Romania trebuie salvata!
de D.T, C.P HotNews.ro
Vineri, 15 martie 2013, 13:24 Dosare Anticoruptie
HotNews.ro va prezinta cele mai relevante fragmente din referatul procurorilor DNA in cazul celor doua judecatoare de la Tribunalul Bucuresti, Antonela Costache si Viorica Dinu, arestate preventiv vineri dimineata sub acuzatia ca ar fi primit mita de la fratele omului de afaceri Dinel (Staicu) Nutu. Dosarul lui Dinel Staicu, in care este acuzat pentru fraudarea Transgaz , se judeca la Tribunalul Bucuresti. Alaturi de judecatoare, au mai fost arestati preventiv alti patru inculpati. Din referat rezulta ca judecatoarele fie rezolvau dosare personal, fie apelau la adevarate retele care implicau alti judecatori, grefieri (utilizati la manipularea sistemului informatic pentru a ocoli repartizarea aleatorie a dosarului) si avocati. Ca amanunt de culoare, o judecatoare returneaza presupusa spaga deoarece n-a reusit sa rezolve dosarul. Procurorii subliniaza in referat cum a ajuns coruptia mod de viata pentru cele doua judecatoare, care se temeau de actiunile DNA.
•„Dacă se duce la DNA., hm? De ce i-a promis sume aşa de mari?”, „Tre’ să aveţi grijă! Aveţi grijă, că DNA -u’ e în foc continuu!”.
•Judecatoarea Dinu despre dosarul Nelu Iordache: „La recurs nu ştiu, n-ai nici o şansă. Pe cuvântul meu! Ştii ce se întâmplă? Sunt foarte speriată pentru că e dosar monitorizat din afară…”
•„Cu cât ştiu mai mulţi, cu atât iese un fâs! Eu ştiu de la fetele astea de la Curte. În momentul în care au venit două pile, nu servesc niciuna”.
Personajele implicate si acuzatiile procurorilor
•Dinu Viorica, judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală: trei infracţiuni de trafic de influenţă, trafic de influenţă, în formă continuată (2 acte materiale) şi luare de mită
•Costache Antonela Anemary, judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală: complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită şi a infracţiunii de trafic de influenţă
•Vasilescu Sorin, grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti: luare de mită, a complicităţii la infracţiunea de luare de mită şi a complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă
•Petre Daniel Costel, avocat: complicitate la infracţiunea de luare de mită, pentru complicitate la infracţiunea de cumpărare a influenţei şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită
•Petre Daniela, sotia lui Petre Daniel Costel: complicitate la infracţiunea de luare de mită şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare a influenţei
•Raducan Ileana Alina avocat: două infracţiuni de dare de mită
•Staicu Marian, fratele lui Dinel Staicu: dare de mită
Cele mai relevante pasaje din referatul procurorilor:
•"In luna ianuarie 2013, Vasilescu Sorin, în calitate de grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti, a primit suma totală de 5.000 euro, din care 1.500 euro de la Raducan Ileana Alina, avocat în Baroul Dolj, şi, respectiv, 3.500 euro, de la Petre Daniel Costel, avocat în Baroul Bucureşti, în schimbul efectuării unui act contrar îndatoririlor de serviciu, în sensul manipulării sistemului informatic de înregistrare a cauzelor penale, astfel încât dosarul nr. 19797/300/2010/a13, privind recursul declarat de Nutu (fost Staicu) Dinel împotriva unei încheieri de menţinere a stării de arest preventiv, să fie repartizat la Completul C8R, compus din judecătorii Dinu Viorica, Costache Antonela Anemary şi Sipoteanu Cleopatra Ioana (...)
•In luna ianuarie 2013, Petre Daniel Costel a primit de la Staicu Marian, fratele inculpatului Nutu (fost Staicu) Dinel, suma de 60.000 euro, pentru ca, prin intermediul său, banii să fie daţi judecătorilor Tribunalului Bucureşti, învestiţi cu soluţionarea recursului declarat în dosarul nr. 19797/300/2010/a13, pentru pronunţarea unei hotărâri de punere în libertate a fratelui mituitorului. Din cei 60.000 de euro menţionată anterior, Petre Daniel Costel şi Raducan Ileana Alina şi-au oprit suma de 5.000 de euro, pe care o remiseseră anterior grefierului Vasilescu Sorin, pentru manipularea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. Diferenţa de 55.000 de euro a fost utilizată de avocatul Petre Daniel Costel astfel: 10.000 euro i-a păstrat pentru sine iar 45.000 euro i-a remis, prin intermediul soţiei sale, Petre Daniela, judecătorului Dinu Viorica. În schimbul sumei de 45.000 de euro, primite de la Petre Daniel Costel şi Petre Daniela, judecătorul Dinu Viorica a promis că, în calitate de membru al completului C8R al Tribunalului Bucureşti, va pronunţa o soluţie favorabilă inculpatului Nutu (fost Staicu) Dinel, în dosarul nr. 19797/300/2010/a13 (...)
•In considerarea faptului că Dinu Viorica s-a prevalat de influenţa pe care a părut că o are asupra judecătorului Sipoteanu Cleopatra Ioana, membru în acelaşi complet de judecată, pentru a o determina să pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului arestat Nutu (fost Staicu) Dinel, Petre Daniela a promis judecătorului Dinu Viorica şi suma de 10.000 euro, pe care, ulterior, a obţinut-o cu ajutorul lui Petre Daniel Costel. În dimineaţa zilei de 21.01.2013 Petre Daniela a remis suma de 10.000 euro judecătorului Dinu Viorica. Deoarece demersurile de punere în libertate a lui Nutu (fost Staicu) Dinel au eşuat, în cursul serii de 21.01.2013, Dinu Viorica a restituit integral sumele de bani primite (45.000 euro şi 10.000 euro) avocatului Petre Daniel Costel (...)
•În finalul discuţiei ambientale, cele două interlocutoare s-au referit la preţul unor haine de blană pe care le-au cumpărat, aspect care a evidenţiat situaţia financiară prosperă a acestora, în condiţiile în care tocmai perfectaseră detaliile privitoare la obţinerea unor foloase rezultate din desfăşurarea unor fapte de corupţie. Astfel, Dinu Viorica a remarcat cât de frumoasă era haina pe care o purta Costache Antonela Anemary, ocazie cu care aceasta a precizat că a costat „o mie şi patru sute de euro”. La rândul său, Dinu Viorica i-a făcut cunoscut că deţine şi ea o haină de blană pe care a dat „trei mii cinci sute”, însă a menţionat că „n-am îmbrăcat-o niciodată…, deoarece e mare, e grea!”. (...)
•Grefierul a promis şi că va intermedia o întâlnire între avocatul Raducan Ileana Alina şi judecătorul Costache Antonela Anemary, urmând ca cele două să discute în liftul Tribunalului Bucureşti, într-un interval de timp în care acesta se va bloca între etaje: „Şi dacă vrei să te vezi cu ea, i-a zis că, cică, s-ar bloca cu liftu’ până sus, la… aşa... Să bage avocata... ”. (...)
•Deoarece pretenţiile grefierului Vasilescu Sorin i s-au părut exagerate („Da’ ăsta e… strigător la cer ce … ce a cerut şi, oricum, ă…”), Petre Daniela a apelat la inculpata Dinu Viorica, pentru a-i solicita acesteia să discute cu Costache Antonela Anemary, scopul acestui demers fiind să o convingă să renunţe la serviciile lui Vasilescu Sorin astfel încât banii să nu mai fie remişi prin intermediul grefierului: „Da, spuneţi-i lu’ Antonela, spuneţi-i lu’ Antonela…”, „Ce spune ea şi vedeţi dacă se leagă ce v-am spus eu, ce i-a spus asta lu’ Sorin cu…”. Dinu Viorica a fost de acord că grefierul a pretins o sumă mult prea mare („Doamne! Păi, pentru ce vrea, fraţilor, cinci mii?”) şi că ar trebui să se renunţe la serviciile lui: „Mamă, Trebuie înlăturat! Înseamnă că eu am o poziţie…” (...)
•În cadrul aceleiaşi întâlniri din data de 15.01.2013, Petre Daniela i-a adus la cunoştinţă inculpatei Dinu Viorica, faptul că a introdus o cerere de eliberare şi pentru IORDACHE NELU, arestat preventiv într-un dosar penal instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie („Că-i mai bine aşa, că eu mă duc, că mâine vreau să bag şi cererea pentru Iordache, că sunt …[neinteligibil]… pe el …[neinteligibil]…”), situaţie faţă de care Dinu Viorica nu s-a plasat pe poziţia exprimării unui refuz de implicare a sa în derularea unor eventuale intervenţii, ci a afirmat doar că un asemenea demers nu poate avea succes („La recurs nu ştiu, n-ai nici o şansă. Pe cuvântul meu! Ştii ce se întâmplă? Sunt foarte speriată pentru că e dosar monitorizat din afară…”). De asemenea, Dinu Viorica a motivat că ar fi fost atenţionată că intervenţiile în acest dosar sunt riscante: „…ce mi-au zis ăştia de la Curte”, „Şi au zis să: «Nu te băga, că nu, nu se…[neinteligibil]…»”. (...)
•În cuprinsul discuţiei cu Petre Daniela, inculpata Dinu Viorica şi-a manifestat grija de a nu fi depistată, conştientizând că se află în rândul celor care încalcă legea şi regretând intransigenţa organelor judiciare în raport cu faptele de corupţie: „Păi, nu vezi că nu contează că a venit U.S.L.-ul la putere… Pentru şpagă te leagă”. Pe parcursul conversaţiei cu Petre Daniela, judecătorul Dinu Viorica a reiterat temerile de nu fi depistată, aşa cum a făcut-o şi cu prilejul discuţiei din ziua precedentă: „Da’, dacă asta vine mâine în Bucureşti şi-mi dă banii? Mi-e să nu-mi facă vreun flagrant, băi!”, „Dacă se duce la D.N.A., hm? De ce i-a promis sume aşa de mari?”, „Tre’ să aveţi grijă! Aveţi grijă, că D.N.A.-u’ e în foc continuu!”. (...)
•Avocatul Petre Daniel Costel a confirmat relatările soţiei sale, din cuprinsul întâlnirilor care au avut loc la datele de 15 şi 16 ianuarie 2013, privitor la modul în care Raducan Ileana Alina, avocata lui Nutu (fost Staicu) Dinel, a fost abordată de grefierul Vasilescu Sorin: „Şi zice: «Eu cu Antonela COSTACHE… este şefa mea şi sunt aşa!» şi se duce sus şi coboară, în cinci minute, zice: «Da, am vorbit cu şefa. Se rezolvă. O sută pentru ea şi cincizeci pentru mine»”, „La care asta zice: «Bine! Ok»”.
•Petre Daniel Costel a mai relatat că grefierul Vasilescu Sorin deoarece acesta ar fi lipsit de manierele din codul nescris al celor implicaţi în corupţie: „Doamnă, dacă ştiţi cum vorbeşte de ea!”, „Da. Doamnă, e nebun. I-am zis: «Mă, nu mai număra, mă, tu eşti tâmpit!»”, iar Dinu Viorica a achiesat la aceste aprecieri, argumentând că: „El nu le are cu elementele de cod, că nu ştie ce vremuri, el nu…”, „El e, săracu’, redus rău de tot!”. Totodată, Dinu Viorica şi-a exprimat regretul că nu poate discuta cu colega sa despre acest grefier: „… nu, nu pot să-i spun, pentru că Antonela e o prinţesă…”, „Îl foloseşte pentru tot felul de chestii. Are nevoie s-o ducă cu maşina, s-o…”, „Nu pot să-i spun Antonelei, pentru că dacă are imaginea despre el că, în sfârşit, o ajută şi nu-nţeleg de ce nu …[neinteligibil]…” (...)
•Discuţia cu soţii Petre a dobândit accente critice, în momentul în care interlocutorii au analizat comportamentul judecătorului Costache Antonela Anemary, Dinu Viorica apreciind că „A fost aiurea să ia Antonela jumătatea ta, fiindcă şi l-a pus pe completu’ ei”, iar Petre Daniel Costel a găsit o explicaţie pentru aceasta: „De fomistă! Că nu, eu din ce ştiu e distrusă cu banii, mie îmi plac …[neinteligibil]…”. În final, judecătorul Dinu Viorica a găsit şi „partea bună” a comportamentului colegei sale, gândindu-se că nu va refuza suma de bani pe care urma să o primească: „E cheltuitoare şi nu cred că o să…”. (...)
•Discuţia dintre judecătorul Dinu Viorica şi soţii Petre Daniela şi Petre Daniel Costel abundă în referiri la diverşi judecători, avocaţi şi intermediari implicaţi în acte de corupţie, cei trei interlocutori schimbând informaţii despre cine şi cu cine „lucrează”, dar şi despre judecători care ar fi „prea tâmpiţi” ca „să facă” bani, accentele filozofice ale conversaţiei fiind axate pe aceea că cei care dau şi primesc mită nu fac altceva decât „să mănânce o pâine”. (...)
•Astfel, Petre Daniela a reconfirmat faptul că „S-au luat şaizeci”, însă, din cele sugerate de Dinu Viorica a reieşit necesitatea de a fi oferită o sumă de bani şi pentru judecătorul Sipoteanu Cleopatra Ioana, în calitate de membru al completului de recurs, care urma să judece la termenul din 21.01.2013 dosarul lui Nutu (fost Staicu) Dinel. Fiind pusă în faţa acestei situaţii, Petre Daniela a abordat-o în termeni de acceptare: „… zece mii lu’ asta, lui Sipoteanca şi mă gândeam ca să rămână şi …[neinteligibil]…”, „Păi, bun, şi să, să spunem că vă mai aduc eu zece mii pentru Ioana, să-i daţi. E OK?”, „Îi dăm zece mii …[neinteligibil]… nu e de ajuns?”. Judecătorul Dinu Viorica a dat curs ofertei primite, susţinând că banii vor ajunge la colega sa, Sipoteanu Cleopatra Ioana: „Să-i mai dau de aici. O să-i spun: «Antonela, uite ia de aici cât crezi tu! Dă-i Ioanei»”. (...)
•În vederea înmânării sumei de 10.000 euro, destinată judecătorului Sipoteanu Cleopatra Ioana, Petre Daniela şi Dinu Viorica au stabilit să se întâlnească a doua zi, 21.01.2013, ora 09:30, în spatele Tribunalului Bucureşti, pe strada pe care se află Banca Feroviară, în apropierea Administraţiei Financiare: „Ne vedem, nu vorbim nimic, o iau înainte şi o cotesc undeva unde-i puţină lume, aveţi geanta pregătită, i-am aruncat şi… Să ştiţi că sunt tot mari, aşa, ca să nu…”. În schimbul sumei de 55.000 de euro, Petre Daniela a subliniat că trebuie dată o soluţie „Să nu bată la ochi!”, adică „Şi daţi-i obligarea de a nu părăsi ţara”. (...)
•Tangenţial discuţiilor mai sus menţionate, Dinu Viorica i-a relatat interlocutoarei sale faptul că grefierul Vasilescu Sorin l-a denigrat pe avocatul Petre Daniel Costel în faţa colegei sale Costache Antonela Anemary: „Mi l-a descris în nişte culori, parcă era din mafia siciliană…”, „Deci, o să-i facă o publicitate negativă, ascultă-mă! Nici nu ştiu, nici nu ştiu cum să fac, să mă creadă pe mine!”. De asemenea, pe parcursul conversaţiei, a reieşit disponibilitatea judecătorului Dinu Viorica de a soluţiona favorabil, în sensul dorit de soţii Petre , şi alte cauze penale, care i-ar fi repartizate în acelaşi mod „aleatoriu”, în discuţie fiind particularizate numele unora dintre părţi. (...)
•Dinu Viorica a manifestat o atitudine înţelegătoare pentru colega sa Sipoteanu Cleopatra Ioana, care ar fi mai „fricoasă”, explicându-i interlocutoarei sale Petre Daniela că „Tu… tu să fii în meseria asta, ştii cum ai fi de fricoasă?”, „Şi eu eram la fel. Până să cunosc…”, „Care sunt adevăratele…”, „… realităţi. Şi până să citesc foarte multe dosare. Exact ca medicii care-şi găsesc boli…”, „Şi mai ales că D.N.A.-u’ e cu ochii pe… toţi.”. (...)
