice pentru asigurarea acuratetei datelor din situatiile financiare si pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiara, se arata in document.
Wall-Street.ro scrie ca primul argument care vine in sustinerea acestei concluzii este acela ca, din 1.534 conturi de executie supuse auditului financiar, doar 63 (4%) au indeplinit conditiile legale pentru a li se acorda certificatul de conformitate.
Afla in slide-ul urmator ce prejudicii a adus Loteria Romana bugetului de stat in 2010.
Prejudicii de 90 mil. lei la Loteria Romana
sx
Curtea de Conturi a constatat la Loteria Romana prejudicii de 89,8 milioane de lei, jumatate din suma provenind dintr-un contract incheiat cu Shelter Security, societatea de paza fiind favorizata in vederea castigarii unei licitatii pentru achizitionarea sistemului de securitate.
Contractul incheiat cu Shelter Security a avut o valoare de 45,96 milioane de lei, fara TVA, serviciile, produsele si aplicatiile software de monitorizare fiind supraevaluate, se precizeaza in raportul citat de MEDIAFAX.
De asemena, contrar prevederilor contractuale, Shelter a subcontractat serviciile de paza altor societati ceea ce a condus la plata unor servicii de paza ale caror tarife au fost mai mari cu 50% fata de cele practicate pe piata.
Un alt contract care a adus pierderi Loteriei este cel incheiat Form Trade SRL, firma cu actionariat inregistrat in Cipru, valoare prejudiciului insumand 25,2 milioane de lei.
"Loteria a fost prejudiciata cu 25,15 milioane de lei prin administrarea defectuoasa a contractului de comision pentru vanzarea de cartele telefonice incheiat cu Form Trade SRL, respectiv modificarea clauzelor contractuale stabilite initial, a scopului si a naturii juridice a contractului, prin utilizarea si justificarea unor documente ce nu puteau produce efecte juridice", se spune in raport.
Loteria a inregistrat pierderi si dintr-un contract incheiat cu societatea de avocatura Ratiu&Ratiu, prejudiciul constat de Curtea de Conturi totalizand 12,03 milioane de lei.
Totodata, Loteria a efectuat plati catre societatea de avocatura in suma de 1,11 milioane de lei, reprezentand contravaloarea serviciilor de consultanta ce aveau ca obiect organizarea si redactarea documentatiei aferente procedurilor de achizitii publice, cu toate ca acestea reprezentau atributii ale personalului de specialitate din companiei.
In raport se spune ca Loteria a favorizat Radacini Motors in vederea castigarii licitatiei organizate pentru atribuirea contractului privind furnizarea de autovehicule in sistem buy back, prin stabilirea in documentatia de atribuire a unor caracteristici tehnice care nu corespundeau tipurilor de autovehicule comercializate pe piata din Romania. Valoarea contractului a fost de 15,72 milioane lei.
Mai multe detalii despre aceste contracte gasiti aici.
Citeste in slide-ul urmator care a fost valoarea neregulilor descoperite la CFR.
Si la CFR s-au gasit nereguli de 13,4 mil. euro
www.dreamstime.com
Curtea de Conturi a constatat ca CFR SA a cheltuit ilegal in 2010 suma de 13,4 milioane euro dintr-un credit international si va sesiza institutiile de cercetare penala, intrucat exista indicii ca fapta "a fost savarsita cu incalcarea legii penale".
Creditul a fost acordat companiei de Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala pentru modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti-Constanta.
Din totalul sumei cheltuite ilegal, 10,65 milioane euro au fost utilizati pentru achizitia a 16 vehicule de intretinere a caii ferate, care insa nu faceau obiectul acordului de imprumut, iar 2,81 milioane euro reprezinta plati necuvenite catre constructori.
"Cazul urmeaza a fi sesizat organelor de urmarire si cercetare penala, urmandu-se procedurile proprii Curtii de Conturi privind aceste fapte", se arata in raportul Curtii de Conturi.
