Pe cînd Tăriceanu era doar Moliceanu, băiatul ăla elegant şi poliglot cu care ştergea Băse pe jos, nu ne-am fi închipuit niciodată că premirul minoritar al României poate să facă şi altă vitejie în afara celei de a-şi rupe piciorul. După aia, însă, s-a stricat şi ăsta: a început să înjure (în special în direcţia preşedintelui), să dea cu mucii în freză (mai ales în aia a lui Boureanu) şi, da, chiar să facă prostii de alea, de băieţi mari din politică. Adică să mai încalce şi el cîte o lege.
Din fericire, asta cu încălcatul legilor l-a luat pe final de mandat, deci nu a avut timp decît de una (din cîte ştim noi; pentru eventualele celelalte, îl aşteptăm pe Boc să ne spună).
Din nefericire, a fost groasă: fostul premier a redus de vreo patru ori resursele de petrol şi gaze ale României din Marea Neagră. Nu, nu le-a dus acasă la el, ci a semnat ca resursele astea să se ducă acasă la ei, la ăia cu firme străine care au contracte de concesiune pentru zăcămintele cîştigate de stat la Haga. Pentru amănunte, treceţi şi mîine- poimîine pe aici, cînd o să apară revista.
10 Feb 2009 | Biroul de Investigatii,
Academia Catavencu
marți, 10 februarie 2009
luni, 9 februarie 2009
Pe Dragnea l-au demis Doi şi-un sfert. Şi şmenurile proprii
Dar să revenim la Dragnea: dacă ar fi rămas pe post, acesta, din postura de Ministru de Interne, ar fi avut ocazia să-l aresteze pe Liviu Dragnea, fost şef al Consiliului Judeţean Teleorman. La acest gest l-ar fi forţat Adrian Bădulescu, Adrian Florescu şi Alexandru Mocanu, trei parlamentari PDL de Teleorman, care săptămîna trecută au cerut să se facă public cum s-a cheltuit bugetul pe 2008 al CJ-ul condus de Dragnea şi ce firme au cîştigat licitaţiile publice pentru respectivii bani. O informaţie de bun simţ, normală într-un stat normal! Numai că la raport ar fi ieşit la iveală încrengătura afacerilor de milioane de euro ale baronului PSD. Decît să se afle ce şmenuri a gestionat, Dragnea a preferat să renunţe la ministeriat şi să revină la şefia CJ Teleorman, să-şi continue afacerile şi să şi le acopere. În momentul de faţă, cu demisia sa, Dragnea l-a concurat puternic pe Geoană la poziţia de Prostănac al partidului. Dar măcar rămîne un prostănac liber, ceea ce nu se ştie dacă se întîmpla în cazul în care contractele de licitaţii ale CJ Teleorman deveneau publice. O parte din trecutul dubios al lui Dragnea, puteţi vedea mai jos.
În 2004, deputatul PD Alexandru Mocanu a avut o interpelare în Camera Deputaţilor intitulată "Premeditată gestionare frauduloasă a banului public de către Liviu Dragnea, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman". Pe scurt, situaţia gestionată de Dragnea, la care făcea referire Mocanu, se prezintă aşa: Consiliul Judeţean Teleorman avea în ogradă în 2001 o mare societate de construcţii, Tel -Drum S.A. Acţionar unic la această societate care stăpînea aurul gri din judeţ era CJ Teleorman. Pe 25.05.2001, Liviu Dragnea, preşedintele CJ, sună din corn şi îi cheamă la o şedinţă extraordinară pe toţi consilierii, ca să aprobe contractarea unui credit de 15,4 miliarde lei de la BRD, bani cu care să se cumpere un "tren reciclator", utilaj care urma să folosească la refacerea drumurilor judeţene.
