13 iunie
Pe 13 iunie
În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, pe la ora 3-4 am, forţele de ordine au distrus corturile celor aflaţi în Piaţă şi au făcut arestări. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanţi. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaţa Universităţii scandând lozincile: "IMGB face ordine!" şi "Moarte intelectualilor!", "Noi muncim, nu gândim!". Cu toate astea s-au retras şi au defluit spre o altă zonă necunoscută. Pe strada paralelă cu Institutul de Arhitectură două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieţei cu autobuzele din dotarea Poliţiei. La îndemnul unor tineri fără ocupaţie atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au şarjat mulţimea. Aceasta a reacţionat răsturnând un TV de culoare albastră, din rezervorul maşinii a fost furată benzina, cu care s-au confecţionat cocteiluri Molotov. Aceleaşi persoane au rupt pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile. Autobuzele s-au aprins, după eveniment TVR a lansat versiunea oficială că au fost incendiate, a existat o înregistrare a generalului Mihai Chiţac în care acesta dădea ordin ca autobuzele să fie aprinse chiar de Poliţie. În scurtă vreme, nori groşi de fum negru au acoperit Piaţa.
Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanţi şi forţele de poliţie; au fost incendiate autobuzele poliţiei, sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi SRI.La televiziune se citeşte un comunicat al preşedintelui Ion Iliescu, în care se afirmă „Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită”.
În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroşani spre Bucureşti iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucureşti
14 iunie
Str. Academiei
Ajunşi în Gara de Nord la ora 4 dimineata, minerii conduşi de Miron Cozma au fost preluaţi de angajaţi ai SRI şi a altor servicii secrete şi au fost orientaţi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaţa Universităţii, unde au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanţilor, pe platoul din faţa Teatrului Naţional. Imediat au pătruns în incinta Facultăţii de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertăţii de opinie şi au devastat o colecţie unică în Europa de flori de mină şi zăcăminte geologice ca şi sediul Ligii Studenţilor. O soartă asemănătoare au avut şi Facultatea de Litere şi cea de Matematică, dar şi Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroşi profesori au fost bătuţi, între ei se numără şi profesorii de la Litere Gheorghe Brâncuş şi regretatul lingvist Cezar Tabarcea, agresat de nişte indivizi care se aflau în posesia fotografiei sale. În zonă minerii au mai devastat sediile PNŢCD şi ale PNL unde au pretins că au descoperit valută falsă şi arme, şi de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staţie radio şi aparate de birotică. Liderul studenţilor Marian Munteanu a fost bătut şi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scăpat printr-un miracol. Alţi lideri au avut o soartă asemănătoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea română, autointitulată liberă. În câteva ore Bucureştiul era complet pacificat şi haosul a coborât pe străzile unde puterea era deţinută de aceste grupări paramilitare, care colaborau cu Poliţia şi SRI. Toţi intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcaţi cu haine fistichii au fost bătuti, arestaţi, urcaţi în dubele Poliţiei şi interogaţi la o unitate militară din Măgurele.
15 iunie
La orele prânzului minerii au fost urcaţi în autobuze şi transportaţi la complexul expoziţional Romexpo, unde şeful statutului, preşedintele ales recent Ion Iliescu le-a mulţumit pentru acţiunea lor vitejească prin care au salvat democraţia din România. Discursul său a fost întâmpinat cu urale. Imediat după aceasta au fost conduşi la trenurile care îi aşteptau în Gara de Nord, şi transportaţi în Valea Jiului.[1]
Victime
La TVR
Numărul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenţei de la comisiile parlamentare de anchetă, numărul răniţilor este de 746 iar numărul morţilor este de şase: patru morţi prin împuşcare, un decedat în urma unui infarct şi o persoană înjunghiată. Viorel Ene, preşedintele „Asociaţiei Victimelor Mineriadelor”, a declarat că „Există documente, mărturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneşti şi Străuleşti. Cu toate că am afirmat tot timpul că cifra reală a morţilor este de peste 100, nimeni nu ne-a contrazis până în prezent şi nu a existat nici o poziţie oficială împotrivă” [2]
Cauze
Rădăcinile acestor mineriade, limba română este singura limbă din lume în care a fost creat acest cuvânt, care mai apoi a fost tradus în toate limbile planetei, se găsesc în evenimente mai vechi ale istoriei noastre. Se pare că după revolta minerilor din 1977 Valea Jiului a fost permanent supravegheată şi păzită de Securitate, inclusiv prin înlocuirea adevăraţilor mineri cu securişti. Ceauşescu însuşi avea un plan prin care trupele de Apărarea Patriei să contribuie la înăbuşirea Revoluţiei şi le dotase cu bâte şi alte obiecte contondente, dar muncitorii din Timişoara, Braşov nu au putut fi convinşi să ia parte la un asemenea carnagiu, ci dimpotrivă au manifestat pentru libertate. O lovitură asemănătoare fusese administrată partidelor politice din Opoziţie cu prilejul grevei regale în 1947 când sute de studenţi membri ai organizaţiilor de tineret ale PNŢCD şi PNL au fost bătuţi în Piaţa Palatului de muncitori cu bâte aduşi cu camioanele de PCR.
Efecte
În plan intern mineriada din iunie 1990 a reprezentat o perioadă de lipsă a libertăţii presei prin prezentarea unilaterală la unica televiziune din acea vreme(doar din punctul de vedere al puterii FSN ), împiedicarea prin ameninţare a apariţiei ziarului "România Liberă" . Sediile partidelor de opoziţie au fost devastate. Puterea FSN nu a reuşit să genereze probe cu care vreuna din persoanele arestate să fie condamnată în justiţie. Acţionând ca o forţă independentă de stat minerii s-au substituit forţelor de ordine şi implicit au subminat statul, iar consecinţa a fost acţiunea împotriva statului în următoarele 3 mineriade (împotriva guvernului Petre Roman în septembrie 1991 şi a guvernului Radu Vasile în ianuarie 1999 şi februarie 1999). Efectele în plan extern au fost catastrofale, România a fost exclusă de la orice finanţare a organismelor internaţionale, a întrerupt acordul de asistenţă cu FMI. Mii şi mii de tineri au fugit din ţară, au ales libertatea şi s-au refugiat în ţari democratice. Foarte lent, efectele acestea au fost îndepărtate iar încrederea Occidentului, care părea pierdută definitiv, a fost reclădită şi România a devenit membru al NATO şi al Uniunii Europene. Cu toate acestea, deşi au trecut mai mult de 16 ani de la evenimente, dosarul mineriadelor e departe de a fi finalizat, deşi procurorul militar Dan Voinea, cel care se ocupă şi de dosarul revoluţiei din 1989 a promis că până la 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE va fi finalizat şi va începe urmărirea penală a vinovaţilor.