•În seara zilei de 21.01.2013, Dinu Viorica i-a restituit, la locuinţa sa, avocatului Petre Daniel Costel suma de 55.000 euro, dialogul fiind înregistrat audio, conform art. 911 şi urm. C.p.p. Cu prilejul acestei întâlniri, judecătorul Dinu Viorica a oferit mai multe explicaţii pentru faptul că îşi onorase promisiunea, de a soluţiona în mod favorabil recursul formulat de Nutu (fost Staicu) Dinel. Astfel, o primă explicaţie a fost aceea că judecătorul Costache Antonela Anemary ar fi fost „atenţionată” de un avocat Tocan, cu privire la faptul că în penitenciar exista deja zvonul că Nutu (fost Staicu) Dinel va fi eliberat şi că ar fi bine „să aibă grijă”. (...)
•În final, Dinu Viorica a relatat că judecătorului Costache Antonela Anemary i-a fost frică să primească suma de bani oferită, cu titlu de mită, pentru eliberarea lui Nutu (fost Staicu) Dinel, deoarece ar fi a avut coşmaruri: „Şi Antonela: «Nu şi nu» şi că ea a visat urât azi’noapte şi că se ştie în penitenciar şi că-i e frică. Numai aşa o ţinea!”, „I-am şi arătat banii de dimineaţă”. (...)
•În final, judecătorul Dinu Viorica a subliniat că eşecul era oarecum previzibil, în condiţiile în care s-au suprapus două „filiere”, situaţie care contravine unor principii fundamentale de acţiune, respectate cu sfinţenie de către magistraţii corupţi: „Cu cât ştiu mai mulţi, cu atât iese un fâs! Eu ştiu de la fetele astea de la Curte. În momentul în care au venit două pile, nu servesc niciuna”.
•Pe fondul acestor dezvăluiri, Dinu Viorica a accentuat că regretul său cu privire la neputinţa de a fi onorat promisiunea admiterii recursului este cu atât mai mare cu cât „Şi mergea, mergea… motivat aşa de mişto ăsta…”, „Mergea pe termen rezonabil, mergea…”, iar avocatul Petre Daniel Costel a afirmat că soluţia ar fi putut fi dată şi de un judecător care nu ar fi primit mită: „E de pus liber, din picioare, ăsta! Ăsta e de pus liber la un complet fără nimic”. (...)
•Vasilescu Sorin a motivat că a urmat indicaţiile primite de la Costache Antonela Anemary şi, astfel, a venit la Dinu Viorica, pentru a-i solicita sprijinul în vederea înmânării unei sume de bani către judecătorul Bombos Ana Otilia, cu ajutorul judecătorului Terceanu (fostă Teodorovici) Geanina: „Şi mi-a zis ca să vorbim pe scurt cu dumneavoastră, să-i spuneţi lu’ doamna Teodorovici, ca să-i dau eu banu’ …[neinteligibil]… Bombos şi ăsta... doamna Bombos”. Grefierul a relatat că a primit asigurări de la şefa sa că demersul este sigur: „Lu’ Antonela.”, „Şi am întrebat-o: «E sigură? Să nu facem tâmpenie» A zis că: «Da, e sută la sută sigur»”. Se înţelege, din cuprinsul discuţiei, că Vasilescu Sorin ar fi oferit o sumă de bani judecătorului Dinu Viorica: „Şi vroiam să vorbesc cu dumneavoastră, să-i luaţi dumneavoastră... legătura cu doamna… Se poate?”, aceasta din urmă acceptând propunerea primită. (...)
•În totală contradicţie cu cele afirmate la întâlnirile avute anterior, cu soţii Petre , Dinu Viorica a pus eşecul demersurilor de punere în libertate a inculpatului Nutu (fost Staicu) Dinel pe seama avocatei Raducan Ileana Alina care, în mod greşit a apelat la avocatul Petre Daniel Costel, în detrimentul „filierei” Vasilescu Sorin: „Deci, blonda a greşit”, „Nu! E mafiot. E clar [n.n. Petre Dan]”, „... e un escroc”, „Şi proasta aia de nevastă-sa care n-are nicio preocupare”, „Deci, au trei copii. Şi ei trag ca să poa... să trăiască. Şi ei cred că merge aşa cu...”. (.....)
•Întrucât Raducan Ileana Alina era nemulţumită de serviciile lui Petre Daniel Costel, căruia îi remisese anterior suma de 150.000 euro pentru a „rezolva” problema lui Nutu (fost Staicu) Dinel şi care, în pofida neonorării promisiunii făcute, nu a restituit integral suma primită, reţinând pentru sine 62.000 euro, a apelat la „serviciile” lui Vasilescu Sorin. Astfel, Raducan Ileana Alina i-a propus ca, în schimbul sumei de 150.000 euro, să asigure el punerea în libertate a lui Nutu (fost Staicu) Dinel. Vasilescu Sorin a acceptat această propunere, după ce, în prealabil a obţinut acordul preşedintelui Secţiei a II-a penale, în persoana inculpatei Costache Antonela Anemary. Înţelegerea dintre grefier şi preşedintele Secţiei a II-a penale a fost aceea ca Vasilescu Sorin să încaseze suma de 150.000 euro de la mituitori, după care să o împartă între ei, în felul următor: 50.000 euro urmau să fie reţinuţi de către Vasilescu Sorin, iar diferenţa de 100.000 euro trebuia remisă judecătorului Costache Antonela Anemary.
•Ulterior, acestor ultime înţelegeri, privind remiterea sumei de 150.000 euro, Vasilescu Sorin nu a mai fost contactat de către mituitori, iar soluţia Tribunalului Bucureşti a fost aceea de respingere a recursului declarat de inculpatul Nutu (fost Staicu) Dinel. În luna februarie 2013, Raducan Ileana Alina, de această dată însoţită de partenerul său „Bogdan”, a reluat cu insistenţă demersurile de „rezolvare” a problemelor lui Nutu (fost Staicu) Dinel. I-a promis lui Vasilescu Sorin suma de 60.000 euro, în schimbul intervenţiei la judecătorii Tribunalului Bucureşti, în vederea punerii în libertate a lui Nutu (fost Staicu) Dinel. Vasilescu Sorina acceptat şi a apelat din nou la Costache Antonela Anemary, care, la rândul său, a apelat la Dinu Viorica, în vederea influenţării deciziei membrilor completului de recurs, în persoanele judecătorului Terceanu Geanina şi Bombos Ana Otilia. Vasilescu Sorin a încasat de la Raducan Ileana Alina şi „Bogdan” suma de 60.000 euro, care a fost împărţită în felul următor: 10.000 euro a păstrat pentru sine, 10.000 euro i-a remis inculpatei Costache Antonela Anemary, iar 40.000 euro inculpatei Dinu Viorica. Vasilescu Sorin a constatat că acest ultim demers de „rezolvare” a problemelor lui Nutu (fost Staicu) Dinel a constituit un succes, din moment ce susnumitul a fost eliberat din starea de arest preventiv.
Nota: Sublinierile din referat apartin redactiei. Precizam ca informatiile de mai sus reprezinta extrase din referatul de arestare intocmit de procurorii DNA si ca toate persoanele mentionate in referat beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la pronuntarea unei condamnari in instanta.
marți, 19 martie 2013
Superofertă imobiliară pentru partide: sedii de la stat în rate, cu avans 10%. Hrebenciuc: “Nu-s palate. E ici-colo câte o casă, voi îi ziceţi vilă”
Romania trebuie salvata!
de Anca SIMINA, Cristian ANDREI
Publicat la: 17.03.2013 20:00Ultima actualizare: 18.03.2013 11:36
Înainte ca Guvernul să scoată la vânzare casele de protocol ale statului, parlamentarii au luat-o înainte, asigurându-le propriilor partide dreptul de a-şi cumpăra sediile închiriate de la stat prin negociere directă, fără concurenţă. Şi pentru că încercările de a se împrumuta pe la bănci au eşuat în ultimii ani, partidele au primit, printr-o lege promulgată miercuri de preşedintele Traian Băsescu, o alternativă avantajoasă: posibilitatea de a-şi cumpăra sediile în rate, întinse pe trei ani, cu avans de 10%, ocolind creditele.
Legea a fost votată cu o largă majoritate în Camera Deputaţilor - 250 de voturi pentru, deşi avea nevoie doar de 207 pentru a fi adoptată.
Partidele politice au primit, în ultimii 20 de ani, cel puţin pentru sediile centrale, unele dintre cele mai impozante vile din centrul Capitelei în care au stat foarte mulţi ani cu chirii modice. PSD şi PNL s-au instalat în Kiseleff, lângă Arcul de Triumf, PDL pe Aleea Modrogan, în apropiere de sediul Guvernului, PC pe strada Muzeul Zambaccian, UDMR pe Alexandru Puşkin, în cartierul Primăverii. Liderii politici contactaţi de gândul au confirmat interesul partidelor de a-şi cumpăra sediile de la stat, cu atât mai mult în noile condiţii.
Marile avantaje ale noii legi
Noua lege, trecută prin Senat în legistatura trecută şi preluată de noii deputaţi, include, pe lângă primării, şi regiile autonome în lista celor care pot vinde imobilele acum închiriate partidelor. Astfel, sunt puse practic la dispoziţia partidelor politice nu doar sediile mici din teritoriu, luate cu chirie de la primărie, ci şi cele centrale, atribuite prin Regia Autonomă - Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Pentru a le achiziţiona, fără licitaţie, partidele au două variante: plata integrală a preţului stabilit de evaluator sau plata în rate, timp de trei ani, cu avans de 10%.
Partidele nu trebuie să caute însă bani şi pentru terenuri. Dacă nu au cu ce să le cumpere la valoarea de piaţă, noua reglementare le oferă varianta concesiunii pe durata existenţei clădirii. Terenurile de pe Kiselleff, Modrogan sau din Primăverii sunt printre cele mai scumpe din Bucureşti.
Dacă până acum exista obligaţia de a nu înstrăina o astfel de proprietate timp de şapte ani, perioada se reduce la trei. Singura condiţie pentru ca actualul chiriaş la stat să devină proprietar este aceea ca spaţiul să fi fost închiriat cel puţin trei luni înainte de vânzare. După publicarea în Monitorul Oficial a noii legi, Guvernul are 30 de zile să reglementeze normele de vânzare.
Preda (PDL): "Unii cred că fac legi pentru ei, dar ajung să le facă pentru aţii"
Legea are ca autori un grup de 9 PDL-işti şi un deputat din partea minorităţilor din care doar doi au fost realeşi în actualul parlament şi numai unul - Mircea Grosaru de la minorităţi - a mai votat favorabil. PDL-ul a depus iniţiativa în 2011, când era la putere şi făcea planuri pentru achiziţionarea sediului filialei Bucureşti, o fostă casă boierească folosită mai ales ca sediu de campanie. Pe atunci, iniţiatorii PDL-işti din care doar Daniel Geantă mai figurează azi ca deputat - includeau şi asociaţiile şi fundaţiile pe lista chiriaşilor favorizaţi, atât Institutul de Studii Popolare cât şi Fundaţia Creştin-Democrată, cele două tink-tank-uri ale partidului stând cu chirie la RA-APPS în sedii centrale.
Între timp, PDL a rămas după campania electorală cu datorii estimate, după unele calcule interne, la 2 milioane de euro. Cert este că la votul din 19 februarie din Camera Deputaţilor Geantă a anunţat că nu îşi mai susţine proiectul, iar PDL-iştii au votat contra. Legea a primit în schimb, voturile actualei puteri (121 de la PSD, 82 de la PNL, 13 de la PC, 13 de la minorităţi), dar şi ale unor "disidenţi" ai opoziţiei - 15 de la UDMR, 4 de la PPDD şi 2 de la PDL. În total, 250 din 325 de voturi.
"Aşa-i în politică. Unii cred că fac legi pentru ei, dar de fapt ajung să le facă pentru alţii", constată prim-vicepreşedintele PDL Cezar Preda care a votat împotrivă întrucât "aşa a decis grupul, în condiţiile în care iniţiatorul nu şi-a mai susţinut propriul proiect". Admite însă avantajul net al partidelor de care inclusiv PDL poate acum profita. "Cred că sunt condiţii avantajoase. Dacă mergi să te împrumuţi la bancă, banca îţi cere garanţii. Ce garanţii să ofere un partid? Este un mare interes peste tot în a cumpăra sediile. Am avut în partid preşedinţi de consilii judeţene, baroni cu bani, care au preferat să stea cu chirie, în timp ce noi ăştilalţi am strâns bani şi le-am cumpărat. Dar dacă stai într-un sediu cu chirie şi vine altul la putere îţi poate rezilia oricând contractul", explică Cezar Preda, în opinia căruia "stabilirea unui patrimoniu clar al partidelor poate crea un cadru transparent şi pentru finanţarea partidelor".
Sediul central al PDL din Aleea Modrogan nr. 1. Sursa foto: Mediafax
Cu toate datoriile din campanie ale PDL, liderul filialei Bucureşti, Adriean Videanu, a reconfirmat pentru gândul interesul partidului pentru a cumpăra clădirea din Modrogan 22, chiar dacă, spune el, valoarea la care ar putea fi scoasă la vânzare nu se cunoaşte încă.
În 2010, Guvernul Boc a trecut vila de la Ministerul de Externe, la care PDL fusese chiriaş 17 ani, la RA-APPS. Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă a scos din evidenţa contabilă jumatate din suprafaţa de 2.000 de metri pătraţi a terenului aferent şi a redus cu 300 de metri pătraţi suprafaţa construită, invocând măsurătorile cadastrale. În felul acesta a scăzut practic şi valoarea de piaţă a clădirii. O procedură similară a fost aplicată şi pentru sediul din Bucureşti al UDMR, de pe strada Alexandru Puskin nr. 5.
Hrebenciuc (PSD): "Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central"
Noua formulă aduce şi PSD mai aproape de visul mai vechi de a cumpăra vila din Kiseleff nr 10, evaluată din 2010 la 900.000 de euro, pentru care social-democraţii nu au reuşit însă nicoi până acum să ia uin credit bancar. "Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central. E mult zgomot pentru nimic", spune Viorel Hrebenciuc, care a votat la rândul său pentru, conducând chiar şedinţa Camerei în ziua trecerii legii.
Sediul central al PSD de pe Şoseaua Kiseleff. Sursa foto: Mediafax
Deputatul PSD spune însă că "îşi aminteşte vag" de detaliile procesului de vânzare, votând legea cu valul: "Am votat-o dacă tot au vrut colegii, n-am văzut o problemă. Dacă vrem să avem democraţie în România trebuie să şi plătim pentru asta".
Cât despre condiţiile preferenţiale pentru partide, Viorel Hrebenciuc nu vede în asta un chilipir. "Având în vedere că avansul e de 10%, condiţiile sunt similare cu cele ale unui credit bancar. Nu văd un avantaj deosebit. Să nu-şi închipuie lumea acum că sediile partidelor sunt palate. Sunt câte două-trei camere acolo. Sediul central da, e altceva. Dar în provincie nu e mare lucru. E ici colo câte o casă la care îi ziceţi voi vilă", a explicat el pentru gândul.
În mod concret, dacă se păstrează preţul deja stabilit, PSD va putea însă să cumpere sediul din Kiseleff în rate cu avans de 90.000 de euro, fără a se mai împrumuta la bancă.
Sediul central al PNL se află în litigiu. Liberalii caută un alt sediu
Secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, a declarat pentru gândul că sediul central al partidului se află în litigiu, fiind revendicat de foştii proprietari.
“La momentul acesta, există un proces de revendicare pe rol pentru clădirea din Aviatorilor. Dacă justiţia va considera că trebuie retrocedat, evident că se pierde sediul din Aviatorilor şi probabil în acel moment vom solicita un nou sediu la RAAPPS”, a spus pentru gândul secretarul general al PNL.
Sediul PNL de lângă Arcul de Triumf din Bucureşti. Sursa foto: Mediafax
El a precizat că, în acest moment, PNL plăteşte lunar pentru ambele sedii o chirie către RAAPPS.
„Dacă sediul din Aviatorilor este în litigiu, sediul din Kiseleff nu este contestat. E prematur să discutăm dacă vom cumpăra sediul din Kiseleff pentru că nu ştim care ar fi suma exactă pentru sediu, dacă avem capacitatea financiară să-l achiziţionăm. Se va face o evaluare”, a precizat Eduard Hellvig.
Sediul central al PNL din Bd. Aviatorilor, aflat în litigiu. Sursa Foto: Mediafax
Constantin (PC): "Suntem interesaţi să cumpărăm"
Mai hotărâţi sunt liderii PC, chiriaşi din 2007 într-o vilă din strada Muzeul Zambaccian, nr 17. “Suntem interesaţi!”, a confirmat pentru gândul preşedintele PC, Daniel Constantin, care spune că "încă nu a fost făcută o evaluare" privind preţul.
