Bunicuţa Kilowatt, afaceri de 33 de milioane €

Ileana Olah are 74 de ani şi este acţionar majoritar al unei firme care furnizează energie electrică pentru tramvaiele şi troleiele din Capitală. Trăieşte la Şimleu Silvaniei, iar firma pe care o „controlează” face bani grei la Bucureşti din contracte cu energie, fiind furni­zorul unor regii de stat.
SC Transenergo Com este o societate privată, care acum câteva luni a mai dat o lovitură pe piaţa energiei. În septembrie 2008, firma - cu sediul într-un apartament al Hotelului Marriott - a câştigat un contract de furnizare de electricitate către Regia Autonomă de Transport din Bucureşti (RATB) de 1,4 milioane de euro. În ciuda profiturilor uriaşe, bătrâna care controlează societatea trăieşte într-o casă modestă, în orăşelul Şimleu Silvaniei, din judeţul Sălaj. Viaţa de pe o zi pe alta şi-o duce din banii de pensie şi din cei trimişi de fecior de la Bucureşti. Habar nu are că participă la afaceri de zeci de milioane de euro. Pe de altă parte, fiul său, Iosif Brăzdan (52 de ani), cel care derulează afacerile în umbra bătrânei, confirmă, fără a da vreo explicaţie, că mama sa este acţionarul majoritar al Transenergo. Tăcerea celor implicaţi nu ar fi greu de explicat din moment ce această afacere a pornit cu asociaţi care şi azi sunt anchetaţi de DNA în dosarul CFR - Necolaiciuc. Afacerile acestei companii s-au bazat la început chiar pe contracte cu SNCFR.„Mă confundati“Este născută în 1934. Stă într-o casă modestă, în marginea Şimleului, şi încearcă să nu iasă în evidenţă. Când vine vorba de afacerile sale cu energie, doamna de 74 de ani nu vrea să explice nimic. E contrariată: „Mă confundaţi. Poate ar trebui să mergeţi să vorbiţi cu alţii mai tineri”. Nu ştie de acţiunile sale de la Transenergo şi vorbeşte de o confuzie. „Nu am acţiuni nicăieri. Mă confundaţi, cu siguranţă”, zice Ileana Olah şi închide discuţia care o deranjează teribil. Tramvaiele şi troleibuzele din Bucureşti circulă cu electricitate furnizată de compania controlată de Ileana Olah Foto: AdevărulVecinii patroanei de la Transenergo sunt uluiţi de veste. Unul dintre ei chiar fusese cununat de bătrână şi habar nu avea că naşa are acţiuni la firma cu afaceri de zeci de milioane de euro. „O ştiu de mulţi ani. Este naşa mea. Dar nu ştiu să aibă acţiuni pe undeva”, spune finul femeii, care a confirmat însă că Ileana Olah are un fiu stabilit de mulţi ani, cu afaceri, în Capitală. „Are un băiat care trăieşte la Bucureşti de mulţi ani. Ar trebui să aibă aproximativ 50 de ani, dacă îmi aduc bine aminte. Ştiu şi că îi trimite lunar bani, pentru că pensia ei e foarte mică. Dar mai multe… nu ştiu”. Un alt vecin povesteşte că fiul Ileanei Olah a fost plecat în America şi că îşi vizitează mama foarte rar. Averea Ileanei Olah din Şimleu Silvaniei este modestă: are în proprietate casa în care locuieşte singură, 200 de metri pătraţi de curte şi jumătate de hectar de teren extravilan. Sub fusta mameiTransenergo Com SA este o societate care, în 2007, a avut o cifră de afaceri de peste 33 de milioane de euro. Firma este controlată de trei persoane – Rada Oprica, care este şi administratorul firmei, Dan Ioan Gherghiu (care apare şi pe post de director al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice - ISPE) şi pensionara Ileana Olah, născută în 1934. Bătrâna deţine 41 la sută din acţiunile societăţii şi nu este altceva decât paravan pentru fiul său, Iosif Brăzdan (52 de ani). Acesta controlează direct alte două societăţi cu sediul pe acelaşi palier al Hotelului Marriott: GTA Business Group şi Refin Company. Prima se ocupă cu comerţul de utilaje industriale refolosite, a doua, cu consultanţa. Brazdău: „Nu vă dau nicio precizare“În realitate, în spatele acestei societăţi care activează în Sistemul Energetic Naţional se află Iosif Brazdău, fiul Ilenei Olah. Acesta s-a arătat iritat de faptul că suveica sa acţionarială a fost descoperită. La sediul Transenergo, firmă care are 18 angajaţi, nimeni nu ştia de existenţa lui Brazdău. Casa în care trăieşte Ileana Olah, în Şimleu Silvaniei Foto: Bianca BăicanContactat telefonc, acesta a răspuns direct: „De ce vă interesează de Transenergo? Nu doresc să vă dau nicio precizare“. A refuzat să dea explicaţii despre acţionariatul societăţii care vinde electricitate regiei de stat, iar despre prezenţa mamei sale ne-a răspuns că „acest lucru nu are nicio importanţă“. Întrebat de ce nu a intrat direct domnia sa în asociaţia care deţine acţiunile Transenergo, Iosif Brazdău a conchis nervos: „Nu vă priveşte pe dumneavoastră aspectul acesta“. Firmă cu rădăcini adânci în gruparea NecolaiciucSocietatea Transenergo Com s-a afirmat după ce a apărut „pe piaţă“ cu o ofertă-şoc: a avut intenţia să cumpere creanţele, în valoare de două milioane de euro, pe care Electrica le avea la CFR. În 2006, la doi ani după înfiinţare, Transenergo avea o conducere-surpriză.Acţionarii majoritari erau bătrâna de 74 de ani şi Octavian Costea. Ultimul este anchetat în dosarele lui Mihai Necolaiciuc - fostul director CFR, fugit din ţară în urmă cu patru ani pentru ţepe de sute de milioane de euro. Aşa cum susţin surse din DNA, fiindcă Direcţia Juridică nu aproba afacerile negre ale lui Necolaiciuc, acesta şi-a adus un bun executant. „Avea rolul de jurist şi semna tot ce i se punea pe birou. În schimb, e curios cum de apare în acţionariatul Transenergo fiindcă Octavian Costea era şi este sărac lipit“, spune unul dintre anchetatori, din DNA. În 2006, Costea a fost retras din acţionariatul Transenergo.
Adevarul:
Autori Razvan POPA , Bianca Băican
Data: 16 ian 2009