Comentarea evenimentelor de către personalităţi
Istoricul Andrei Pippidi a comparat 14-15 iunie 1990 cu "Noaptea de cristal" din Germania nazistă, cu acţiunile echipelor de "cămaşi negre" ale lui Mussolini, în Italia, şi cu forţele de pararepresiune ale poliţiei legionare din 1940, în România.[1]Andrei Cornea: Alcătuind o „categorie socio-profesională ce aparţine mai degrabă secolului al XIX-lea decât secolului al XXI-lea”, minerii au adâncit, în Romania postcomunistă, schismele sociale, delimitările dintre clase, sporind frustrările şi ranchiunile.[2] În alt articol, Andrei Cornea spune că se poate vorbi despre un pogrom simbolic împotriva studenţilor şi intelectualilor de elită, dar şi asupra ţiganilor, molestaţi şi ei de mineri.[3]Adrian Năstase, numit ministrul Afacerilor de Externe la două săptămâni de la mineriadă, a afirmat că „a trebuit să lucrez mult pentru repararea imaginii României în străinătate”. În legătură cu rolul lui Ion Iliescu în mineriada din 90, Adrian Năstase a spus că această „temă este profund politică” şi că „a fost politizată de-a lungul timpului” şi a adăugat că dosarul mineriadei a fost “reactivat” în perioada în care Emil Constantinescu era preşedinte, în anul 1998. [4]Ion Iliescu vorbind despre scenele „de anarhie şi dezordine“ care au dus la atacul minerilor, după ce la vremea respectiva a denumit „o rebeliune legionară“, ulterior a reformulat „ne aminteşte de rebeliunea legionară [...] şi a fost percepţia multor altora din generaţia mea…”.
luni, 17 noiembrie 2008
Nu au fost minerii in Bucuresti, ci Iliescu multiplicat.
Fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu le-a spus minerilor din Valea Jiului, vineri, in timpul unui turneu electoral, ca nu ei sunt vinovati pentru violentele din 1990 si ca a fost vorba despre o "actiune marsava, diversionista, de diabolizare a minerilor" care a "stricat imaginea" intregii tari.
"Nu minerii au promovat violenta in Romania in 1990. Ei nu au fost in 12 ianuarie, nu au fost pe 28 ianuarie cand demonstratiile organizate de liberali si taranisti s-au soldat cu atacarea guvernului si a CFSN-ului, au aruncat cu sticle incendiare la parterul cladirilor. Eu ii invitasem la dialog si am iesit pe post si le-am spus sa isi potoleasca brutele. Nu am mai putut. In 18 februarie, grupuri de vandali au devastat cladirea Guvernului. Nu minerii au fost in Targu Mures cand au fost confruntarile acestea, nu minerii au facut Piata Universitatii, nu au propagat ura in plina campanie electorala. Nu minerii au fost pe 13 iunie in Bucuresti, cand grupe anarhice de vandali au devastat cladirea Politiei, ministerului de Interne, televiziunea nationala si au creat panica. E o prezentare a realitatii deformate de atunci”, a spus Iliescu.Ion Iliescu a facut, vineri, o vizita in Valea Jiului pentru a-i sustine pe candidatii PSD la alegerile de la sfarsitul acestei luni. La mitingul organizat de simpatizantii PSD in municipiul Lupeni au participat circa 200 de oameni, in principal membri de partid. Pentru a preintampina eventuale conflicte, la Lupeni au fost detasate forte impresionante de ordine.Fostul presedinte a coborat din masina pentru a sta de vorba cu multimea mai multe zeci de minute. El a evitat sa raspunda intrebarilor privind acuzatiile formulate de Miron Cozma, despre care a spus ca este un om vanitos, care se si vedea prim-ministru. "Acest lucru i-a stricat lui si imaginii. El a avut, intr-adevar, niste comportamente si a compromis din acest punct de vedere imaginea minerilor. Insa a fost o actiune marsava, diversionista, de diabolizare a minerilor. Cui i-a slujit asa ceva? Nu numai Vaii Jiului i-a stricat, ci imaginii intregii tari. Dar asta este lupta politica!”, a afirmat Ion Iliescu .Fostul lider al minerilor, Miron Cozma, a spus, intr-un interviu la Realitatea TV, ca Ion Iliescu l-ar fi gratiat in 2004 pentru a-i cumpara tacerea si a sustinut ca nu a semnat cererile de gratiere ale fostului presedinte pe care l-a caracterizat drept "nomenclaturist" si "comunist".Potrivit rezolutiei de neincepere a urmaririi penale data lui Ion Iliescu, procurorii il considera vinovat pe Ion Iliescu de eliberarea in forta a Pietei Universitatii pe 13 iunie 1990, dar sustin ca decesele pentru care fostul presedinte a fost acuzat s-au produs dupa evacuarea manifestantilor si in alte zone.In acelasi document, procurorii confirma ca fostul sef al statului este cel care a luat decizia de eliberare a Pietei Universitatii, intr-o sedinta restransa la sediul Guvernului la data de 11 iunie 1990. Totusi, sustin procurorii in rezolutie, eliberarea Pietei a fost facuta "fara a se inregistra evenimente", cu toate ca au fost retinute de fortele de ordine 263 de persoane.Anchetatorii motiveaza, astfel, de ce nu l-au pus sub invinuire pe fostul sef al statului in dosarul care s-a cercetat moartea a patru demonstranti si ranirea altor trei in noaptea de 13 - 14 iunie 1990. Potrivit acestora, a existat la acea data o initiativa a lui Ion Iliescu de a elibera Piata Universitatii, initiativa materializata in elaborarea unui plan de actiune. Planul a fost pus in aplicare in dimineata zilei de 13 iunie, iar evenimentele ulterioare, in urma carora manifestantii au atacat sediul Ministerului de Interne, nu au facut obiectul planului de actiune pus la cale de Iliescu, afirma procurorii. “Raportat la cele doua intervale de timp, in cadrul carora au fost ucise cele patru persoane si ranite celelalte trei, s-a constatat faptul ca, de fiecare data, a fost vorba de o initiativa personala, ce a apartinut militarilor care au participat la aceste evenimente, in ceea ce priveste deschiderea focului cu munitie de razboi asupra manifestantilor”, se arata in rezolutie. Procurorii mentioneaza ca cele patru persoane au decedat in alte zone decat Piata Universitatii, respectiv in zona magazinului Romarta Copiilor si in fata sediului Ministerului de Interne, iar planul era conceput exclusiv pentru Piata Universitatii.Potrivit anchetatorilor, Iliescu ar fi dat ordin sa se foloseasca gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestantilor pe 13-14 iunie 1990. “In ceea ce priveste evenimentele in care au fost implicati militarii in zona magazinului “Romarta Copiilor”, singura implicare a Presedintelui Romaniei a fost aceea ca a solicitat sefului de Stat Major al Armatei sprijin in vederea apararii institutiilor fundamentale ale statului. In cadrul acestei interventii, Presedintele Romaniei a cerut ca fortele de ordine sa foloseasca gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestantilor, ceea ce nu poate avea ca urmare moartea prin impuscare a vreunei persoane”, se mai arata in rezolutie.Parchetul General a dispus, pe 10 octombrie, neinceperea urmaririi penale fata de Ion Iliescu il legatura cu decesul a patru persoane si ranirea altor trei prin impuscare in ziua de 13 si in noaptea de13-14 iunie 1990.Sursa: 9AM, astazi