Sediul cental al PC. Sursa foto: Mediafax
Cât despre cumpărarea de la stat fără concurent pe piaţă, pentru care inclusiv PC a votat în plen, purtătorul de cuvânt al partidului e convins că "nu va pune probleme". "E o modalitate uzuală pe piaţă. Dreptul de preemţiune nu mi se pare extraordinar cât timp securizăm statul că îşi primeşte banii. Dacă partidul are bani, poate să facă această investiţie. De ce nu?", spune deputatul PC Bogdan Ciucă.
Cumpărarea sediilor a fost o ţintă permanentă şi pentru UDMR. "În principiu, este o idee bună. Dă partidelor posibilitatea să facă întâlniri într-un sediu pus la punct. Nu am discutat despre cumpărare, dar nu excludem acaestă variantă. Noi am cumpărat în ultimii ani sedii în mai multe judeţe acolo unde ne-am permis. Unde nu ne-am permis am rămas cu chirie”, a explicat Peter Kovacs, secretarul general al UDMR.
UDMR are în Bucureşti trei sedii: unul pe str. Dr Lister, în zona Eroilor, cumpărat de Uniune, altul pe str. Silvestru şi cel mai recent închiriat de la RA-APPS - pe str. Puşkin, în apropierea vilelor de protocol Lac2 şi Lac 3.
Partidele chiriaşe la stat. Marii datornici
Dincolo de sediile partidelor parlamentare, RA-APPS a dat sedii bine plasate mai tuturor formaţiunilor politice. Partidul Ecologist Român îşi are cartierul general pe Calea Victoriei, PIN deţine un spaţiu în Piaţa Presei Libere nr 1, UNPR a primit încă de la înfiinţare două sedii ale Regiei, unul în strada Gheorghe Brătianu nr. 7 altul în strada Crângului nr. 11.
Partida Romilor Pro Europa a închiriat un spaţiu în Piaţa Valter Mărăcineanu, lângă Parcul Cişmigiu, P.S.D. „Constantin Titel Petrescu” a primit spaţiu la aceeaşi adresă, Asociaţia Italienilor din România a luat în chirie de la RA-APPS un sediu pe strada Lipscani, Asociaţia Macedonenilor beneficiază de un sediu pe strada Thomas Masarik, iar Uniunea Ucrainienilor din România s-a instalat pe Calea Victoriei.
Partidele nu sunt însă şi cei mai corecţi chiriaşi. Datele guvernului arată că PSD Bucureşti nu şi-a mai plătit chiria de 14 ani. Filiala preluată în 2011 de Ecaterina Andronescu de la Marian Vanghelie are cea mai mare datorie în rândul partidelor - 719.444 de lei, în condiţiile în care chiria lunară este de 4.265 de lei pentru mai bine de 1.300 de metri pătraţi.
PNL Ilfov are 258.099 de lei datorie, echivalentul pe 250 de luni al chiriei de 1.003 lei pe care filiala de partid o are de plătit la RA-APPS. Pe listă se află şi PC, partidul fondat de Dan Voiculescu fiind dator cu 210.352 de lei la stat, chiria pe 8 ani şi jumătate.
Alte datorii apar în dreptul Partidului Ecologist Român - 330.050 de lei, invitat la conciliere cu statul ca şi PIN, fondat de Cozmin Guşă şi de Lavinia Şandru şi restant cu 156.342 de lei.
PDL pe de altă parte are de achitat contravaloarea chiriei pe trei ani (74.953 de lei) pentru filiala Ilfov, preluată de fostul deputat Mircea Marin, cu tot cu datorii, de la Cristache Rădulescu.
de Anca SIMINA, Cristian ANDREI
Publicat la: 17.03.2013 20:00Ultima actualizare: 18.03.2013 11:36
Înainte ca Guvernul să scoată la vânzare casele de protocol ale statului, parlamentarii au luat-o înainte, asigurându-le propriilor partide dreptul de a-şi cumpăra sediile închiriate de la stat prin negociere directă, fără concurenţă. Şi pentru că încercările de a se împrumuta pe la bănci au eşuat în ultimii ani, partidele au primit, printr-o lege promulgată miercuri de preşedintele Traian Băsescu, o alternativă avantajoasă: posibilitatea de a-şi cumpăra sediile în rate, întinse pe trei ani, cu avans de 10%, ocolind creditele.
Legea a fost votată cu o largă majoritate în Camera Deputaţilor - 250 de voturi pentru, deşi avea nevoie doar de 207 pentru a fi adoptată.
Partidele politice au primit, în ultimii 20 de ani, cel puţin pentru sediile centrale, unele dintre cele mai impozante vile din centrul Capitelei în care au stat foarte mulţi ani cu chirii modice. PSD şi PNL s-au instalat în Kiseleff, lângă Arcul de Triumf, PDL pe Aleea Modrogan, în apropiere de sediul Guvernului, PC pe strada Muzeul Zambaccian, UDMR pe Alexandru Puşkin, în cartierul Primăverii. Liderii politici contactaţi de gândul au confirmat interesul partidelor de a-şi cumpăra sediile de la stat, cu atât mai mult în noile condiţii.
Marile avantaje ale noii legi
Noua lege, trecută prin Senat în legistatura trecută şi preluată de noii deputaţi, include, pe lângă primării, şi regiile autonome în lista celor care pot vinde imobilele acum închiriate partidelor. Astfel, sunt puse practic la dispoziţia partidelor politice nu doar sediile mici din teritoriu, luate cu chirie de la primărie, ci şi cele centrale, atribuite prin Regia Autonomă - Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Pentru a le achiziţiona, fără licitaţie, partidele au două variante: plata integrală a preţului stabilit de evaluator sau plata în rate, timp de trei ani, cu avans de 10%.
Partidele nu trebuie să caute însă bani şi pentru terenuri. Dacă nu au cu ce să le cumpere la valoarea de piaţă, noua reglementare le oferă varianta concesiunii pe durata existenţei clădirii. Terenurile de pe Kiselleff, Modrogan sau din Primăverii sunt printre cele mai scumpe din Bucureşti.
Dacă până acum exista obligaţia de a nu înstrăina o astfel de proprietate timp de şapte ani, perioada se reduce la trei. Singura condiţie pentru ca actualul chiriaş la stat să devină proprietar este aceea ca spaţiul să fi fost închiriat cel puţin trei luni înainte de vânzare. După publicarea în Monitorul Oficial a noii legi, Guvernul are 30 de zile să reglementeze normele de vânzare.
Preda (PDL): "Unii cred că fac legi pentru ei, dar ajung să le facă pentru aţii"
Legea are ca autori un grup de 9 PDL-işti şi un deputat din partea minorităţilor din care doar doi au fost realeşi în actualul parlament şi numai unul - Mircea Grosaru de la minorităţi - a mai votat favorabil. PDL-ul a depus iniţiativa în 2011, când era la putere şi făcea planuri pentru achiziţionarea sediului filialei Bucureşti, o fostă casă boierească folosită mai ales ca sediu de campanie. Pe atunci, iniţiatorii PDL-işti din care doar Daniel Geantă mai figurează azi ca deputat - includeau şi asociaţiile şi fundaţiile pe lista chiriaşilor favorizaţi, atât Institutul de Studii Popolare cât şi Fundaţia Creştin-Democrată, cele două tink-tank-uri ale partidului stând cu chirie la RA-APPS în sedii centrale.
Între timp, PDL a rămas după campania electorală cu datorii estimate, după unele calcule interne, la 2 milioane de euro. Cert este că la votul din 19 februarie din Camera Deputaţilor Geantă a anunţat că nu îşi mai susţine proiectul, iar PDL-iştii au votat contra. Legea a primit în schimb, voturile actualei puteri (121 de la PSD, 82 de la PNL, 13 de la PC, 13 de la minorităţi), dar şi ale unor "disidenţi" ai opoziţiei - 15 de la UDMR, 4 de la PPDD şi 2 de la PDL. În total, 250 din 325 de voturi.
"Aşa-i în politică. Unii cred că fac legi pentru ei, dar de fapt ajung să le facă pentru alţii", constată prim-vicepreşedintele PDL Cezar Preda care a votat împotrivă întrucât "aşa a decis grupul, în condiţiile în care iniţiatorul nu şi-a mai susţinut propriul proiect". Admite însă avantajul net al partidelor de care inclusiv PDL poate acum profita. "Cred că sunt condiţii avantajoase. Dacă mergi să te împrumuţi la bancă, banca îţi cere garanţii. Ce garanţii să ofere un partid? Este un mare interes peste tot în a cumpăra sediile. Am avut în partid preşedinţi de consilii judeţene, baroni cu bani, care au preferat să stea cu chirie, în timp ce noi ăştilalţi am strâns bani şi le-am cumpărat. Dar dacă stai într-un sediu cu chirie şi vine altul la putere îţi poate rezilia oricând contractul", explică Cezar Preda, în opinia căruia "stabilirea unui patrimoniu clar al partidelor poate crea un cadru transparent şi pentru finanţarea partidelor".
Sediul central al PDL din Aleea Modrogan nr. 1. Sursa foto: Mediafax
Cu toate datoriile din campanie ale PDL, liderul filialei Bucureşti, Adriean Videanu, a reconfirmat pentru gândul interesul partidului pentru a cumpăra clădirea din Modrogan 22, chiar dacă, spune el, valoarea la care ar putea fi scoasă la vânzare nu se cunoaşte încă.
În 2010, Guvernul Boc a trecut vila de la Ministerul de Externe, la care PDL fusese chiriaş 17 ani, la RA-APPS. Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă a scos din evidenţa contabilă jumatate din suprafaţa de 2.000 de metri pătraţi a terenului aferent şi a redus cu 300 de metri pătraţi suprafaţa construită, invocând măsurătorile cadastrale. În felul acesta a scăzut practic şi valoarea de piaţă a clădirii. O procedură similară a fost aplicată şi pentru sediul din Bucureşti al UDMR, de pe strada Alexandru Puskin nr. 5.
Hrebenciuc (PSD): "Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central"
Noua formulă aduce şi PSD mai aproape de visul mai vechi de a cumpăra vila din Kiseleff nr 10, evaluată din 2010 la 900.000 de euro, pentru care social-democraţii nu au reuşit însă nicoi până acum să ia uin credit bancar. "Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central. E mult zgomot pentru nimic", spune Viorel Hrebenciuc, care a votat la rândul său pentru, conducând chiar şedinţa Camerei în ziua trecerii legii.
Sediul central al PSD de pe Şoseaua Kiseleff. Sursa foto: Mediafax
Deputatul PSD spune însă că "îşi aminteşte vag" de detaliile procesului de vânzare, votând legea cu valul: "Am votat-o dacă tot au vrut colegii, n-am văzut o problemă. Dacă vrem să avem democraţie în România trebuie să şi plătim pentru asta".
Cât despre condiţiile preferenţiale pentru partide, Viorel Hrebenciuc nu vede în asta un chilipir. "Având în vedere că avansul e de 10%, condiţiile sunt similare cu cele ale unui credit bancar. Nu văd un avantaj deosebit. Să nu-şi închipuie lumea acum că sediile partidelor sunt palate. Sunt câte două-trei camere acolo. Sediul central da, e altceva. Dar în provincie nu e mare lucru. E ici colo câte o casă la care îi ziceţi voi vilă", a explicat el pentru gândul.
În mod concret, dacă se păstrează preţul deja stabilit, PSD va putea însă să cumpere sediul din Kiseleff în rate cu avans de 90.000 de euro, fără a se mai împrumuta la bancă.
Sediul central al PNL se află în litigiu. Liberalii caută un alt sediu
Secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, a declarat pentru gândul că sediul central al partidului se află în litigiu, fiind revendicat de foştii proprietari.
“La momentul acesta, există un proces de revendicare pe rol pentru clădirea din Aviatorilor. Dacă justiţia va considera că trebuie retrocedat, evident că se pierde sediul din Aviatorilor şi probabil în acel moment vom solicita un nou sediu la RAAPPS”, a spus pentru gândul secretarul general al PNL.
Sediul PNL de lângă Arcul de Triumf din Bucureşti. Sursa foto: Mediafax
El a precizat că, în acest moment, PNL plăteşte lunar pentru ambele sedii o chirie către RAAPPS.
„Dacă sediul din Aviatorilor este în litigiu, sediul din Kiseleff nu este contestat. E prematur să discutăm dacă vom cumpăra sediul din Kiseleff pentru că nu ştim care ar fi suma exactă pentru sediu, dacă avem capacitatea financiară să-l achiziţionăm. Se va face o evaluare”, a precizat Eduard Hellvig.
Sediul central al PNL din Bd. Aviatorilor, aflat în litigiu. Sursa Foto: Mediafax
Constantin (PC): "Suntem interesaţi să cumpărăm"
Mai hotărâţi sunt liderii PC, chiriaşi din 2007 într-o vilă din strada Muzeul Zambaccian, nr 17. “Suntem interesaţi!”, a confirmat pentru gândul preşedintele PC, Daniel Constantin, care spune că "încă nu a fost făcută o evaluare" privind preţul.
Sediul cental al PC. Sursa foto: Mediafax
Cât despre cumpărarea de la stat fără concurent pe piaţă, pentru care inclusiv PC a votat în plen, purtătorul de cuvânt al partidului e convins că "nu va pune probleme". "E o modalitate uzuală pe piaţă. Dreptul de preemţiune nu mi se pare extraordinar cât timp securizăm statul că îşi primeşte banii. Dacă partidul are bani, poate să facă această investiţie. De ce nu?", spune deputatul PC Bogdan Ciucă.
Cumpărarea sediilor a fost o ţintă permanentă şi pentru UDMR. "În principiu, este o idee bună. Dă partidelor posibilitatea să facă întâlniri într-un sediu pus la punct. Nu am discutat despre cumpărare, dar nu excludem acaestă variantă. Noi am cumpărat în ultimii ani sedii în mai multe judeţe acolo unde ne-am permis. Unde nu ne-am permis am rămas cu chirie”, a explicat Peter Kovacs, secretarul general al UDMR.
UDMR are în Bucureşti trei sedii: unul pe str. Dr Lister, în zona Eroilor, cumpărat de Uniune, altul pe str. Silvestru şi cel mai recent închiriat de la RA-APPS - pe str. Puşkin, în apropierea vilelor de protocol Lac2 şi Lac 3.
Partidele chiriaşe la stat. Marii datornici
Dincolo de sediile partidelor parlamentare, RA-APPS a dat sedii bine plasate mai tuturor formaţiunilor politice. Partidul Ecologist Român îşi are cartierul general pe Calea Victoriei, PIN deţine un spaţiu în Piaţa Presei Libere nr 1, UNPR a primit încă de la înfiinţare două sedii ale Regiei, unul în strada Gheorghe Brătianu nr. 7 altul în strada Crângului nr. 11.
Partida Romilor Pro Europa a închiriat un spaţiu în Piaţa Valter Mărăcineanu, lângă Parcul Cişmigiu, P.S.D. „Constantin Titel Petrescu” a primit spaţiu la aceeaşi adresă, Asociaţia Italienilor din România a luat în chirie de la RA-APPS un sediu pe strada Lipscani, Asociaţia Macedonenilor beneficiază de un sediu pe strada Thomas Masarik, iar Uniunea Ucrainienilor din România s-a instalat pe Calea Victoriei.
Partidele nu sunt însă şi cei mai corecţi chiriaşi. Datele guvernului arată că PSD Bucureşti nu şi-a mai plătit chiria de 14 ani. Filiala preluată în 2011 de Ecaterina Andronescu de la Marian Vanghelie are cea mai mare datorie în rândul partidelor - 719.444 de lei, în condiţiile în care chiria lunară este de 4.265 de lei pentru mai bine de 1.300 de metri pătraţi.
PNL Ilfov are 258.099 de lei datorie, echivalentul pe 250 de luni al chiriei de 1.003 lei pe care filiala de partid o are de plătit la RA-APPS. Pe listă se află şi PC, partidul fondat de Dan Voiculescu fiind dator cu 210.352 de lei la stat, chiria pe 8 ani şi jumătate.
Alte datorii apar în dreptul Partidului Ecologist Român - 330.050 de lei, invitat la conciliere cu statul ca şi PIN, fondat de Cozmin Guşă şi de Lavinia Şandru şi restant cu 156.342 de lei.
PDL pe de altă parte are de achitat contravaloarea chiriei pe trei ani (74.953 de lei) pentru filiala Ilfov, preluată de fostul deputat Mircea Marin, cu tot cu datorii, de la Cristache Rădulescu.
luni, 11 februarie 2013
La „Filantropia”, spitalul unde a decedat tânăra mamă,
Romania trebuie salvata!
cotidianul.ro
Acasă»Actualitate
.