Marea împărţeală, faza pe judeţ

PDL şi PSD au stabilit algoritmul de împărţire a funcţiilor de şefi ai instituţiilor publice din judeţe. Schema este realizată după modelul prin care s-au împărţit ministerele, au declarat, pentru Mediafax, surse participante la negocierile PDL-PSD. Astfel, partidul care deţine preşedinţia Consiliului Judeţean va desemna nu doar prefectul, ci va avea dreptul să îşi aleagă primul un post din lista instituţiilor de stat din judeţul respectiv.Celălalt partid va desemna subprefecţii şi va alege, la rândul său, următoarele două funcţii de şefi ai instituţiilor deconcentrate, posturile urmând mai apoi a fi împărţite câte două fiecărei formaţiuni, până la epuizarea listei.Instituţiile deconcentrate care sunt împărţite între PDL şi PSD sunt direcţiile locale subordonate ministerelor, la care se adaugă reprezentanţele agenţiilor şi oficiilor naţionale.

Sursa: Adevarul, astazi

Nu se vede cine ne conduce?

Presedintele CJ Teleorman, Liviu Dragnea, are prima sansa la Interne, fiind sustinut de Hrebenciuc si Vanghelie. In carti se mai afla si vicepremierul Dan Nica, acesta fiind desemnat marti interimar la MAI.

Sursa: Cotidianul, astazi

Asfalt Romanesc!