"Nu minerii au promovat violenta in Romania in 1990. Ei nu au fost in 12 ianuarie, nu au fost pe 28 ianuarie cand demonstratiile organizate de liberali si taranisti s-au soldat cu atacarea guvernului si a CFSN-ului, au aruncat cu sticle incendiare la parterul cladirilor. Eu ii invitasem la dialog si am iesit pe post si le-am spus sa isi potoleasca brutele. Nu am mai putut. In 18 februarie, grupuri de vandali au devastat cladirea Guvernului. Nu minerii au fost in Targu Mures cand au fost confruntarile acestea, nu minerii au facut Piata Universitatii, nu au propagat ura in plina campanie electorala. Nu minerii au fost pe 13 iunie in Bucuresti, cand grupe anarhice de vandali au devastat cladirea Politiei, ministerului de Interne, televiziunea nationala si au creat panica. E o prezentare a realitatii deformate de atunci”, a spus Iliescu.Ion Iliescu a facut, vineri, o vizita in Valea Jiului pentru a-i sustine pe candidatii PSD la alegerile de la sfarsitul acestei luni. La mitingul organizat de simpatizantii PSD in municipiul Lupeni au participat circa 200 de oameni, in principal membri de partid. Pentru a preintampina eventuale conflicte, la Lupeni au fost detasate forte impresionante de ordine.Fostul presedinte a coborat din masina pentru a sta de vorba cu multimea mai multe zeci de minute. El a evitat sa raspunda intrebarilor privind acuzatiile formulate de Miron Cozma, despre care a spus ca este un om vanitos, care se si vedea prim-ministru. "Acest lucru i-a stricat lui si imaginii. El a avut, intr-adevar, niste comportamente si a compromis din acest punct de vedere imaginea minerilor. Insa a fost o actiune marsava, diversionista, de diabolizare a minerilor. Cui i-a slujit asa ceva? Nu numai Vaii Jiului i-a stricat, ci imaginii intregii tari. Dar asta este lupta politica!”, a afirmat Ion Iliescu .Fostul lider al minerilor, Miron Cozma, a spus, intr-un interviu la Realitatea TV, ca Ion Iliescu l-ar fi gratiat in 2004 pentru a-i cumpara tacerea si a sustinut ca nu a semnat cererile de gratiere ale fostului presedinte pe care l-a caracterizat drept "nomenclaturist" si "comunist".Potrivit rezolutiei de neincepere a urmaririi penale data lui Ion Iliescu, procurorii il considera vinovat pe Ion Iliescu de eliberarea in forta a Pietei Universitatii pe 13 iunie 1990, dar sustin ca decesele pentru care fostul presedinte a fost acuzat s-au produs dupa evacuarea manifestantilor si in alte zone.In acelasi document, procurorii confirma ca fostul sef al statului este cel care a luat decizia de eliberare a Pietei Universitatii, intr-o sedinta restransa la sediul Guvernului la data de 11 iunie 1990. Totusi, sustin procurorii in rezolutie, eliberarea Pietei a fost facuta "fara a se inregistra evenimente", cu toate ca au fost retinute de fortele de ordine 263 de persoane.Anchetatorii motiveaza, astfel, de ce nu l-au pus sub invinuire pe fostul sef al statului in dosarul care s-a cercetat moartea a patru demonstranti si ranirea altor trei in noaptea de 13 - 14 iunie 1990. Potrivit acestora, a existat la acea data o initiativa a lui Ion Iliescu de a elibera Piata Universitatii, initiativa materializata in elaborarea unui plan de actiune. Planul a fost pus in aplicare in dimineata zilei de 13 iunie, iar evenimentele ulterioare, in urma carora manifestantii au atacat sediul Ministerului de Interne, nu au facut obiectul planului de actiune pus la cale de Iliescu, afirma procurorii. “Raportat la cele doua intervale de timp, in cadrul carora au fost ucise cele patru persoane si ranite celelalte trei, s-a constatat faptul ca, de fiecare data, a fost vorba de o initiativa personala, ce a apartinut militarilor care au participat la aceste evenimente, in ceea ce priveste deschiderea focului cu munitie de razboi asupra manifestantilor”, se arata in rezolutie. Procurorii mentioneaza ca cele patru persoane au decedat in alte zone decat Piata Universitatii, respectiv in zona magazinului Romarta Copiilor si in fata sediului Ministerului de Interne, iar planul era conceput exclusiv pentru Piata Universitatii.Potrivit anchetatorilor, Iliescu ar fi dat ordin sa se foloseasca gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestantilor pe 13-14 iunie 1990. “In ceea ce priveste evenimentele in care au fost implicati militarii in zona magazinului “Romarta Copiilor”, singura implicare a Presedintelui Romaniei a fost aceea ca a solicitat sefului de Stat Major al Armatei sprijin in vederea apararii institutiilor fundamentale ale statului. In cadrul acestei interventii, Presedintele Romaniei a cerut ca fortele de ordine sa foloseasca gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestantilor, ceea ce nu poate avea ca urmare moartea prin impuscare a vreunei persoane”, se mai arata in rezolutie.Parchetul General a dispus, pe 10 octombrie, neinceperea urmaririi penale fata de Ion Iliescu il legatura cu decesul a patru persoane si ranirea altor trei prin impuscare in ziua de 13 si in noaptea de13-14 iunie 1990.Sursa: 9AM, astazi
vineri, 14 noiembrie 2008
Mafia romaneasca
Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi. Este o iniţiativă inspirată din experienţa Coaliţiei pentru un Parlament Curat, de acum patru ani. Ele şi-au propus să valorifice ocazia pe care o oferă acum votul uninominal pentru a opri accesul în Parlament unor persoane pentru care calitatea de deputat sau senator este folosită ca scut faţă de aplicarea legii, ori ca platformă de trafic de influenţă sau este, pur şi simplu, produsul oportunismului politic. Lectura acestei liste va fi o palpitantă călătorie în lumea mătuşicilor/mamelor/soţiilor cu spectaculoase succese în afaceri în perioada în care nepoţii/ soţii/fii au ocupat funcţii publice; veţi avea tovarăşi de drum neobosiţi călători prin partide şi oameni de afaceri care şi-au depăşit condiţia de interlopi care fură mărunţiş de la public, ca să se îmbogăţească din afaceri cu bani publici.