Fosta PRM-istă Covaci Anamaria-Mihaela, paraşutată de la Arad în administraţia „maternităţii morţii” de către primăriţa Craiovei
Adriana Buzatu, tânăra care a decedat sâmbătă noaptea după ce născuse o fetiţă, avea 26 de ani şi a mai lăsat în urmă un copil de numai 3 ani. Medicii de la Spitalul „Filantropia” din Craiova sunt acuzaţi de familia tinerei nu numai de malpraxis, ci şi de faptul că le-au cerut bani pentru a o îngriji.
Decesul de la Spitalul „Filantropia” nu este o noutate pentru craioveni, aici petrecându-se de-a lungul anilor alte morţi suspecte pe care organele de anchetă şi factorii responsabili din sistemul sanitar le-au trecut cu vederea.
Sexoasa directoare din Primărie asigură majoritatea în CA al spitalului
Ultima ispravă de la „Filantropia” a fost săvârşită recent chiar de către noua primăriţă a Craiovei, Olguţa Vasilescu, care a iniţiat în 29 moiembrie 2012 hotărârea CL privind schimbarea componenţei Consiliului de Administraţie de la acest spital, cerând „înlocuirea doamnei Creţu Cristina-Mădălina – membru titular în Consiliul de Administraţie al Spitalului Clinic Municipal «Filantropia» Craiova cu doamna Covaci Anamaria-Mihaela”.
De pe site-ul Primăriei Craiova aflăm cine sunt cei 5 membri titulari ai Consiliului de Administraţie de la „Filantropia”:
- ŞTEFAN ADRIAN, reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj;
- Prof. Univ. Dr. NOVAC LILIANA, reprezentant al Universităţii de Medicină şi Farmacie;
- COVACI ANAMARIA-MIHAELA, reprezentant al Primarului Municipiului Craiova;
- ILIE ANCA-GEORGIANA, reprezentant al Consiliului Local al Municipiului Craiova;
- PITICU MIRELA-ROXANA, reprezentant al Consiliului Local al Municipiului Craiova.
Se observă că majoritatea nu este asigurată de cei doi specialişti din sistemul sanitar, ci de reprezentanţii Consiliului local, votul de aur avându-l tocmai Covaci Anamaria Mihaela, care este „reprezentant al Primarului Municipiului Craiova”, adică al Olguţei Vasilescu!
Mulţi poate că nu ştiu, dar viceprimarul Craiovei este doamna Cristina Calangiu, un medic foarte cunoscut, care a deţinut ani de-a rândul funcţia de director al Spitalului judeţean. Atunci, cum este posibil ca numirile în consiliul de administraţie al unui spital să aibă girul plagiatoarei Olguţa Vasilescu, în loc să fie făcute de dr. Cristina Calangiu?
Cum a ajuns PRM-ista Covaci Anamaria-Mihaela în conducerea Primăriei?
În aceste condiţii, este normal să ne întrebăm cine este acest personaj paraşutat în Craiova şi care-i sunt calităţile pentru care a urcat aşa de repede în ierarhia unui oraş pe care nu-l cunoaşte decât de la televizor.
Şi pentru craioveni, numele doamnei Covaci Anamaria-Mihaela este necunoscut, întrucât frumoasa din imaginea alăturată a fost adusă de Olguţa Vasilescu de la Arad, făcută mai întâi şef serviciu achiziţii în Primăria Craiova, după care, în numai câteva luni, a fost avansată rapid în funcţia de director la investiţii, achiziţii şi licitaţii! Pentru care merite – numai plagiatorea lui Pareto ar putea să ne spună.
Căutând în biografia tinerei şi apetisantei directoare, am aflat şi motivul: Covaci Anamaria-Mihaela a fost membră marcantă a PRM Arad, fiind în anul 2000 vicepreşedinta organizaţiei arădene! De asemenea, Covaci Anamaria-Mihaela şi-a luat masteratul la Univeristatea de Vest din Timişoara, unde Olguţa Vasilescu este profesor asociat, după obţinerea „doctoratului” de-acum celebru.
Rolul directoarei de la investiţii din cadrul Primăriei Craiova ar putea fi în perioada următoare decisiv, întrucât Consiliul local a decis recent construirea unui alt sediu al spitalului „Filantropia”, o afacere de câteva zeci de milioane de euro, care nu poate fi lăsată pe mîna oricui.
De altfel, aşa cum se laudă, fostul parlamentar PRM Olguţa Vasilescu îşi propune să preia conducerea filialei Dolj a PSD cu ajutorul foştilor colegi din PRM, întrucât nu are încredere în liderii de pînă acum ai PSD. Primii paşi au fost deja făcuţi: Gigi Nedelescu, fostul viceprimar PRM, a fost făcut acum city-manager, iar Nicu Vasilescu, fost parlamentar PRM, a devenit acum deputat PSD! Despre numirile în funcţii pe plan local pe bază de rubedenie cu Olguţa, vom reveni cu amănunte.
În CA al „maternităţii morţii” se află o altă plagiatoare: Anca Pătraşcu
Revenind la Maternitatea „Filantropia” din Craiova, acolo unde morţile la naştere sunt pe bandă rulantă, remarcăm că în Consiliul de administraţie, alături de protejata primăriţei, mai figurează un alt nume controversat: cel al doctoriţei Anca Pătraşcu, despre al cărei plagiat am scris încă din anul 2007. Publicam atunci dovada că doctoriţa copiase din cartea „Biologia reproducerii umane”, scrisă de prof. dr. doc. Dan Alessandrescu.
Plagiatoarea Anca Pătraşcu, alt membru în CA al „maternităţii morţii”
În mod ciudat, în loc să fie anchetată pentru acest furt intelectual, dr. Anca Pătraşcu a devenit acum, aşa cum citim în propriul CV, „membru în comisiie de evaluare a doctoranzilor în specialiatea Obstetrică-Ginecologie”, „preşedinte în comisia pentru evaluarea lucrărilor de licenţă FMAM” şi chiar „membru în Comisia pentru evaluarea de către ARACIS a programului moaşe”!
Ca picanterie, amintim că, pe când era preşedinta Asociaţiei studenţilor comunişti, Anca Pătraşcu a fost aleasă să ia cuvîntul la Congresul al XI al PCR. Domnia sa şi-a petrecut aproape toată cariera de medic ca şef al secţiei obstetrică-ginecologie chiar la maternitatea.... Spitalului „Filantropia”!
În aceste condiţii, moartea tinerei Adriana Buzatu, care a decedat sâmbătă noaptea după o naştere ce părea normală, riscă să fie trecut pe lista dosarelor uitate şi să schimbe doar datele unei statistici care a dus la renumele lugubru al maternităţii „Filantropia”. Aşa cum s-a întâmplat şi cu cazul Paulei Truşcă, de 43 de ani, care a fost operată la „Filantropia” pentru un fibrom şi care s-a trezit cu o incontinenţă urinară, fiind obligată să suporte apoi mai multe intervenţii la Cluj. Despre ancheta Parchetului şi a Colegiului medicilor nu s-a mai auzit apoi nimic.
Ion Spânu
Publicat acum 2 ore si 10 minute
cotidianul.ro
Acasă»Actualitate
.
Fosta PRM-istă Covaci Anamaria-Mihaela, paraşutată de la Arad în administraţia „maternităţii morţii” de către primăriţa Craiovei
Adriana Buzatu, tânăra care a decedat sâmbătă noaptea după ce născuse o fetiţă, avea 26 de ani şi a mai lăsat în urmă un copil de numai 3 ani. Medicii de la Spitalul „Filantropia” din Craiova sunt acuzaţi de familia tinerei nu numai de malpraxis, ci şi de faptul că le-au cerut bani pentru a o îngriji.
Decesul de la Spitalul „Filantropia” nu este o noutate pentru craioveni, aici petrecându-se de-a lungul anilor alte morţi suspecte pe care organele de anchetă şi factorii responsabili din sistemul sanitar le-au trecut cu vederea.
Sexoasa directoare din Primărie asigură majoritatea în CA al spitalului
Ultima ispravă de la „Filantropia” a fost săvârşită recent chiar de către noua primăriţă a Craiovei, Olguţa Vasilescu, care a iniţiat în 29 moiembrie 2012 hotărârea CL privind schimbarea componenţei Consiliului de Administraţie de la acest spital, cerând „înlocuirea doamnei Creţu Cristina-Mădălina – membru titular în Consiliul de Administraţie al Spitalului Clinic Municipal «Filantropia» Craiova cu doamna Covaci Anamaria-Mihaela”.
De pe site-ul Primăriei Craiova aflăm cine sunt cei 5 membri titulari ai Consiliului de Administraţie de la „Filantropia”:
- ŞTEFAN ADRIAN, reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj;
- Prof. Univ. Dr. NOVAC LILIANA, reprezentant al Universităţii de Medicină şi Farmacie;
- COVACI ANAMARIA-MIHAELA, reprezentant al Primarului Municipiului Craiova;
- ILIE ANCA-GEORGIANA, reprezentant al Consiliului Local al Municipiului Craiova;
- PITICU MIRELA-ROXANA, reprezentant al Consiliului Local al Municipiului Craiova.
Se observă că majoritatea nu este asigurată de cei doi specialişti din sistemul sanitar, ci de reprezentanţii Consiliului local, votul de aur avându-l tocmai Covaci Anamaria Mihaela, care este „reprezentant al Primarului Municipiului Craiova”, adică al Olguţei Vasilescu!
Mulţi poate că nu ştiu, dar viceprimarul Craiovei este doamna Cristina Calangiu, un medic foarte cunoscut, care a deţinut ani de-a rândul funcţia de director al Spitalului judeţean. Atunci, cum este posibil ca numirile în consiliul de administraţie al unui spital să aibă girul plagiatoarei Olguţa Vasilescu, în loc să fie făcute de dr. Cristina Calangiu?
Cum a ajuns PRM-ista Covaci Anamaria-Mihaela în conducerea Primăriei?
În aceste condiţii, este normal să ne întrebăm cine este acest personaj paraşutat în Craiova şi care-i sunt calităţile pentru care a urcat aşa de repede în ierarhia unui oraş pe care nu-l cunoaşte decât de la televizor.
Şi pentru craioveni, numele doamnei Covaci Anamaria-Mihaela este necunoscut, întrucât frumoasa din imaginea alăturată a fost adusă de Olguţa Vasilescu de la Arad, făcută mai întâi şef serviciu achiziţii în Primăria Craiova, după care, în numai câteva luni, a fost avansată rapid în funcţia de director la investiţii, achiziţii şi licitaţii! Pentru care merite – numai plagiatorea lui Pareto ar putea să ne spună.
Căutând în biografia tinerei şi apetisantei directoare, am aflat şi motivul: Covaci Anamaria-Mihaela a fost membră marcantă a PRM Arad, fiind în anul 2000 vicepreşedinta organizaţiei arădene! De asemenea, Covaci Anamaria-Mihaela şi-a luat masteratul la Univeristatea de Vest din Timişoara, unde Olguţa Vasilescu este profesor asociat, după obţinerea „doctoratului” de-acum celebru.
Rolul directoarei de la investiţii din cadrul Primăriei Craiova ar putea fi în perioada următoare decisiv, întrucât Consiliul local a decis recent construirea unui alt sediu al spitalului „Filantropia”, o afacere de câteva zeci de milioane de euro, care nu poate fi lăsată pe mîna oricui.
De altfel, aşa cum se laudă, fostul parlamentar PRM Olguţa Vasilescu îşi propune să preia conducerea filialei Dolj a PSD cu ajutorul foştilor colegi din PRM, întrucât nu are încredere în liderii de pînă acum ai PSD. Primii paşi au fost deja făcuţi: Gigi Nedelescu, fostul viceprimar PRM, a fost făcut acum city-manager, iar Nicu Vasilescu, fost parlamentar PRM, a devenit acum deputat PSD! Despre numirile în funcţii pe plan local pe bază de rubedenie cu Olguţa, vom reveni cu amănunte.
În CA al „maternităţii morţii” se află o altă plagiatoare: Anca Pătraşcu
Revenind la Maternitatea „Filantropia” din Craiova, acolo unde morţile la naştere sunt pe bandă rulantă, remarcăm că în Consiliul de administraţie, alături de protejata primăriţei, mai figurează un alt nume controversat: cel al doctoriţei Anca Pătraşcu, despre al cărei plagiat am scris încă din anul 2007. Publicam atunci dovada că doctoriţa copiase din cartea „Biologia reproducerii umane”, scrisă de prof. dr. doc. Dan Alessandrescu.
Plagiatoarea Anca Pătraşcu, alt membru în CA al „maternităţii morţii”
În mod ciudat, în loc să fie anchetată pentru acest furt intelectual, dr. Anca Pătraşcu a devenit acum, aşa cum citim în propriul CV, „membru în comisiie de evaluare a doctoranzilor în specialiatea Obstetrică-Ginecologie”, „preşedinte în comisia pentru evaluarea lucrărilor de licenţă FMAM” şi chiar „membru în Comisia pentru evaluarea de către ARACIS a programului moaşe”!
Ca picanterie, amintim că, pe când era preşedinta Asociaţiei studenţilor comunişti, Anca Pătraşcu a fost aleasă să ia cuvîntul la Congresul al XI al PCR. Domnia sa şi-a petrecut aproape toată cariera de medic ca şef al secţiei obstetrică-ginecologie chiar la maternitatea.... Spitalului „Filantropia”!
În aceste condiţii, moartea tinerei Adriana Buzatu, care a decedat sâmbătă noaptea după o naştere ce părea normală, riscă să fie trecut pe lista dosarelor uitate şi să schimbe doar datele unei statistici care a dus la renumele lugubru al maternităţii „Filantropia”. Aşa cum s-a întâmplat şi cu cazul Paulei Truşcă, de 43 de ani, care a fost operată la „Filantropia” pentru un fibrom şi care s-a trezit cu o incontinenţă urinară, fiind obligată să suporte apoi mai multe intervenţii la Cluj. Despre ancheta Parchetului şi a Colegiului medicilor nu s-a mai auzit apoi nimic.
Ion Spânu
Publicat acum 2 ore si 10 minute
Omul lui Udrea şi Flutur, director de cabinet la Mariana Câmpeanu
Romania trebuie salvata!
.
DNA anunţă începerea urmăririi penale împotriva directorului de cabinet şi a unei consiliere a ministrului Muncii. Există elemente foarte ciudate în dosar. „Dezvălurile” din media „interesată”, infirmate de DNA.
DNA începe urmărirea penală după 100 de zile!
DNA a dat luni 11 februarie un comunicat de presă prin care informează că s-a început urmărirea penală împotriva Iulianei Coruţ - directoarea de cabinet a ministrului Mariana Câmpeanu, împotriva Paulei Mănuceanu, consilieră a ministrului, şi a altor persoane implicate. Despre acţiunea DNA se ştia deja, din zilele trecute când RoTV a încercat să o implice direct şi peministrul Mariana Câmpeanu şi PNL în această afacere.
Iată care sunt „faptele” aşa cum sunt descrise în minuta procurorilor: „În cursul lunii octombrie 2012, ca urmare a intervenţiei învinuitei Coruţ Iuliana, director de cabinet al ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, învinuita Paula Mănuceanu, consilier la cabinetul ministrului, a făcut demersuri pentru ca Ferchedău-Paul Cristian să intre în posesia subiectelor la examenul pentru ocuparea funcţiei de consilier pentru afaceri europene în cadrul Direcţiei Generale Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (DG AM POSDRU) – Serviciul Evaluare Programe, organizat de minister în cursul lunii decembrie 2012.
Pentru a-l favoriza pe Ferchedău-Paul Cristian în ocuparea acestui post, învinuita Coruţ Iuliana a pretins şi primit o sumă de bani de la Bigan Cristiana, mama candidatului, prin intermediul învinuitei Dumitriu Simona, sora învinuitei Coruţ Iuliana”.
Întrebări care se impun
Cazul, aşa cum este prezentat în minuta procurorilor DNA nu este unul complicat. Se impune deci întrebarea, dacă presupusa faptă incriminată (da, este vorba de o singură faptă şi mai mulţi făptuitori) s-a petrecut în octombrie 2012, de ce abia după 100 de zile a început urmărirea penală în cazul presupuşilor făptuitori? Nu intrăm pe fondul problemei (acuzaţiile la adresa persoanelor în cauză), dar începerea abia acum a urmăririi penale generează suspiciuni. Şi anume că DNA „loveşte” acum, pentru a zdruncina blocul USL, când acesta nu poate fi „lovit” de Opoziţie. Deci, se poate interpreta şi ca o acţiune politică.
A doua întrebare care se impune: de ce nu a fost anunţată din timp şefa persoanelor implicate, şi anume ministrul Mariana Câmpeanu? Activitatea procurorilor DNA nu trebuie să aibă şi o latură de prevenire?