Platile catre contructori au fost realizate prin introducerea incorecta in devizele oferta ale constructorilor, la articole generale, a unor cheltuieli destinate consultantului si expertilor CFR.
Astfel, Curtea de Conturi concluzioneaza ca utilizarea defectuoasa a 13,47 milioane euro a fost cauzata de managementul defectuos al companiei, dar si de lipsa de personal a unitatii de implementare a proiectului.
Mai multe detalii despre acest raport gasiti aici.
Citeste in slide-ul urmator despre neregulile gasite la platile prin Programul Operational Regional (POR).
Lipsa de transparenta prin POR a costat statul 5 mil. euro
sxc.hu
Curtea de Conturi a constatat nereguli de 5,1 milioane de euro in urma unor controale care au vizat cheltuielile declarate Comisiei Europene in anul 2010 aferente proiectelor finantate in cadrul Programului Operational Regional (POR).
S-a constatat ca, in perioada 2007-2010, fondurile nerambursabile alocate Romaniei de la bugetul Uniunii Europene au fost contractate in procent de 93,9%, iar platile efectuate catre beneficiari din sumele alocate de catre CE (prefinantari si rambursari) reprezinta 19,1% din totalul alocarilor bugetare comunitare aferente perioadei mentionate.
In ceea ce priveste Programul Operational Regional (POR), finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala, in urma auditului care a vizat cheltuielile declarate Comisiei Europene in anul 2010 aferente proiectelor finantate in cadrul programului au fost constatate nereguli si deficiente cu impact financiar, indeosebi in ceea ce priveste respectarea legislatiei comunitare si/sau nationale in domeniul achizitiilor publice si a respectarii conditiilor de eligibilitate a cheltuielilor.
Principalele cauze care au condus la aplicarea corectiilor financiare sunt lipsa de transparenta si publicitate in cadrul procedurilor de achizitie publica, reducerea nejustificata a termenelor de depunere a ofertelor, utilizarea unor criterii de calificare si selectie restrictive si existenta unor conflicte de interese.
In ceea ce priveste Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), conform datelor furnizate Curtii de Conturi, pana la data de 31 decembrie 2010, din valoarea de 4,4 miliarde de euro alocata pentru masurile acreditate la care au fost efectuate plati, a fost angajata suma totala de 2,69 miliarde de euro, iar platile au fost de 1,78 miliarde de euro, respectiv 66,1% din sumele angajate.
Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) a beneficiat, pana la finele lui 2010, in cazul platilor directe, de alocari de la Comisia Europeana de 2,28 miliarde de euro, fata de care s-au efectuat plati directe in valoare de 1,6 miliarde de euro, ceea ce reprezinta un grad de utilizare de 71,6%.
Mai multe detalii despre raportul privind activitatea POR gasiti aici.
Interceptari in dosarul finantarilor partidelor politice: Ioan Niculae planuia sa-l preseze pe Mircea Geoana cu proteste a mii de oameni, pentru adoptarea unei hotarari de guvern
Romania trebuie salvata!
de I.C. HotNews.ro
Joi, 12 ianuarie 2012, 19:12 Dosare Anticoruptie
Ioan Niculae planuia sa-l preseze pe Mircea Geoana pentru adoptarea unei hotarari de guvern, punandu-l pe vicepresedintele CJ Braila, Bunea Stancu, sa-i transmita liderului politic ca mii de oameni sunt pregatiti sa vina la Bucuresti sa protesteze pentru subventii, reiese dintr-o interceptare din dosarul intocmit impotriva directorului InterAgro Ioan Niculae, liderului PSD Braila Gheorghe Bunea si a lui Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice, potrivit Mediafax.
Procurorii DNA redau, in rechizitoriul prin care Bunea Stancu si Ioan Niculae au fost deferiti justitiei pentru coruptie, prezentat de agentia de presa citata, o interceptare din martie 2009 din care reiese ca patronul grupului InterAgro l-a pus pe vicepresedintele CJ Braila sa-i spuna lui Mircea Geoana ca mii de oameni sunt pregatiti sa vina sa protesteze la Bucuresti. Scopul amenintarii era obtinerea adoptarii de catre ministrul agriculturii de la acea vreme, Ilie Sarbu, a unei hotarari de guvern, pe care oficialul nu o adoptase inca.