Autorii listei candidaţilor dubioşi sunt, mai întâi, foarte mulţi ziarişti care, de-a lungul anilor, au investigat cazuri de corupţie şi faptele neortodoxe ale politicienilor; rapoartele lor au fost selectate de aproximativ 40 de jurnalişti de investigaţii, care au păstrat doar acele informaţii care erau consistent documentate; a existat câte un responsabil de listă pentru fiecare judeţ; documentaţia a fost expediată, apoi, către echipa de sinteză, de unde a fost retrimisă unor organizaţii neguvernamentale din aceleaşi judeţe, pentru o contravalidare; în final, echipa de sinteză a eliminat informaţiile insuficient de convingător documentate, a completat lacunele de informare şi a redactat forma finală a listei. Acest mecanism a fost organizat la iniţiativa Agenţiei de Monitorizare a Presei „Active Watch“ (AMP), Asociaţiei Pro Democraţia (APD) şi Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţii (CRJI). Cei 40 de jurnalişti responsabili de judeţe au fost selecţionaţi dintre colaboratorii cu experienţă ai organizaţiilor din coaliţie (mulţi sunt membri CRJI), fiind selecţionaţi după criteriul profesionalismului şi integrităţii. Ei au lucrat sub protecţia anonimatului. A fost nevoie de această precauţie pentru a-i feri de eventuale presiuni fie din partea candidaţilor, fie din partea instituţiei media la care sunt angajaţi, ştiut fiind faptul că independenţa instituţiilor media este pasăre tot mai rară. Instrumentul de monitorizare a informaţiilor despre candidaţi a fost o variantă adaptată a metodei cu care s-a operat în 2004, în acţiunea Coaliţiei pentru un Parlament Curat. Faptele relatate în presă au fost „citite“ din perspectiva a patru parametri: 1) migrator - un candidat care s-a mutat, la iniţiativa lui, în cel puţin trei partide. Nu au fost, aşadar, luate în calcul schimbările de culoare politică produse de alianţe sau asimilarea unor partide; 2) fost lucrător sau colaborator al Securităţii – nu am mai folosit sintagma „poliţie politică“ pentru că ea a creat o controversă soldată cu decizia de neconstituţionalitate a legii CNSAS, ci definiţiile aflate acum în legea de funcţionare a instituţiei; 3) conflictul de interese – acest parametru îşi propune să surprindă fapte de corupţie; el se aplică numai funcţionarilor publici, dar l-am folosit cu succes şi în cazul candidaţilor care provin din mediul privat dar care au făcut afaceri cu instituţii publice, valorificând conflictul de interese în care se aflau partenerii (complicii) lor din domeniul public. 4) avere insuficient justificată – mulţi dintre candidaţii care au ocupat deja funcţii publice au declaraţiile de avere accesibile; am reamintit alegătorilor cam cât s-au îmbogăţit candidaţii în perioada în care au ocupat funcţii publice; stratagema „mătuşica“ ne-a obligat să publicăm, acolo unde a fost posibil, şi informaţii despre averea aparţinătorilor apropiaţi ai candidaţilor.În sfârşit, în cazul în care ne-am întâlnit cu clienţi pe care i-a tratat şi Coaliţia pentru un Parlament Curat, în urmă cu 4 ani, am preluat ca atare şi informaţia din listele de atunci. Riscurile coaliţiilor pentru parlamente curate sunt, îndeobşte, comparabile cu riscurile pe care le înfruntă, zi de zi, jurnalistul. În 2004, cele 12 organizaţii (între care şi AMP şi APD) mobilizate la iniţiativa Alinei Mungiu, preşedinta Societăţii Academice Române, au fost acţionate în instanţă de mai mult de 15 dintre candidaţii care s-au considerat nedreptăţiţi de ceea ce se scria despre dânşii în liste. Atunci au fost câştigate toate procesele (avocatul Dan Mihai, de la APADOR CH, a supervizat textele încă din etapa redactării). Îmi amintesc cu plăcere că fost nevoie ca, pentru achitarea cheltuielilor de judecată, să fie executat însuşi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu.Cum se consumă listaSe recomandă doze judicioase. Pentru a vă feri de abuzuri, vom publica lista în trei reprize. În acest scop, am segmentat-o după două criterii: unul geografic şi unul instituţional. Vom publica mai întâi candidaţii pentru Camera Deputaţilor din jumătatea de vest a României, apoi pe cei din jumătatea de est şi, în sfârşit, candidaţii pentru Senat din toată ţara. A fost nevoie de această eşalonare pentru că numărul celor pe care ziariştii i-au identificat ca dubioşi este mai mare decât acum patru ani. Ritmul de publicare va fi săptămânal. Şi acum vă invităm la felul întâi: 136 de micro-CV-uri care să vă ajute să înţelegeţi buletinul de vot.
LISTA CANDIDAŢILOR PĂTAŢI
Hoţie, turnătorie şi traseism să fie, dar să ştim şi noi!
14 Noi 2008 Mircea Toma 0 comentarii
Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi.
Judeţul Alba
14 Noi 2008 0 comentarii
Teodor Atanasiu (PNL), Vasile Emilian Cutean (PSD), Nicolae Popa (PNL), Radu Eugeniu Coclici (PSD) şi Cosmin Covaciu (PNL)..
Judeţul Arad
14 Noi 2008 0 comentarii
Vasile Dănuţ Ungureanu (PSD), Ioan Biriş (PSD), Mihăiţă Calimente (PNL), Gheorghe Feies (PD-L), Nicoară Creţ (PRM) şi Alexandru Tiberiu Dekany (PNL)..
Judeţul Bihor
14 Noi 2008 0 comentarii
Lakatos Peter (UDMR), Ştefan Seremi (PD-L), Mihai Bar (PSD), Gheorghe Sârb (PD-L), Mircea Matei (PD-L), Gheorghe Sârb (PD-L) şi Octavian Bot (PD-L)..
Judeţul Bistriţa Năsăud
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Nelu Botiş (PD-L), Ioan Turc (PNL), Ioan Aurel Rus (PRM) şi Ioan Oltean (PD-L)..
Judeţul Braşov
14 Noi 2008 0 comentarii
Cristian Stănescu (PRM), Ioan Barbuti (PSD), Constantin Niţă (PSD), Ion Gonţea (PD-L), Attila Kovacs (UDMR), Ioan Adam (PSD) şi Ioan Dumitru Puchianu (PNL)..
Judeţul Caraş Severin
14 Noi 2008 0 comentarii
Ilie Mustăcilă (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Ioan Tabugan (PNL), Eremia Breşneni (PNG-CD), Marius Iriza (PRM), Ilie Cristescu (PNG-CD), Ioan Ion (PD-L) şi Valentin Rusu (PD-L)..
Judeţul Cluj
14 Noi 2008 0 comentarii
Adrian Gurzău (PD-L), Boros Janos (UDMR), Vasile Filip Soporan (PSD), Daniel Buda (PD-L), Petru Călian (PD-L), Avram-Marius Gal (PNL), Minodora Luca (PD-L), Dan Brudaşcu (PRM) şi Teodor Pop Puşcaş (PSD)..
Judeţul Dolj
14 Noi 2008 1 comentarii
Mihai Lupoi (PNL), Stelian Voinea (PD-L), Maria Schütz (PSD), Gheorghe Daniliuc (PNG-CD), Victor Odolbaşa (PNG-CD), Constantin Dily Şerbănoiu (PRM), Valeriu Zgonea (PSD), Ion Călin (PSD), Mihai Voicu (PNL), Petre Petrescu (PSD) şi Viorel Lis (PRM)..
Judeţul Gorj
14 Noi 2008 1 comentarii
Scarlat Iriza (PSD), Mugurel Surupăceanu (PSD), Severus Constantin Militaru (PD-L), Victor Ponta (PSD), Eugen Vîlceanu (PSD), Vasile Popeangă (PSD), Adrian Gorun (PD-L), Mihai Cosmin Popescu (PD-L), Marcu Tudor (PRM), Corneliu Vişoianu (PD-L), Pantelimon Manta (PNL), Gheorghe Mitescu (PD-L), Matei Nădrag (PNL) şi Dan Ilie Morega (PNL)..
Judeţele Harghita şi Covasna
14 Noi 2008 1 comentarii
Hodgyai Geza - deputat UDMR, Borbely Laszlo - deputat UDMR, Kelemen Hunor - deputat UDMR, Verestoy Attila - senator UDMR şi alte concentrări ale proprietăţii UDMR şi ale administraţiei locale asupra mass media de limbă maghiară.
Judeţul Hunedoara
14 Noi 2008 0 comentarii
Tiberiu-Ioan Balint (PNL), Mihail Nicolae Rudeanu (PSD+PC), Ioan Timiş (PNL) şi Cornel Cristian Resmeriţă (PSD+PC).
Judeţul Maramureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Nicolae Bud (PD-L), Gheorghe Zoicaş (PSD), Vasile Bodnar (PD-L), Alexandru Cosma (PSD), Cătălin Cherecheş (PSD), Emil Ambruş (PNG-CD), Augustin Chira (PPPS) şi Dumitru Morhan (independent)..
Judeţul Mehedinţi
14 Noi 2008 0 comentarii
Mihai Demian (PSD), Tudor Paul (PNL), Doiniţa Mariana Chircu (PD-L), Vasile Burcu (PRM), Cristian Cazanacli (independent) şi Eugen Nicolicea (PSD)..