A treia întrebare: ce relaţie există între DNA şi postul RoTV? Nimeni nu a sesizat următoarele: pe site-ul RTV.NET, apare joi 7 februarie, la ora 16.20 sub titlul „Acuzaţii de CORUPŢIE la Ministerul Muncii. Câmpeanu, în şedinţa PNL: Nu mai pot. Îmi dau demisia” şi următoarea informaţie: "Purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, a declarat, pentru Mediafax, că ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, nu este vizat în mod direct în dosarul de cercetare penală aflat în lucru la DNA şi că pe numele Marianei Câmpeanu nu este începută urmărirea penală în niciun dosar de la Direcţie". Există însă o mică problemă: Mediafax a publicat în premieră ştirea privind neimplicarea ministrului Mariana Câmpeanu, citând-o pe Livia Săplăcan la ora 16.43. Cum se face deci că RoTV a „ştiut” ce conţine o ştire de agenţie înainte ca aceasta să fie publicată. Explicaţia nu poate fi decât una singură: cineva de la DNA a informat din timp pe cei de la RoTV că va exista sau că a fost trimisă o dezminţire la agenţiile de presă. Iar cum cei de la RoTV nu puteau singuri să-şi dezmintă ştirea dată din „surse judiciare” din care reieşea că Mariana Câmpeanu este cercetată de DNA, a rectificat utilizând ştirea Mediafax, deşi aceasta încă nu exista fizic. Nu este pentru prima oară când există o „colaborare” între DNA şi RoTV.
Ce căuta la Mariana Câmpeanu consiliera Elenei Udrea?
Cotidianul.ro vă prezintă o informaţie care nu a transpirat deloc din scandalul de la Ministerul Muncii. Iuliana Coruţ, directorul de cabinet a ministrului Mariana Câmpeanu a fost, în 2009, consilier personal al ministrului turismului, Elena Udrea. Pe 26 februarie 2009, cotidianul Monitorul de Suceava publica următoarea ştire: „Ministrul turismului, Elena Udrea, va avea un consilier personal din judeţul Suceava, în persoana Iulianei Coruţ. Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care a precizat că Iuliana Coruţ a fost deja angajată la Ministerul Turismului, urmând să ocupe funcţia de consilier al ministrului pe problemele turismului din Bucovina”. Cum exista posibilitatea să fie o coincidenţă de nume, am comparat (prin site-ul ANI) declaraţia de avere a Iulianei Coruţ de la „turism” şi declaraţia de avere a Iulianei Coruţ de la „muncă”. A rezultat că este vorba de una şi aceiaşi persoană. În acest caz se impune o întrebare legitimă: de ce a apelat ministrul Mariana Câmpeanu la o persoană care a fost foarte apropiată de Elena Udrea şi Gheorghe Flutur? La această întrebare aşteptăm un răspuns de la doamna ministru Câmpeanu.
Ce acuzaţii aduce DNA
CORUŢ IULIANA, director la cabinetul ministrului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (la data faptelor), în sarcina căreia s-au reţinut următoarele infracţiuni:
- luare de mită,
- instigare la infracţiunea de permitere a accesului unei persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii,
- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial,
MĂNUCEANU PAULA, consilier la cabinetul ministrului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (la data faptelor), în sarcina căreia s-au reţinut următoarele infracţiuni:
- permitere a accesului unei persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii,
- abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial,
- instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale,
- uz de fals şi sustragere de înscrisuri,
DUMITRIU SIMONA, funcţionar public în cadrul unei autorităţi naţionale, în sarcina căreia s-au reţinut următoarele:
- complicitate la infracţiunea de luare de mită şi
- complicitate la infracţiunea de dare de mită,
BIGAN CRISTIANA, funcţionar public în cadrul unei autorităţi naţionale, în sarcina căreia s-au reţinut următoarele:
- dare de mită,
- complicitate la infracţiunea de permitere a accesului unei persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi
FERCHEDĂU-PAUL CRISTIAN, persoană fără calitate specială, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele:
- folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii,
- fals material în înscrisuri oficiale şi
- complicitate la infracţiunea de uz de fals.
Trei semne de întrebare
1.Cristiana Bigan face parte, într-un fel, din „sistem”, adică este comisar la OPC Bucureşti. Pare inexplicabil la prima vedere că a fost nevoită să plătească pentru obţinerea subiectelor privind concursul organizat la Ministerul Muncii. Pe linie politică (tot ilegal, este adevărat) le-ar fi putut obţine şi gratis.
2.Paul Cristian Ferchedău, fiul Cristianei Bigan nu apare ca fiind participant la concursul organizat la Ministerul Muncii.
3.Nu cumva suntem în faţa unei noi cusături cu aţă albă sau a unui scenariu bine pus la punct în anumite laboratoare?
DNA infirmă presa „interesată”
Comunicatul DNA infirmă „grozăveniile” care au apărut în unele medii de informare joi 7 februarie. „Potrivit unor surse judiciare, procurorii au organizat astăzi un flagrant la sediul ministerului Muncii, iar denunţătorul avea pe el echipament audio-video.Cei doi angajaţi ai Ministerului ar fi fost înregistraţi în timp ce un om de afaceri le-ar fi oferit mită în schimbul rezolvării unor probleme contractuale cu ministerul” (Evenimentul Zilei); „Cele două angajate ale Ministerului Muncii, Iuliana Coruţ, şefa cabinetului ministrului, şi consilierul Paula Mănuceanu, ar fi fost înregistrate în timp ce un om de afaceri le-ar fi oferit mită în schimbul rezolvării unor probleme contractuale cu ministerul. Omul de afaceri ar fi avut aparatură de interceptare pe el, iar dialogurile au fost şi filmate. Ar fi fost vorba de efectuarea unor plăţi de către minister către firma acelui om de afaceri, care ar fi şi denunţător în dosar". (România Liberă). Orice comentariu este inutil.
În ceea ce priveşte prestaţia „specială” a RoTV în acest caz, am informat în articolul "Manipulare ca la carte: ţinta 1 - PNL, ţinta secundară - Mariana Câmpeanu. Cine urmează?".
P.S.
Iuliana Coruţ a demisionat luni din funcţia de director de cabinet al ministrului Mariana Câmpeanu. Ea a declarat că nu vrea să implice ministrul în acest scandal. Cu două zile în urmă, Iuliana Coruţ a dat un comunicat de presă în care preciza că este nevinovată şi că nu a declarat nimic despre Mariana Câmpeanu la DNA, aşa cum informase RoTV.
Andreea Cristescu
Publicat acum 45
.
DNA anunţă începerea urmăririi penale împotriva directorului de cabinet şi a unei consiliere a ministrului Muncii. Există elemente foarte ciudate în dosar. „Dezvălurile” din media „interesată”, infirmate de DNA.
DNA începe urmărirea penală după 100 de zile!
DNA a dat luni 11 februarie un comunicat de presă prin care informează că s-a început urmărirea penală împotriva Iulianei Coruţ - directoarea de cabinet a ministrului Mariana Câmpeanu, împotriva Paulei Mănuceanu, consilieră a ministrului, şi a altor persoane implicate. Despre acţiunea DNA se ştia deja, din zilele trecute când RoTV a încercat să o implice direct şi peministrul Mariana Câmpeanu şi PNL în această afacere.
Iată care sunt „faptele” aşa cum sunt descrise în minuta procurorilor: „În cursul lunii octombrie 2012, ca urmare a intervenţiei învinuitei Coruţ Iuliana, director de cabinet al ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, învinuita Paula Mănuceanu, consilier la cabinetul ministrului, a făcut demersuri pentru ca Ferchedău-Paul Cristian să intre în posesia subiectelor la examenul pentru ocuparea funcţiei de consilier pentru afaceri europene în cadrul Direcţiei Generale Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (DG AM POSDRU) – Serviciul Evaluare Programe, organizat de minister în cursul lunii decembrie 2012.
Pentru a-l favoriza pe Ferchedău-Paul Cristian în ocuparea acestui post, învinuita Coruţ Iuliana a pretins şi primit o sumă de bani de la Bigan Cristiana, mama candidatului, prin intermediul învinuitei Dumitriu Simona, sora învinuitei Coruţ Iuliana”.
Întrebări care se impun
Cazul, aşa cum este prezentat în minuta procurorilor DNA nu este unul complicat. Se impune deci întrebarea, dacă presupusa faptă incriminată (da, este vorba de o singură faptă şi mai mulţi făptuitori) s-a petrecut în octombrie 2012, de ce abia după 100 de zile a început urmărirea penală în cazul presupuşilor făptuitori? Nu intrăm pe fondul problemei (acuzaţiile la adresa persoanelor în cauză), dar începerea abia acum a urmăririi penale generează suspiciuni. Şi anume că DNA „loveşte” acum, pentru a zdruncina blocul USL, când acesta nu poate fi „lovit” de Opoziţie. Deci, se poate interpreta şi ca o acţiune politică.
A doua întrebare care se impune: de ce nu a fost anunţată din timp şefa persoanelor implicate, şi anume ministrul Mariana Câmpeanu? Activitatea procurorilor DNA nu trebuie să aibă şi o latură de prevenire?
A treia întrebare: ce relaţie există între DNA şi postul RoTV? Nimeni nu a sesizat următoarele: pe site-ul RTV.NET, apare joi 7 februarie, la ora 16.20 sub titlul „Acuzaţii de CORUPŢIE la Ministerul Muncii. Câmpeanu, în şedinţa PNL: Nu mai pot. Îmi dau demisia” şi următoarea informaţie: "Purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, a declarat, pentru Mediafax, că ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, nu este vizat în mod direct în dosarul de cercetare penală aflat în lucru la DNA şi că pe numele Marianei Câmpeanu nu este începută urmărirea penală în niciun dosar de la Direcţie". Există însă o mică problemă: Mediafax a publicat în premieră ştirea privind neimplicarea ministrului Mariana Câmpeanu, citând-o pe Livia Săplăcan la ora 16.43. Cum se face deci că RoTV a „ştiut” ce conţine o ştire de agenţie înainte ca aceasta să fie publicată. Explicaţia nu poate fi decât una singură: cineva de la DNA a informat din timp pe cei de la RoTV că va exista sau că a fost trimisă o dezminţire la agenţiile de presă. Iar cum cei de la RoTV nu puteau singuri să-şi dezmintă ştirea dată din „surse judiciare” din care reieşea că Mariana Câmpeanu este cercetată de DNA, a rectificat utilizând ştirea Mediafax, deşi aceasta încă nu exista fizic. Nu este pentru prima oară când există o „colaborare” între DNA şi RoTV.
Ce căuta la Mariana Câmpeanu consiliera Elenei Udrea?
Cotidianul.ro vă prezintă o informaţie care nu a transpirat deloc din scandalul de la Ministerul Muncii. Iuliana Coruţ, directorul de cabinet a ministrului Mariana Câmpeanu a fost, în 2009, consilier personal al ministrului turismului, Elena Udrea. Pe 26 februarie 2009, cotidianul Monitorul de Suceava publica următoarea ştire: „Ministrul turismului, Elena Udrea, va avea un consilier personal din judeţul Suceava, în persoana Iulianei Coruţ. Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care a precizat că Iuliana Coruţ a fost deja angajată la Ministerul Turismului, urmând să ocupe funcţia de consilier al ministrului pe problemele turismului din Bucovina”. Cum exista posibilitatea să fie o coincidenţă de nume, am comparat (prin site-ul ANI) declaraţia de avere a Iulianei Coruţ de la „turism” şi declaraţia de avere a Iulianei Coruţ de la „muncă”. A rezultat că este vorba de una şi aceiaşi persoană. În acest caz se impune o întrebare legitimă: de ce a apelat ministrul Mariana Câmpeanu la o persoană care a fost foarte apropiată de Elena Udrea şi Gheorghe Flutur? La această întrebare aşteptăm un răspuns de la doamna ministru Câmpeanu.
Ce acuzaţii aduce DNA
CORUŢ IULIANA, director la cabinetul ministrului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (la data faptelor), în sarcina căreia s-au reţinut următoarele infracţiuni:
- luare de mită,
- instigare la infracţiunea de permitere a accesului unei persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii,
- instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial,
MĂNUCEANU PAULA, consilier la cabinetul ministrului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (la data faptelor), în sarcina căreia s-au reţinut următoarele infracţiuni:
- permitere a accesului unei persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii,
- abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial,
- instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale,
- uz de fals şi sustragere de înscrisuri,
DUMITRIU SIMONA, funcţionar public în cadrul unei autorităţi naţionale, în sarcina căreia s-au reţinut următoarele:
- complicitate la infracţiunea de luare de mită şi
- complicitate la infracţiunea de dare de mită,
BIGAN CRISTIANA, funcţionar public în cadrul unei autorităţi naţionale, în sarcina căreia s-au reţinut următoarele:
- dare de mită,
- complicitate la infracţiunea de permitere a accesului unei persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi
FERCHEDĂU-PAUL CRISTIAN, persoană fără calitate specială, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele:
- folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii,
- fals material în înscrisuri oficiale şi
- complicitate la infracţiunea de uz de fals.
Trei semne de întrebare
1.Cristiana Bigan face parte, într-un fel, din „sistem”, adică este comisar la OPC Bucureşti. Pare inexplicabil la prima vedere că a fost nevoită să plătească pentru obţinerea subiectelor privind concursul organizat la Ministerul Muncii. Pe linie politică (tot ilegal, este adevărat) le-ar fi putut obţine şi gratis.
2.Paul Cristian Ferchedău, fiul Cristianei Bigan nu apare ca fiind participant la concursul organizat la Ministerul Muncii.
3.Nu cumva suntem în faţa unei noi cusături cu aţă albă sau a unui scenariu bine pus la punct în anumite laboratoare?
DNA infirmă presa „interesată”
Comunicatul DNA infirmă „grozăveniile” care au apărut în unele medii de informare joi 7 februarie. „Potrivit unor surse judiciare, procurorii au organizat astăzi un flagrant la sediul ministerului Muncii, iar denunţătorul avea pe el echipament audio-video.Cei doi angajaţi ai Ministerului ar fi fost înregistraţi în timp ce un om de afaceri le-ar fi oferit mită în schimbul rezolvării unor probleme contractuale cu ministerul” (Evenimentul Zilei); „Cele două angajate ale Ministerului Muncii, Iuliana Coruţ, şefa cabinetului ministrului, şi consilierul Paula Mănuceanu, ar fi fost înregistrate în timp ce un om de afaceri le-ar fi oferit mită în schimbul rezolvării unor probleme contractuale cu ministerul. Omul de afaceri ar fi avut aparatură de interceptare pe el, iar dialogurile au fost şi filmate. Ar fi fost vorba de efectuarea unor plăţi de către minister către firma acelui om de afaceri, care ar fi şi denunţător în dosar". (România Liberă). Orice comentariu este inutil.
În ceea ce priveşte prestaţia „specială” a RoTV în acest caz, am informat în articolul "Manipulare ca la carte: ţinta 1 - PNL, ţinta secundară - Mariana Câmpeanu. Cine urmează?".
P.S.
Iuliana Coruţ a demisionat luni din funcţia de director de cabinet al ministrului Mariana Câmpeanu. Ea a declarat că nu vrea să implice ministrul în acest scandal. Cu două zile în urmă, Iuliana Coruţ a dat un comunicat de presă în care preciza că este nevinovată şi că nu a declarat nimic despre Mariana Câmpeanu la DNA, aşa cum informase RoTV.
Andreea Cristescu
Publicat acum 45
Fabulous Romania, cu carne de cal. Si un articol BBC (UPDATED 3)
Romania trebuie salvata!
Razvan Orasanu februarie 11, 2013Analize, Dezbatere, Economie, Global / Europa, Opinie
Piata comuna europeana iese la interval si triumfa. Am avut scandalul securizarii frontierelor, scandalul suspendarii programelor europene, scandalul intern de la numirea unui comisar european, scandalul constitutional din vara. Apoi, am avut scandalul pe MCV. Si, vorba unui sketch al unui Revelion dinainte de 1989 – “si de la asfintit acuma iaca, tacticoasa vine vaca”, sau, ma rog,ar trebui sa vina vaca – dar vine de fapt calul si carnea de cal. Avem de aceasta data un scandal in siguranta alimentelor, pornit din Marea Britanie care taman se gandeste cum sa ridice restrictiile de munca pentru romani de la 1 ianuarie 2014. Scandalul e cap de afis pe BBC a ricosat la o firma frantuzeasca Findus, dar se va extinde la 11 tari europene. Francezii (inainte de a vinde sub un brand suedez) au cumparat de la un trader cipriot, care a cumparat la randu-i de la un trader de carne olandez. Care olandezi au cumparat de la niste romani buclucasi – care ramane sa fie descoperiti. ANSVSA-ul doarme in front, patriotic. Vorba unui hatru amic, pe Facebook – am reusit sa plagiem si carnea de vita.