Stenograma interceptarii:
"Ioan Niculae (I.N.): Mai, ai reusit sa vorbesti cu (expresie triviala)? Baga azi?
Bunea Stancu (B.S.): Nu. Nu raspunde. Am incercat. Lasa ca-l gasesc eu. De cine vorbesti? De Ilie Sarbu, nu?
I.N.: Da.
(...)
B.S.: Ma, asta chiar este nenorocit?
I.N.: Este nenorocit rau.
B.S.: Vorbesc cu Geoana, ma.
I.N.: Vorbeste cu Geoana.
B.S.: Da. Il sun pe Geoana.
I.N.: Si spune-i altfel lui Geoana, bai sunt pregatiti astia de pe la judetele Braila, Galati, Vaslui sa vina cu cateva mii de oameni in Bucuresti sa te intrebe unde sunt aia 15 milioane de lei pe hectar pe care i-ai promis in campanie.
(...)
I.N.: Nu, dar trebuie vorbit cu Geoana. Pica daca nu intra pana luni, s-a dus.
B.S.: Deci trebuie o Hotarare de Guvern care sa... da auzi. Asta ce trebuie sa faca? Sa dea o Hotarare de Guvern cu ingrasamintele, nu?
I.N.: E facuta HG. Si el o plimba de o luna si jumatate nenorocitul asta, deci are banii in buget."
Reamintim ca DNA i-a trimis miercuri, 11 ianuarie, in judecata pe liderul PSD Braila, Gheorghe Bunea, Ioan Niculae si directorul Viorel Barac, de la InterAgro, precum si pe Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, acestia fiind acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice.
In rechizitoriul intocmit, procurorii sustin ca "in cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu si-a folosit influenta si autoritatea rezultate din functia de presedinte al organizatiei judetene Braila a Partidului Social Democrat (PSD), pentru a obtine, cu incalcarea dispozitiilor legale ce privesc finantarea partidelor politice, suma de 1.000.000 euro de la inculpatul Niculae Ioan, patron al SC INTERAGRO SA, bani ce urmau sa fie folositi in campania electorala prezidentiala, desfasurata la sfarsitul anului 2009, pentru sustinerea candidatului PSD."
Deputatii PSD Viorel Hrebenciuc si Robert Negoita, precum si Sebastian Ghita sunt cercetati de DNA pentru spalare de bani, intr-un dosar disjuns din cel in care Ioan Niculae a fost trimis in judecata pentru finantarea ilegala a campaniei electorale a lui Mircea Geoana.
de I.C. HotNews.ro
Joi, 12 ianuarie 2012, 19:12 Dosare Anticoruptie
Ioan Niculae planuia sa-l preseze pe Mircea Geoana pentru adoptarea unei hotarari de guvern, punandu-l pe vicepresedintele CJ Braila, Bunea Stancu, sa-i transmita liderului politic ca mii de oameni sunt pregatiti sa vina la Bucuresti sa protesteze pentru subventii, reiese dintr-o interceptare din dosarul intocmit impotriva directorului InterAgro Ioan Niculae, liderului PSD Braila Gheorghe Bunea si a lui Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice, potrivit Mediafax.
Procurorii DNA redau, in rechizitoriul prin care Bunea Stancu si Ioan Niculae au fost deferiti justitiei pentru coruptie, prezentat de agentia de presa citata, o interceptare din martie 2009 din care reiese ca patronul grupului InterAgro l-a pus pe vicepresedintele CJ Braila sa-i spuna lui Mircea Geoana ca mii de oameni sunt pregatiti sa vina sa protesteze la Bucuresti. Scopul amenintarii era obtinerea adoptarii de catre ministrul agriculturii de la acea vreme, Ilie Sarbu, a unei hotarari de guvern, pe care oficialul nu o adoptase inca.