Judeţul Mureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Valentin Precup (PSD+PC), Borbely Laszlo (UDMR), Alexandru Petru Frătean (PSD+PC), Ştefan Someşan (PSD+PC), Teodor Giurgea (PD-L), Doru Oprişcan (PD-L), Ovidiu Vasu (PD-L), Vasile Cornea (PD-L), Niculae Havrileţ (PNL), Ciprian Dobre (PNL) şi Adrian Gherca (PNL)..
Judeţul Olt
14 Noi 2008 0 comentarii
Renică Diaconescu (PSD+PC), Marin Bobeş (PSD), Valeriu Andrei Steriu (PSD+PC), Gigel Sorinel Ştirbu (PNL), Mircea Dumitru Gheorghe Coşea (PD-L), Marin Ionică (PD-L) şi Dumitru Dragomir (PRM)..
Judeţul Satu Mare
14 Noi 2008 0 comentarii
Gheorghe Ciocan (PSD+PC), Rudolf Riedl (UDMR) şi Viorel Pop (PSD+PC)..
Judeţul Sălaj
14 Noi 2008 0 comentarii
Filonaş Chiş (PSD+PC), Ionel Ciunt (PSD+PC), Petru Buboi (PNG-CD), Gheorghe Mirel Talos (PNL) şi Stan Petru (PRM)..
Judeţul Sibiu
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Cindrea (PSD+PC), Mircea Vasile Cazan (PNL), Mircea Silvestru Lup (PSD+PC), Ilie Stoica (PNL), Eugen Mitea (PNL) şi Alexandru Tomaşevschi (Partidul Verde)..
Judeţul Vîlcea
14 Noi 2008 0 comentarii
Cătălin Harnagea (PNL), Ion Nicolae (PNL), Svetlana Preoteasa (PNL), Sorin Ghiţă (PSD), Vasile Bleotu (PSD), Sorin Zamfirescu (PD-L), Dumitru Stancu (PD-L), George Brânzan (PD-L), Dumitru Avram (PRM), Tiberiu Vladislav (PRM) şi Adrian Sandu (PNG-CD)..
Am lansat "pătaţii" la apa campaniei electorale! (VIDEO)
13 Noi 2008 Biroul de Investigatii 3 comentarii
Doamnelor şi domnilor alegători, nu vă faceţi griji că în cabina de vot veţi fi singure şi singuri cu uninominalii de la alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie..
Sursa: Academia Catavencu
Autorii listei candidaţilor dubioşi sunt, mai întâi, foarte mulţi ziarişti care, de-a lungul anilor, au investigat cazuri de corupţie şi faptele neortodoxe ale politicienilor; rapoartele lor au fost selectate de aproximativ 40 de jurnalişti de investigaţii, care au păstrat doar acele informaţii care erau consistent documentate; a existat câte un responsabil de listă pentru fiecare judeţ; documentaţia a fost expediată, apoi, către echipa de sinteză, de unde a fost retrimisă unor organizaţii neguvernamentale din aceleaşi judeţe, pentru o contravalidare; în final, echipa de sinteză a eliminat informaţiile insuficient de convingător documentate, a completat lacunele de informare şi a redactat forma finală a listei. Acest mecanism a fost organizat la iniţiativa Agenţiei de Monitorizare a Presei „Active Watch“ (AMP), Asociaţiei Pro Democraţia (APD) şi Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţii (CRJI). Cei 40 de jurnalişti responsabili de judeţe au fost selecţionaţi dintre colaboratorii cu experienţă ai organizaţiilor din coaliţie (mulţi sunt membri CRJI), fiind selecţionaţi după criteriul profesionalismului şi integrităţii. Ei au lucrat sub protecţia anonimatului. A fost nevoie de această precauţie pentru a-i feri de eventuale presiuni fie din partea candidaţilor, fie din partea instituţiei media la care sunt angajaţi, ştiut fiind faptul că independenţa instituţiilor media este pasăre tot mai rară. Instrumentul de monitorizare a informaţiilor despre candidaţi a fost o variantă adaptată a metodei cu care s-a operat în 2004, în acţiunea Coaliţiei pentru un Parlament Curat. Faptele relatate în presă au fost „citite“ din perspectiva a patru parametri: 1) migrator - un candidat care s-a mutat, la iniţiativa lui, în cel puţin trei partide. Nu au fost, aşadar, luate în calcul schimbările de culoare politică produse de alianţe sau asimilarea unor partide; 2) fost lucrător sau colaborator al Securităţii – nu am mai folosit sintagma „poliţie politică“ pentru că ea a creat o controversă soldată cu decizia de neconstituţionalitate a legii CNSAS, ci definiţiile aflate acum în legea de funcţionare a instituţiei; 3) conflictul de interese – acest parametru îşi propune să surprindă fapte de corupţie; el se aplică numai funcţionarilor publici, dar l-am folosit cu succes şi în cazul candidaţilor care provin din mediul privat dar care au făcut afaceri cu instituţii publice, valorificând conflictul de interese în care se aflau partenerii (complicii) lor din domeniul public. 4) avere insuficient justificată – mulţi dintre candidaţii care au ocupat deja funcţii publice au declaraţiile de avere accesibile; am reamintit alegătorilor cam cât s-au îmbogăţit candidaţii în perioada în care au ocupat funcţii publice; stratagema „mătuşica“ ne-a obligat să publicăm, acolo unde a fost posibil, şi informaţii despre averea aparţinătorilor apropiaţi ai candidaţilor.În sfârşit, în cazul în care ne-am întâlnit cu clienţi pe care i-a tratat şi Coaliţia pentru un Parlament Curat, în urmă cu 4 ani, am preluat ca atare şi informaţia din listele de atunci. Riscurile coaliţiilor pentru parlamente curate sunt, îndeobşte, comparabile cu riscurile pe care le înfruntă, zi de zi, jurnalistul. În 2004, cele 12 organizaţii (între care şi AMP şi APD) mobilizate la iniţiativa Alinei Mungiu, preşedinta Societăţii Academice Române, au fost acţionate în instanţă de mai mult de 15 dintre candidaţii care s-au considerat nedreptăţiţi de ceea ce se scria despre dânşii în liste. Atunci au fost câştigate toate procesele (avocatul Dan Mihai, de la APADOR CH, a supervizat textele încă din etapa redactării). Îmi amintesc cu plăcere că fost nevoie ca, pentru achitarea cheltuielilor de judecată, să fie executat însuşi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu.Cum se consumă listaSe recomandă doze judicioase. Pentru a vă feri de abuzuri, vom publica lista în trei reprize. În acest scop, am segmentat-o după două criterii: unul geografic şi unul instituţional. Vom publica mai întâi candidaţii pentru Camera Deputaţilor din jumătatea de vest a României, apoi pe cei din jumătatea de est şi, în sfârşit, candidaţii pentru Senat din toată ţara. A fost nevoie de această eşalonare pentru că numărul celor pe care ziariştii i-au identificat ca dubioşi este mai mare decât acum patru ani. Ritmul de publicare va fi săptămânal. Şi acum vă invităm la felul întâi: 136 de micro-CV-uri care să vă ajute să înţelegeţi buletinul de vot.
LISTA CANDIDAŢILOR PĂTAŢI
Hoţie, turnătorie şi traseism să fie, dar să ştim şi noi!
14 Noi 2008 Mircea Toma 0 comentarii
Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi.