M-ar bucura teribil daca cu aceasta ocazie s-ar asambla o echipa investigativa de jurnalisti care sa puna tunurile pe institutia colcaind de coruptie numita ANSVSA. In primul rand, ar afla ca institutia tocmai ce a fost predata – la timp, luna trecuta – din subordinea Guvernului in subordinea Ministerului Agriculturii, unde fusese inainte. Jocul de “na-ti-o tie da-mi-o mie“ ajuta vartos la construirea unei institutii serioase, in stil european.
Apoi, daca s-ar mai uita cu atentie olandezii pezevenghi care ne amana si cu Schengenul (si scot fum pe urechi apropo de rapoartele MCV) ar putea constata niste lucruri simpatice. In primul rand, dorinta unor parlamentari ai puterii de a desfiinta ANI. Care ANI? ANI care zice ca fostul presedinte ANSVSA Marian Zlotea nu poate justifica 85.000 de euro din averea personala. Se sustine ca “intre 17.02.2009 si 15.07.2010, veniturile dlui Zlotea au fost în cuantum total de 631.191,97 Lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeași perioadă au fost în cuantum de 1.005.483,57 Lei”. Carevasazica, si daca dl Zlotea ar fi mancat doar zacusca si muraturi la borcan, puse de cu un an inainte plus niste pateuri din boxa de acum doi ani – tot ar fi niste sute de mii de lei in plus pe care nu ii poate justifica. In al doilea rand, pentru ca orice hapsan trebuie sa se imbogateasca din ce in ce mai mult, dl Zlotea apare inregistrat de ziarul Adevarul cum cere donarea unui al treisprezecelea salariu obtinut in timpul austeritatii lui Boc. Niste jurnalisti pezevenghi au calculat o medie a salariului de 500 de euro inmultita cu 5000 de salariati – ca sa vezi de unde pot rasari 2,5 milioane de euro (vezi aici). Trei – harnicul domn Zlotea a facut chiar inlocuiri de PDL-isti cu alti PDL-isti. O fi o coincidenta ca cei inlocuiti verificau firmele de partid. Pai se poate, unde se trezeau ei? Patru – a mai fost un episod simpatic cand numirile “oamenilor lui” au fost declarate neconstitutionale – ceea ce nu l-a oprit pe harnicul domn sa antedateze, se pare, niste ordine, inainte de data cu care s-a redactat hotararea Curtii. Curat neconstitutional! Detalii aici.
Si ce ar mai putea vedea olandezii si britanicii, daca s-ar uita atent– in afara, evident, de jumatate din romancutele noastre care cica seamana cu Kate Middleton? De exemplu ar afla despre fabulous spirit-ul ANSVSA in care dl Roatis (fostul sef ANSVSA) s-a reintors la patria muma, in interiorul unei institutii in care se poate suge direct de la ugerul guvernarii. Dl Roatis a fost acolo in 2007 (vezi aici) si a revenit in guvern, urmare a functionarii justitiei romane si a reinscaunarii respectivului domn prin hotarare judecatoareasca. Este un mic detaliu ca din vajnic PNL-ist el a devenit, cand patria si onoarea i-o cereau, un vajnic UNPR-ist, conform RTV.net (vezi aici ), iar apoi, exact la tanc, a redevenit PNL-ist. Olandezii si mai ales britanicii ar intelege si ei; de altfel si Churchill,dom’le, a fost traseist – cand era conservator, cand liberal. Zice dl Roatis: “Ideile mele şi dorinţa mea, dat fiind faptul că lucrez foarte mult pe relaţia europeană, sunt de a-mi consolida şi a-mi aşeza strategia în vederea participării la confruntările pentru viitorii parlamentari europeni.“Iata, dl Roatis este si un vizionar european – chiar daca nu a devenit si europarlamentar, alaturi de Gigi Becali si Vadim Tudor. “Regretabil” este ca a fost schimbat intre timp si de la conducerea ANSVSA.
Daca ar scotoci si mai mult in trecut, britanicii si olandezii ar descoperi celebra afacere a gripei aviare – sau in traducerea in engleza a lui Emil Boc, cu accent pe nas – aviara gripa. Dl Roatis a considerat necesar sa readuca pe o pozitie de conducere in institutie pe Stefan Nicolae, care e in continuare anchetat de DNA cu privire la o presupusa afacere de famile. Pentru cei care isi mai amintesc – era vorba de multa apa chioara cu piatra vanata pentru dezinfectare de gripa si multe milioane de euro de la buget, avand in vedere “urgenta” de la momentul respectiv. Detalii sunt aici, explicate de Evenimentul Zilei, insa nu stim daca domnul Nicolae mai este sau nu mai este pe pozitia din institutie. Ceea ce mai stim este o informatie Gandul in care se sutine ca ar fi incercat, in trecut, sa declare boala vacii nebune in Romania – poate mai are o sansa acum cu calul nebun.
Concluzia? Intre atatea investigatii ANI, dosare DNA si epurari politice, cand sa mai aiba timp institutia sa se ocupe si de inspectii pe teren? ANSVSA, in loc sa se ocupe de investigarea vacii ca sa nu devina cal in mancarea britanicilor, este ea insasi, iata, o vaca grasa de muls pentru baieti intreprinzatori. Si sa ne mai lase dom’le englezii astia cocoficosi.Oare se prinde si Europa – sau scapam si de data asta cu al nostru fabulous spirit?
Update 2 - Ca sa vezi…Carevasazica, BBC-ul minte si nu respecta standardele jurnalistice – vedeti declaratiile integrale de la Ministerul Agriculturii aici. Iar francezii sunt niste ticalosi.
Despre coruptia din ANSVSA nu s-a spus nimic – nici macar daca o fi cuprinsa in celebrul plan national anti-coruptie. Eu inteleg ca e bine cateodata sa bagam gunoiul sub pres - ce ne facem insa cand se aduna atat de mult, incat plutim pur si simplu deasupra? Repet, nu ii pun in carca lui Ponta, mai ales ca l-a destituit pe Roatis si inca flacaul pus de el nu a fost plimbat pe la DNA (speranta este sa fie ceva mai cinstit decat predecesorii, lucru nu foarte complicat) , insa exista acolo o istorie intreaga…
Update 1 – Adevarul de Brasov (vezi link) spune ca acel cal care a inlocuit vaca nu e din Romania, cum zice BBC-ul. Acu’ sa vezi batalie pe adevar – are dreptate BBC-ul sau Adevarul de Brasov? Din cate imi dau seama nu pot avea simultan dreptate decat daca exista o alta sursa romaneasca de cai care se prefac ca sunt vaci.
Update3 -
Pentru ca nu putem doar sa ne ocupam de ANSVSA, trebuie sa ne destindem putin (click aici) – daca tot vorbim de cai.
Razvan Orasanu februarie 11, 2013Analize, Dezbatere, Economie, Global / Europa, Opinie
Piata comuna europeana iese la interval si triumfa. Am avut scandalul securizarii frontierelor, scandalul suspendarii programelor europene, scandalul intern de la numirea unui comisar european, scandalul constitutional din vara. Apoi, am avut scandalul pe MCV. Si, vorba unui sketch al unui Revelion dinainte de 1989 – “si de la asfintit acuma iaca, tacticoasa vine vaca”, sau, ma rog,ar trebui sa vina vaca – dar vine de fapt calul si carnea de cal. Avem de aceasta data un scandal in siguranta alimentelor, pornit din Marea Britanie care taman se gandeste cum sa ridice restrictiile de munca pentru romani de la 1 ianuarie 2014. Scandalul e cap de afis pe BBC a ricosat la o firma frantuzeasca Findus, dar se va extinde la 11 tari europene. Francezii (inainte de a vinde sub un brand suedez) au cumparat de la un trader cipriot, care a cumparat la randu-i de la un trader de carne olandez. Care olandezi au cumparat de la niste romani buclucasi – care ramane sa fie descoperiti. ANSVSA-ul doarme in front, patriotic. Vorba unui hatru amic, pe Facebook – am reusit sa plagiem si carnea de vita.
M-ar bucura teribil daca cu aceasta ocazie s-ar asambla o echipa investigativa de jurnalisti care sa puna tunurile pe institutia colcaind de coruptie numita ANSVSA. In primul rand, ar afla ca institutia tocmai ce a fost predata – la timp, luna trecuta – din subordinea Guvernului in subordinea Ministerului Agriculturii, unde fusese inainte. Jocul de “na-ti-o tie da-mi-o mie“ ajuta vartos la construirea unei institutii serioase, in stil european.
Apoi, daca s-ar mai uita cu atentie olandezii pezevenghi care ne amana si cu Schengenul (si scot fum pe urechi apropo de rapoartele MCV) ar putea constata niste lucruri simpatice. In primul rand, dorinta unor parlamentari ai puterii de a desfiinta ANI. Care ANI? ANI care zice ca fostul presedinte ANSVSA Marian Zlotea nu poate justifica 85.000 de euro din averea personala. Se sustine ca “intre 17.02.2009 si 15.07.2010, veniturile dlui Zlotea au fost în cuantum total de 631.191,97 Lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeași perioadă au fost în cuantum de 1.005.483,57 Lei”. Carevasazica, si daca dl Zlotea ar fi mancat doar zacusca si muraturi la borcan, puse de cu un an inainte plus niste pateuri din boxa de acum doi ani – tot ar fi niste sute de mii de lei in plus pe care nu ii poate justifica. In al doilea rand, pentru ca orice hapsan trebuie sa se imbogateasca din ce in ce mai mult, dl Zlotea apare inregistrat de ziarul Adevarul cum cere donarea unui al treisprezecelea salariu obtinut in timpul austeritatii lui Boc. Niste jurnalisti pezevenghi au calculat o medie a salariului de 500 de euro inmultita cu 5000 de salariati – ca sa vezi de unde pot rasari 2,5 milioane de euro (vezi aici). Trei – harnicul domn Zlotea a facut chiar inlocuiri de PDL-isti cu alti PDL-isti. O fi o coincidenta ca cei inlocuiti verificau firmele de partid. Pai se poate, unde se trezeau ei? Patru – a mai fost un episod simpatic cand numirile “oamenilor lui” au fost declarate neconstitutionale – ceea ce nu l-a oprit pe harnicul domn sa antedateze, se pare, niste ordine, inainte de data cu care s-a redactat hotararea Curtii. Curat neconstitutional! Detalii aici.
Si ce ar mai putea vedea olandezii si britanicii, daca s-ar uita atent– in afara, evident, de jumatate din romancutele noastre care cica seamana cu Kate Middleton? De exemplu ar afla despre fabulous spirit-ul ANSVSA in care dl Roatis (fostul sef ANSVSA) s-a reintors la patria muma, in interiorul unei institutii in care se poate suge direct de la ugerul guvernarii. Dl Roatis a fost acolo in 2007 (vezi aici) si a revenit in guvern, urmare a functionarii justitiei romane si a reinscaunarii respectivului domn prin hotarare judecatoareasca. Este un mic detaliu ca din vajnic PNL-ist el a devenit, cand patria si onoarea i-o cereau, un vajnic UNPR-ist, conform RTV.net (vezi aici ), iar apoi, exact la tanc, a redevenit PNL-ist. Olandezii si mai ales britanicii ar intelege si ei; de altfel si Churchill,dom’le, a fost traseist – cand era conservator, cand liberal. Zice dl Roatis: “Ideile mele şi dorinţa mea, dat fiind faptul că lucrez foarte mult pe relaţia europeană, sunt de a-mi consolida şi a-mi aşeza strategia în vederea participării la confruntările pentru viitorii parlamentari europeni.“Iata, dl Roatis este si un vizionar european – chiar daca nu a devenit si europarlamentar, alaturi de Gigi Becali si Vadim Tudor. “Regretabil” este ca a fost schimbat intre timp si de la conducerea ANSVSA.
Daca ar scotoci si mai mult in trecut, britanicii si olandezii ar descoperi celebra afacere a gripei aviare – sau in traducerea in engleza a lui Emil Boc, cu accent pe nas – aviara gripa. Dl Roatis a considerat necesar sa readuca pe o pozitie de conducere in institutie pe Stefan Nicolae, care e in continuare anchetat de DNA cu privire la o presupusa afacere de famile. Pentru cei care isi mai amintesc – era vorba de multa apa chioara cu piatra vanata pentru dezinfectare de gripa si multe milioane de euro de la buget, avand in vedere “urgenta” de la momentul respectiv. Detalii sunt aici, explicate de Evenimentul Zilei, insa nu stim daca domnul Nicolae mai este sau nu mai este pe pozitia din institutie. Ceea ce mai stim este o informatie Gandul in care se sutine ca ar fi incercat, in trecut, sa declare boala vacii nebune in Romania – poate mai are o sansa acum cu calul nebun.
Concluzia? Intre atatea investigatii ANI, dosare DNA si epurari politice, cand sa mai aiba timp institutia sa se ocupe si de inspectii pe teren? ANSVSA, in loc sa se ocupe de investigarea vacii ca sa nu devina cal in mancarea britanicilor, este ea insasi, iata, o vaca grasa de muls pentru baieti intreprinzatori. Si sa ne mai lase dom’le englezii astia cocoficosi.Oare se prinde si Europa – sau scapam si de data asta cu al nostru fabulous spirit?
Update 2 - Ca sa vezi…Carevasazica, BBC-ul minte si nu respecta standardele jurnalistice – vedeti declaratiile integrale de la Ministerul Agriculturii aici. Iar francezii sunt niste ticalosi.
Despre coruptia din ANSVSA nu s-a spus nimic – nici macar daca o fi cuprinsa in celebrul plan national anti-coruptie. Eu inteleg ca e bine cateodata sa bagam gunoiul sub pres - ce ne facem insa cand se aduna atat de mult, incat plutim pur si simplu deasupra? Repet, nu ii pun in carca lui Ponta, mai ales ca l-a destituit pe Roatis si inca flacaul pus de el nu a fost plimbat pe la DNA (speranta este sa fie ceva mai cinstit decat predecesorii, lucru nu foarte complicat) , insa exista acolo o istorie intreaga…
Update 1 – Adevarul de Brasov (vezi link) spune ca acel cal care a inlocuit vaca nu e din Romania, cum zice BBC-ul. Acu’ sa vezi batalie pe adevar – are dreptate BBC-ul sau Adevarul de Brasov? Din cate imi dau seama nu pot avea simultan dreptate decat daca exista o alta sursa romaneasca de cai care se prefac ca sunt vaci.
Update3 -
Pentru ca nu putem doar sa ne ocupam de ANSVSA, trebuie sa ne destindem putin (click aici) – daca tot vorbim de cai.
marți, 22 ianuarie 2013
Surprizele din lista suplimentară a asistaţilor de lux ai statului: de la neveste de politicieni, miliardari şi penali, la analişti şi umorişti
Romania trebuie salvata!
de Andrei Luca POPESCU, Biro Attila
Publicat la: 21.01.2013 08:40Ultima actualizare: 21.01.2013 13:16
Printre fundaţiile care au sediul în imobile care aparţin statului, prin RA-APPS, se numără cele ale unor politicieni sau apropiaţi ai acestora, dar şi ale unor ziarişti, a unui fost şef SIE sau a unui consilier prezidenţial. Cu chirie la stat stă şi multimiliardarul Gruia Stoica, dar şi grupul Divertis. Statul găzduieşte cu chirie chiar şi oameni cu dosare penale sau condamnaţi la închisoare.
Pentru zonele în care sunt situate imobilele, chiriile sunt foarte mici, cu preţuri variind între 3 şi 5 dolari pe metrul pătrat, în zone centrale ale oraşelor în care se află. Spre comparaţie, chiria pe metrul pătrat pentru un apartament în Drumul Taberei din Bucureşti costă în jur de 4 dolari pe metru pătrat.
Guvernul a dat vineri publicităţii lista completă a fundaţiilor, firmelor şi caselor de avocatură care stau cu chirie la stat, în imobile ale RA-APPS. Gândul a prezentat numele cele mai sonore care se ascund în spatele acestor fundaţii: fundaţia lui Victor Alistar, şeful Transparency International Romania, grădiniţa fiicei fostului şef al SRI, Virgil Măgureanu, fundaţia soţiei senatorului PSD Mircea Geoană, dar şi fundaţiile fostului ministru de Externe PDL Teodor Baconschi sau fostului premier PSD Adrian Năstase.
Pe lista celor 146 de fundaţii cu sediul în imobile RA-APPS se află însă şi alte personaje celebre.
