Cati bani au facut politicienii pe votul nostru
Andreea NicolaeMiercuri, 19 Noiembrie 2008
» Pentru majoritatea parlamentarilor, mandatul a fost o adevarata mana cereasca. Averile lor au crescut substantial fata de momentul intrarii in Legislativ.» Unii au intrat in Parlament fara case, terenuri, conturi sau masini, dar vor iesi macar cu un apartament, o vila, doua-trei terenuri si masini de lux in plus.» Altii s-au bucurat de inspiratie in acesti patru ani si si-au sporit averea lansandu-se in afaceri imobiliare sau investind in societati comerciale. Sunt cazuri in care sumele investite
in actiuni au crescut si de 17 ori!Pentru a vedea in ce mod a evoluat averea "alesilor" nostri, cel putin averea recunoscuta oficial, am comparat declaratiile de avere completate la inceputul mandatului cu ultimele formulare datand din cursul acestui an. Au fost vizati in special parlamentarii ale caror averi au sporit spectaculos, si nu cei care detineau la intrarea in Legislativ un "portofoliu" deja impresionant.In patru ani, cat altii in patru vietiCampion absolut la toate categoriile este deputatul PD-L Cristian Boureanu.
La intrarea in Parlament, tanarul politician declara doua terenuri intravilane si trei apartamente, pentru ca in octombrie 2008 sa regasim 24 de terenuri (18 in Bucuresti, cinci in judetul Ilfov si unul in Mehedinti), trei apartamente in Bucuresti, unul in Navodari si unul in New York. Terenurile din Ilfov insumeaza aproape 94.000 de metri patrati, cele din Bucuresti (majoritatea in sectorul 3) au suprafete intre 500 si 15.400 mp si totalizeaza aproape 90.000 mp, iar Boureanu le detine impreuna cu sotia si cu fratele sau.
In ceea ce priveste apartamentul din New York, cumparat pe numele celor doi soti, valoarea de impozitare a acestuia este de 970.000 dolari. Evolutii spectaculoase gasim si la celelalte rubrici din declaratia de avere a lui Boureanu. In decembrie 2004, democrat-liberalul avea in conturi 2,4 miliarde lei vechi si 40.000 euro, pentru ca in octombrie 2008 sa aiba peste 165.000 euro, fara a lua in calcul si conturile deschise de sotia sa. Similar la capitolul afaceri: la preluarea mandatului, Boureanu era asociat la o singura societate, iar partile sociale detinute erau estimate la 80.000 lei.
Acum, la final de mandat, deputatul declara ca este asociat sau actionar la 11 societati comerciale, iar investitia si-a estimat-o, in total, la circa 620.000 euro. Cei patru ani de deputatie i-au sporit lui Boureanu si imprumuturile. Atat cele acordate (de la 123.020 euro in 2004 la aproape 300.000 euro in 2008), cat si cele luate (de la 63.000 euro in 2004 la 828.500 dolari, plus 7,1 milioane euro, in octombrie 2008).Mandatul de parlamentar i-a adus inspiratie in afaceri si in investitii imobiliare si udemeristului Mate Andras Levente. Daca la inceputul legislaturii acesta avea doua terenuri (unul agricol – de 800 mp; celalalt intravilan – de 600 mp), un apartament si doua optimi dintr-un altul, in iunie 2008 averea sa numara: 11 terenuri (in judetele Cluj, Salaj si Covasna, cu suprafete cuprinse intre 29 mp si un hectar), trei apartamente si trei case, peste 28.000 lei in cont si alte 10.000 investiti.
In topul parlamentarilor imbogatiti pe durata mandatului se situeaza si Cozmin Gusa. Fostul democrat avea, la intrarea in Camera Deputatilor, doua terenuri intravilane, pentru a declara in 2008 inca doua terenuri intravilane si trei terenuri agricole, in judetele Salaj, Cluj si Ilfov. Gusa si-a mai schimbat un apartament pe o casa in Voluntari, ajungand sa detina, total sau in parte, un apartament, doua case si o casa de vacanta la Cornu (judetul Prahova). Mai merita sa fie mentionate si imprumuturile pe care le-a acordat deputatul unor societati comerciale, in valoare totala de 2,4 milioane lei (circa 668.000 de euro).Hocus-pocus cu proprietati, donatii, conturi si actiuniInteresant a evoluat si averea deputatului Teodor Nitulescu. Intrat in Parlament pe lista PSD, afiliat temporar la grupul PRM, revenit la PSD si trecut apoi la PC, acesta a pornit la inceputul mandatului cu un teren agricol de 0,75 hectare in comuna teleormaneana Stejaru, unul intravilan de 924 mp in Alexandria si un apartament in aceeasi localitate, nici o masina, 0 lei in conturi, 0 creante si actiuni la o societate comerciala in valoare de 242.805 lei. Apoi, in 2005, in vreme ce fiul sau a primit "o donatie de familie" constand intr-un apartament in Bucuresti, pe Splaiul Unirii mai exact, deputatul a cumparat dintr-un foc patru terenuri in judetul Teleorman (insumand 10,75 hectare), inca un apartament in Alexandria, doua case, o ferma zootehnica si un Mercedes.
In pofida tuturor acestor achizitii si in conditiile in care deputatul nu declara, in decembrie 2004, ca ar avea ceva in conturi – la rubrica "datorii" este trasa in continuare bara. Apare, in schimb, ca Nitulescu a acordat un imprumut de 160.000 de lei, dar dispar actiunile declarate anterior, fara a se preciza insa vanzarea lor. In 2006, deputatul vinde terenul din Alexandria, masina, un apartament si o casa, pentru care incaseaza 151.000 lei, isi cumpara un alt Mercedes, isi aminteste de un cont deschis in 2004 unde avea 800.000 lei si imprumuta inca doua firme cu suma de 360.000 lei. Povestea averii parlamentarului continua in acelasi mod, Nitulescu ajungand ca, la final de mandat, sa declare ca are sase terenuri, un apartament si o casa, doua masini (Mercedesul din 2005 si un Volkswagen din 2006), 2,6 milioane lei in banci si imprumuturi acordate de 864.635 lei.
Merita a fi mentionata si situatia sena-torului PNL Ion Mihai Dumitrescu. Fata de inceputul mandatului, in declaratia de avere din 2008 "alesul" si-a amintit ca, in perioada 1991-2003, a cumparat nu mai putin de sase apartamente in Targoviste si Gaesti, pe care nu le-a trecut anterior. In plus, in 2007 Dumitrescu a mai achizitionat doua terenuri la Predeal si o casa de vacanta, iar in intervalul 2006-2008 a deschis conturi in care a depus 22,7 milioane lei si 49.791 euro!Investitiile imobiliare, afacere profitabilaFoarte bine s-a descurcat si deputatul PNL Catalin Micula. La intrarea in Parlament, acesta declara ca are doar un teren intravilan de 1.240 mp in Brasov, trei autoturisme (Lada, Daewoo si Renault) si actiuni de 148.732 lei, la care se adaugau creante de 400.000 de euro. In 2008 situatia sta insa cu totul altfel: 2.000 mp la Cernica, un apartament in Pipera si o casa in sectorul 1 (amandoua au o valoare de impozitare de 510.000 euro). In plus, din vanzarea a doua terenuri, in 2007, deputatul a incasat 300.000 de euro. si banii investiti in societati comerciale s-au inmultit, ajungand la suma de 433.290 lei, la care se adauga un imprumut de 210.000 euro, acordat de Micula firmei la care detine 78% din actiuni.
Ultimii patru ani au fost buni si pentru senatorul PD-L Ionut Popescu, ministru al Finantelor pentru o vreme in Cabinetul Tariceanu. In intervalul 2005-2008, acesta a cumparat doua terenuri in Voluntari (1.750 mp in total), si-a construit o casa de 586 mp in aceeasi localitate si a achizitionat un apartament pe Calea Dorobanti, in vreme ce in actiuni tranzactionate la bursa a investit peste jumatate de milion de euro. E drept ca si sumele luate imprumut au crescut, ajungand la peste un milion de euro.Achizitionarea si vanzarea de terenuri si case i-au adus profituri frumoase si deputatului PD-L Daniel Buda. Fata de averea avuta la preluarea mandatului, parlamentarul are mai mult cu trei terenuri intravilane in judetul Cluj, doua apartamente si o casa in Cluj-Napoca, in conditiile in care, la sfarsitul anului 2007, a vandut trei terenuri si trei apartamente. Un alt democrat-liberal, ales insa pe lista PRM, Bogdan Cantaragiu, a intrat in Camera Deputatilor cu doua terenuri, o casa si o casa de vacanta si va iesi cu sase terenuri (in Bucuresti, Ilfov si Dambovita), un apartament, o casa si doua case de vacanta.
Udemeristul Antal Arpad Andras a stat in Parlament doar pana in iulie 2008, dar cei trei ani si jumatate de mandat par sa fi fost deosebit de profitabili, daca privim in declaratiile sale de avere. La preluarea mandatului, in decembrie 2004, Antal a tras linie la rubrica terenuri, iar la imobile a trecut jumatate dintr-o casa dobandita in 1991. Bara gasim si la rubricile "asociat sau actionar la societati comerciale", respectiv "alte activitati cu scop lucrativ care produc un venit anual a carui valoare depaseste echivalentul a 5.000 euro".
In urmatoarea declaratie de avere a fostului deputat, din mai 2005, apar deja un teren intravilan si inca un imobil (un apartament in Sf. Gheorghe, de 29 mp), precum si venituri din chirii (73 milioane lei vechi) si parti sociale de 710.000 dolari la doua societati comerciale. In 2006, udemeristul a mai luat un teren intravilan si a vandut apartamentul cumparat cu un an inainte, achizitionandu-si in schimb unul de 210 mp, cu o valoare impozabila de 527.340 lei. Un alt treilea teren intravilan a fost achizitionat in 2007. Tragand linie sub anii de mandat, rezulta trei terenuri si o casa, dar si trei imprumuturi la banci, de 10.000 euro si 168.750 franci elvetieni.
Profitabili au fost anii de deputatie si pentru ex-conservatorul transformat in liberal Eduard Hellvig, mai ales ca a prins si o desemnare ca reprezentant al Romaniei in Parlamentul European. La sfarsitul anului 2004, Hellvig avea doar un apartament cumparat in 2000. Nu terenuri, masini, conturi sau actiuni! In iunie 2008, declaratia de avere a lui Hellvig deja arata cu totul altfel: doua terenuri, apartamentul din 2000 si o casa in Voluntari, doua autoturisme (un VW si un Audi) si trei conturi in banci (in total, circa 23.600 euro).Mult mai "intremata" este, dupa patru ani de mandat, si averea lui Marian Hoinaru, fost liberal, actualmente democrat-liberal. In decembrie 2004 acesta nu avea terenuri si nici case, ci doar o Dacie 1300, fabricata in 1981. Nici actiuni nu avea, dar spunea ca are de incasat dividende de 3,2 miliarde lei vechi, la care se adaugau creante de 9.800 euro si suma de 518 milioane lei vechi din vanzari. Din 2004 incoace, Hoinaru a achizitionat, pe numele sotiei insa, un apartament si o vila (cu valori de impozitare de 95.000 lei, respectiv 260.000 de euro), a investit in firme circa 680.000 de lei, dar s-a si imprumutat la banci sau persoane fizice de 195.000 de euro si 777.870 de lei.
Cei patru ani de mandat au produs schimbari si in averea deputatului PD-L Marius Rogin. Acesta a achizitionat sase terenuri (unul in Otopeni, celelalte in Neamt), si-a schimbat apartamentul pe unul cu o suprafata mai generoasa in Piatra Neamt si a cumparat un spatiu comercial.Deputatul PNL Gabriel Sorin Zamfir si-a sporit averea cu un teren de 6.249 mp in Otopeni (ajungand la un total de cinci terenuri, toate in Otopeni), cu un apartament si doua imobile in constructie (de 715 mp, respectiv 968 mp) – toate trei in Otopeni. In anii de mandat, i-au crescut lui Zamfir si banii din conturi (de la 10.455 euro la 94.500 euro), si sumele date imprumut (de la 114.598 lei la 693.193 lei), dar si creditele luate de la banci (in total 534.976 euro).
Cu doua terenuri (in judetul Ilfov, totalizand aproape 100.000 metri patrati de padure) este mai bogat si deputatul Dumitru Becsenescu, intrat in Parlament pe listele PSD±PUR, actualmente independent. La capatul a patru ani de mandat, acesta are patru terenuri, o casa si doua apartamente (unul in Ramnicu Valcea, celalalt in Bucuresti, de nu mai putin de 455 mp), precum si 52.000 de euro in conturi.Cei patru ani petrecuti in Parlament au fost profitabili si pentru vicepresedintele PSD Victor Ponta. La inceputul mandatului de deputat, social-democratul declara ca detine un apartament in Bucuresti si o casa in Chitila, pentru achitarea carora mai avea de platit 385 milioane lei vechi si 9.000 de euro. Ponta nu avea in decembrie 2004 nici bani in conturi, nici creante de recuperat si nici actiuni aducatoare de profit. Pe parcursul mandatului, deputatul si-a vandut proprietatile si nu doar ca si-a achitat datoriile, dar si-a cumparat un teren si o casa in Gorj, precum si doua apartamente in Bucuresti, deschizandu-si si un cont in care a depus 18.750 lei.Case de vacanta si proprietati pe numele sotiilorCu folos a stat in Parlament si deputatul de Hunedoara Liviu Almasan. Intrat in Legislativ pe lista PRM, acesta a trecut in trei ani prin tot atatea partide: PC, PNL si PD-L. La preluarea functiei, Almasan avea doua apartamente si o casa de locuit, pentru ca in ultima sa declaratie de avere sa mai apara doua proprietati, pe numele sotiei insa. O situatie similara gasim si la deputatul de Teleorman Constantin Amarie, fost pesedist, actualmente democrat-liberal. Fata de averea facuta publica la inceputul mandatului, au mai aparut in declaratia sa trei terenuri agricole (4,68 hectare in total), cumparate pe numele sotiei, si conturi in valoare de 123.500 lei.