Licitatiile cu asfalt nu mai pot fi contestate la CNSC, ci doar in justitie, potrivit unei decizii a Guvernului, menita sa urgenteze lucrarile de infrastructura. Procedura este insa greoaie, iar deciziile justitiei se pot dovedi tardive.

Ministrul Berceanu vrea sa dea drumul la lucrari cat mai repede, dar a dat o lege care lasa si portite pentru smecherii.

Licitatiile pentru construirea sau repararea drumurilor, autostrazilor si cailor ferate nu vor mai putea fi contestate la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), a decis Guvernul prin OUG nr. 228 publicata pe 5 ianuarie 2009 in Monitorul Oficial. Daca considera ca au pierdut pe nedrept contractele cu asfalt, firmele se vor putea adresa doar Curtii de Apel Bucuresti. Procedura e greoaie si nu le va ajuta prea mult la recastigarea contractelor aranjate. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, spune ca masura a fost necesara pentru urgentarea proiectelor si din cauza ca CNSC, institutie condusa de Mihai Prisacariu, incepuse sa-si depasesca atributiile.

Vechea procedura pentru licitatiile cu asfalt era prevazuta de ordonanta achizitiilor publice - OUG nr. 34. In cazul in care unul dintre participantii la licitatie se considera nedreptatit de documentatia de participare la licitatie sau de decizia comisiei de licitatie, acesta se putea adresa CNSC, fapt care bloca anuntarea castigatorului pana la pronuntarea unei decizii. Semnarea contractului cu acesta nu putea avea loc decat la zece zile dupa comunicarea rezultatului licitatiei, perioada in care nedreptatitii puteau contesta decizia la CNSC. Alternativ, nemultumitii aveau si calea unei actiuni in justitie la o instanta a Curtii de Apel de pe raza autoritatii contractante. Ordonanta publicata pe 5 ianuarie pastreaza doar a doua cale si prevede ca singura instanta de judecata e cea de la Bucuresti.

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, spune ca masura va urgenta proiectele de infrastructura ale caror licitatii trenau deseori cu lunile la CNSC. „Acest CNSC incepuse sa imparta lucrari. Consiliul nu se mai marginea sa spuna ca nu s-a respectat nu stiu ce procedura, ci ajunsese sa spuna ca licitatia trebuie castigata de anumite firme. Licitatiile ajunsesera sa fie degeaba, nu mai conta ca aveai pretul cel mai mic“, spune acesta. Ministrul adauga ca prioritatea sa este solutionarea rapida a problemelor de infrastructura de interes national, si nu cea a razboiului unor firme private la CNSC. Berceanu spune ca firmele nemultumite se vor putea adresa, in prima faza, comisiei de licitatie, urmand ca apoi sa isi directioneze cererile catre Curtea de Apel. Intrebat daca totusi este normal ca solutionarea problemelor de credibilitate ale unei institutii sa aiba loc prin ocolirea acesteia, Berceanu a spus ca institutia este oricum in atentia Guvernului si ca in lunile urmatoare sunt asteptate modificari legislative.

Ordonanta are efecte asupra mai multor licitatii blocate in prezent la CNSC ca urmare a contestatiilor depuse de unii dintre regii asfaltului. Acestea privesc contractele de deszapezire a catorva judete din Moldova si nordul Capitalei, precum si modernizarea DN72 intre Gaesti si Targoviste. In opinia ministrului, ordonanta ar trebui sa priveasca si aceste licitatii. „Ar trebui ca CNSC sa le spuna: luati-va hartiile si mergeti cu ele la Curtea de Apel caci aceasta este responsabila. Ordonanta intra in vigoare de la data publicarii ei“.

In timp ce unii juristi explica masura prin nevoia de fluidizare a proiectelor de infrastructura, altii afirma ca prin ciopartirea OUG nr. 34 s-a cautat o cale pentru a se putea acorda unor firme contracte cu drumuri fara multa bataie de cap.



Sursa: Cotidianul, astazi

Banii nostri casa lor!