Printre politicienii care deţin în chirie un spaţiu RA-APPS se numără şi Valeriu Stoica de la PDL. Institutul de Studii Populare a închiriat de la regie 270 metri pătraţi pentru care plăteşte 1.079 de euro pe lună. Din Consiliul de Administraţie al ISP mai fac parte şi alţi membri marcanţi ai PDL, precum Anca Boagiu, Cristian Preda şi Sever Voinescu. Chiria plătită de ISP este de 4 dolari pe metru pătrat, pentru imobilul situat pe strada Alecu Russo, între bulevardul Dacia şi strada Mihai Eminescu.
Institutul de Studii Liberale, înfiinţat de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, funcţionează într-un spaţiu RA-APPS de 722 metri pătraţi, pentru care plăteşte o chirie de 3.200 euro pe lună. Chiria poate părea mare, însă înseamnă doar 4,4 dolari pe metrul pătrat, pentru un imobil situat pe strada Armenească. Presa a relatat că în 2008 institutul a fost declarat de Tăriceanu ca fiind de utilitate publică. Institutul de Studii Liberale ar fi fost finanţat de către afaceristul Dinu Patriciu, iar printre membrii fondatori se numără miniştrii PNL Cristian David şi Mihai Voicu, dar şi actualul vice-guvernator BNR, liberalul Bogdan Olteanu.
Chiriaşi RA-APPS: reprezentanţi ai Preşedinţiei, ai SIE, ai PSD
Consilierul prezidenţial pe probleme de securitate internaţională Iulian Chifu a fost preşedinte şi membru fondator al Asociaţiei Centrul de Prevenire a Conflictelor & Early Warning, care funcţionează tot într-un imobil de stat. Asociaţia l-a avut ca preşedinte pe Iulian Chifu, dar în prezent acesta figurează doar ca membru fondator. Asociaţia fondată de Chifu funcţionează într-un spaţiu de 114 metri pătraţi şi plăteşte o chirie de 457 de euro pe lună. Asociaţia a închiriat spaţiul de la RA-APPS în anul 2003.
Contactat de gândul, consilierul prezidenţial Iulian Chifu a declarat că nu doreşte să facă niciun comentariu.
Fundaţia Pentru Progres îl are ca preşedinte pe Cătălin Harnagea, fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). Potrivit listei publicate de guvern, Fundaţia Pentru Progres are în chirie un spaţiu de 174 metri pătraţi, pentru care plăteşte o chirie 687 euro pe lună.
Deputatul PSD Cristian Rizea are fundaţia sa, Fundaţia pentru Promovarea Idealurilor Europene, cu chirie la RA-APPS, pe o stradă din apropierea Palatului Parlamentului, din Bucureşti. Pentru cei 310 metri pătraţi pe care îi ocupă, fundaţia lui Rizea plăteşte 1.513 euro pe lună. Rizea a fost cercetat de DNA într-un dosar privind deturnarea unor fonduri de peste 1 milion de euro, pe când era preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport şi Tineret.
Familia deputatului PSD Anghel Stanciu deţine Fundaţia Ecologica Green, care are sediul în Iaşi, într-un imobil al RA-APPS. Soţia deputatului, Virginia Stanciu, conduce fundaţia, iar fiul său şi Stanciu însuşi sunt vicepreşedinţi. Ecologica Green deţine o reţea de şcoli postliceale şi plăteşte lunar chirie de 3.706 euro pe un spaţiu de 876 metri. Anghel Stanciu are un dosar penal privind conflictul de interese, după ce ANI a descoperit că deputatul şi-a angajat la cabinetul de parlamentar pe fiul şi pe nora sa.
Fundaţia "Institutul Român pentru Studii Democrate", înfiinţată de fostul premier Petre Roman, actual deputat PNL de Braşov, ocupă 362 de metri pătraţi într-o clădire de la RA-APPS, pentru care plăteşte 1.506 euro şi 26 de lei pe lună. În declaraţia de interese a lui Petre Roman, acesta nu mai apare ca membru al fundaţiei.
Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor are Fundaţia România Mare şi plăteşte 472 de euro lunar chirie la RA-APPS, pe 108 metri pătraţi, pe Calea Victoriei din Bucureşti.
Forumul Democrat al Germanilor din România, al cărui preşedinte este primarul Sibiului, Klaus Johannis, are sediul pe bulevardul Magheru din Sibiu. Partidul plăteşte 854 euro pe lună pentru un imobil de 229 mp.
Asociaţia Cordelia este o asociaţie din Mehedinţi. Presa i-a atribuit asociaţia fostului ministru PDL al Apărării, Mihai Stănişoară. Contactat de gândul, Mihai Stănişoară a explicat că Asociaţia Cordelia nu este a sa şi nu este membru al asociaţiei. Fostul ministru a explicat că după ce a părăsit funcţia de ministru le-a transmis celor de la Cordelia că apartamentul lui este liber şi că îl pot solicita de la RA-APPS. "Îi cunosc pe cei de la asociaţie şi când am plecat din apartament le-am spus că e liber şi că pot să le închirieze", a explicat Stănişoară pentru gândul.
Fundaţia Cult aparţine Adrianei Voicu, fosta soţie a lui Mădălin Voicu, deputat PSD. Fundaţia plăteşte 1.582 euro şi 54 de lei lunar pentru 399 mp în zona Dorobanţi-Victoriei. Mădălin Voicu a declarat pentru gândul că nu are nicio legătură cu fundaţia Cult.
Un multimiliardar şi penali, în gazdă la stat
Multimiliardarul Gruia Stoica deţine Fundaţia Grampet. Patronul Grupului Feroviar Român, cel mai mare operator privat de transport feroviar de marfă, are o avere de peste 420 de milioane de euro, conform Forbes Romania. Chiria pe care o plăteşte la stat este însă modică: 1.296 euro şi 144 de lei pe lună, pentru 320 mp pe Calea Victoriei din Bucureşti.
Fundaţia unui alt afacerist este Fundaţia pentru Turism România, cunoscută în anii 2000 pentru afacerea Dracula Park. Asociaţia a închiriat un imobil de 542 metri pătraţi de la RA-APPS, pentru care plăteşte 2.300 euro pe lună. Fundaţia a fost înfiinţată în anii 2000 de către omul de afaceri Bartolomeu Finiş.
Asociaţia de tenis a fratelui mai mare al celebrului Ilie Năstase are sediu tot de la stat. Asociaţia Şcoala de tenis Năstase Costică si Mihnea plăteşte chirie doar 1 dolar pe metru pătrat, în complexul Florească din Bucureşti. Costică Năstase a semnat contractul în 2002, pe când la secretarul general al Guvernului era Şerban Mihăilescu, fost lider PSD poreclit Micky Şpagă. Fundaţia plăteşte 731,55 dolari pe lună, pentru tot atâţia metri pătraţi.
Asociaţia Club 22 stă tot cu chirie la stat, chiar dacă fondatorul ei, fostul secretar de stat Emilian Cutean, a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru promovarea unei hotărâri de guvern, prin care a dirijat trei miliarde de lei vechi către Asociaţia "Club 22", înfiinţată şi condusă de el. Fundaţia plăteşte 768 de euro lunar, pentru 310 mp.
Asociaţia Liga Naţională şi Internaţională pentru Apărarea Drepturilor Omului (ALNIADO) plăteşte la RA-APPS o chirie de 296 euro lunar, pentru 74 mp pe bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti. Este în curs de evacuare. Fosta preşedintă a fundaţiei, Alexandrina Gavrilă, este acuzată de trafic de influenţă, după ce ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), din cadrul Ministerului de Interne, au prins-o în flagrant delict în timp ce primea 1.000 de lei mită pentru a interveni în favoarea unui deţinut încarcerat la Penitenciarul Giurgiu.
Prietenii de partid stau cu chirie la stat
Fundaţia "Ajutor pentru Vârsta a III-a" îl are ca vicepreşedinte pe Milică Rădulescu, rudă a fostului secretar de stat de la Agricultură, Adrian Rădulescu, şi preşedinte al Partidului Popular Agrar. Adrian Rădulescu a fost şef de cabinet al ministrului Dacian Cioloş şi secretar de stat pe vremea ministrului PDL Valeriu Tabără. Fundaţia lui Milică plăteşte 168 de euro pe lună, pentru 40 de mp în piaţa Walter Mărăcineanu din Bucureşti.
Institutul SETAR are un contract de închiriere cu RA-APPS pentru un spaţiu de 130 metri pătraţi, pentru care plăteşte 560 euro pe lună. Institutul a fost înfiinţat în anul 1999 iar pe pagina de internet spune că a fost sprijinit de Traian Băsescu, ministru al Transporturilor la acea dată. Institutul Setar este condus de Virgiliu Mihail Cucliciu, care în 2011 a fost numit de ministrul PDL al Transporturilor, Anca Boagiu, în funcţia de inspector de stat şef şi preşedinte al consiliului de conducere al Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.
Asociaţia Profesională a Producătorilor de Agregate Minerale din România îl are ca secretar general pe Laurenţiu Bogatu, fost şef la Agenţia Naţională a Resurselor Minerale în 2008, sub guvernarea PDL. Asociaţia plăteşte 247 euro lunar, pentru un imobil de 59 mp.
Agenţia pentru Dezvoltare Comunitară "Împreună" a închiriat un imobil al RA-APPS de 215 metri pătraţi pentru care plăteşte o chirie de 850 euro pe lună. Fundaţia este condusă de căte Gelu Duminică, care este membru în comisia prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România.
Ziarişti, umorişti, analişti şi masoni cu chirie la stat
Asociaţia Culturală Divertis, înfiinţată de grupul umoristic Divertis, plăteşte 749 de euro pe lună pentru 177 mp pe bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti îl are ca preşedinte executiv pe Bogdan Gamaleţ, fost jurnalist Realitatea Tv, dar şi fost consilier al Robertei Anastase, deputat PDL şi fostă şefă a Camerei Deputaţilor. Uniunea plăteşte 275 euro lunar pe 61 mp, la Casa Presei.
Asociaţia Eurofilm, care în registrul ONG-urilor apare ca fiind condusă de jurnalistul Doru Buşcu de la "Caţavencii" are un contract de închiriere cu RA-APPS. Potrivit listei de la Guvern, asociaţia lui Buşcu are un imobil de 82 de metri pătraţi, pentru care plăteşte 322 euro pe lună.
Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, al cărei director este analistul TV Alexandru Cumpănaşu, a închiriat de la RA-APPS un imobil de 226 metri pătraţi pentru care plăteşte o chirie de 915 euro pe lună. Presa a relatat că acestă fundaţie a accesat fonduri europene prin intermediul Ministerului de Interne.
Asociaţia Cavalerii de Malta Bucureşti 2010 plăteşte 1.212 euro şi 206 lei pe lună, pentru un imobil de 296 mp, pe strada General David Praporgescu, din zona Rosetti a Capitalei. Ordinul masonic este condus de Iulian Moisescu.
de Andrei Luca POPESCU, Biro Attila
Publicat la: 21.01.2013 08:40Ultima actualizare: 21.01.2013 13:16
Printre fundaţiile care au sediul în imobile care aparţin statului, prin RA-APPS, se numără cele ale unor politicieni sau apropiaţi ai acestora, dar şi ale unor ziarişti, a unui fost şef SIE sau a unui consilier prezidenţial. Cu chirie la stat stă şi multimiliardarul Gruia Stoica, dar şi grupul Divertis. Statul găzduieşte cu chirie chiar şi oameni cu dosare penale sau condamnaţi la închisoare.
Pentru zonele în care sunt situate imobilele, chiriile sunt foarte mici, cu preţuri variind între 3 şi 5 dolari pe metrul pătrat, în zone centrale ale oraşelor în care se află. Spre comparaţie, chiria pe metrul pătrat pentru un apartament în Drumul Taberei din Bucureşti costă în jur de 4 dolari pe metru pătrat.
Guvernul a dat vineri publicităţii lista completă a fundaţiilor, firmelor şi caselor de avocatură care stau cu chirie la stat, în imobile ale RA-APPS. Gândul a prezentat numele cele mai sonore care se ascund în spatele acestor fundaţii: fundaţia lui Victor Alistar, şeful Transparency International Romania, grădiniţa fiicei fostului şef al SRI, Virgil Măgureanu, fundaţia soţiei senatorului PSD Mircea Geoană, dar şi fundaţiile fostului ministru de Externe PDL Teodor Baconschi sau fostului premier PSD Adrian Năstase.
Pe lista celor 146 de fundaţii cu sediul în imobile RA-APPS se află însă şi alte personaje celebre.
Printre politicienii care deţin în chirie un spaţiu RA-APPS se numără şi Valeriu Stoica de la PDL. Institutul de Studii Populare a închiriat de la regie 270 metri pătraţi pentru care plăteşte 1.079 de euro pe lună. Din Consiliul de Administraţie al ISP mai fac parte şi alţi membri marcanţi ai PDL, precum Anca Boagiu, Cristian Preda şi Sever Voinescu. Chiria plătită de ISP este de 4 dolari pe metru pătrat, pentru imobilul situat pe strada Alecu Russo, între bulevardul Dacia şi strada Mihai Eminescu.
Institutul de Studii Liberale, înfiinţat de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, funcţionează într-un spaţiu RA-APPS de 722 metri pătraţi, pentru care plăteşte o chirie de 3.200 euro pe lună. Chiria poate părea mare, însă înseamnă doar 4,4 dolari pe metrul pătrat, pentru un imobil situat pe strada Armenească. Presa a relatat că în 2008 institutul a fost declarat de Tăriceanu ca fiind de utilitate publică. Institutul de Studii Liberale ar fi fost finanţat de către afaceristul Dinu Patriciu, iar printre membrii fondatori se numără miniştrii PNL Cristian David şi Mihai Voicu, dar şi actualul vice-guvernator BNR, liberalul Bogdan Olteanu.
Chiriaşi RA-APPS: reprezentanţi ai Preşedinţiei, ai SIE, ai PSD
Consilierul prezidenţial pe probleme de securitate internaţională Iulian Chifu a fost preşedinte şi membru fondator al Asociaţiei Centrul de Prevenire a Conflictelor & Early Warning, care funcţionează tot într-un imobil de stat. Asociaţia l-a avut ca preşedinte pe Iulian Chifu, dar în prezent acesta figurează doar ca membru fondator. Asociaţia fondată de Chifu funcţionează într-un spaţiu de 114 metri pătraţi şi plăteşte o chirie de 457 de euro pe lună. Asociaţia a închiriat spaţiul de la RA-APPS în anul 2003.
Contactat de gândul, consilierul prezidenţial Iulian Chifu a declarat că nu doreşte să facă niciun comentariu.
Fundaţia Pentru Progres îl are ca preşedinte pe Cătălin Harnagea, fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). Potrivit listei publicate de guvern, Fundaţia Pentru Progres are în chirie un spaţiu de 174 metri pătraţi, pentru care plăteşte o chirie 687 euro pe lună.
Deputatul PSD Cristian Rizea are fundaţia sa, Fundaţia pentru Promovarea Idealurilor Europene, cu chirie la RA-APPS, pe o stradă din apropierea Palatului Parlamentului, din Bucureşti. Pentru cei 310 metri pătraţi pe care îi ocupă, fundaţia lui Rizea plăteşte 1.513 euro pe lună. Rizea a fost cercetat de DNA într-un dosar privind deturnarea unor fonduri de peste 1 milion de euro, pe când era preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport şi Tineret.
Familia deputatului PSD Anghel Stanciu deţine Fundaţia Ecologica Green, care are sediul în Iaşi, într-un imobil al RA-APPS. Soţia deputatului, Virginia Stanciu, conduce fundaţia, iar fiul său şi Stanciu însuşi sunt vicepreşedinţi. Ecologica Green deţine o reţea de şcoli postliceale şi plăteşte lunar chirie de 3.706 euro pe un spaţiu de 876 metri. Anghel Stanciu are un dosar penal privind conflictul de interese, după ce ANI a descoperit că deputatul şi-a angajat la cabinetul de parlamentar pe fiul şi pe nora sa.
Fundaţia "Institutul Român pentru Studii Democrate", înfiinţată de fostul premier Petre Roman, actual deputat PNL de Braşov, ocupă 362 de metri pătraţi într-o clădire de la RA-APPS, pentru care plăteşte 1.506 euro şi 26 de lei pe lună. În declaraţia de interese a lui Petre Roman, acesta nu mai apare ca membru al fundaţiei.
Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor are Fundaţia România Mare şi plăteşte 472 de euro lunar chirie la RA-APPS, pe 108 metri pătraţi, pe Calea Victoriei din Bucureşti.
Forumul Democrat al Germanilor din România, al cărui preşedinte este primarul Sibiului, Klaus Johannis, are sediul pe bulevardul Magheru din Sibiu. Partidul plăteşte 854 euro pe lună pentru un imobil de 229 mp.