Judeţul Alba
14 Noi 2008 0 comentarii
Teodor Atanasiu (PNL), Vasile Emilian Cutean (PSD), Nicolae Popa (PNL), Radu Eugeniu Coclici (PSD) şi Cosmin Covaciu (PNL)..
Judeţul Arad
14 Noi 2008 0 comentarii
Vasile Dănuţ Ungureanu (PSD), Ioan Biriş (PSD), Mihăiţă Calimente (PNL), Gheorghe Feies (PD-L), Nicoară Creţ (PRM) şi Alexandru Tiberiu Dekany (PNL)..
Judeţul Bihor
14 Noi 2008 0 comentarii
Lakatos Peter (UDMR), Ştefan Seremi (PD-L), Mihai Bar (PSD), Gheorghe Sârb (PD-L), Mircea Matei (PD-L), Gheorghe Sârb (PD-L) şi Octavian Bot (PD-L)..
Judeţul Bistriţa Năsăud
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Nelu Botiş (PD-L), Ioan Turc (PNL), Ioan Aurel Rus (PRM) şi Ioan Oltean (PD-L)..
Judeţul Braşov
14 Noi 2008 0 comentarii
Cristian Stănescu (PRM), Ioan Barbuti (PSD), Constantin Niţă (PSD), Ion Gonţea (PD-L), Attila Kovacs (UDMR), Ioan Adam (PSD) şi Ioan Dumitru Puchianu (PNL)..
Judeţul Caraş Severin
14 Noi 2008 0 comentarii
Ilie Mustăcilă (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Ioan Tabugan (PNL), Eremia Breşneni (PNG-CD), Marius Iriza (PRM), Ilie Cristescu (PNG-CD), Ioan Ion (PD-L) şi Valentin Rusu (PD-L)..
Judeţul Cluj
14 Noi 2008 0 comentarii
Adrian Gurzău (PD-L), Boros Janos (UDMR), Vasile Filip Soporan (PSD), Daniel Buda (PD-L), Petru Călian (PD-L), Avram-Marius Gal (PNL), Minodora Luca (PD-L), Dan Brudaşcu (PRM) şi Teodor Pop Puşcaş (PSD)..
Judeţul Dolj
14 Noi 2008 1 comentarii
Mihai Lupoi (PNL), Stelian Voinea (PD-L), Maria Schütz (PSD), Gheorghe Daniliuc (PNG-CD), Victor Odolbaşa (PNG-CD), Constantin Dily Şerbănoiu (PRM), Valeriu Zgonea (PSD), Ion Călin (PSD), Mihai Voicu (PNL), Petre Petrescu (PSD) şi Viorel Lis (PRM)..
Judeţul Gorj
14 Noi 2008 1 comentarii
Scarlat Iriza (PSD), Mugurel Surupăceanu (PSD), Severus Constantin Militaru (PD-L), Victor Ponta (PSD), Eugen Vîlceanu (PSD), Vasile Popeangă (PSD), Adrian Gorun (PD-L), Mihai Cosmin Popescu (PD-L), Marcu Tudor (PRM), Corneliu Vişoianu (PD-L), Pantelimon Manta (PNL), Gheorghe Mitescu (PD-L), Matei Nădrag (PNL) şi Dan Ilie Morega (PNL)..
Judeţele Harghita şi Covasna
14 Noi 2008 1 comentarii
Hodgyai Geza - deputat UDMR, Borbely Laszlo - deputat UDMR, Kelemen Hunor - deputat UDMR, Verestoy Attila - senator UDMR şi alte concentrări ale proprietăţii UDMR şi ale administraţiei locale asupra mass media de limbă maghiară.
Judeţul Hunedoara
14 Noi 2008 0 comentarii
Tiberiu-Ioan Balint (PNL), Mihail Nicolae Rudeanu (PSD+PC), Ioan Timiş (PNL) şi Cornel Cristian Resmeriţă (PSD+PC).
Judeţul Maramureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Nicolae Bud (PD-L), Gheorghe Zoicaş (PSD), Vasile Bodnar (PD-L), Alexandru Cosma (PSD), Cătălin Cherecheş (PSD), Emil Ambruş (PNG-CD), Augustin Chira (PPPS) şi Dumitru Morhan (independent)..
Judeţul Mehedinţi
14 Noi 2008 0 comentarii
Mihai Demian (PSD), Tudor Paul (PNL), Doiniţa Mariana Chircu (PD-L), Vasile Burcu (PRM), Cristian Cazanacli (independent) şi Eugen Nicolicea (PSD)..
Judeţul Mureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Valentin Precup (PSD+PC), Borbely Laszlo (UDMR), Alexandru Petru Frătean (PSD+PC), Ştefan Someşan (PSD+PC), Teodor Giurgea (PD-L), Doru Oprişcan (PD-L), Ovidiu Vasu (PD-L), Vasile Cornea (PD-L), Niculae Havrileţ (PNL), Ciprian Dobre (PNL) şi Adrian Gherca (PNL)..
Judeţul Olt
14 Noi 2008 0 comentarii
Renică Diaconescu (PSD+PC), Marin Bobeş (PSD), Valeriu Andrei Steriu (PSD+PC), Gigel Sorinel Ştirbu (PNL), Mircea Dumitru Gheorghe Coşea (PD-L), Marin Ionică (PD-L) şi Dumitru Dragomir (PRM)..
Judeţul Satu Mare
14 Noi 2008 0 comentarii
Gheorghe Ciocan (PSD+PC), Rudolf Riedl (UDMR) şi Viorel Pop (PSD+PC)..
Judeţul Sălaj
14 Noi 2008 0 comentarii
Filonaş Chiş (PSD+PC), Ionel Ciunt (PSD+PC), Petru Buboi (PNG-CD), Gheorghe Mirel Talos (PNL) şi Stan Petru (PRM)..
Judeţul Sibiu
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Cindrea (PSD+PC), Mircea Vasile Cazan (PNL), Mircea Silvestru Lup (PSD+PC), Ilie Stoica (PNL), Eugen Mitea (PNL) şi Alexandru Tomaşevschi (Partidul Verde)..
Judeţul Vîlcea
14 Noi 2008 0 comentarii
Cătălin Harnagea (PNL), Ion Nicolae (PNL), Svetlana Preoteasa (PNL), Sorin Ghiţă (PSD), Vasile Bleotu (PSD), Sorin Zamfirescu (PD-L), Dumitru Stancu (PD-L), George Brânzan (PD-L), Dumitru Avram (PRM), Tiberiu Vladislav (PRM) şi Adrian Sandu (PNG-CD)..
Am lansat "pătaţii" la apa campaniei electorale! (VIDEO)
13 Noi 2008 Biroul de Investigatii 3 comentarii
Doamnelor şi domnilor alegători, nu vă faceţi griji că în cabina de vot veţi fi singure şi singuri cu uninominalii de la alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie..
Sursa: Academia Catavencu
Criza financiara si politica romaneasca
Avem o criza, dar nu financiara ci una politica ce se intampla? Care sunt efectele unei crize politice?
Atunci cand avem o criza politica se cauta un inlocuitor, un bou breaz sa lumineze partidul.
Daca nu se gaseste, se formeaza unul.
In privinta crizei financiare, ea se formeaza din cauza unui bou, daca el vine si zice ca e criza, atunci e criza, este opusul crizei politice(cauta boul - nu e boul). Daca cercetati puterea de influenta a mass-mediei, inca din ani '50 cand un crainic de radio din New York, a vrut sa incerce aceasta putere, si a difuzat la radio o stire falsa despre o iminenta invazie extrateresta, rezultatul= toti locuitorii au inceput sa paraseasca orasul in graba.