Stenograma interceptarii:
"Ioan Niculae (I.N.): Mai, ai reusit sa vorbesti cu (expresie triviala)? Baga azi?
Bunea Stancu (B.S.): Nu. Nu raspunde. Am incercat. Lasa ca-l gasesc eu. De cine vorbesti? De Ilie Sarbu, nu?
I.N.: Da.
(...)
B.S.: Ma, asta chiar este nenorocit?
I.N.: Este nenorocit rau.
B.S.: Vorbesc cu Geoana, ma.
I.N.: Vorbeste cu Geoana.
B.S.: Da. Il sun pe Geoana.
I.N.: Si spune-i altfel lui Geoana, bai sunt pregatiti astia de pe la judetele Braila, Galati, Vaslui sa vina cu cateva mii de oameni in Bucuresti sa te intrebe unde sunt aia 15 milioane de lei pe hectar pe care i-ai promis in campanie.
(...)
I.N.: Nu, dar trebuie vorbit cu Geoana. Pica daca nu intra pana luni, s-a dus.
B.S.: Deci trebuie o Hotarare de Guvern care sa... da auzi. Asta ce trebuie sa faca? Sa dea o Hotarare de Guvern cu ingrasamintele, nu?
I.N.: E facuta HG. Si el o plimba de o luna si jumatate nenorocitul asta, deci are banii in buget."
Reamintim ca DNA i-a trimis miercuri, 11 ianuarie, in judecata pe liderul PSD Braila, Gheorghe Bunea, Ioan Niculae si directorul Viorel Barac, de la InterAgro, precum si pe Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, acestia fiind acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice.
In rechizitoriul intocmit, procurorii sustin ca "in cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu si-a folosit influenta si autoritatea rezultate din functia de presedinte al organizatiei judetene Braila a Partidului Social Democrat (PSD), pentru a obtine, cu incalcarea dispozitiilor legale ce privesc finantarea partidelor politice, suma de 1.000.000 euro de la inculpatul Niculae Ioan, patron al SC INTERAGRO SA, bani ce urmau sa fie folositi in campania electorala prezidentiala, desfasurata la sfarsitul anului 2009, pentru sustinerea candidatului PSD."
Deputatii PSD Viorel Hrebenciuc si Robert Negoita, precum si Sebastian Ghita sunt cercetati de DNA pentru spalare de bani, intr-un dosar disjuns din cel in care Ioan Niculae a fost trimis in judecata pentru finantarea ilegala a campaniei electorale a lui Mircea Geoana.
Stenogramele din dosarul Ioan Niculae - campania lui Mircea Geoana
Romania trebuie salvata!
13 Ianuarie 2012 19:08:08
Vicepresedintele CJ Braila, Bunea Stancu, a fost surprins in inregistrari telefonice si ambientale in timp ce ii spunea lui Ioan Niculae, patronul grupului InterAgro, ca a pus in functii de conducere persoane la ANM, la RA-APPS sau Rezervele de Stat si ca are putere la ministrii Bazac, Sarbu, Nica.
Credit Nevoi Personale cu Ipoteca - Oferta: 50,000€ = 300€ rata pe luna. Calculeaza-ti rata! Interceptarea discutiei telefonice din 29.01.2009, orele 15:26, dintre Ioan Nicolae (IN) si Bunea Stancu (BS) este redata in rechizitoriul prin care procurorii DNA i-au trimis in judecata, miercuri, pe liderul PSD Braila, Gheorghe Bunea, Ioan Niculae si directorul Viorel Barac, de la InterAgro, precum si pe Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toti fiind acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice.
Numirea de oameni in functii publice
“IN: Am fost la Transgaz...
BS: Te-ai dus pentru gaz?
IN: Da. PSD n-a pus nici director la Transgaz.
BS: O sa puna ai rabdare.
.....................
BS: Am treaba. Sa mi-i pun pe astia la ANRM, la CEC, la EximBank. Am o gramada de posturi. Trebuie sa mi-i pun, intelegi."