Intrarea in Parlament pare sa-l fi ajutat si pe reprezentantul Uniunii Democrate a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania, Aledin Amet. La jumatatea mandatului, deputatul si-a achizitionat inca un apartament in Constanta, apeland la un credit ipotecar de circa 210.000 lei.si deputatul PC Ionica Popescu a intrat in Parlament fara terenuri, case si bani in conturi, pentru ca la terminarea man-datului sa aiba doua terenuri in judetul Hunedoara, un apartament in Bucuresti si o casa de vacanta in Hunedoara.Doua case de vacanta, in Lipova si Moneasa, a "marcat" in ultimii patru ani si senatorul Aurel Ardelean, fost peremist, actual democrat-liberal.Conturi si portofolii dublate si triplatePe durata mandatului, pesedistul Gheorghe Chiper si-a inmultit si el averea cu un teren in judetul Arad si si-a sporit investitiile de la 8.000 de euro la peste 707.000 lei (echivalentul a circa 186.000 euro). Acelasi scenariu a fost preferat si de liberalul Mircea Ciopraga: un teren de 7.350 mp, cumparat in 2006, in judetul Dambovita, 205.000 lei in conturi (pe care deputatul spune ca le-a deschis in 2003, respectiv 2004, dar care nu apar in declaratia din decembrie 2004) si 28.790 lei investiti in actiuni (fata de 14.950 lei, cat avea in 2004).si senatorul PD-L de Iasi Dan Carlan s-a descurcat bine pe durata mandatului. A intrat in Parlament fara terenuri si bani in cont, doar cu un apartament in Iasi si cu creante declarate de 900.000 de lei, pentru ca la final de mandat sa aiba doua terenuri si o casa primite cu titlu de donatie, precum si un teren si o casa cumparate prin credit ipotecar. La acestea se adauga 112.739 lei in conturi si 12.000 de euro, precum si parti sociale la o firma in valoare de 300.000 de lei, si acestea primite prin donatie.
La randul sau, senatorul PD-L de Brasov Ivan Cismaru si-a sporit averea cu patru terenuri intravilane si extravilane in judetul Brasov si si-a crescut portofoliul de actiuni de la 18.200 lei (cat avea in decembrie 2004) la 61.000 lei (iunie 2008).si udemeristul Konya Haman Sandor si-a rotunjit frumos averea in anii de mandat. El si-a mai cumparat un apartament si un Volkswagen, iar in conturi a adunat 113.800 euro, 16.500 dolari si 14.000 lei (fata de 5.000 euro si 18.000 dolari in decembrie 2004).Deputatul PSD Alexandru Mazare a preferat, in schimb, sa investeasca in terenuri, cumparand 5.000 metri patrati in Costinesti si 5 hectare in judetul Tulcea.Averea familiei Turcan a crescut si ea in ultimii patru ani. La intrarea in Legislativ, deputatul PD-L Raluca Tur-can nu avea terenuri, ci doar un aparta-ment in Bucuresti. La final de mandat, averea familiei arata astfel: trei terenuri (in judetele Ilfov, Constanta si Hunedoara), apartamentul din Capitala si o casa in constructie la Mogosoaia, precum si actiuni de 58.125 lei. In contrapartida, deputatul are datorii la banci de 148.300 euro.
Mai modest, deputatul PNL Mihaita Calimente si-a schimbat doar masina, si-a deschis doua conturi (110.000 lei in total) si a cumparat actiuni de 80.000 de lei.Merita a fi mentionat in cele din urma, dar nu ultimul, senatorul UDMR Verestoy Attila. Acesta si-a inmultit ca din apa averea si a facut "cumparaturi" serioase in ultimii patru ani: un teren intravilan in Ilfov de 2.500 mp si patru apartamente in Bucuresti, dintre care unul l-a vandut colegului de Parlament Vasile Blaga. In ceea ce priveste sumele depuse in banci, daca cele in lei si forinti sunt aproximativ la fel, conturile in euro s-au rotunjit cu 5,3 milioane (de la 4,6 milioane euro in 2005 la 9,9 milioane euro in 2008), in vreme ce sumele investite in actiuni s-au triplat aproape, ajungand sa depaseasca, in ultima declaratie de avere, 90 de milioane lei.Reteta inmultirii banilorDeputatul PSD de Giurgiu Niculae Badalau pare sa fi descoperit secretul inmultirii banilor. Daca din acest motiv sau nu a devenit membru al Comisiei pentru buget-finante e greu de spus. Este cert insa ca, la inceputul mandatului, pesedistul avea in conturi si numerar 20.000 de dolari, 580 de milioane lei vechi si 25.000 de euro, pentru ca in ultima sa declaratie de avere sa apara doua milioane de euro si 10.000 de dolari, precum si imprumuturi acordate de 900.000 euro! Cu alte cuvinte, cu peste 2,8 milioane euro mai mult. Iar in tot acest timp nu i-a "disparut" din declaratia de avere decat un apartament in Bucuresti, dobandit in 2001 si cu o valoare impozabila de 520 milioane lei vechi, pe care social-democratul spune ca l-a donat.
O reteta miraculoasa de inmultire a banilor pare sa fi descoperit, daca privim declaratia sa de avere, si ex-peremistul Nati Meir. In decembrie 2004 acesta spunea ca are in conturi, in Romania si Elvetia, 1,5 milioane de euro. In ianuarie 2008, deputatul a declarat insa un depozit de nu mai putin de 86 milioane dolari, in conditiile in care din declaratia de avere nu i-a "disparut" pe parcurs decat un apartament in Bucuresti!Inmultiri miraculoase gasim si la senatorul PC Corneliu Pascu. La intrarea in Parlament, acesta avea in conturi 142.099 euro, 96.835 dolari si 123.508 lei, actiunile detinute valorau 11,7 milioane lei, iar imprumuturile acordate se cifrau la 5,86 milioane lei. La sfarsit de mandat, sumele sunt insa mult mai consistente: 372.604 euro si 2,62 milioane lei in conturi, actiuni si titluri de valoare insumand 42,47 milioane lei si imprumuturi de 9,17 milioane lei. Toate acestea, in conditiile in care din declaratia de avere a "disparut" doar un apartament in Bucuresti – sectorul 5.
O situatie similara gasim si la deputatul PSD Anghel Stanciu. Ex-peremistul declara in 2004 ca are in conturi 17.968 euro, iar in 2008 sunt trecute 33.153 euro, 13.326 dolari si 64.777 lei, la care se adauga un imprumut acordat unei fundatii, in valoare de 70.000 lei.Deputatul PNL Dragos Ujeniuc a declarat la inceput de mandat ca are in conturi 400 de milioane lei vechi (40.000 de lei noi), 4.000 de dolari si 14.000 de euro. La final de mandat, in conturi s-au strans 277.000 de lei si 24.000 de euro, fara sa "dispara" vreun teren sau vreun imobil din declaratia de avere.Aproape de doua ori mai multi bani are in conturi si deputatul PD-L Mihail Claudius Zaharia. Acesta a declarat in 2004 ca nu are terenuri, casa ori masina, ci doar bani in banca: 3,7 miliarde lei vechi. In 2008, s-au pastrat liniile trase la proprietati, dar in conturi s-au strans 72º1.046 lei. Adica 7,2 miliarde lei vechi!Si-au descoperit pasiunea pentru investitii» Pe durata celor patru ani de mandat, deputatul PSD Minodora Cliveti si-a descoperit apetitul pentru investitii. Daca in decembrie 2004 a tras linie la acest capitol, in 2008 parlamentarul si-a trecut investitii de 451.300 de lei.La randul sau, deputatul PRM Tudor Matusa si-a sporit de peste trei ori investitiile. In decembrie 2004 avea actiuni la trei societati comerciale, in valoare totala de 255.540 lei, pentru ca in 2008 sa fie vorba de opt firme si societati de investitii, iar actiunile si partile sociale detinute sa se cifreze la 898.941 lei.De 17 ori si-a sporit sumele cu titlu de investitie si deputatul PSD Mihail Sireteanu: de la 121.125 lei in mai 2005 la 2,14 milioane lei in iunie 2008!
Ca din apa s-au inmultit si sumele investite in actiuni de senatorul independent (fost PSD) Neculai Apostol. La inceput de mandat, acesta declara 2,69 milioane lei, investite in sase societati, iar in 2008 gasim 15,47 milioane lei, investite in doua firme.Daca sotia sa a mostenit mai multe terenuri si case, senatorul UDMR Frunda Gyorgy s-a ocupat pe parcursul mandatului de inmultirea investitiilor. Daca in februarie 2005 parlamentarul declara ca este asociat la o societate comerciala, iar partile sociale valorau 27.513 dolari, in mai 2008 familia Frunda este implicata in activitatea a noua societati, iar suma investita depaseste echivalentul a trei milioane de lei.