Asa si cu cacaciosi astia de guvernanti, inloc sa ne fereasca si sa incerce prin noi proiecte sa salveze ce poate fi salvat, sa gaseasca solutiile cele mai bune. Tari asta s-a angajat sa iasa la tv, oare el are contract cu televiziunile sau cu noi? Sau are probleme cu vanzarile de automobile si trebuie sa-si salveze buzunarul.
Atunci cand avem o criza politica se cauta un inlocuitor, un bou breaz sa lumineze partidul.
Daca nu se gaseste, se formeaza unul.
In privinta crizei financiare, ea se formeaza din cauza unui bou, daca el vine si zice ca e criza, atunci e criza, este opusul crizei politice(cauta boul - nu e boul). Daca cercetati puterea de influenta a mass-mediei, inca din ani '50 cand un crainic de radio din New York, a vrut sa incerce aceasta putere, si a difuzat la radio o stire falsa despre o iminenta invazie extrateresta, rezultatul= toti locuitorii au inceput sa paraseasca orasul in graba.
Asa si cu cacaciosi astia de guvernanti, inloc sa ne fereasca si sa incerce prin noi proiecte sa salveze ce poate fi salvat, sa gaseasca solutiile cele mai bune. Tari asta s-a angajat sa iasa la tv, oare el are contract cu televiziunile sau cu noi? Sau are probleme cu vanzarile de automobile si trebuie sa-si salveze buzunarul.
Romania pe ce loc este in 2008?
Regresele postaderare in domeniul justitiei si luptei anticoruptie din Romania demonstreaza ca e nevoie de un ton mai ferm al Comisiei Europene pentru tarile candidate, au spus mai multi experti prezenti miercuri la o conferinta organizata la Parlamentul European.
"Din experienta mea ca expert in evaluarea progreselor din Romania, Bulgaria, Croatia si Muntenegru pot sa spun ca mesajul nu este unul foarte vesel", a spus procurorul britanic Rupert Vining, care a facut parte din misiunile de experti ale Comisiei Europene in perioada de preaderare a Romaniei, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles.Aflat la o dezbatere despre importanta statului de drept in cadrul "Summitului liderilor internationali", ce a avut loc miercuri in Parlamentul European din Bruxelles, Vining a spus ca cel mai mare pericol pentru statele est-europene este sa regreseze la capitolul reforma justitiei si statului de drept, odata ce au aderat la UE, asa cum se intampla in cazul Romaniei si Bulgariei."Nu exista solutii general valabile in combaterea coruptiei, dar exista caracteristici regionale clare ce apar in Europa de Sud-Est, iar riscul este ca aceste lectii pe care le vedem intr-o tara pe masura ce se dezvolta sa nu fie transferate si in celelalte tari", a declarat procurorul britanic."Vedem in mod repetat probleme cu finantarea partidelor. Vedem si chestiunea averilor nejustificate ale unor persoane publice de rang inalt. Tin minte ca la inceput am crezut ca-mi va fi dificil sa explic oamenilor din aceste tari ce inteleg prin averi nejustificate si cum ar trebui tratata problema. Dar odata ajuns acolo n-am avut nici o problema sa fac asta, pentru ca in fiecare tara in care am lucrat, oamenii se puteau imediat gandi la exemple de persoane care aveau averi pe care nu si le-ar fi putut permite cu un salariu de 300-600 de euro pe luna", a povestit Vining.Referitor la masurile pe care UE le-ar putea lua pentru a eradica fenomenul coruptiei in Europa de Sud-Est, Maurice McTigue, fost ministru neo-zeelandez, a propus sa se aplice modelul tarii sale, unde averile sunt confiscate daca proprietarul nu le poate justifica. El a subliniat si ca legile trebuie "fie implementate, fie revocate", dar in nici un caz nu e admisibil sa fie adoptate masuri legislative care nu sunt apoi si aplicate.O solutie pentru reformarea sistemului judiciar si cresterea responsabilitatii judecatorilor ar fi, in viziunea lui McTigue, trimiterea de judecatori si procurori din statele membre cu un stat de drept solid in noile state membre si in cele candidate in misiuni temporare, unde acestia sa judece si ancheteze cazuri alaturi de colegii est-europeni.Fostul ministru al justitiei Monica Macovei , prezenta si ea la dezbatere, a subliniat cat de dificila este reforma justitiei "cand judecatorii sunt inamovibili" si in 90% din cazurile de coruptie decid suspendarea sentintei.Despre dificultatea de a combate coruptia la nivel inalt, in special cand politicienii vizati sunt la putere si pot schimba legile sau emite ordonante de urgenta pentru a se proteja au vorbit atat Macovei, cat si Vining, ultimul fiind de parere ca nu este "realist" din partea UE sa se astepte la condamnari intr-un timp atat de scurt, cazurile de coruptie politica fiind printre cele mai dificile.Lectia pe care UE incearca acum s-o aplice urmatoarelor tari candidate, dupa experienta cu Romania si Bulgaria, este sa "insiste asupra obtinerii de rezultate concrete ale reformelor inainte de aderare", a spus Sabine Zwaenepoel, care in perioada de preaderare s-a ocupat de negocierea capitolului de justitie si afaceri interne pentru Romania si Bulgaria."S-a mers foarte mult pe practica bifarii de masuri – am adoptat strategia cutare, am angajat atatea persoane pentru asta, dar era foarte dificil sa vedem apoi rezultatele pozitive ale acelor masuri", a spus experta CE.Un clasament mondial prezentat la conferinta si realizat de Wall Street Journal si Fundatia Heritage din Washington, intitulat "Indexul libertatii economice in 2008", claseaza Romania pe ultimul loc (31% pe o scala de la 1-100%) la capitolul coruptie printre statele membre UE, aflandu-se chiar si in urma Croatiei care inregistreaza 34%. Bulgaria a obtinut 40%, urmata de Grecia cu 44%.Sursa: 9AM, astazi
"Din experienta mea ca expert in evaluarea progreselor din Romania, Bulgaria, Croatia si Muntenegru pot sa spun ca mesajul nu este unul foarte vesel", a spus procurorul britanic Rupert Vining, care a facut parte din misiunile de experti ale Comisiei Europene in perioada de preaderare a Romaniei, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles.Aflat la o dezbatere despre importanta statului de drept in cadrul "Summitului liderilor internationali", ce a avut loc miercuri in Parlamentul European din Bruxelles, Vining a spus ca cel mai mare pericol pentru statele est-europene este sa regreseze la capitolul reforma justitiei si statului de drept, odata ce au aderat la UE, asa cum se intampla in cazul Romaniei si Bulgariei."Nu exista solutii general valabile in combaterea coruptiei, dar exista caracteristici regionale clare ce apar in Europa de Sud-Est, iar riscul este ca aceste lectii pe care le vedem intr-o tara pe masura ce se dezvolta sa nu fie transferate si in celelalte tari", a declarat procurorul britanic."Vedem in mod repetat probleme cu finantarea partidelor. Vedem si chestiunea averilor nejustificate ale unor persoane publice de rang inalt. Tin minte ca la inceput am crezut ca-mi va fi dificil sa explic oamenilor din aceste tari ce inteleg