Rechizitoriul mai prezinta o discutie dintre aceleasi doua persoane din 7 martie 2009 in care este mentionat numele fostului ministru Ionut Bazac, potrivit MEDIAFAX.
"BS: Nu. Am fost. Ei, in partid toata lumea vrea functii, si pe la Bucuresti si la Braila. Am pus la AN Mediu vicepresedinte, la Agentia Nationala a Proprietatii, presedinte, la Rezervele Statului, presedinte, la RA-APPS, o gramada. Am vreo 7-8 functii pe astea nationale, stii.
.................................
IN: Ai facut o treaba buna cu prietenul nostru, dl. ministru, ai mana buna.
BS: Ionut? (Bazac - nota procurorilor). Bai, el (expresie triviala - nota procurorului). Daca el o strambeaza cu mine nu dureaza o saptamana si-i retrag sprijinul politic. Si daca m-a bagat in vreun scandal il schimba in doua zile.
................................
BS: Vezi ca l-am sunat pe panarama aia, stii tu care.
IN: Da.
BS: Ala cu subventiile.
IN: Da.
BS: Intelegi? Si i-am amintit cum a ajuns ministru. Eu nu i-am amintit altceva.
IN: (expresie triviala).
BS: Pai cum, nu stii? Eu am pierdut atunci nopti cu el, fii convins. Ba trebuie sa voteze (expresie triviala). Si daca vroiam il puneam pe ... Dar am fost un bou cand l-am pus pe Steriu, un tampit am fost. M-am luat dupa altii ca sa nu mai zic dupa cine (extresie triviala).
....................................
IN: Da-i un telefon lui (expresie triviala), (se refera la ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu). Zii: Bai, daca nici astazi n-o faci si nici cel tarziu miercurea viitoare...
BS: Lasa, mai, ca vorbesc cu... Ca vad exact daca a pregatit-o. Vorbesc cu Nica... Lasa ca stiu eu pe unde o iau. Dupa aia il sun pe el."
Potrivit Realitatea.net, fostul ministru al Agriculturii, pesedistul Ilie Sarbu, a declarat ca nu a discutat niciodata cu liderul PSD Braila, Bunea Stancu, despre subiecte legate de minister, nefiind la curent nici macar cu relatia acestuia cu Ioan Niculae.
Stancu trebuia sa puna presiuni asupra lui Geoana
Dintr-o alta interceptare din care reiese ca patronul grupului InterAgro il punea pe vicepresedintele CJ Braila sa-i spuna lui Mircea Geoana ca mii de oameni sunt pregatiti sa vina sa protesteze la Bucuresti.
Concret, Niculae dorea, in martie 2009, adoptarea de catre ministrul agriculturii de la acea vreme, Ilie Sarbu, a unei hotarari de guvern, pe care oficialul nu o adoptase inca. La momentul discutiei cu Bunea Stancu, Niculae arata ca trebuie sa fie purtate discutii cu Mircea Geoana privind acest aspect si ca lui Geoana trebuie sa i se spuna ca mii de oameni sunt pregatiti sa vina la Bucuresti pentru a protesta.
"IN: Mai, ai reusit sa vorbesti cu (expresie triviala)? Baga azi?
BS: Nu. Nu raspunde Am incercat. Lasa ca-l gasesc eu. De cine vorbesti? De Ilie Sarbu, nu?
IN: Da.
.................................
BS: Ma, asta chiar este nenorocit?
IN: Este nenorocit rau.
BS: Vorbesc cu Geoana, ma.
IN: Vorbeste cu Geoana.
BS: Da. Il sun pe Geoana.
IN: Si spune-i altfel lui Geoana, bai sunt pregatiti astia de pe la judetele Braila, Galati, Vaslui sa vina cu cateva mii de oameni in Bucuresti sa te intrebe unde sunt aia 15 milioane de lei pe hectar pe care i-ai promis in campanie.
.................................