Gustul pentru investitii poate fi remarcat si la senatorul PC Silvia Ciornei. In decembrie 2004, aceasta a tras bara la rubrica "asociat sau actionar", pentru ca la final de mandat sa gasim actiuni la 12 societati comerciale, in valoare totala de 231.511 lei.Suma destinata investitiilor si-a dublat-o in ultimii ani si senatorul PC Codrut seres: 139.895 lei in 2008, fata de 72.379 lei in 2005. » Apartamente si case de vacantaIn aceasta categorie ii regasim pe deputatii Ioan Buda (PSD, apartament in Cluj-Napoca), Gabriel Oprea (PSD, casa in Bucuresti), Vasile Puscas (PSD, casa in Cluj-Napoca), Daciana Sarbu (PSD, apartament in Bucuresti), Octavian stireanu (PSD, casa in Bucuresti), Constantin Tamaga (PSD, apartament in Bucuresti), Aurel Vladoiu (PSD, apartament in Ramnicu Valcea), Petre Strachinaru (PD-L, casa de vacanta in judetul Covasna), Petre Ungureanu (PD-L, casa in Valcea) Adrian Miutescu (PNL, casa si teren in Curtea de Arges), Dan Motreanu (PNL, apartament in Bucuresti), George Scutaru (PNL, casa in Bucuresti), Adrian Semcu (PNL, apartament in Radauti), Mircea Purceld (PRM, vila in Timisoara), dar si pe senatorii Alexandru Athanasiu (PSD, casa in Bucuresti), Vasile Blaga (PD-L, apartament in Bucuresti), Adrian Cioroianu (PNL, apartament in Bucuresti), Cristian Georgescu (PSD, casa in Targu-Mures), Mircea Mereuta (PNL, casa in judetul Bistrita-Nasaud), Alexandru Peres (PD-L, casa in Alba Iulia), Gheorghe serbu (PNL, casa de vacanta in Navodari) si Gavrila Vasilescu (PC, apartament in Bucuresti).Nu au fost incluse proprietatile obtinute prin donatie sau mostenire.» A CUMPARAT DREPTURI LITIGIOASEUn caz interesant este cel al deputatului PC Damian Florea, care a investit, potrivit ultimei declaratii de avere, in drepturi litigioase si drepturi de despagubire. Aceasta in conditiile in care liderii partidului sau au invocat in repetate randuri "mafia care a cumparat drepturi litigioase", pentru a sustine proiectul de lege prin care sunt aparati chiriasii si se procedeaza la o a doua nationalizare.Conservatorul pare sa fi facut insa afaceri foarte bune, daca luam in considerare faptul ca pentru 30% din drepturile mentionate a platit doar 3.000 de euro si, respectiv, 2.000 de euro! In ceea ce priveste proprietatile, cand a intrat in Camera Deputatilor, Florea avea doar un teren intravilan de 750 mp si doua apartamente. Acum detine patru terenuri (toate in Ilfov) si isi construieste o casa de vacanta. » Ionut Popescu, senator PD-L: "Mandatul de parlamentar nu m-a ajutat""Mandatul de parlamentar nu m-a ajutat in sporirea averii, ci dimpotriva, deoarece nu am putut avea alte venituri decat indemnizatia de senator sau de ministru. Inainte eram insa membru in diferite consilii de administratie la companii private, nu de stat. In rest, a crescut bursa in acesti ani, iar pentru a cumpara terenuri am apelat la credit sau am vandut din bunuri".» Victor Ponta, deputat PSD: "Sa fii avocat in opozitie nu e foarte profitabil""Nu mi-am sporit averea. Am vandut un apartament de patru camere si am cumparat unul de doua camere si o garsoniera. Apoi, casa din Gorj are exact valoarea declarata si nu a costat mult, pentru ca nu e in centrul Bucurestiului. In al treilea rand, eu am fost in opozitie, nu la putere, iar sa fii avocat in opozitie nu e foarte profitabil. Deci, nu are nici o legatura averea mea cu mandatul de parlamentar".» Daniel Buda, deputat PD-L: "Piata a evoluat intr-un anumit fel""Vanzarile de terenuri si de apartamente nu au avut de-a face cu mandatul de parlamentar, pentru ca o buna parte din ele au fost luate prin credite bancare. Ca preturile si piata au evoluat intr-un anumit fel si ca la un moment dat terenurile din Romania au ajuns sa coste cat alea de la Milano nu au legatura cu mandatul. Ba dimpotriva, poate puteam face mai multe lucruri, dar, fiind parlamentar, nu am avut timp sa ma ocup".» Eduard Hellvig, deputat PNL: "Salariul de deputat mi-a permis doar sa iau un credit""Este redundant sa ma intrebati daca exista vreo legatura intre mandatul de parlamentar si evolutia averii mele. Nu exista nici o legatura! Inainte lucram in sectorul privat, iar salariul era mai mare, astfel ca nu trebuia sa ajung parlamentar ca sa-mi pot permite o casa. Salariul de deputat mi-a permis doar sa iau un credit de la banca".» Niculae Badalau, deputat PSD: "Sunt veniturile sotiei" "Nu este nici o legatura intre avere si mandat. Cum apar doua milioane de euro? Trei trebuiau sa fie. Ma rog, 2,9 milioane. Dar declaratia este gresita. Suma trebuia trecuta la capitolul referitor la veniturile sotiei, pentru ca sunt ale ei. Am rectificat-o, dar probabil ca nu au publicat-o inca".» Naty Meir, deputat independent (fost PRM): "Eu doar am pierdut""Am facut vreun rau ca am declarat ca am milioane in conturi? Cu mandatul asta de deputat eu doar am pierdut. La sinistrati, in Tulcea, am donat 1,5 milioane de euro, in alta parte am dat televizoare pentru detinuti. Nu am luat nici un ban in mandatul asta, i-am donat pe toti. Acum, ca am terminat, am sa ma ocup de afaceri si de bani".» Minodora Cliveti, deputat PSD: "Sotul a investit" "Nu eu am investit, sotul meu, pentru ca sunt banii lui. Eu sunt de 20 de ani avocat si Parlamentul nu a fost prima mea slujba, iar sotul meu este si el avocat. Banii respectivi nu au fost castigati din Parlament si pot fi justificati in totalitate. Aveam niste bani si am zis si noi sa experimentam jocul la bursa, sa fim mai europeni. In realitate, acum stam mult mai prost decat scrie in declaratia de avere".» Mihail SireTeanu, deputat PSD: "Mandatul m-a tras in jos""Este posibil sa am investiti de 17 ori mai multi bani decat la inceputul mandatului. Mandatul de parlamentar m-a impiedicat insa sa fac ceea ce trebuia sa fac, adica afaceri. M-a tras in jos. Daca de luni pana joi stai la Bucuresti este greu sa faci afaceri in domeniul privat. Poate mergea daca faceam afaceri cu statul, cu consiliul judetean, dar eu nu am lucrat niciodata cu bani publici".» Marius Rogin, deputat PD-L: "Am imprumutat de la socri""Mari realizari financiare! Mandatul de parlamentar nu m-a ajutat pentru ca nu am nici o actiune cu statul. Pur si simplu am apelat, pentru achizitii, la familie. Am imprumutat de la socri, de la mama. Provin dintr-o familie nu tocmai saraca si, neavand voie sa fac afaceri, am gasit cateva oportunitati, niste terenuri mai ieftine. Ele sunt marunte acum, dar cine stie, intr-o zi vor avea valoare".
miercuri, 19 noiembrie 2008
marți, 18 noiembrie 2008
Noapte buna Bucuresti!
Alesii nostrii in Parlament au cam tras chiulul, in ultimii patru ani, de la atributiile care li se cuvin. C.V. Tudor, Mircea Geoana, Vasile Blaga si Crin Antonescu se numara printre parlamentarii care au votat de cele mai putine ori in plen, potrivit studiului "Vedetismul in politica nu inseamna eficienta!" realizat de Institutul pentru Politici Publice.
Raportul IPP prezinta o sinteza a principalelor aspecte din activitatea parlamentarilor in actualul madat. IPP dezvaluie activitatea slaba din parlament a celor care acum se bat pentru voturile alegatorilor. Studiul cuprinde doua dimensiuni: prezenta la vot si initiativele legislative ale alesilor nostrii din ultimii patru ani.Tu cu cine votezi? Spune-ti parerea pe forum!Studiul reflecta o activitate foarte scazuta a alesilor nostrii, mai ales in ceea ce priveste prezenta parlamentarilor la lucrari – aceasta fiind o prima conditie pentru exercitarea mandatului de parlamentar. Lideri la absenteismPe primul loc la absente se afla liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, care a folosit de cele mai putine ori cartela de vot in ultimii doi ani, acesta avand 70 de voturi in plen si o prezenta de doar 2,1%. C.V. Tudor se claseaza pe prima pozitie atat la categoria senatori cat si la cea de parlamentari. Un alt fruntas al clasamentului este deputatul PNL, Crin Antonescu, care a votat de 511 ori in plen si a avut o prezenta de 15,6%.Nici liderul PSD, Mircea Geoana nu se lasa mai prejos cand vine vorba de absente, acesta aflandu-se pe locul doi in Senat, in topul celor cu ea mai scazuta prezenta la vot. Geoana a votat in plen de 146 de ori, avand o prezenta de 4,4%. Din aceeasi categorie, pe urmatoarele locuri in topul absentelor din Senat se claseaza:
Vasil Blaga, secretarul general PSD: 108 de voturi exprimate in plen si prezenta de 9,2%
Aristide Roibu, trezorierul PSD: prezenta de 8,8%
Cristian Diaconescu, purtatorul de cuvant al PSD: prezenta la vot de 12,7%
Irinel Popescu, PC: prezenta la vot de 12,8%
Adrian Paunescu, PSD: prezenta la vot de 17,6%
Dorel Onaca: 21,5% prezenta la vot. Tot in acest top se mai afla si Ion Iliescu, cu 21,7% prezenta la vot, Vasile Dincu (PSD) cu 22,2%, Gyorgy Frunda (UDMR) cu 25,1%, Attila Verestoy (UDMR) cu 31,5%, Serban Nicolae (PSD) cu 36,4% prezenta la vot, Theodorescu Razvan cu 36,7%.La Camera Deputatilor, topul celor cu cea mai scazuta prezenta se arata astfel:Locul 1: Crin Antonescu - a votat de 511 ori in plen si a avut o prezenta de 15,6%.Pe urmatoarele pozitii se situeaza:
Gabriel Oprea, deputat PSD: 526 de voturi in plen si prezenta de 16%
Viorel Hrebenciuc, liderul deputatilor PSD: 556 de voturi in plen si prezenta de 17,%
Liviu Almasan (PSD): 17,0% prezenta la vot
Florina Jipa, ex PRM, actualmente PSD: 18,3% prezenta la vot
Lavinia Sandru:19,3% prezenta la vot
Dan Ioan Popescu: 19,9% prezenta la vot. Acestora le urmeaza Alin Teodorescu (PSD), Nicolae Banicioiu (PSD), reprezentantul minoritatii rome Nicolae Paun, Dan Radu Rusanu (PNL), Dumitru Dragomir (PRM), Adrian Nastase.De asemenea, cand vine vorba de initiative legislative, presedintele UDMR, Marko Bela, deputatul PD-L Viorel Constantinescu si senatorul PSD Octavian Cozmanca sunt printre alesii cu cele mai putine initiative legislative din ultimii patru ani. Mentionam ca acestia candideaza in aceasta toamna pentru noi mandate de parlamentari.Calculand absenteismul pe partide, cel mai mare absent este PSD, urmat de PRM. Cei mai constiinciosi parlamentariPe primul loc la harnicie in materie de prezenta si de voturi se claseaza liberalul Gheorghe Gabor, cu 3.199 voturi exprimate in plen si un procent de prezenta de 97,6%. Pe locul doi se afla peremistul Iuliu Furo cu 3.140 voturi exprimate in plen si prezenta de 95,8%, iar pe trei pedelistul Claudius Mihail Zaharia cu 3.128 voturi exprimate in plen si prezenta 95,4%. In acest top se mai regasesc: Corneliu Momanu, PD-L, Mircea Pusca, PNL, Mircea Costache, PRM, Gheorghe Dragomir, PNL, Horea Uioreanu, PNL.La Senat, locul 1 la prezenta si vot este adjudecat de catre pedelistul Gheorghe David, care a votat de 3.018 de ori si are o prezenta la vot de 91,5%. Locul doi ii revine liberalului Mario Oprea, cu 2.924 voturi exprimate in plen si o prezenta de 88,6%, iar pe locul trei colegul sau de partid Ioan Corodan, cu 2.869 voturi exprimate in plen si 86,9% prezenta. Printre cei care si-au folosit din plin dreptul de a vota se mai numara peremistul Gheorghe Funar, pe locul patru, cu 86,5% prezenta la vot, colegul sau de partid, Gheorghe Viorel Dumitrescu, pedelistul Mihai Tabuleac, udemeristul Pete Stefan, conservatorul Gavrila Vasilescu sau pedelistul Ivan Cismaru.ConcluziaCulmea ironiei este ca tocmai cei mai populari politicieni, cele mai mediatizate figuri politice sunt si cele mai absente de la luarea deciziilor in Parlament. O alta ironie este faptul ca pe primele pozitii ale topurilor figureaza lideri de partide (Vadim Tudor si Mircea Geoana – n.red.) care acum candideaza pentru un nou mandat. "Acest lucru arata lipsa de respect a partidelor pentru alegatori", este de parere IPP. "Concluziile studiului arata ca vedetele noastre politice, parlamentarii pe care ii vedem mai mult la televizor decat la serviciu (in Parlament) nu sunt un bun exemplu pentru constiinciozitatea cu care alesul trebuie sa actioneze pentru indeplinirea atributiilor. Problema vedetismului in politica cauzeaza disfunctii majore in opinia noastra si de aceea vom fi foarte atenti la urmatorul parlament", incheie IPP.Sursa: 9AM, astaziAutor: Alexandra Grindean
Raportul IPP prezinta o sinteza a principalelor aspecte din activitatea parlamentarilor in actualul madat. IPP dezvaluie activitatea slaba din parlament a celor care acum se bat pentru voturile alegatorilor. Studiul cuprinde doua dimensiuni: prezenta la vot si initiativele legislative ale alesilor nostrii din ultimii patru ani.Tu cu cine votezi? Spune-ti parerea pe forum!Studiul reflecta o activitate foarte scazuta a alesilor nostrii, mai ales in ceea ce priveste prezenta parlamentarilor la lucrari – aceasta fiind o prima conditie pentru exercitarea mandatului de parlamentar. Lideri la absenteismPe primul loc la absente se afla liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, care a folosit de cele mai putine ori cartela de vot in ultimii doi ani, acesta avand 70 de voturi in plen si o prezenta de doar 2,1%. C.V. Tudor se claseaza pe prima pozitie atat la categoria senatori cat si la cea de parlamentari. Un alt fruntas al clasamentului este deputatul PNL, Crin Antonescu, care a votat de 511 ori in plen si a avut o prezenta de 15,6%.Nici liderul PSD, Mircea Geoana nu se lasa mai prejos cand vine vorba de absente, acesta aflandu-se pe locul doi in Senat, in topul celor cu ea mai scazuta prezenta la vot. Geoana a votat in plen de 146 de ori, avand o prezenta de 4,4%. Din aceeasi categorie, pe urmatoarele locuri in topul absentelor din Senat se claseaza:
Vasil Blaga, secretarul general PSD: 108 de voturi exprimate in plen si prezenta de 9,2%
Aristide Roibu, trezorierul PSD: prezenta de 8,8%
Cristian Diaconescu, purtatorul de cuvant al PSD: prezenta la vot de 12,7%
Irinel Popescu, PC: prezenta la vot de 12,8%
Adrian Paunescu, PSD: prezenta la vot de 17,6%
Dorel Onaca: 21,5% prezenta la vot. Tot in acest top se mai afla si Ion Iliescu, cu 21,7% prezenta la vot, Vasile Dincu (PSD) cu 22,2%, Gyorgy Frunda (UDMR) cu 25,1%, Attila Verestoy (UDMR) cu 31,5%, Serban Nicolae (PSD) cu 36,4% prezenta la vot, Theodorescu Razvan cu 36,7%.La Camera Deputatilor, topul celor cu cea mai scazuta prezenta se arata astfel:Locul 1: Crin Antonescu - a votat de 511 ori in plen si a avut o prezenta de 15,6%.Pe urmatoarele pozitii se situeaza:
Gabriel Oprea, deputat PSD: 526 de voturi in plen si prezenta de 16%
Viorel Hrebenciuc, liderul deputatilor PSD: 556 de voturi in plen si prezenta de 17,%
Liviu Almasan (PSD): 17,0% prezenta la vot
Florina Jipa, ex PRM, actualmente PSD: 18,3% prezenta la vot
Lavinia Sandru:19,3% prezenta la vot
Dan Ioan Popescu: 19,9% prezenta la vot. Acestora le urmeaza Alin Teodorescu (PSD), Nicolae Banicioiu (PSD), reprezentantul minoritatii rome Nicolae Paun, Dan Radu Rusanu (PNL), Dumitru Dragomir (PRM), Adrian Nastase.De asemenea, cand vine vorba de initiative legislative, presedintele UDMR, Marko Bela, deputatul PD-L Viorel Constantinescu si senatorul PSD Octavian Cozmanca sunt printre alesii cu cele mai putine initiative legislative din ultimii patru ani. Mentionam ca acestia candideaza in aceasta toamna pentru noi mandate de parlamentari.Calculand absenteismul pe partide, cel mai mare absent este PSD, urmat de PRM. Cei mai constiinciosi parlamentariPe primul loc la harnicie in materie de prezenta si de voturi se claseaza liberalul Gheorghe Gabor, cu 3.199 voturi exprimate in plen si un procent de prezenta de 97,6%. Pe locul doi se afla peremistul Iuliu Furo cu 3.140 voturi exprimate in plen si prezenta de 95,8%, iar pe trei pedelistul Claudius Mihail Zaharia cu 3.128 voturi exprimate in plen si prezenta 95,4%. In acest top se mai regasesc: Corneliu Momanu, PD-L, Mircea Pusca, PNL, Mircea Costache, PRM, Gheorghe Dragomir, PNL, Horea Uioreanu, PNL.La Senat, locul 1 la prezenta si vot este adjudecat de catre pedelistul Gheorghe David, care a votat de 3.018 de ori si are o prezenta la vot de 91,5%. Locul doi ii revine liberalului Mario Oprea, cu 2.924 voturi exprimate in plen si o prezenta de 88,6%, iar pe locul trei colegul sau de partid Ioan Corodan, cu 2.869 voturi exprimate in plen si 86,9% prezenta. Printre cei care si-au folosit din plin dreptul de a vota se mai numara peremistul Gheorghe Funar, pe locul patru, cu 86,5% prezenta la vot, colegul sau de partid, Gheorghe Viorel Dumitrescu, pedelistul Mihai Tabuleac, udemeristul Pete Stefan, conservatorul Gavrila Vasilescu sau pedelistul Ivan Cismaru.ConcluziaCulmea ironiei este ca tocmai cei mai populari politicieni, cele mai mediatizate figuri politice sunt si cele mai absente de la luarea deciziilor in Parlament. O alta ironie este faptul ca pe primele pozitii ale topurilor figureaza lideri de partide (Vadim Tudor si Mircea Geoana – n.red.) care acum candideaza pentru un nou mandat. "Acest lucru arata lipsa de respect a partidelor pentru alegatori", este de parere IPP. "Concluziile studiului arata ca vedetele noastre politice, parlamentarii pe care ii vedem mai mult la televizor decat la serviciu (in Parlament) nu sunt un bun exemplu pentru constiinciozitatea cu care alesul trebuie sa actioneze pentru indeplinirea atributiilor. Problema vedetismului in politica cauzeaza disfunctii majore in opinia noastra si de aceea vom fi foarte atenti la urmatorul parlament", incheie IPP.Sursa: 9AM, astaziAutor: Alexandra Grindean
luni, 17 noiembrie 2008
Cred ca Iliescu si-a perdut memoria, sa-i reamintim.