prin averi nejustificate si cum ar trebui tratata problema. Dar odata ajuns acolo n-am avut nici o problema sa fac asta, pentru ca in fiecare tara in care am lucrat, oamenii se puteau imediat gandi la exemple de persoane care aveau averi pe care nu si le-ar fi putut permite cu un salariu de 300-600 de euro pe luna", a povestit Vining.Referitor la masurile pe care UE le-ar putea lua pentru a eradica fenomenul coruptiei in Europa de Sud-Est, Maurice McTigue, fost ministru neo-zeelandez, a propus sa se aplice modelul tarii sale, unde averile sunt confiscate daca proprietarul nu le poate justifica. El a subliniat si ca legile trebuie "fie implementate, fie revocate", dar in nici un caz nu e admisibil sa fie adoptate masuri legislative care nu sunt apoi si aplicate.O solutie pentru reformarea sistemului judiciar si cresterea responsabilitatii judecatorilor ar fi, in viziunea lui McTigue, trimiterea de judecatori si procurori din statele membre cu un stat de drept solid in noile state membre si in cele candidate in misiuni temporare, unde acestia sa judece si ancheteze cazuri alaturi de colegii est-europeni.Fostul ministru al justitiei Monica Macovei , prezenta si ea la dezbatere, a subliniat cat de dificila este reforma justitiei "cand judecatorii sunt inamovibili" si in 90% din cazurile de coruptie decid suspendarea sentintei.Despre dificultatea de a combate coruptia la nivel inalt, in special cand politicienii vizati sunt la putere si pot schimba legile sau emite ordonante de urgenta pentru a se proteja au vorbit atat Macovei, cat si Vining, ultimul fiind de parere ca nu este "realist" din partea UE sa se astepte la condamnari intr-un timp atat de scurt, cazurile de coruptie politica fiind printre cele mai dificile.Lectia pe care UE incearca acum s-o aplice urmatoarelor tari candidate, dupa experienta cu Romania si Bulgaria, este sa "insiste asupra obtinerii de rezultate concrete ale reformelor inainte de aderare", a spus Sabine Zwaenepoel, care in perioada de preaderare s-a ocupat de negocierea capitolului de justitie si afaceri interne pentru Romania si Bulgaria."S-a mers foarte mult pe practica bifarii de masuri – am adoptat strategia cutare, am angajat atatea persoane pentru asta, dar era foarte dificil sa vedem apoi rezultatele pozitive ale acelor masuri", a spus experta CE.Un clasament mondial prezentat la conferinta si realizat de Wall Street Journal si Fundatia Heritage din Washington, intitulat "Indexul libertatii economice in 2008", claseaza Romania pe ultimul loc (31% pe o scala de la 1-100%) la capitolul coruptie printre statele membre UE, aflandu-se chiar si in urma Croatiei care inregistreaza 34%. Bulgaria a obtinut 40%, urmata de Grecia cu 44%.Sursa: 9AM, astazi
joi, 13 noiembrie 2008
El simte ca e pe cale sa piarda tot.
După ce, ani de zile, s-a bătut pentru a încasa bani din taxa auto, Guvernul ia în calcul renunţarea la această sursă de venit, dorind în acest fel să impulsioneze cumpărarea maşinilor noi în special cele produse la Uzinele Dacia. Premierul Călin Popescu Tăriceanu (foto) a anunţat ieri un program al Guvernului de creştere economică şi creare de locuri de muncă, în contextul crizei financiare internaţionale. Una dintre primele măsuri ce ar urma să fie luate este renunţarea la taxa auto, lucru ce ar duce automat la ieftinirea cu câteva sute de euro a maşinilor noi. În domeniul fiscal, Executivul vrea să acorde un bonus fiscal de 5% , atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice începând cu 1 ianuarie 2009, din valoarea dărilor datorate statului celor care îşi vor plăti impozitele la timp. Îşi face reclamă pe site-uri de manelePremierul a cumpărat spaţiul de reclamă pe siteul postului de televiziune mynele.ro, al lui Costi Ioniţă, unde Tăriceanu este încadrat de nume mari din domeniu, precum Nicolae Guţă sau Denisa.
Ultima orăPremierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat aseară, într-o emisiune televizată, că Executivul va menţine totuşi taxa auto şi că formula de calcul a acesteia ar trebui schimbată.
Dumnezeu isi spune cuvantul!
Presedintele Partidului Civic Maghiar Mures, Raduly Levente, si sotia lui au murit, marti seara, intr-un accident de circulatie petrecut la Huedin, in judetul Cluj, relateaza NewsIn
Raduly Levente impreuna cu sotia sa si o alta colega mergeau in Ungaria la un congres.Acesta avea 34 de ani si era medic la Clinica de Neuropsihiatrie din Tg Mures si.Sefa Clinicii, dr. Marieta Gabos Grecu, a declarat astazi ca nu ii vine sa creada ca acesta a murit. „Era un tanar de perspectiva, bun profesionist, ambitios”, a declarat aceastaKiss Istvan, membru in conducerea PCM Mures, a afirmat ca „moartea lui Raduly este o mare pierdere pentru politica si unitatea maghiarilor”.Potrivit unui comunicat al Politiei Cluj accidentul s-a produs din cauza neatentiei soferului, sotia lui Raduly.„S. Ildiko, de 32 ani, din municipiul Targu Mures, conducea autoturismul Seat Cordoba, pe DN 1 E 60, la km 529 + 300 m. In afara localitatii Huedin s-a angajat in efectuarea unei depasiri neregulamentare - in zona de actiune a indicatorului „Depasirea interzisa” -, a autotractorului Renault , inmatriculat in Polonia, condus de B. Jan Antoni, de 49 ani. A acrosat acest autovehicul, fiind proiectat apoi pe sensul opus in autoutilitara Iveco, condusa regulamentar de L. Ianos, de 38 ani, din comuna Baciu”, se arata in comunicat.In urma accidentului, a mai fost ranita o alta tanara, G. Eva, care a fost internata la un spital din Cluj.Sursa: 9AM, astazi
Raduly Levente impreuna cu sotia sa si o alta colega mergeau in Ungaria la un congres.Acesta avea 34 de ani si era medic la Clinica de Neuropsihiatrie din Tg Mures si.Sefa Clinicii, dr. Marieta Gabos Grecu, a declarat astazi ca nu ii vine sa creada ca acesta a murit. „Era un tanar de perspectiva, bun profesionist, ambitios”, a declarat aceastaKiss Istvan, membru in conducerea PCM Mures, a afirmat ca „moartea lui Raduly este o mare pierdere pentru politica si unitatea maghiarilor”.Potrivit unui comunicat al Politiei Cluj accidentul s-a produs din cauza neatentiei soferului, sotia lui Raduly.„S. Ildiko, de 32 ani, din municipiul Targu Mures, conducea autoturismul Seat Cordoba, pe DN 1 E 60, la km 529 + 300 m. In afara localitatii Huedin s-a angajat in efectuarea unei depasiri neregulamentare - in zona de actiune a indicatorului „Depasirea interzisa” -, a autotractorului Renault , inmatriculat in Polonia, condus de B. Jan Antoni, de 49 ani. A acrosat acest autovehicul, fiind proiectat apoi pe sensul opus in autoutilitara Iveco, condusa regulamentar de L. Ianos, de 38 ani, din comuna Baciu”, se arata in comunicat.In urma accidentului, a mai fost ranita o alta tanara, G. Eva, care a fost internata la un spital din Cluj.Sursa: 9AM, astazi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)