Peste 240 de senatori si deputati au cerut conducerii Camerei din care fac parte cazare la hotel sau decontarea cazarii in alte spatii.

Pentru hotel au optat peste 170 de "alesi", ceea ce inseamna ca doar factura lunara pentru ca acestia sa stea in Capitala se apropie de 350.000 de euro.

La fel ca in legislatura trecuta, printre cei care au optat pentru decontarea cazarii in alte spatii se numara si parlamentari cu proprietati in Bucuresti.

La camera deputatilor, la secretarul general Gheorghe Barbu s-au strans peste o suta de cereri de cazare la unul dintre hotelurile de patru stele contractate, in vreme ce alti 66 de deputati au optat pentru decontarea cazarii in alte spatii.

De partea cealalta, la Senat, 74 de "alesi" au preferat sa locuiasca la hotel, iar 12 au facut cerere pentru decontare (printre care pesedistii Petre Daea, Alexandru Mazare si serban Valeca, pedelistii Dorel Jurcan si Alexandru Peres, liberalul Cezar Magureanu si udemeristul Fekete Szabo).. Rezulta ca Parlamentul va plati cazarea la hotel pentru mai mult de 170 de senatori si deputati, ceea ce inseamna, la un tarif de 268 de lei pe noapte (fara TVA si taxa hoteliera), circa 46.000 de lei pe noapte.

Cum "alesilor" li se plateste cazarea pentru sapte zile pe saptamana, chiar daca doua zile sunt dedicate, in teorie, activitatii in circumscriptiile in care au fost alesi, rezulta aproape 1,4 milioane de lei pe luna (echivalentul a aproximativ 350.000 de euro)!


La aceasta suma se adauga cea provenita din decontarea cazarii in alte spatii.


Sursa: Romania Libera, astazi

Ce inseamna sa fi astronaut!

Gasca romanului cu cea mai mare pensie din Romania primeste lunar salarii de sute de milioane de lei de la bugetul de stat. Oamenii din jurul fostului director general al Autoritatii Aeronautice Civile, Florea Geica, au in continuare lefuri uriase.

Apropiatii acestuia beneficiaza chiar si de un spor de radiatii cosmice! Dupa ce si-a “tras” o pensie de 40.000 lei (aproximativ 10.000 de euro pe luna), Geica a devenit, in iulie anul trecut, cel mai bogat pensionar din Romania.

Geica a ajuns la fabuloasa pensie in baza Legii 223/2007, care spune ca valoarea pensiei reprezinta 80% din media veniturilor brute din ultimele trei luni de activitate.

In cazul lui Geica au fost luate in vedere lunile aprilie, mai si iunie ale anului trecut. In primele doua luni, venitul a fost acelasi, 35.000 de lei, dar pe luna iunie, Geica si-a asigurat un castig de 80.000 de lei. Astfel, s-a ajuns la o pensie de 40.000 de lei. In plus, Geica a ramas pe statele de plata ale institutiei, din postura de consilier pe probleme tehnice, el mai incasand alte 20.000 de lei lunar.

Iar daca intr-o luna are cel putin o ora de zbor, ca membru al personalului navigant, Geica mai primeste prime in valoare de 161% din salariu. Deci, inca 32.000 de lei. In total, acesta poate ajunge la venituri de 92.000 de lei pe luna, adica aproximativ 25.000 de euro.

Noul director, pe „lista neagra” a lui Berceanu

Cel care l-a urmat pe Geica la conducerea Autoritatii Aeronautice Civile, Adrian Vasilache, se afla acum pe „lista neagra” a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, din pricina salariului urias.

In plus, Adrian Vasilache si-a acordat o prima de 12.000 de lei si s-a facut chirias in Cartierul Francez pe banii Autoritatii. Adrian Vasilache a ajuns in fruntea Autoritatii Aeronautice Civile (AACR) din ordinul fostului ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, inlocuindu-l in functie pe multimilionarul pensionar Florea Geica. In luna decembrie a anului trecut, Vasilache, alaturi de alti 23 de directori din Ministerul Transporturilor au ajuns pe „lista neagra” a noului ministru, Radu Berceanu, din cauza lefurilor astronomice.