Consilierii au aprobat propunerea şi utilajul a fost cumpărat cu 30,9 miliarde de lei. Aici apare prima şmecherie de viitor capabil ministru. Trenul reciclator n-a fost trecut în scriptele firmei judeţene Tel-Drum S.A., singura instituţie care-l putea folosi, ci a fost băgat în patrimoniul Consiliului Judeţean. Reţineţi aspectul, e important mai încolo.La şase luni de la această hotărîre de consiliu, Dragnea cere adunarea pentru o nouă şedinţă extraordinară. Pe 20.12.2001, în ultima întrunire a anului, au fost puse pe ordinea de zi 26 de proiecte de hotărîri. Consilierii au avut la dispoziţie o oră ca să se prindă despre ce este vorba în cele 26 de proiecte. Ceea ce înseamnă în jur de două minute de analiză pe fiecare hotărîre în parte. În amalgamul de propuneri date la răsfoit cu viteza vîntului s-au aflat şi două chestiuni de maximă importanţă pentru societatea judeţeană Tel-Drum. O dată, s-a propus ca CJ Teleorman să obţină un împrumut de 10 milioane de dolari, garantat de stat, pentru reabilitarea drumurilor judeţene. Şi, în al doilea rînd, s-a propus privatizarea societăţii Tel-Drum. Puse cap la cap cele două decizii, rezultă că urma să se privatizeze o afacere care din start avea asigurată finanţare de 10 milioane cocari. La acest dublu atentat la banul public, consilierii au mai fost puşi să aprobe în grabă două detalii de subtilitate financiară. Anume, faptul ca evaluarea societăţii să o facă evaluatorul care se oferă să execute lucrarea la cel mai mic preţ, iar la baza ei să stea balanţa contabilă valabilă în luna a unsprezecea a anului 2001. Tradus în fapte, prin aceste mici chiţibuşuri, Dragnea a gestionat fără probleme o proastă evaluare a societăţii care putea să repare drumurile judeţene pentru 10 milioane de dolari, garantat.Deşi acţiunile Tel-Drum erau cotate la 25.000 de lei bucata, evaluatorul a recomandat să fie vîndute la un preţ de 6.369 lei acţiunea, adică pe sfert. Ceea ce a făcut ca firma judeţeană de reparat drumuri, cu un activ net la acea vreme de vreo 20 miliarde de lei, să se vîndă cu numai 4 miliarde de lei. Cel care a cumpărat cu preţ redus firma Tel-Drum, cu ajutorul Consiliului Judeţean, este Fişcuci Marian, prieten de-o viaţă tocmai cu preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Dragnea. Ce coincidenţă frumoasă!O nouă surpriză vine după trei luni de la trecerea în proprietatea lui Fişcuci a tuturor acţiunilor deţinute de Consiliul Judeţean la Tel-Drum. CJ Teleorman redevine acţionar la aceeaşi societate, cu un număr de 5.490 de acţiuni, însemnînd o pondere de 0,86%. Dar, conform lui Teodor Niţulescu, prefect al judeţului la acea dată, în cazul acesta acţiunea a fost cotată la 25.000 de lei. Vă daţi seama, în trei luni de la privatizare, afacerile au mers atît de bine că valoarea societăţii a crescut cică de patru ori, ajungînd la preţul corect din momentul privatizării. După alte trei luni, CJ Teleorman îi vinde lui Fişcuci şi aceste 5.490 de acţiuni. Dacă DNA-ul ar lua la puricat acest schimb dubios de acţiuni la preţuri diferite, s-ar putea să asistăm în premieră în România la arestarea unui Ministru de Interne, fost preşedinte de consiliu la vremea parafării vînzării.Dar să revenim un pic la trenul reciclator, care, cum spuneam, a rămas în custodia Consiliului Judeţean. Nemaiavînd societate de reparat drumuri, CJ Teleorman s-a trezit că are un utilaj scump garat în obor, cu care n-are ce face. Dacă utilajul ar fi fost trecut de la achiziţionare ca activ al Tel-Drum, că doar această societate a Consiliului Judeţean urma să-l folosească, nu s-ar mai fi putut diminua atît de drastic preţul acţiunilor. Deci pierdea prietenul lui Dragnea, cumpărătorul Marian Fişcuci. Aşa, rămînînd cu un utilaj imposibil de folosit, nu pierdea decît CJ Teleorman, cu care Dragnea nu era în relaţie de prietenie, ci de şefie. Ca să iasă din