13 iunie
Pe 13 iunie
În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, pe la ora 3-4 am, forţele de ordine au distrus corturile celor aflaţi în Piaţă şi au făcut arestări. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanţi. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaţa Universităţii scandând lozincile: "IMGB face ordine!" şi "Moarte intelectualilor!", "Noi muncim, nu gândim!". Cu toate astea s-au retras şi au defluit spre o altă zonă necunoscută. Pe strada paralelă cu Institutul de Arhitectură două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieţei cu autobuzele din dotarea Poliţiei. La îndemnul unor tineri fără ocupaţie atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au şarjat mulţimea. Aceasta a reacţionat răsturnând un TV de culoare albastră, din rezervorul maşinii a fost furată benzina, cu care s-au confecţionat cocteiluri Molotov. Aceleaşi persoane au rupt pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile. Autobuzele s-au aprins, după eveniment TVR a lansat versiunea oficială că au fost incendiate, a existat o înregistrare a generalului Mihai Chiţac în care acesta dădea ordin ca autobuzele să fie aprinse chiar de Poliţie. În scurtă vreme, nori groşi de fum negru au acoperit Piaţa.
Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanţi şi forţele de poliţie; au fost incendiate autobuzele poliţiei, sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi SRI.La televiziune se citeşte un comunicat al preşedintelui Ion Iliescu, în care se afirmă „Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită”.
În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroşani spre Bucureşti iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucureşti
14 iunie
Str. Academiei
Ajunşi în Gara de Nord la ora 4 dimineata, minerii conduşi de Miron Cozma au fost preluaţi de angajaţi ai SRI şi a altor servicii secrete şi au fost orientaţi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaţa Universităţii, unde au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanţilor, pe platoul din faţa Teatrului Naţional. Imediat au pătruns în incinta Facultăţii de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertăţii de opinie şi au devastat o colecţie unică în Europa de flori de mină şi zăcăminte geologice ca şi sediul Ligii Studenţilor. O soartă asemănătoare au avut şi Facultatea de Litere şi cea de Matematică, dar şi Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroşi profesori au fost bătuţi, între ei se numără şi profesorii de la Litere Gheorghe Brâncuş şi regretatul lingvist Cezar Tabarcea, agresat de nişte indivizi care se aflau în posesia fotografiei sale. În zonă minerii au mai devastat sediile PNŢCD şi ale PNL unde au pretins că au descoperit valută falsă şi arme, şi de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staţie radio şi aparate de birotică. Liderul studenţilor Marian Munteanu a fost bătut şi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scăpat printr-un miracol. Alţi lideri au avut o soartă asemănătoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea română, autointitulată liberă. În câteva ore Bucureştiul era complet pacificat şi haosul a coborât pe străzile unde puterea era deţinută de aceste grupări paramilitare, care colaborau cu Poliţia şi SRI. Toţi intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcaţi cu haine fistichii au fost bătuti, arestaţi, urcaţi în dubele Poliţiei şi interogaţi la o unitate militară din Măgurele.
15 iunie
La orele prânzului minerii au fost urcaţi în autobuze şi transportaţi la complexul expoziţional Romexpo, unde şeful statutului, preşedintele ales recent Ion Iliescu le-a mulţumit pentru acţiunea lor vitejească prin care au salvat democraţia din România. Discursul său a fost întâmpinat cu urale. Imediat după aceasta au fost conduşi la trenurile care îi aşteptau în Gara de Nord, şi transportaţi în Valea Jiului.[1]
Victime
La TVR
Numărul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenţei de la comisiile parlamentare de anchetă, numărul răniţilor este de 746 iar numărul morţilor este de şase: patru morţi prin împuşcare, un decedat în urma unui infarct şi o persoană înjunghiată. Viorel Ene, preşedintele „Asociaţiei Victimelor Mineriadelor”, a declarat că „Există documente, mărturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneşti şi Străuleşti. Cu toate că am afirmat tot timpul că cifra reală a morţilor este de peste 100, nimeni nu ne-a contrazis până în prezent şi nu a existat nici o poziţie oficială împotrivă” [2]
Cauze
Rădăcinile acestor mineriade, limba română este singura limbă din lume în care a fost creat acest cuvânt, care mai apoi a fost tradus în toate limbile planetei, se găsesc în evenimente mai vechi ale istoriei noastre. Se pare că după revolta minerilor din 1977 Valea Jiului a fost permanent supravegheată şi păzită de Securitate, inclusiv prin înlocuirea adevăraţilor mineri cu securişti. Ceauşescu însuşi avea un plan prin care trupele de Apărarea Patriei să contribuie la înăbuşirea Revoluţiei şi le dotase cu bâte şi alte obiecte contondente, dar muncitorii din Timişoara, Braşov nu au putut fi convinşi să ia parte la un asemenea carnagiu, ci dimpotrivă au manifestat pentru libertate. O lovitură asemănătoare fusese administrată partidelor politice din Opoziţie cu prilejul grevei regale în 1947 când sute de studenţi membri ai organizaţiilor de tineret ale PNŢCD şi PNL au fost bătuţi în Piaţa Palatului de muncitori cu bâte aduşi cu camioanele de PCR.
Efecte
În plan intern mineriada din iunie 1990 a reprezentat o perioadă de lipsă a libertăţii presei prin prezentarea unilaterală la unica televiziune din acea vreme(doar din punctul de vedere al puterii FSN ), împiedicarea prin ameninţare a apariţiei ziarului "România Liberă" . Sediile partidelor de opoziţie au fost devastate. Puterea FSN nu a reuşit să genereze probe cu care vreuna din persoanele arestate să fie condamnată în justiţie. Acţionând ca o forţă independentă de stat minerii s-au substituit forţelor de ordine şi implicit au subminat statul, iar consecinţa a fost acţiunea împotriva statului în următoarele 3 mineriade (împotriva guvernului Petre Roman în septembrie 1991 şi a guvernului Radu Vasile în ianuarie 1999 şi februarie 1999). Efectele în plan extern au fost catastrofale, România a fost exclusă de la orice finanţare a organismelor internaţionale, a întrerupt acordul de asistenţă cu FMI. Mii şi mii de tineri au fugit din ţară, au ales libertatea şi s-au refugiat în ţari democratice. Foarte lent, efectele acestea au fost îndepărtate iar încrederea Occidentului, care părea pierdută definitiv, a fost reclădită şi România a devenit membru al NATO şi al Uniunii Europene. Cu toate acestea, deşi au trecut mai mult de 16 ani de la evenimente, dosarul mineriadelor e departe de a fi finalizat, deşi procurorul militar Dan Voinea, cel care se ocupă şi de dosarul revoluţiei din 1989 a promis că până la 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE va fi finalizat şi va începe urmărirea penală a vinovaţilor.
Comentarea evenimentelor de către personalităţi
Istoricul Andrei Pippidi a comparat 14-15 iunie 1990 cu "Noaptea de cristal" din Germania nazistă, cu acţiunile echipelor de "cămaşi negre" ale lui Mussolini, în Italia, şi cu forţele de pararepresiune ale poliţiei legionare din 1940, în România.[1]Andrei Cornea: Alcătuind o „categorie socio-profesională ce aparţine mai degrabă secolului al XIX-lea decât secolului al XXI-lea”, minerii au adâncit, în Romania postcomunistă, schismele sociale, delimitările dintre clase, sporind frustrările şi ranchiunile.[2] În alt articol, Andrei Cornea spune că se poate vorbi despre un pogrom simbolic împotriva studenţilor şi intelectualilor de elită, dar şi asupra ţiganilor, molestaţi şi ei de mineri.[3]Adrian Năstase, numit ministrul Afacerilor de Externe la două săptămâni de la mineriadă, a afirmat că „a trebuit să lucrez mult pentru repararea imaginii României în străinătate”. În legătură cu rolul lui Ion Iliescu în mineriada din 90, Adrian Năstase a spus că această „temă este profund politică” şi că „a fost politizată de-a lungul timpului” şi a adăugat că dosarul mineriadei a fost “reactivat” în perioada în care Emil Constantinescu era preşedinte, în anul 1998. [4]Ion Iliescu vorbind despre scenele „de anarhie şi dezordine“ care au dus la atacul minerilor, după ce la vremea respectiva a denumit „o rebeliune legionară“, ulterior a reformulat „ne aminteşte de rebeliunea legionară [...] şi a fost percepţia multor altora din generaţia mea…”.
Pe 13 iunie
În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, pe la ora 3-4 am, forţele de ordine au distrus corturile celor aflaţi în Piaţă şi au făcut arestări. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanţi. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaţa Universităţii scandând lozincile: "IMGB face ordine!" şi "Moarte intelectualilor!", "Noi muncim, nu gândim!". Cu toate astea s-au retras şi au defluit spre o altă zonă necunoscută. Pe strada paralelă cu Institutul de Arhitectură două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieţei cu autobuzele din dotarea Poliţiei. La îndemnul unor tineri fără ocupaţie atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au şarjat mulţimea. Aceasta a reacţionat răsturnând un TV de culoare albastră, din rezervorul maşinii a fost furată benzina, cu care s-au confecţionat cocteiluri Molotov. Aceleaşi persoane au rupt pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile. Autobuzele s-au aprins, după eveniment TVR a lansat versiunea oficială că au fost incendiate, a existat o înregistrare a generalului Mihai Chiţac în care acesta dădea ordin ca autobuzele să fie aprinse chiar de Poliţie. În scurtă vreme, nori groşi de fum negru au acoperit Piaţa.
Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanţi şi forţele de poliţie; au fost incendiate autobuzele poliţiei, sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi SRI.La televiziune se citeşte un comunicat al preşedintelui Ion Iliescu, în care se afirmă „Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită”.