IN: Nu, dar trebuie vorbit cu Geoana. Pica daca nu intra pana luni, s-a dus.
BS: Deci trebuie o Hotarare de Guvern care sa... da auzi. Asta ce trebuie sa faca? Sa dea o Hotarare de Guvern cu ingrasamintele, nu?
IN: E facuta HG. Si el o plimba de o luna si jumatate nenorocitul asta, deci are banii in buget."
Deputatii PSD Viorel Hrebenciu si Robert Negoita, precum si Sebastian Ghita sunt cercetati de DNA pentru spalare de bani, intr-un dosar disjuns din cel cel in care Ioan Niculae a fost trimis in judecata in urma cu o zi, in cazul finantarii campaniei electorale prezidentiale din 2009 a candidatului PSD Mircea Geoana. [Citeste si Geoana la DNA: Atragerea de fonduri nu intra in atributiile lui Stancu si Hrebenciuc]
Vicepresedintele PSD Robert Negoita a declarat ca nu exista niciun dosar al DNA impotriva sa si, chiar daca ar exista, nu are cum sa aiba legatura cu faptele pentru care este cercetat Ioan Niculae. Negoita a spus ca nu exista un dosar al DNA in care sa fie acuzat intr-o cauza disjunsa din dosarul in care este cercetat presedintele Interagro, Ioan Niculae, scrie Romania Libera.
13 Ianuarie 2012 19:08:08
Vicepresedintele CJ Braila, Bunea Stancu, a fost surprins in inregistrari telefonice si ambientale in timp ce ii spunea lui Ioan Niculae, patronul grupului InterAgro, ca a pus in functii de conducere persoane la ANM, la RA-APPS sau Rezervele de Stat si ca are putere la ministrii Bazac, Sarbu, Nica.
Credit Nevoi Personale cu Ipoteca - Oferta: 50,000€ = 300€ rata pe luna. Calculeaza-ti rata! Interceptarea discutiei telefonice din 29.01.2009, orele 15:26, dintre Ioan Nicolae (IN) si Bunea Stancu (BS) este redata in rechizitoriul prin care procurorii DNA i-au trimis in judecata, miercuri, pe liderul PSD Braila, Gheorghe Bunea, Ioan Niculae si directorul Viorel Barac, de la InterAgro, precum si pe Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toti fiind acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice.
Numirea de oameni in functii publice
“IN: Am fost la Transgaz...
BS: Te-ai dus pentru gaz?
IN: Da. PSD n-a pus nici director la Transgaz.
BS: O sa puna ai rabdare.
.....................
BS: Am treaba. Sa mi-i pun pe astia la ANRM, la CEC, la EximBank. Am o gramada de posturi. Trebuie sa mi-i pun, intelegi."
Rechizitoriul mai prezinta o discutie dintre aceleasi doua persoane din 7 martie 2009 in care este mentionat numele fostului ministru Ionut Bazac, potrivit MEDIAFAX.
"BS: Nu. Am fost. Ei, in partid toata lumea vrea functii, si pe la Bucuresti si la Braila. Am pus la AN Mediu vicepresedinte, la Agentia Nationala a Proprietatii, presedinte, la Rezervele Statului, presedinte, la RA-APPS, o gramada. Am vreo 7-8 functii pe astea nationale, stii.
.................................
IN: Ai facut o treaba buna cu prietenul nostru, dl. ministru, ai mana buna.
BS: Ionut? (Bazac - nota procurorilor). Bai, el (expresie triviala - nota procurorului). Daca el o strambeaza cu mine nu dureaza o saptamana si-i retrag sprijinul politic. Si daca m-a bagat in vreun scandal il schimba in doua zile.
................................
BS: Vezi ca l-am sunat pe panarama aia, stii tu care.
IN: Da.
BS: Ala cu subventiile.
IN: Da.
BS: Intelegi? Si i-am amintit cum a ajuns ministru. Eu nu i-am amintit altceva.
IN: (expresie triviala).