Cu „sabia” lui Berceanu deasupra capului, Adrian Vasilache a actionat in consecinta. Platit cu 21.500 de lei pe luna, salariu negociat, plus o indemnizatie de membru al Consiliului de Administratie (CA) de 20%, Vasilache si-a acordat, pe luna decembrie, o prima de 12.000 de lei.

„Aceste prime si le-au aprobat si oferit, fara vreo baza legala, toti cei 11 membri ai Consiliului de Administratie din AACR”, sustin surse din cadrul Autoritatii Aeronautice Civile.



Sursa: Adevarul, astazi

Patatii de la guvernare

Patatii de la guvernare

-- Nu doar unii secretari de stat sunt personaje controversate, ci si peste jumatate din ministrii Cabinetului Boc. Acestia au probleme de integritate, potrivit site-ului Coalitiei pentru o Romanie Curata - www.romaniacurata.ro. Autorii listei sustin ca 12 ministri, opt ai PSD si patru ai PDL, "au fost suspectati de afaceri la limita legii sau chiar cercetati de procurori", ori pur si simplu, prin votul dat in Parlament, au actionat impotriva statului de drept.

Primul pe noua lista neagra este vicepremierul Dan Nica (foto), acuzat in 2004 de reprezentantii societatii civile ca, "a creat avantaje unor companii private in detrimentul intereselor statului". Potrivit CRC, el a facut parte din "lotul chiriasilor de lux ai RAAPPS" si este cel care, in 2003, a renuntat la o clauza din contractul de privatizare a Romtelecom. Numele sefului de la MAI Gabriel Oprea a fost asociat, in perioada in care era prefect al Capitalei, cu afaceri imobiliare controversate, dar a fost pomenit si in scandalul chiriilor de la Parlament, se precizeaza pe site-ul CRC. El este cercetat si in dosarul Omar Hayssam. Scandalurile "bordurile Capitalei" si "Parcul Bordei" l-au adus si pe ministrul Economiei de-a lungul timpului in atentia presei. Mai mult, Marmosim SA - firma patronata de familia Videanu, a fost acuzata de o societate care efectua lucrari in zona Rosia Montana ca a incalcat legea referitoare la licentele de exploatare a zacamintelor de marmura. Ministrul Dezvoltarii Regionale si Locuintei Vasile Blaga se afla printre patati deoarece, sustine CRC, potrivit declaratiei de avere din 2008, ar fi imprumutat peste un milion de lei de la doua persoane fizice asupra carora plana banuiala ca nu aveau resurse pentru a acorda un asemenea imprumut, misterul nefiind inca lamurit. Blaga a fost acuzat, pe vremea cand era sef la MAI, de catre fostul sef al DGA (procurorul Marian Sintion) ca ar fi facut presiuni pentru oprirea unor anchete. La randul sau, Constantin Nita, ministrul IMM-urilor, Comertului si Afacerilor, care ar fi detinut actiuni la o societate cu mari datorii la stat pentru care a primit inlesniri. Mai mult, conform CRC care citeaza un cotidian central, Nita a fost pomenit intr-o serie de interceptari ale convorbirilor mafiei italiene, unde era pomenit ca om de legatura intre mafiotii sicilieni si reprezentantul lor in Romania. Seful Sanatatii Ionut Bazac a devenit cunoscut datorita unui dosar in care era cercetat pentru ca ar fi transferat ilegal cinci miliarde de lei vechi unor societati care au intermediat achizitionarea unor aparate pentru spitale. In fine, seful Agriculturii Ilie Sarbu este pomenit de romaniacurata.ro dupa ce in 2002-2003 a cumparat de la RAPPS vila in care locuia cu 200.000 de euro, desi aceasta valora de patru ori mai mult, dar si pentru scandalul presupusei colaborari cu Securitatea, fapt dezmintit de acesta.

Irina S. CHIROIU Ziua