În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroşani spre Bucureşti iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucureşti
14 iunie
Str. Academiei
Ajunşi în Gara de Nord la ora 4 dimineata, minerii conduşi de Miron Cozma au fost preluaţi de angajaţi ai SRI şi a altor servicii secrete şi au fost orientaţi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaţa Universităţii, unde au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanţilor, pe platoul din faţa Teatrului Naţional. Imediat au pătruns în incinta Facultăţii de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertăţii de opinie şi au devastat o colecţie unică în Europa de flori de mină şi zăcăminte geologice ca şi sediul Ligii Studenţilor. O soartă asemănătoare au avut şi Facultatea de Litere şi cea de Matematică, dar şi Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroşi profesori au fost bătuţi, între ei se numără şi profesorii de la Litere Gheorghe Brâncuş şi regretatul lingvist Cezar Tabarcea, agresat de nişte indivizi care se aflau în posesia fotografiei sale. În zonă minerii au mai devastat sediile PNŢCD şi ale PNL unde au pretins că au descoperit valută falsă şi arme, şi de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staţie radio şi aparate de birotică. Liderul studenţilor Marian Munteanu a fost bătut şi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scăpat printr-un miracol. Alţi lideri au avut o soartă asemănătoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea română, autointitulată liberă. În câteva ore Bucureştiul era complet pacificat şi haosul a coborât pe străzile unde puterea era deţinută de aceste grupări paramilitare, care colaborau cu Poliţia şi SRI. Toţi intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcaţi cu haine fistichii au fost bătuti, arestaţi, urcaţi în dubele Poliţiei şi interogaţi la o unitate militară din Măgurele.
15 iunie
La orele prânzului minerii au fost urcaţi în autobuze şi transportaţi la complexul expoziţional Romexpo, unde şeful statutului, preşedintele ales recent Ion Iliescu le-a mulţumit pentru acţiunea lor vitejească prin care au salvat democraţia din România. Discursul său a fost întâmpinat cu urale. Imediat după aceasta au fost conduşi la trenurile care îi aşteptau în Gara de Nord, şi transportaţi în Valea Jiului.[1]
Victime
La TVR
Numărul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenţei de la comisiile parlamentare de anchetă, numărul răniţilor este de 746 iar numărul morţilor este de şase: patru morţi prin împuşcare, un decedat în urma unui infarct şi o persoană înjunghiată. Viorel Ene, preşedintele „Asociaţiei Victimelor Mineriadelor”, a declarat că „Există documente, mărturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneşti şi Străuleşti. Cu toate că am afirmat tot timpul că cifra reală a morţilor este de peste 100, nimeni nu ne-a contrazis până în prezent şi nu a existat nici o poziţie oficială împotrivă” [2]
Cauze
Rădăcinile acestor mineriade, limba română este singura limbă din lume în care a fost creat acest cuvânt, care mai apoi a fost tradus în toate limbile planetei, se găsesc în evenimente mai vechi ale istoriei noastre. Se pare că după revolta minerilor din 1977 Valea Jiului a fost permanent supravegheată şi păzită de Securitate, inclusiv prin înlocuirea adevăraţilor mineri cu securişti. Ceauşescu însuşi avea un plan prin care trupele de Apărarea Patriei să contribuie la înăbuşirea Revoluţiei şi le dotase cu bâte şi alte obiecte contondente, dar muncitorii din Timişoara, Braşov nu au putut fi convinşi să ia parte la un asemenea carnagiu, ci dimpotrivă au manifestat pentru libertate. O lovitură asemănătoare fusese administrată partidelor politice din Opoziţie cu prilejul grevei regale în 1947 când sute de studenţi membri ai organizaţiilor de tineret ale PNŢCD şi PNL au fost bătuţi în Piaţa Palatului de muncitori cu bâte aduşi cu camioanele de PCR.
Efecte
În plan intern mineriada din iunie 1990 a reprezentat o perioadă de lipsă a libertăţii presei prin prezentarea unilaterală la unica televiziune din acea vreme(doar din punctul de vedere al puterii FSN ), împiedicarea prin ameninţare a apariţiei ziarului "România Liberă" . Sediile partidelor de opoziţie au fost devastate. Puterea FSN nu a reuşit să genereze probe cu care vreuna din persoanele arestate să fie condamnată în justiţie. Acţionând ca o forţă independentă de stat minerii s-au substituit forţelor de ordine şi implicit au subminat statul, iar consecinţa a fost acţiunea împotriva statului în următoarele 3 mineriade (împotriva guvernului Petre Roman în septembrie 1991 şi a guvernului Radu Vasile în ianuarie 1999 şi februarie 1999). Efectele în plan extern au fost catastrofale, România a fost exclusă de la orice finanţare a organismelor internaţionale, a întrerupt acordul de asistenţă cu FMI. Mii şi mii de tineri au fugit din ţară, au ales libertatea şi s-au refugiat în ţari democratice. Foarte lent, efectele acestea au fost îndepărtate iar încrederea Occidentului, care părea pierdută definitiv, a fost reclădită şi România a devenit membru al NATO şi al Uniunii Europene. Cu toate acestea, deşi au trecut mai mult de 16 ani de la evenimente, dosarul mineriadelor e departe de a fi finalizat, deşi procurorul militar Dan Voinea, cel care se ocupă şi de dosarul revoluţiei din 1989 a promis că până la 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE va fi finalizat şi va începe urmărirea penală a vinovaţilor.
Comentarea evenimentelor de către personalităţi
Istoricul Andrei Pippidi a comparat 14-15 iunie 1990 cu "Noaptea de cristal" din Germania nazistă, cu acţiunile echipelor de "cămaşi negre" ale lui Mussolini, în Italia, şi cu forţele de pararepresiune ale poliţiei legionare din 1940, în România.[1]Andrei Cornea: Alcătuind o „categorie socio-profesională ce aparţine mai degrabă secolului al XIX-lea decât secolului al XXI-lea”, minerii au adâncit, în Romania postcomunistă, schismele sociale, delimitările dintre clase, sporind frustrările şi ranchiunile.[2] În alt articol, Andrei Cornea spune că se poate vorbi despre un pogrom simbolic împotriva studenţilor şi intelectualilor de elită, dar şi asupra ţiganilor, molestaţi şi ei de mineri.[3]Adrian Năstase, numit ministrul Afacerilor de Externe la două săptămâni de la mineriadă, a afirmat că „a trebuit să lucrez mult pentru repararea imaginii României în străinătate”. În legătură cu rolul lui Ion Iliescu în mineriada din 90, Adrian Năstase a spus că această „temă este profund politică” şi că „a fost politizată de-a lungul timpului” şi a adăugat că dosarul mineriadei a fost “reactivat” în perioada în care Emil Constantinescu era preşedinte, în anul 1998. [4]Ion Iliescu vorbind despre scenele „de anarhie şi dezordine“ care au dus la atacul minerilor, după ce la vremea respectiva a denumit „o rebeliune legionară“, ulterior a reformulat „ne aminteşte de rebeliunea legionară [...] şi a fost percepţia multor altora din generaţia mea…”.
Nu au fost minerii in Bucuresti, ci Iliescu multiplicat.
Fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu le-a spus minerilor din Valea Jiului, vineri, in timpul unui turneu electoral, ca nu ei sunt vinovati pentru violentele din 1990 si ca a fost vorba despre o "actiune marsava, diversionista, de diabolizare a minerilor" care a "stricat imaginea" intregii tari.
"Nu minerii au promovat violenta in Romania in 1990. Ei nu au fost in 12 ianuarie, nu au fost pe 28 ianuarie cand demonstratiile organizate de liberali si taranisti s-au soldat cu atacarea guvernului si a CFSN-ului, au aruncat cu sticle incendiare la parterul cladirilor. Eu ii invitasem la dialog si am iesit pe post si le-am spus sa isi potoleasca brutele. Nu am mai putut. In 18 februarie, grupuri de vandali au devastat cladirea Guvernului. Nu minerii au fost in Targu Mures cand au fost confruntarile acestea, nu minerii au facut Piata Universitatii, nu au propagat ura in plina campanie electorala. Nu minerii au fost pe 13 iunie in Bucuresti, cand grupe anarhice de vandali au devastat cladirea Politiei, ministerului de Interne, televiziunea nationala si au creat panica. E o prezentare a realitatii deformate de atunci”, a spus Iliescu.Ion Iliescu a facut, vineri, o vizita in Valea Jiului pentru a-i sustine pe candidatii PSD la alegerile de la sfarsitul acestei luni. La mitingul organizat de simpatizantii PSD in municipiul Lupeni au participat circa 200 de oameni, in principal membri de partid. Pentru a preintampina eventuale conflicte, la Lupeni au fost detasate forte impresionante de ordine.Fostul presedinte a coborat din masina pentru a sta de vorba cu multimea mai multe zeci de minute. El a evitat sa raspunda intrebarilor privind acuzatiile formulate de Miron Cozma, despre care a spus ca este un om vanitos, care se si vedea prim-ministru. "Acest lucru i-a stricat lui si imaginii. El a avut, intr-adevar, niste comportamente si a compromis din acest punct de vedere imaginea minerilor. Insa a fost o actiune marsava, diversionista, de diabolizare a minerilor. Cui i-a slujit asa ceva? Nu numai Vaii Jiului i-a stricat, ci imaginii intregii tari. Dar asta este lupta politica!”, a afirmat Ion Iliescu .Fostul lider al minerilor, Miron Cozma, a spus, intr-un interviu la Realitatea TV, ca Ion Iliescu l-ar fi gratiat in 2004 pentru a-i cumpara tacerea si a sustinut ca nu a semnat cererile de gratiere ale fostului presedinte pe care l-a caracterizat drept "nomenclaturist" si "comunist".Potrivit rezolutiei de neincepere a urmaririi penale data lui Ion Iliescu, procurorii il considera vinovat pe Ion Iliescu de eliberarea in forta a Pietei Universitatii pe 13 iunie 1990, dar sustin ca decesele pentru care fostul presedinte a fost acuzat s-au produs dupa evacuarea manifestantilor si in alte zone.In acelasi document, procurorii confirma ca fostul sef al statului este cel care a luat decizia de eliberare a Pietei Universitatii, intr-o sedinta restransa la sediul Guvernului la data de 11 iunie 1990. Totusi, sustin procurorii in rezolutie, eliberarea Pietei a fost facuta "fara a se inregistra evenimente", cu toate ca au fost retinute de fortele de ordine 263 de persoane.Anchetatorii motiveaza, astfel, de ce nu l-au pus sub invinuire pe fostul sef al statului in dosarul care s-a cercetat moartea a patru demonstranti si ranirea altor trei in noaptea de 13 - 14 iunie 1990. Potrivit acestora, a existat la acea data o initiativa a lui Ion Iliescu de a elibera Piata Universitatii, initiativa materializata in elaborarea unui plan de actiune. Planul a fost pus in aplicare in dimineata zilei de 13 iunie, iar evenimentele ulterioare, in urma carora manifestantii au atacat sediul Ministerului de Interne, nu au facut obiectul planului de actiune pus la cale de Iliescu, afirma procurorii. “Raportat la cele doua intervale de timp, in cadrul carora au fost ucise cele patru persoane si ranite celelalte trei, s-a constatat faptul ca, de fiecare data, a fost vorba de o initiativa personala, ce a apartinut militarilor care au participat la aceste evenimente, in ceea ce priveste deschiderea focului cu munitie de razboi asupra manifestantilor”, se arata in rezolutie. Procurorii mentioneaza ca cele patru persoane au decedat in alte zone decat Piata Universitatii, respectiv in zona magazinului Romarta Copiilor si in fata sediului Ministerului de Interne, iar planul era conceput exclusiv pentru Piata Universitatii.Potrivit anchetatorilor, Iliescu ar fi dat ordin sa se foloseasca gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestantilor pe 13-14 iunie 1990. “In ceea ce priveste evenimentele in care au fost implicati militarii in zona magazinului “Romarta Copiilor”, singura implicare a Presedintelui Romaniei a fost aceea ca a solicitat sefului de Stat Major al Armatei sprijin in vederea apararii institutiilor fundamentale ale statului. In cadrul acestei interventii, Presedintele Romaniei a cerut ca fortele de ordine sa foloseasca gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestantilor, ceea ce nu poate avea ca urmare moartea prin impuscare a vreunei persoane”, se mai arata in rezolutie.Parchetul General a dispus, pe 10 octombrie, neinceperea urmaririi penale fata de Ion Iliescu il legatura cu decesul a patru persoane si ranirea altor trei prin impuscare in ziua de 13 si in noaptea de13-14 iunie 1990.Sursa: 9AM, astazi