Asociaţia Cordelia este o asociaţie din Mehedinţi. Presa i-a atribuit asociaţia fostului ministru PDL al Apărării, Mihai Stănişoară. Contactat de gândul, Mihai Stănişoară a explicat că Asociaţia Cordelia nu este a sa şi nu este membru al asociaţiei. Fostul ministru a explicat că după ce a părăsit funcţia de ministru le-a transmis celor de la Cordelia că apartamentul lui este liber şi că îl pot solicita de la RA-APPS. "Îi cunosc pe cei de la asociaţie şi când am plecat din apartament le-am spus că e liber şi că pot să le închirieze", a explicat Stănişoară pentru gândul.
Fundaţia Cult aparţine Adrianei Voicu, fosta soţie a lui Mădălin Voicu, deputat PSD. Fundaţia plăteşte 1.582 euro şi 54 de lei lunar pentru 399 mp în zona Dorobanţi-Victoriei. Mădălin Voicu a declarat pentru gândul că nu are nicio legătură cu fundaţia Cult.
Un multimiliardar şi penali, în gazdă la stat
Multimiliardarul Gruia Stoica deţine Fundaţia Grampet. Patronul Grupului Feroviar Român, cel mai mare operator privat de transport feroviar de marfă, are o avere de peste 420 de milioane de euro, conform Forbes Romania. Chiria pe care o plăteşte la stat este însă modică: 1.296 euro şi 144 de lei pe lună, pentru 320 mp pe Calea Victoriei din Bucureşti.
Fundaţia unui alt afacerist este Fundaţia pentru Turism România, cunoscută în anii 2000 pentru afacerea Dracula Park. Asociaţia a închiriat un imobil de 542 metri pătraţi de la RA-APPS, pentru care plăteşte 2.300 euro pe lună. Fundaţia a fost înfiinţată în anii 2000 de către omul de afaceri Bartolomeu Finiş.
Asociaţia de tenis a fratelui mai mare al celebrului Ilie Năstase are sediu tot de la stat. Asociaţia Şcoala de tenis Năstase Costică si Mihnea plăteşte chirie doar 1 dolar pe metru pătrat, în complexul Florească din Bucureşti. Costică Năstase a semnat contractul în 2002, pe când la secretarul general al Guvernului era Şerban Mihăilescu, fost lider PSD poreclit Micky Şpagă. Fundaţia plăteşte 731,55 dolari pe lună, pentru tot atâţia metri pătraţi.
Asociaţia Club 22 stă tot cu chirie la stat, chiar dacă fondatorul ei, fostul secretar de stat Emilian Cutean, a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru promovarea unei hotărâri de guvern, prin care a dirijat trei miliarde de lei vechi către Asociaţia "Club 22", înfiinţată şi condusă de el. Fundaţia plăteşte 768 de euro lunar, pentru 310 mp.
Asociaţia Liga Naţională şi Internaţională pentru Apărarea Drepturilor Omului (ALNIADO) plăteşte la RA-APPS o chirie de 296 euro lunar, pentru 74 mp pe bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti. Este în curs de evacuare. Fosta preşedintă a fundaţiei, Alexandrina Gavrilă, este acuzată de trafic de influenţă, după ce ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), din cadrul Ministerului de Interne, au prins-o în flagrant delict în timp ce primea 1.000 de lei mită pentru a interveni în favoarea unui deţinut încarcerat la Penitenciarul Giurgiu.
Prietenii de partid stau cu chirie la stat
Fundaţia "Ajutor pentru Vârsta a III-a" îl are ca vicepreşedinte pe Milică Rădulescu, rudă a fostului secretar de stat de la Agricultură, Adrian Rădulescu, şi preşedinte al Partidului Popular Agrar. Adrian Rădulescu a fost şef de cabinet al ministrului Dacian Cioloş şi secretar de stat pe vremea ministrului PDL Valeriu Tabără. Fundaţia lui Milică plăteşte 168 de euro pe lună, pentru 40 de mp în piaţa Walter Mărăcineanu din Bucureşti.
Institutul SETAR are un contract de închiriere cu RA-APPS pentru un spaţiu de 130 metri pătraţi, pentru care plăteşte 560 euro pe lună. Institutul a fost înfiinţat în anul 1999 iar pe pagina de internet spune că a fost sprijinit de Traian Băsescu, ministru al Transporturilor la acea dată. Institutul Setar este condus de Virgiliu Mihail Cucliciu, care în 2011 a fost numit de ministrul PDL al Transporturilor, Anca Boagiu, în funcţia de inspector de stat şef şi preşedinte al consiliului de conducere al Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.
Asociaţia Profesională a Producătorilor de Agregate Minerale din România îl are ca secretar general pe Laurenţiu Bogatu, fost şef la Agenţia Naţională a Resurselor Minerale în 2008, sub guvernarea PDL. Asociaţia plăteşte 247 euro lunar, pentru un imobil de 59 mp.
Agenţia pentru Dezvoltare Comunitară "Împreună" a închiriat un imobil al RA-APPS de 215 metri pătraţi pentru care plăteşte o chirie de 850 euro pe lună. Fundaţia este condusă de căte Gelu Duminică, care este membru în comisia prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România.
Ziarişti, umorişti, analişti şi masoni cu chirie la stat
Asociaţia Culturală Divertis, înfiinţată de grupul umoristic Divertis, plăteşte 749 de euro pe lună pentru 177 mp pe bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti îl are ca preşedinte executiv pe Bogdan Gamaleţ, fost jurnalist Realitatea Tv, dar şi fost consilier al Robertei Anastase, deputat PDL şi fostă şefă a Camerei Deputaţilor. Uniunea plăteşte 275 euro lunar pe 61 mp, la Casa Presei.
Asociaţia Eurofilm, care în registrul ONG-urilor apare ca fiind condusă de jurnalistul Doru Buşcu de la "Caţavencii" are un contract de închiriere cu RA-APPS. Potrivit listei de la Guvern, asociaţia lui Buşcu are un imobil de 82 de metri pătraţi, pentru care plăteşte 322 euro pe lună.
Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, al cărei director este analistul TV Alexandru Cumpănaşu, a închiriat de la RA-APPS un imobil de 226 metri pătraţi pentru care plăteşte o chirie de 915 euro pe lună. Presa a relatat că acestă fundaţie a accesat fonduri europene prin intermediul Ministerului de Interne.
Asociaţia Cavalerii de Malta Bucureşti 2010 plăteşte 1.212 euro şi 206 lei pe lună, pentru un imobil de 296 mp, pe strada General David Praporgescu, din zona Rosetti a Capitalei. Ordinul masonic este condus de Iulian Moisescu.
"Perlele" imobiliare ale milionarului Puiu Popoviciu, puse sub sechestru
Romania trebuie salvata!
Ionel Stoica evz.ro
Milionarul discret al României, Puiu Popoviciu, cu o avere de 100 de milioane de euro, avea pe numele său doar câteva imobile. Imperiul şi-l controlează prin off-shore-uri
Sursa: NICU DÎRDÎIAC
Sursa: NICU DÎRDÎIAC
1 /2.
Procurorii DNA au avut o surpriză de proporţii atunci când au pus sechestru asigurator pe averea milionarului Puiu Popoviciu. Anchetatorii au vrut să se asigure că prejudiciul uriaş, în dosarul „Băneasa”, aproximativ un miliard de lei, va putea fi recuperat. Pe numele lui, DNA a descoperit doar şase imobile, deşi, în 2003, Popoviciu era bine înfipt în Top 300 Capital, cu o avere de 100 de milioane de euro.
Este vorba de două apartamente luxoase, aflate în zona ultracentrală a Capitalei, şi patru spaţii comerciale, aflate într-un imobil din centrul Bucureştiului.
Atent, numele lui Puiu Popoviciu, cel care a controlat „proiectul Băneasa”, apare rar în actele oficiale. În iulie 2002, el a fost numit administrator şi de vicepreşedinte al AGA al Băneasa Investments, înfiinţată în 2000.
„Este prima oară când Popoviciu Gabriel –Aurel deţine o funcţie oficială într-o societate parte a mecanismului care era gândit de el. Până în acest moment, Popoviciu coordona activitatea societăţii prin intermediul lui Bejenaru Andrei- Mihai, omul său de încredere care făcea legătura cu Alecu Ioan- Niculae”, subliniază, în rechizitoriu, procurorii DNA. Bejenaru a fost şi reprezentantul off-shore-urilor care controlau Băneasa Investments.
INTERCEPTĂRI. Puiu Popoviciu voia să-i ia Palatul lui Gigi Becali. Fostul şef al DGIPI: „Nu vreau şef, nu mai pot să f...t!”
Interpuşii milionarului
„Evenimentul zilei” dezvăluia, încă din 2008, că Puiu Popoviciu controlează, prin interpuşi şi firme off-shore, un adevărat imperiu imobiliar. El a preluat fostele societăţi de stat Alltrom, Herăstrău, ASD Mioriţa şi Comaliment, dar pe care le-a trecut pe numele mamei sale, Ligia Popoviciu (82 de ani), fosta croitoreasă a Elenei Ceauşescu. Din umbră, Popoviciu deţinea participaţii la hoteluri, restaurante, lanţuri de fast-foods.
Alecu Ioan-Niculae este fostul rector al Universităţi de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti. El a fost elevul tatălui lui Puiu Popoviciu, fost profesor la această Universitate. Prin intermediul lui, milionarul a pus mâna pe 224 de hectare de teren din Nordul Capitalei.
Popoviciu nu i-ar fi dat nimic lui Alecu Niculae, potrivit interceptărilor. „Îţi jur că eu nu i-am dat ca să, ăla, rectorul ăla. Nu i-am dat un…un dolar, nu i-am dat! Nu i-am dat nimic la toată chestia asta, aşa”, i-ar fi spus Popoviciu fostului şef al serviciului DGIPI, Cornel Şerban.
„Sunt destule piedici de la cei care au interese în zonă. Domnul Voiculescu şi domnul Becali, primul deţine zona aeroportului Băneasa, cel de-al doilea Pipera, nu au niciun interes să apară în zonă un investitor puternic”
ALECU NICULAE, declaraţie pro-Puiu Popoviciu, anul 2000, în faţa Senatului USAMV Bucureşti
224 de hectare au ajuns sub controlul lui Popoviciu. Păcăliţii: statul cu 335 de milione de lei şi Univeristatea de Agronomie cu 619 de milione de lei
Afacerile lui Puiu Popoviciu din România sunt făcute prin intermediul off-shore-urilor cipriote, iar averea imobiliară este pe numele mamei sale, Lidia Popoviciu (82 de ani)
Puiu Popoviciu se lăuda cu relația sa cu Traian Băsescu. Administrația Prezidențială: discuțiile din dosar, ”regretabile invenții”
Proprietar la „Romarta copiilor”
Cele patru spaţii comerciale, care au fost paţial în proprietatea lui Puiu Poviciu, sunt în faţa Cercului Militar din Bucureşti şi au fost închiriate, în 2003, unei bănci franceze. Contractul de închiriere este pe zece ani şi expiră anul acesta, potrivit datelor DNA. Este vorba de parterul imobilului, unde înainte de 1989 era magazinul „Romarta Copiilor”.
În 2010, la un an după ce procurorii DNA au început ancheta împotriva sa, el şi-a vândut cotele de proprietate unui asociat. El deţinea părţi din subsol I (1.174 metri pătraţi), subsol II (278 metri pătraţi), parter (684 de metri pătraţi) şi mezanin (985 de metri pătraţi).
Citiţi mai mult: "Perlele" imobiliare ale lui Popoviciu, puse sub sechestru - Justiţie > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/perlele-imobiliare-ale-milionarului-puiu-popoviciu-puse-sub-sechestru-1020158.html#ixzz2IiB9mIA7
EVZ.ro
Ionel Stoica evz.ro
Milionarul discret al României, Puiu Popoviciu, cu o avere de 100 de milioane de euro, avea pe numele său doar câteva imobile. Imperiul şi-l controlează prin off-shore-uri
Sursa: NICU DÎRDÎIAC
Sursa: NICU DÎRDÎIAC
1 /2.
Procurorii DNA au avut o surpriză de proporţii atunci când au pus sechestru asigurator pe averea milionarului Puiu Popoviciu. Anchetatorii au vrut să se asigure că prejudiciul uriaş, în dosarul „Băneasa”, aproximativ un miliard de lei, va putea fi recuperat. Pe numele lui, DNA a descoperit doar şase imobile, deşi, în 2003, Popoviciu era bine înfipt în Top 300 Capital, cu o avere de 100 de milioane de euro.
Este vorba de două apartamente luxoase, aflate în zona ultracentrală a Capitalei, şi patru spaţii comerciale, aflate într-un imobil din centrul Bucureştiului.
Atent, numele lui Puiu Popoviciu, cel care a controlat „proiectul Băneasa”, apare rar în actele oficiale. În iulie 2002, el a fost numit administrator şi de vicepreşedinte al AGA al Băneasa Investments, înfiinţată în 2000.
„Este prima oară când Popoviciu Gabriel –Aurel deţine o funcţie oficială într-o societate parte a mecanismului care era gândit de el. Până în acest moment, Popoviciu coordona activitatea societăţii prin intermediul lui Bejenaru Andrei- Mihai, omul său de încredere care făcea legătura cu Alecu Ioan- Niculae”, subliniază, în rechizitoriu, procurorii DNA. Bejenaru a fost şi reprezentantul off-shore-urilor care controlau Băneasa Investments.
INTERCEPTĂRI. Puiu Popoviciu voia să-i ia Palatul lui Gigi Becali. Fostul şef al DGIPI: „Nu vreau şef, nu mai pot să f...t!”
Interpuşii milionarului
„Evenimentul zilei” dezvăluia, încă din 2008, că Puiu Popoviciu controlează, prin interpuşi şi firme off-shore, un adevărat imperiu imobiliar. El a preluat fostele societăţi de stat Alltrom, Herăstrău, ASD Mioriţa şi Comaliment, dar pe care le-a trecut pe numele mamei sale, Ligia Popoviciu (82 de ani), fosta croitoreasă a Elenei Ceauşescu. Din umbră, Popoviciu deţinea participaţii la hoteluri, restaurante, lanţuri de fast-foods.
Alecu Ioan-Niculae este fostul rector al Universităţi de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti. El a fost elevul tatălui lui Puiu Popoviciu, fost profesor la această Universitate. Prin intermediul lui, milionarul a pus mâna pe 224 de hectare de teren din Nordul Capitalei.
Popoviciu nu i-ar fi dat nimic lui Alecu Niculae, potrivit interceptărilor. „Îţi jur că eu nu i-am dat ca să, ăla, rectorul ăla. Nu i-am dat un…un dolar, nu i-am dat! Nu i-am dat nimic la toată chestia asta, aşa”, i-ar fi spus Popoviciu fostului şef al serviciului DGIPI, Cornel Şerban.
„Sunt destule piedici de la cei care au interese în zonă. Domnul Voiculescu şi domnul Becali, primul deţine zona aeroportului Băneasa, cel de-al doilea Pipera, nu au niciun interes să apară în zonă un investitor puternic”
ALECU NICULAE, declaraţie pro-Puiu Popoviciu, anul 2000, în faţa Senatului USAMV Bucureşti
224 de hectare au ajuns sub controlul lui Popoviciu. Păcăliţii: statul cu 335 de milione de lei şi Univeristatea de Agronomie cu 619 de milione de lei
Afacerile lui Puiu Popoviciu din România sunt făcute prin intermediul off-shore-urilor cipriote, iar averea imobiliară este pe numele mamei sale, Lidia Popoviciu (82 de ani)
Puiu Popoviciu se lăuda cu relația sa cu Traian Băsescu. Administrația Prezidențială: discuțiile din dosar, ”regretabile invenții”
Proprietar la „Romarta copiilor”
Cele patru spaţii comerciale, care au fost paţial în proprietatea lui Puiu Poviciu, sunt în faţa Cercului Militar din Bucureşti şi au fost închiriate, în 2003, unei bănci franceze. Contractul de închiriere este pe zece ani şi expiră anul acesta, potrivit datelor DNA. Este vorba de parterul imobilului, unde înainte de 1989 era magazinul „Romarta Copiilor”.
În 2010, la un an după ce procurorii DNA au început ancheta împotriva sa, el şi-a vândut cotele de proprietate unui asociat. El deţinea părţi din subsol I (1.174 metri pătraţi), subsol II (278 metri pătraţi), parter (684 de metri pătraţi) şi mezanin (985 de metri pătraţi).
Citiţi mai mult: "Perlele" imobiliare ale lui Popoviciu, puse sub sechestru - Justiţie > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/perlele-imobiliare-ale-milionarului-puiu-popoviciu-puse-sub-sechestru-1020158.html#ixzz2IiB9mIA7
EVZ.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)