BS: Pai cum, nu stii? Eu am pierdut atunci nopti cu el, fii convins. Ba trebuie sa voteze (expresie triviala). Si daca vroiam il puneam pe ... Dar am fost un bou cand l-am pus pe Steriu, un tampit am fost. M-am luat dupa altii ca sa nu mai zic dupa cine (extresie triviala).
....................................
IN: Da-i un telefon lui (expresie triviala), (se refera la ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu). Zii: Bai, daca nici astazi n-o faci si nici cel tarziu miercurea viitoare...
BS: Lasa, mai, ca vorbesc cu... Ca vad exact daca a pregatit-o. Vorbesc cu Nica... Lasa ca stiu eu pe unde o iau. Dupa aia il sun pe el."
Potrivit Realitatea.net, fostul ministru al Agriculturii, pesedistul Ilie Sarbu, a declarat ca nu a discutat niciodata cu liderul PSD Braila, Bunea Stancu, despre subiecte legate de minister, nefiind la curent nici macar cu relatia acestuia cu Ioan Niculae.
Stancu trebuia sa puna presiuni asupra lui Geoana
Dintr-o alta interceptare din care reiese ca patronul grupului InterAgro il punea pe vicepresedintele CJ Braila sa-i spuna lui Mircea Geoana ca mii de oameni sunt pregatiti sa vina sa protesteze la Bucuresti.
Concret, Niculae dorea, in martie 2009, adoptarea de catre ministrul agriculturii de la acea vreme, Ilie Sarbu, a unei hotarari de guvern, pe care oficialul nu o adoptase inca. La momentul discutiei cu Bunea Stancu, Niculae arata ca trebuie sa fie purtate discutii cu Mircea Geoana privind acest aspect si ca lui Geoana trebuie sa i se spuna ca mii de oameni sunt pregatiti sa vina la Bucuresti pentru a protesta.
"IN: Mai, ai reusit sa vorbesti cu (expresie triviala)? Baga azi?
BS: Nu. Nu raspunde Am incercat. Lasa ca-l gasesc eu. De cine vorbesti? De Ilie Sarbu, nu?
IN: Da.
.................................
BS: Ma, asta chiar este nenorocit?
IN: Este nenorocit rau.
BS: Vorbesc cu Geoana, ma.
IN: Vorbeste cu Geoana.
BS: Da. Il sun pe Geoana.
IN: Si spune-i altfel lui Geoana, bai sunt pregatiti astia de pe la judetele Braila, Galati, Vaslui sa vina cu cateva mii de oameni in Bucuresti sa te intrebe unde sunt aia 15 milioane de lei pe hectar pe care i-ai promis in campanie.
.................................
IN: Nu, dar trebuie vorbit cu Geoana. Pica daca nu intra pana luni, s-a dus.
BS: Deci trebuie o Hotarare de Guvern care sa... da auzi. Asta ce trebuie sa faca? Sa dea o Hotarare de Guvern cu ingrasamintele, nu?
IN: E facuta HG. Si el o plimba de o luna si jumatate nenorocitul asta, deci are banii in buget."
Deputatii PSD Viorel Hrebenciu si Robert Negoita, precum si Sebastian Ghita sunt cercetati de DNA pentru spalare de bani, intr-un dosar disjuns din cel cel in care Ioan Niculae a fost trimis in judecata in urma cu o zi, in cazul finantarii campaniei electorale prezidentiale din 2009 a candidatului PSD Mircea Geoana. [Citeste si Geoana la DNA: Atragerea de fonduri nu intra in atributiile lui Stancu si Hrebenciuc]
Vicepresedintele PSD Robert Negoita a declarat ca nu exista niciun dosar al DNA impotriva sa si, chiar daca ar exista, nu are cum sa aiba legatura cu faptele pentru care este cercetat Ioan Niculae. Negoita a spus ca nu exista un dosar al DNA in care sa fie acuzat intr-o cauza disjunsa din dosarul in care este cercetat presedintele Interagro, Ioan Niculae, scrie Romania Libera.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)