"Nu minerii au promovat violenta in Romania in 1990. Ei nu au fost in 12 ianuarie, nu au fost pe 28 ianuarie cand demonstratiile organizate de liberali si taranisti s-au soldat cu atacarea guvernului si a CFSN-ului, au aruncat cu sticle incendiare la parterul cladirilor. Eu ii invitasem la dialog si am iesit pe post si le-am spus sa isi potoleasca brutele. Nu am mai putut. In 18 februarie, grupuri de vandali au devastat cladirea Guvernului. Nu minerii au fost in Targu Mures cand au fost confruntarile acestea, nu minerii au facut Piata Universitatii, nu au propagat ura in plina campanie electorala. Nu minerii au fost pe 13 iunie in Bucuresti, cand grupe anarhice de vandali au devastat cladirea Politiei, ministerului de Interne, televiziunea nationala si au creat panica. E o prezentare a realitatii deformate de atunci”, a spus Iliescu.Ion Iliescu a facut, vineri, o vizita in Valea Jiului pentru a-i sustine pe candidatii PSD la alegerile de la sfarsitul acestei luni. La mitingul organizat de simpatizantii PSD in municipiul Lupeni au participat circa 200 de oameni, in principal membri de partid. Pentru a preintampina eventuale conflicte, la Lupeni au fost detasate forte impresionante de ordine.Fostul presedinte a coborat din masina pentru a sta de vorba cu multimea mai multe zeci de minute. El a evitat sa raspunda intrebarilor privind acuzatiile formulate de Miron Cozma, despre care a spus ca este un om vanitos, care se si vedea prim-ministru. "Acest lucru i-a stricat lui si imaginii. El a avut, intr-adevar, niste comportamente si a compromis din acest punct de vedere imaginea minerilor. Insa a fost o actiune marsava, diversionista, de diabolizare a minerilor. Cui i-a slujit asa ceva? Nu numai Vaii Jiului i-a stricat, ci imaginii intregii tari. Dar asta este lupta politica!”, a afirmat Ion Iliescu .Fostul lider al minerilor, Miron Cozma, a spus, intr-un interviu la Realitatea TV, ca Ion Iliescu l-ar fi gratiat in 2004 pentru a-i cumpara tacerea si a sustinut ca nu a semnat cererile de gratiere ale fostului presedinte pe care l-a caracterizat drept "nomenclaturist" si "comunist".Potrivit rezolutiei de neincepere a urmaririi penale data lui Ion Iliescu, procurorii il considera vinovat pe Ion Iliescu de eliberarea in forta a Pietei Universitatii pe 13 iunie 1990, dar sustin ca decesele pentru care fostul presedinte a fost acuzat s-au produs dupa evacuarea manifestantilor si in alte zone.In acelasi document, procurorii confirma ca fostul sef al statului este cel care a luat decizia de eliberare a Pietei Universitatii, intr-o sedinta restransa la sediul Guvernului la data de 11 iunie 1990. Totusi, sustin procurorii in rezolutie, eliberarea Pietei a fost facuta "fara a se inregistra evenimente", cu toate ca au fost retinute de fortele de ordine 263 de persoane.Anchetatorii motiveaza, astfel, de ce nu l-au pus sub invinuire pe fostul sef al statului in dosarul care s-a cercetat moartea a patru demonstranti si ranirea altor trei in noaptea de 13 - 14 iunie 1990. Potrivit acestora, a existat la acea data o initiativa a lui Ion Iliescu de a elibera Piata Universitatii, initiativa materializata in elaborarea unui plan de actiune. Planul a fost pus in aplicare in dimineata zilei de 13 iunie, iar evenimentele ulterioare, in urma carora manifestantii au atacat sediul Ministerului de Interne, nu au facut obiectul planului de actiune pus la cale de Iliescu, afirma procurorii. “Raportat la cele doua intervale de timp, in cadrul carora au fost ucise cele patru persoane si ranite celelalte trei, s-a constatat faptul ca, de fiecare data, a fost vorba de o initiativa personala, ce a apartinut militarilor care au participat la aceste evenimente, in ceea ce priveste deschiderea focului cu munitie de razboi asupra manifestantilor”, se arata in rezolutie. Procurorii mentioneaza ca cele patru persoane au decedat in alte zone decat Piata Universitatii, respectiv in zona magazinului Romarta Copiilor si in fata sediului Ministerului de Interne, iar planul era conceput exclusiv pentru Piata Universitatii.Potrivit anchetatorilor, Iliescu ar fi dat ordin sa se foloseasca gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestantilor pe 13-14 iunie 1990. “In ceea ce priveste evenimentele in care au fost implicati militarii in zona magazinului “Romarta Copiilor”, singura implicare a Presedintelui Romaniei a fost aceea ca a solicitat sefului de Stat Major al Armatei sprijin in vederea apararii institutiilor fundamentale ale statului. In cadrul acestei interventii, Presedintele Romaniei a cerut ca fortele de ordine sa foloseasca gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestantilor, ceea ce nu poate avea ca urmare moartea prin impuscare a vreunei persoane”, se mai arata in rezolutie.Parchetul General a dispus, pe 10 octombrie, neinceperea urmaririi penale fata de Ion Iliescu il legatura cu decesul a patru persoane si ranirea altor trei prin impuscare in ziua de 13 si in noaptea de13-14 iunie 1990.Sursa: 9AM, astazi
vineri, 14 noiembrie 2008
Mafia romaneasca
Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi. Este o iniţiativă inspirată din experienţa Coaliţiei pentru un Parlament Curat, de acum patru ani. Ele şi-au propus să valorifice ocazia pe care o oferă acum votul uninominal pentru a opri accesul în Parlament unor persoane pentru care calitatea de deputat sau senator este folosită ca scut faţă de aplicarea legii, ori ca platformă de trafic de influenţă sau este, pur şi simplu, produsul oportunismului politic. Lectura acestei liste va fi o palpitantă călătorie în lumea mătuşicilor/mamelor/soţiilor cu spectaculoase succese în afaceri în perioada în care nepoţii/ soţii/fii au ocupat funcţii publice; veţi avea tovarăşi de drum neobosiţi călători prin partide şi oameni de afaceri care şi-au depăşit condiţia de interlopi care fură mărunţiş de la public, ca să se îmbogăţească din afaceri cu bani publici.
Autorii listei candidaţilor dubioşi sunt, mai întâi, foarte mulţi ziarişti care, de-a lungul anilor, au investigat cazuri de corupţie şi faptele neortodoxe ale politicienilor; rapoartele lor au fost selectate de aproximativ 40 de jurnalişti de investigaţii, care au păstrat doar acele informaţii care erau consistent documentate; a existat câte un responsabil de listă pentru fiecare judeţ; documentaţia a fost expediată, apoi, către echipa de sinteză, de unde a fost retrimisă unor organizaţii neguvernamentale din aceleaşi judeţe, pentru o contravalidare; în final, echipa de sinteză a eliminat informaţiile insuficient de convingător documentate, a completat lacunele de informare şi a redactat forma finală a listei. Acest mecanism a fost organizat la iniţiativa Agenţiei de Monitorizare a Presei „Active Watch“ (AMP), Asociaţiei Pro Democraţia (APD) şi Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţii (CRJI). Cei 40 de jurnalişti responsabili de judeţe au fost selecţionaţi dintre colaboratorii cu experienţă ai organizaţiilor din coaliţie (mulţi sunt membri CRJI), fiind selecţionaţi după criteriul profesionalismului şi integrităţii. Ei au lucrat sub protecţia anonimatului. A fost nevoie de această precauţie pentru a-i feri de eventuale presiuni fie din partea candidaţilor, fie din partea instituţiei media la care sunt angajaţi, ştiut fiind faptul că independenţa instituţiilor media este pasăre tot mai rară. Instrumentul de monitorizare a informaţiilor despre candidaţi a fost o variantă adaptată a metodei cu care s-a operat în 2004, în acţiunea Coaliţiei pentru un Parlament Curat. Faptele relatate în presă au fost „citite“ din perspectiva a patru parametri: 1) migrator - un candidat care s-a mutat, la iniţiativa lui, în cel puţin trei partide. Nu au fost, aşadar, luate în calcul schimbările de culoare politică produse de alianţe sau asimilarea unor partide; 2) fost lucrător sau colaborator al Securităţii – nu am mai folosit sintagma „poliţie politică“ pentru că ea a creat o controversă soldată cu decizia de neconstituţionalitate a legii CNSAS, ci definiţiile aflate acum în legea de funcţionare a instituţiei; 3) conflictul de interese – acest parametru îşi propune să surprindă fapte de corupţie; el se aplică numai funcţionarilor publici, dar l-am folosit cu succes şi în cazul candidaţilor care provin din mediul privat dar care au făcut afaceri cu instituţii publice, valorificând conflictul de interese în care se aflau partenerii (complicii) lor din domeniul public. 4) avere insuficient justificată – mulţi dintre candidaţii care au ocupat deja funcţii publice au declaraţiile de avere accesibile; am reamintit alegătorilor cam cât s-au îmbogăţit candidaţii în perioada în care au ocupat funcţii publice; stratagema „mătuşica“ ne-a obligat să publicăm, acolo unde a fost posibil, şi informaţii despre averea aparţinătorilor apropiaţi ai candidaţilor.În sfârşit, în cazul în care ne-am întâlnit cu clienţi pe care i-a tratat şi Coaliţia pentru un Parlament Curat, în urmă cu 4 ani, am preluat ca atare şi informaţia din listele de atunci. Riscurile coaliţiilor pentru parlamente curate sunt, îndeobşte, comparabile cu riscurile pe care le înfruntă, zi de zi, jurnalistul. În 2004, cele 12 organizaţii (între care şi AMP şi APD) mobilizate la iniţiativa Alinei Mungiu, preşedinta Societăţii Academice Române, au fost acţionate în instanţă de mai mult de 15 dintre candidaţii care s-au considerat nedreptăţiţi de ceea ce se scria despre dânşii în liste. Atunci au fost câştigate toate procesele (avocatul Dan Mihai, de la APADOR CH, a supervizat textele încă din etapa redactării). Îmi amintesc cu plăcere că fost nevoie ca, pentru achitarea cheltuielilor de judecată, să fie executat însuşi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu.Cum se consumă listaSe recomandă doze judicioase. Pentru a vă feri de abuzuri, vom publica lista în trei reprize. În acest scop, am segmentat-o după două criterii: unul geografic şi unul instituţional. Vom publica mai întâi candidaţii pentru Camera Deputaţilor din jumătatea de vest a României, apoi pe cei din jumătatea de est şi, în sfârşit, candidaţii pentru Senat din toată ţara. A fost nevoie de această eşalonare pentru că numărul celor pe care ziariştii i-au identificat ca dubioşi este mai mare decât acum patru ani. Ritmul de publicare va fi săptămânal. Şi acum vă invităm la felul întâi: 136 de micro-CV-uri care să vă ajute să înţelegeţi buletinul de vot.
LISTA CANDIDAŢILOR PĂTAŢI
Hoţie, turnătorie şi traseism să fie, dar să ştim şi noi!
14 Noi 2008 Mircea Toma 0 comentarii
Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi.
Judeţul Alba
14 Noi 2008 0 comentarii
Teodor Atanasiu (PNL), Vasile Emilian Cutean (PSD), Nicolae Popa (PNL), Radu Eugeniu Coclici (PSD) şi Cosmin Covaciu (PNL)..
Judeţul Arad
14 Noi 2008 0 comentarii
Vasile Dănuţ Ungureanu (PSD), Ioan Biriş (PSD), Mihăiţă Calimente (PNL), Gheorghe Feies (PD-L), Nicoară Creţ (PRM) şi Alexandru Tiberiu Dekany (PNL)..
Judeţul Bihor
14 Noi 2008 0 comentarii
Lakatos Peter (UDMR), Ştefan Seremi (PD-L), Mihai Bar (PSD), Gheorghe Sârb (PD-L), Mircea Matei (PD-L), Gheorghe Sârb (PD-L) şi Octavian Bot (PD-L)..
Judeţul Bistriţa Năsăud
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Nelu Botiş (PD-L), Ioan Turc (PNL), Ioan Aurel Rus (PRM) şi Ioan Oltean (PD-L)..
Judeţul Braşov
14 Noi 2008 0 comentarii
Cristian Stănescu (PRM), Ioan Barbuti (PSD), Constantin Niţă (PSD), Ion Gonţea (PD-L), Attila Kovacs (UDMR), Ioan Adam (PSD) şi Ioan Dumitru Puchianu (PNL)..
Judeţul Caraş Severin
14 Noi 2008 0 comentarii
Ilie Mustăcilă (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Ioan Tabugan (PNL), Eremia Breşneni (PNG-CD), Marius Iriza (PRM), Ilie Cristescu (PNG-CD), Ioan Ion (PD-L) şi Valentin Rusu (PD-L)..
Judeţul Cluj
14 Noi 2008 0 comentarii
Adrian Gurzău (PD-L), Boros Janos (UDMR), Vasile Filip Soporan (PSD), Daniel Buda (PD-L), Petru Călian (PD-L), Avram-Marius Gal (PNL), Minodora Luca (PD-L), Dan Brudaşcu (PRM) şi Teodor Pop Puşcaş (PSD)..
Judeţul Dolj
14 Noi 2008 1 comentarii
Mihai Lupoi (PNL), Stelian Voinea (PD-L), Maria Schütz (PSD), Gheorghe Daniliuc (PNG-CD), Victor Odolbaşa (PNG-CD), Constantin Dily Şerbănoiu (PRM), Valeriu Zgonea (PSD), Ion Călin (PSD), Mihai Voicu (PNL), Petre Petrescu (PSD) şi Viorel Lis (PRM)..
Judeţul Gorj
14 Noi 2008 1 comentarii
Scarlat Iriza (PSD), Mugurel Surupăceanu (PSD), Severus Constantin Militaru (PD-L), Victor Ponta (PSD), Eugen Vîlceanu (PSD), Vasile Popeangă (PSD), Adrian Gorun (PD-L), Mihai Cosmin Popescu (PD-L), Marcu Tudor (PRM), Corneliu Vişoianu (PD-L), Pantelimon Manta (PNL), Gheorghe Mitescu (PD-L), Matei Nădrag (PNL) şi Dan Ilie Morega (PNL)..
Judeţele Harghita şi Covasna
14 Noi 2008 1 comentarii
Hodgyai Geza - deputat UDMR, Borbely Laszlo - deputat UDMR, Kelemen Hunor - deputat UDMR, Verestoy Attila - senator UDMR şi alte concentrări ale proprietăţii UDMR şi ale administraţiei locale asupra mass media de limbă maghiară.
Judeţul Hunedoara
14 Noi 2008 0 comentarii
Tiberiu-Ioan Balint (PNL), Mihail Nicolae Rudeanu (PSD+PC), Ioan Timiş (PNL) şi Cornel Cristian Resmeriţă (PSD+PC).
Judeţul Maramureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Nicolae Bud (PD-L), Gheorghe Zoicaş (PSD), Vasile Bodnar (PD-L), Alexandru Cosma (PSD), Cătălin Cherecheş (PSD), Emil Ambruş (PNG-CD), Augustin Chira (PPPS) şi Dumitru Morhan (independent)..
Judeţul Mehedinţi
14 Noi 2008 0 comentarii
Mihai Demian (PSD), Tudor Paul (PNL), Doiniţa Mariana Chircu (PD-L), Vasile Burcu (PRM), Cristian Cazanacli (independent) şi Eugen Nicolicea (PSD)..
Judeţul Mureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Valentin Precup (PSD+PC), Borbely Laszlo (UDMR), Alexandru Petru Frătean (PSD+PC), Ştefan Someşan (PSD+PC), Teodor Giurgea (PD-L), Doru Oprişcan (PD-L), Ovidiu Vasu (PD-L), Vasile Cornea (PD-L), Niculae Havrileţ (PNL), Ciprian Dobre (PNL) şi Adrian Gherca (PNL)..
Judeţul Olt
14 Noi 2008 0 comentarii
Renică Diaconescu (PSD+PC), Marin Bobeş (PSD), Valeriu Andrei Steriu (PSD+PC), Gigel Sorinel Ştirbu (PNL), Mircea Dumitru Gheorghe Coşea (PD-L), Marin Ionică (PD-L) şi Dumitru Dragomir (PRM)..
Judeţul Satu Mare
14 Noi 2008 0 comentarii
Gheorghe Ciocan (PSD+PC), Rudolf Riedl (UDMR) şi Viorel Pop (PSD+PC)..
Judeţul Sălaj
14 Noi 2008 0 comentarii
Filonaş Chiş (PSD+PC), Ionel Ciunt (PSD+PC), Petru Buboi (PNG-CD), Gheorghe Mirel Talos (PNL) şi Stan Petru (PRM)..
Judeţul Sibiu
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Cindrea (PSD+PC), Mircea Vasile Cazan (PNL), Mircea Silvestru Lup (PSD+PC), Ilie Stoica (PNL), Eugen Mitea (PNL) şi Alexandru Tomaşevschi (Partidul Verde)..
Judeţul Vîlcea
14 Noi 2008 0 comentarii
Cătălin Harnagea (PNL), Ion Nicolae (PNL), Svetlana Preoteasa (PNL), Sorin Ghiţă (PSD), Vasile Bleotu (PSD), Sorin Zamfirescu (PD-L), Dumitru Stancu (PD-L), George Brânzan (PD-L), Dumitru Avram (PRM), Tiberiu Vladislav (PRM) şi Adrian Sandu (PNG-CD)..
Am lansat "pătaţii" la apa campaniei electorale! (VIDEO)
13 Noi 2008 Biroul de Investigatii 3 comentarii
Doamnelor şi domnilor alegători, nu vă faceţi griji că în cabina de vot veţi fi singure şi singuri cu uninominalii de la alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie..
Sursa: Academia Catavencu
Autorii listei candidaţilor dubioşi sunt, mai întâi, foarte mulţi ziarişti care, de-a lungul anilor, au investigat cazuri de corupţie şi faptele neortodoxe ale politicienilor; rapoartele lor au fost selectate de aproximativ 40 de jurnalişti de investigaţii, care au păstrat doar acele informaţii care erau consistent documentate; a existat câte un responsabil de listă pentru fiecare judeţ; documentaţia a fost expediată, apoi, către echipa de sinteză, de unde a fost retrimisă unor organizaţii neguvernamentale din aceleaşi judeţe, pentru o contravalidare; în final, echipa de sinteză a eliminat informaţiile insuficient de convingător documentate, a completat lacunele de informare şi a redactat forma finală a listei. Acest mecanism a fost organizat la iniţiativa Agenţiei de Monitorizare a Presei „Active Watch“ (AMP), Asociaţiei Pro Democraţia (APD) şi Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţii (CRJI). Cei 40 de jurnalişti responsabili de judeţe au fost selecţionaţi dintre colaboratorii cu experienţă ai organizaţiilor din coaliţie (mulţi sunt membri CRJI), fiind selecţionaţi după criteriul profesionalismului şi integrităţii. Ei au lucrat sub protecţia anonimatului. A fost nevoie de această precauţie pentru a-i feri de eventuale presiuni fie din partea candidaţilor, fie din partea instituţiei media la care sunt angajaţi, ştiut fiind faptul că independenţa instituţiilor media este pasăre tot mai rară. Instrumentul de monitorizare a informaţiilor despre candidaţi a fost o variantă adaptată a metodei cu care s-a operat în 2004, în acţiunea Coaliţiei pentru un Parlament Curat. Faptele relatate în presă au fost „citite“ din perspectiva a patru parametri: 1) migrator - un candidat care s-a mutat, la iniţiativa lui, în cel puţin trei partide. Nu au fost, aşadar, luate în calcul schimbările de culoare politică produse de alianţe sau asimilarea unor partide; 2) fost lucrător sau colaborator al Securităţii – nu am mai folosit sintagma „poliţie politică“ pentru că ea a creat o controversă soldată cu decizia de neconstituţionalitate a legii CNSAS, ci definiţiile aflate acum în legea de funcţionare a instituţiei; 3) conflictul de interese – acest parametru îşi propune să surprindă fapte de corupţie; el se aplică numai funcţionarilor publici, dar l-am folosit cu succes şi în cazul candidaţilor care provin din mediul privat dar care au făcut afaceri cu instituţii publice, valorificând conflictul de interese în care se aflau partenerii (complicii) lor din domeniul public. 4) avere insuficient justificată – mulţi dintre candidaţii care au ocupat deja funcţii publice au declaraţiile de avere accesibile; am reamintit alegătorilor cam cât s-au îmbogăţit candidaţii în perioada în care au ocupat funcţii publice; stratagema „mătuşica“ ne-a obligat să publicăm, acolo unde a fost posibil, şi informaţii despre averea aparţinătorilor apropiaţi ai candidaţilor.În sfârşit, în cazul în care ne-am întâlnit cu clienţi pe care i-a tratat şi Coaliţia pentru un Parlament Curat, în urmă cu 4 ani, am preluat ca atare şi informaţia din listele de atunci. Riscurile coaliţiilor pentru parlamente curate sunt, îndeobşte, comparabile cu riscurile pe care le înfruntă, zi de zi, jurnalistul. În 2004, cele 12 organizaţii (între care şi AMP şi APD) mobilizate la iniţiativa Alinei Mungiu, preşedinta Societăţii Academice Române, au fost acţionate în instanţă de mai mult de 15 dintre candidaţii care s-au considerat nedreptăţiţi de ceea ce se scria despre dânşii în liste. Atunci au fost câştigate toate procesele (avocatul Dan Mihai, de la APADOR CH, a supervizat textele încă din etapa redactării). Îmi amintesc cu plăcere că fost nevoie ca, pentru achitarea cheltuielilor de judecată, să fie executat însuşi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu.Cum se consumă listaSe recomandă doze judicioase. Pentru a vă feri de abuzuri, vom publica lista în trei reprize. În acest scop, am segmentat-o după două criterii: unul geografic şi unul instituţional. Vom publica mai întâi candidaţii pentru Camera Deputaţilor din jumătatea de vest a României, apoi pe cei din jumătatea de est şi, în sfârşit, candidaţii pentru Senat din toată ţara. A fost nevoie de această eşalonare pentru că numărul celor pe care ziariştii i-au identificat ca dubioşi este mai mare decât acum patru ani. Ritmul de publicare va fi săptămânal. Şi acum vă invităm la felul întâi: 136 de micro-CV-uri care să vă ajute să înţelegeţi buletinul de vot.
LISTA CANDIDAŢILOR PĂTAŢI
Hoţie, turnătorie şi traseism să fie, dar să ştim şi noi!
14 Noi 2008 Mircea Toma 0 comentarii
Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi.
Judeţul Alba
14 Noi 2008 0 comentarii
Teodor Atanasiu (PNL), Vasile Emilian Cutean (PSD), Nicolae Popa (PNL), Radu Eugeniu Coclici (PSD) şi Cosmin Covaciu (PNL)..
Judeţul Arad
14 Noi 2008 0 comentarii
Vasile Dănuţ Ungureanu (PSD), Ioan Biriş (PSD), Mihăiţă Calimente (PNL), Gheorghe Feies (PD-L), Nicoară Creţ (PRM) şi Alexandru Tiberiu Dekany (PNL)..
Judeţul Bihor
14 Noi 2008 0 comentarii
Lakatos Peter (UDMR), Ştefan Seremi (PD-L), Mihai Bar (PSD), Gheorghe Sârb (PD-L), Mircea Matei (PD-L), Gheorghe Sârb (PD-L) şi Octavian Bot (PD-L)..
Judeţul Bistriţa Năsăud
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Nelu Botiş (PD-L), Ioan Turc (PNL), Ioan Aurel Rus (PRM) şi Ioan Oltean (PD-L)..
Judeţul Braşov
14 Noi 2008 0 comentarii
Cristian Stănescu (PRM), Ioan Barbuti (PSD), Constantin Niţă (PSD), Ion Gonţea (PD-L), Attila Kovacs (UDMR), Ioan Adam (PSD) şi Ioan Dumitru Puchianu (PNL)..
Judeţul Caraş Severin
14 Noi 2008 0 comentarii
Ilie Mustăcilă (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Ioan Tabugan (PNL), Eremia Breşneni (PNG-CD), Marius Iriza (PRM), Ilie Cristescu (PNG-CD), Ioan Ion (PD-L) şi Valentin Rusu (PD-L)..
Judeţul Cluj
14 Noi 2008 0 comentarii
Adrian Gurzău (PD-L), Boros Janos (UDMR), Vasile Filip Soporan (PSD), Daniel Buda (PD-L), Petru Călian (PD-L), Avram-Marius Gal (PNL), Minodora Luca (PD-L), Dan Brudaşcu (PRM) şi Teodor Pop Puşcaş (PSD)..
Judeţul Dolj
14 Noi 2008 1 comentarii
Mihai Lupoi (PNL), Stelian Voinea (PD-L), Maria Schütz (PSD), Gheorghe Daniliuc (PNG-CD), Victor Odolbaşa (PNG-CD), Constantin Dily Şerbănoiu (PRM), Valeriu Zgonea (PSD), Ion Călin (PSD), Mihai Voicu (PNL), Petre Petrescu (PSD) şi Viorel Lis (PRM)..
Judeţul Gorj
14 Noi 2008 1 comentarii
Scarlat Iriza (PSD), Mugurel Surupăceanu (PSD), Severus Constantin Militaru (PD-L), Victor Ponta (PSD), Eugen Vîlceanu (PSD), Vasile Popeangă (PSD), Adrian Gorun (PD-L), Mihai Cosmin Popescu (PD-L), Marcu Tudor (PRM), Corneliu Vişoianu (PD-L), Pantelimon Manta (PNL), Gheorghe Mitescu (PD-L), Matei Nădrag (PNL) şi Dan Ilie Morega (PNL)..
Judeţele Harghita şi Covasna
14 Noi 2008 1 comentarii
Hodgyai Geza - deputat UDMR, Borbely Laszlo - deputat UDMR, Kelemen Hunor - deputat UDMR, Verestoy Attila - senator UDMR şi alte concentrări ale proprietăţii UDMR şi ale administraţiei locale asupra mass media de limbă maghiară.
Judeţul Hunedoara
14 Noi 2008 0 comentarii
Tiberiu-Ioan Balint (PNL), Mihail Nicolae Rudeanu (PSD+PC), Ioan Timiş (PNL) şi Cornel Cristian Resmeriţă (PSD+PC).
Judeţul Maramureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Nicolae Bud (PD-L), Gheorghe Zoicaş (PSD), Vasile Bodnar (PD-L), Alexandru Cosma (PSD), Cătălin Cherecheş (PSD), Emil Ambruş (PNG-CD), Augustin Chira (PPPS) şi Dumitru Morhan (independent)..
Judeţul Mehedinţi
14 Noi 2008 0 comentarii
Mihai Demian (PSD), Tudor Paul (PNL), Doiniţa Mariana Chircu (PD-L), Vasile Burcu (PRM), Cristian Cazanacli (independent) şi Eugen Nicolicea (PSD)..
Judeţul Mureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Valentin Precup (PSD+PC), Borbely Laszlo (UDMR), Alexandru Petru Frătean (PSD+PC), Ştefan Someşan (PSD+PC), Teodor Giurgea (PD-L), Doru Oprişcan (PD-L), Ovidiu Vasu (PD-L), Vasile Cornea (PD-L), Niculae Havrileţ (PNL), Ciprian Dobre (PNL) şi Adrian Gherca (PNL)..
Judeţul Olt
14 Noi 2008 0 comentarii
Renică Diaconescu (PSD+PC), Marin Bobeş (PSD), Valeriu Andrei Steriu (PSD+PC), Gigel Sorinel Ştirbu (PNL), Mircea Dumitru Gheorghe Coşea (PD-L), Marin Ionică (PD-L) şi Dumitru Dragomir (PRM)..
Judeţul Satu Mare
14 Noi 2008 0 comentarii
Gheorghe Ciocan (PSD+PC), Rudolf Riedl (UDMR) şi Viorel Pop (PSD+PC)..
Judeţul Sălaj
14 Noi 2008 0 comentarii
Filonaş Chiş (PSD+PC), Ionel Ciunt (PSD+PC), Petru Buboi (PNG-CD), Gheorghe Mirel Talos (PNL) şi Stan Petru (PRM)..
Judeţul Sibiu
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Cindrea (PSD+PC), Mircea Vasile Cazan (PNL), Mircea Silvestru Lup (PSD+PC), Ilie Stoica (PNL), Eugen Mitea (PNL) şi Alexandru Tomaşevschi (Partidul Verde)..
Judeţul Vîlcea
14 Noi 2008 0 comentarii
Cătălin Harnagea (PNL), Ion Nicolae (PNL), Svetlana Preoteasa (PNL), Sorin Ghiţă (PSD), Vasile Bleotu (PSD), Sorin Zamfirescu (PD-L), Dumitru Stancu (PD-L), George Brânzan (PD-L), Dumitru Avram (PRM), Tiberiu Vladislav (PRM) şi Adrian Sandu (PNG-CD)..
Am lansat "pătaţii" la apa campaniei electorale! (VIDEO)
13 Noi 2008 Biroul de Investigatii 3 comentarii
Doamnelor şi domnilor alegători, nu vă faceţi griji că în cabina de vot veţi fi singure şi singuri cu uninominalii de la alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie..
Sursa: Academia Catavencu
Criza financiara si politica romaneasca
Avem o criza, dar nu financiara ci una politica ce se intampla? Care sunt efectele unei crize politice?
Atunci cand avem o criza politica se cauta un inlocuitor, un bou breaz sa lumineze partidul.
Daca nu se gaseste, se formeaza unul.
In privinta crizei financiare, ea se formeaza din cauza unui bou, daca el vine si zice ca e criza, atunci e criza, este opusul crizei politice(cauta boul - nu e boul). Daca cercetati puterea de influenta a mass-mediei, inca din ani '50 cand un crainic de radio din New York, a vrut sa incerce aceasta putere, si a difuzat la radio o stire falsa despre o iminenta invazie extrateresta, rezultatul= toti locuitorii au inceput sa paraseasca orasul in graba.
Asa si cu cacaciosi astia de guvernanti, inloc sa ne fereasca si sa incerce prin noi proiecte sa salveze ce poate fi salvat, sa gaseasca solutiile cele mai bune. Tari asta s-a angajat sa iasa la tv, oare el are contract cu televiziunile sau cu noi? Sau are probleme cu vanzarile de automobile si trebuie sa-si salveze buzunarul.
Atunci cand avem o criza politica se cauta un inlocuitor, un bou breaz sa lumineze partidul.
Daca nu se gaseste, se formeaza unul.
In privinta crizei financiare, ea se formeaza din cauza unui bou, daca el vine si zice ca e criza, atunci e criza, este opusul crizei politice(cauta boul - nu e boul). Daca cercetati puterea de influenta a mass-mediei, inca din ani '50 cand un crainic de radio din New York, a vrut sa incerce aceasta putere, si a difuzat la radio o stire falsa despre o iminenta invazie extrateresta, rezultatul= toti locuitorii au inceput sa paraseasca orasul in graba.
Asa si cu cacaciosi astia de guvernanti, inloc sa ne fereasca si sa incerce prin noi proiecte sa salveze ce poate fi salvat, sa gaseasca solutiile cele mai bune. Tari asta s-a angajat sa iasa la tv, oare el are contract cu televiziunile sau cu noi? Sau are probleme cu vanzarile de automobile si trebuie sa-si salveze buzunarul.
Romania pe ce loc este in 2008?
Regresele postaderare in domeniul justitiei si luptei anticoruptie din Romania demonstreaza ca e nevoie de un ton mai ferm al Comisiei Europene pentru tarile candidate, au spus mai multi experti prezenti miercuri la o conferinta organizata la Parlamentul European.
"Din experienta mea ca expert in evaluarea progreselor din Romania, Bulgaria, Croatia si Muntenegru pot sa spun ca mesajul nu este unul foarte vesel", a spus procurorul britanic Rupert Vining, care a facut parte din misiunile de experti ale Comisiei Europene in perioada de preaderare a Romaniei, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles.Aflat la o dezbatere despre importanta statului de drept in cadrul "Summitului liderilor internationali", ce a avut loc miercuri in Parlamentul European din Bruxelles, Vining a spus ca cel mai mare pericol pentru statele est-europene este sa regreseze la capitolul reforma justitiei si statului de drept, odata ce au aderat la UE, asa cum se intampla in cazul Romaniei si Bulgariei."Nu exista solutii general valabile in combaterea coruptiei, dar exista caracteristici regionale clare ce apar in Europa de Sud-Est, iar riscul este ca aceste lectii pe care le vedem intr-o tara pe masura ce se dezvolta sa nu fie transferate si in celelalte tari", a declarat procurorul britanic."Vedem in mod repetat probleme cu finantarea partidelor. Vedem si chestiunea averilor nejustificate ale unor persoane publice de rang inalt. Tin minte ca la inceput am crezut ca-mi va fi dificil sa explic oamenilor din aceste tari ce inteleg prin averi nejustificate si cum ar trebui tratata problema. Dar odata ajuns acolo n-am avut nici o problema sa fac asta, pentru ca in fiecare tara in care am lucrat, oamenii se puteau imediat gandi la exemple de persoane care aveau averi pe care nu si le-ar fi putut permite cu un salariu de 300-600 de euro pe luna", a povestit Vining.Referitor la masurile pe care UE le-ar putea lua pentru a eradica fenomenul coruptiei in Europa de Sud-Est, Maurice McTigue, fost ministru neo-zeelandez, a propus sa se aplice modelul tarii sale, unde averile sunt confiscate daca proprietarul nu le poate justifica. El a subliniat si ca legile trebuie "fie implementate, fie revocate", dar in nici un caz nu e admisibil sa fie adoptate masuri legislative care nu sunt apoi si aplicate.O solutie pentru reformarea sistemului judiciar si cresterea responsabilitatii judecatorilor ar fi, in viziunea lui McTigue, trimiterea de judecatori si procurori din statele membre cu un stat de drept solid in noile state membre si in cele candidate in misiuni temporare, unde acestia sa judece si ancheteze cazuri alaturi de colegii est-europeni.Fostul ministru al justitiei Monica Macovei , prezenta si ea la dezbatere, a subliniat cat de dificila este reforma justitiei "cand judecatorii sunt inamovibili" si in 90% din cazurile de coruptie decid suspendarea sentintei.Despre dificultatea de a combate coruptia la nivel inalt, in special cand politicienii vizati sunt la putere si pot schimba legile sau emite ordonante de urgenta pentru a se proteja au vorbit atat Macovei, cat si Vining, ultimul fiind de parere ca nu este "realist" din partea UE sa se astepte la condamnari intr-un timp atat de scurt, cazurile de coruptie politica fiind printre cele mai dificile.Lectia pe care UE incearca acum s-o aplice urmatoarelor tari candidate, dupa experienta cu Romania si Bulgaria, este sa "insiste asupra obtinerii de rezultate concrete ale reformelor inainte de aderare", a spus Sabine Zwaenepoel, care in perioada de preaderare s-a ocupat de negocierea capitolului de justitie si afaceri interne pentru Romania si Bulgaria."S-a mers foarte mult pe practica bifarii de masuri – am adoptat strategia cutare, am angajat atatea persoane pentru asta, dar era foarte dificil sa vedem apoi rezultatele pozitive ale acelor masuri", a spus experta CE.Un clasament mondial prezentat la conferinta si realizat de Wall Street Journal si Fundatia Heritage din Washington, intitulat "Indexul libertatii economice in 2008", claseaza Romania pe ultimul loc (31% pe o scala de la 1-100%) la capitolul coruptie printre statele membre UE, aflandu-se chiar si in urma Croatiei care inregistreaza 34%. Bulgaria a obtinut 40%, urmata de Grecia cu 44%.Sursa: 9AM, astazi
"Din experienta mea ca expert in evaluarea progreselor din Romania, Bulgaria, Croatia si Muntenegru pot sa spun ca mesajul nu este unul foarte vesel", a spus procurorul britanic Rupert Vining, care a facut parte din misiunile de experti ale Comisiei Europene in perioada de preaderare a Romaniei, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles.Aflat la o dezbatere despre importanta statului de drept in cadrul "Summitului liderilor internationali", ce a avut loc miercuri in Parlamentul European din Bruxelles, Vining a spus ca cel mai mare pericol pentru statele est-europene este sa regreseze la capitolul reforma justitiei si statului de drept, odata ce au aderat la UE, asa cum se intampla in cazul Romaniei si Bulgariei."Nu exista solutii general valabile in combaterea coruptiei, dar exista caracteristici regionale clare ce apar in Europa de Sud-Est, iar riscul este ca aceste lectii pe care le vedem intr-o tara pe masura ce se dezvolta sa nu fie transferate si in celelalte tari", a declarat procurorul britanic."Vedem in mod repetat probleme cu finantarea partidelor. Vedem si chestiunea averilor nejustificate ale unor persoane publice de rang inalt. Tin minte ca la inceput am crezut ca-mi va fi dificil sa explic oamenilor din aceste tari ce inteleg prin averi nejustificate si cum ar trebui tratata problema. Dar odata ajuns acolo n-am avut nici o problema sa fac asta, pentru ca in fiecare tara in care am lucrat, oamenii se puteau imediat gandi la exemple de persoane care aveau averi pe care nu si le-ar fi putut permite cu un salariu de 300-600 de euro pe luna", a povestit Vining.Referitor la masurile pe care UE le-ar putea lua pentru a eradica fenomenul coruptiei in Europa de Sud-Est, Maurice McTigue, fost ministru neo-zeelandez, a propus sa se aplice modelul tarii sale, unde averile sunt confiscate daca proprietarul nu le poate justifica. El a subliniat si ca legile trebuie "fie implementate, fie revocate", dar in nici un caz nu e admisibil sa fie adoptate masuri legislative care nu sunt apoi si aplicate.O solutie pentru reformarea sistemului judiciar si cresterea responsabilitatii judecatorilor ar fi, in viziunea lui McTigue, trimiterea de judecatori si procurori din statele membre cu un stat de drept solid in noile state membre si in cele candidate in misiuni temporare, unde acestia sa judece si ancheteze cazuri alaturi de colegii est-europeni.Fostul ministru al justitiei Monica Macovei , prezenta si ea la dezbatere, a subliniat cat de dificila este reforma justitiei "cand judecatorii sunt inamovibili" si in 90% din cazurile de coruptie decid suspendarea sentintei.Despre dificultatea de a combate coruptia la nivel inalt, in special cand politicienii vizati sunt la putere si pot schimba legile sau emite ordonante de urgenta pentru a se proteja au vorbit atat Macovei, cat si Vining, ultimul fiind de parere ca nu este "realist" din partea UE sa se astepte la condamnari intr-un timp atat de scurt, cazurile de coruptie politica fiind printre cele mai dificile.Lectia pe care UE incearca acum s-o aplice urmatoarelor tari candidate, dupa experienta cu Romania si Bulgaria, este sa "insiste asupra obtinerii de rezultate concrete ale reformelor inainte de aderare", a spus Sabine Zwaenepoel, care in perioada de preaderare s-a ocupat de negocierea capitolului de justitie si afaceri interne pentru Romania si Bulgaria."S-a mers foarte mult pe practica bifarii de masuri – am adoptat strategia cutare, am angajat atatea persoane pentru asta, dar era foarte dificil sa vedem apoi rezultatele pozitive ale acelor masuri", a spus experta CE.Un clasament mondial prezentat la conferinta si realizat de Wall Street Journal si Fundatia Heritage din Washington, intitulat "Indexul libertatii economice in 2008", claseaza Romania pe ultimul loc (31% pe o scala de la 1-100%) la capitolul coruptie printre statele membre UE, aflandu-se chiar si in urma Croatiei care inregistreaza 34%. Bulgaria a obtinut 40%, urmata de Grecia cu 44%.Sursa: 9AM, astazi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)