penibila situaţie, Dragnea şi consilierii lui n-au avut ce face şi a trebuit să închirieze trenul reciclator unei firme de asfaltat drumuri judeţene în Teleorman. Adică firmei Tel-Drum. Iar dacă am zis Tel-Drum, am zis prietenie şi dacă e prietenie, am zis preţuri pe cinste. Un utilaj plătit cu 30 miliarde de lei, care repara drumuri de aproximativ 80 miliarde de lei pe an, a ajuns astfel să fie închiriat cu juma' de miliard pe an. O dată cu acest utilaj, Tel-Drum a primit monopolul pe drumurile din judeţ. Avea anvergură să acopere întreg judeţul, că deh, era fosta firmă de stat care deservea tot Teleormanul. Şi avea şi unicul tren reciclator din zonă. Ceea ce a făcut net departajarea la licitaţiile cîştigate mai apoi şi în care condiţia de eligibilitate era fix utilajul cu pricina. Succint, un utilaj plătit din bani publici, a halit milioane de euro bani publici, în favoarea prietenului lui Liviu Dragnea. Profitul brut declarat pe 2006 a fost de 6.191.284 RON (aproximativ două milioane de euro), iar pe 2007 de 16.974.684 RON (aproximativ cinci milioane de euro). În ciuda cîştigurilor mari, în 2006 Fişcuci vinde majoritatea acţiunilor altor două persoane. Ce l-o fi apucat să dea mina de aur gri din mînă? O explicaţie ar fi faptul că acţiunile vîndute nu sînt nominale, ci la purtător. Cu alte cuvinte, pot fi ale oricui, persoanele trecute oficial în scripte fiind doar de paravan. Spre exemplu, ar putea fi chiar ale lui Dragnea, că chiar ar merita omul, la ce rol a jucat în dezvoltarea Tel-Drumului ca firmă privată, de la privatizare, trecînd prin utilarea cu tren reciclator, pînă la cîştigarea de licitaţii.Pentru că domnul Dragnea e un om ocupat, după cum aţi văzut mai sus, ne-am gîndit să-i dăm o mînă de ajutor la completarea declaraţiei de avere, care încă n-a văzut lumina site-ului Ministerului de Interne în forma sa reactualizată. Mai mult decît atît, noi ştim că domnul ministru devine puţin dislexic cînd începe să-şi numere casele şi terenurile din Alexandria, aşa că ne-am dus la faţa locului să facem noi socotelile, luînd ca punct de reper ultimele declaraţii de avere completate de domnul ministru în fosta sa calitate de preşedinte al CJ Teleorman. Imperiul imobiliar al baronului stă lungit între două străzi paralele din centrul Alexandriei, la umbra unui conac impunător, în jurul căuia moşia s-a tot extins pe măsură ce domnul Dragnea a reuşit să-şi convingă mai toţi vechini să se mute şi să-i vîndă lui. Uite aşa, în martie 2007 declaraţia de avere lista patru terenuri, numai în Alexandria, cu o suprafaţă totală de 3.150 mp. Pornirile latifundiare ale baronului Dragnea nu s-au oprit însă aici dacă consultăm şi ultima declataţie de avere, datată iulie 2008. La prima vedere apare un sigur teren în Alexandria, în dreptul căuria a menţionat la modul de dobîndire "act de alipire din 2007". Înţelegem deci că a alipit cele patru terenuri din care a rezultat un întreg, însă nu ne explicăm cum din 3.150 de mp adunaţi au rezultat aproape 6.000 de mp.Să trece în revistă şi capitolul imobile. Consultăm declaraţia şi ne înfiinţăm pe strada Ion Creangă la numărul 103 cu ochii după "o casă în construcţie". Ridicăm privirea şi deasupra noastră dăm cu ochii de mîndreţea de conac, finisat şi aranjat. Imediat lîngă, la 105A, adresă la care a fost declarat în proprietate numai un teren, am mai găsit o casă. Fiind vorba de o casă bătrînească, ne gîndim că poate domnul Dragnea a refuzat să califice aşa ceva drept clădire. Ne mutăm şi pe strada Tudor Vladimirescu, mai exact în spatele moşiei. Aici găsim şi celelalte două terenuri acoperite de case, dintre numai una singură apare în declaraţia de avere din 2007. Nu şi în 2008, unde singura casă recunoscută în Alexandria este conacul în construcţie.Acestea fiind zise, vă urăm lectură plăcută despre isprăvile lui Dragnea în ediţiile viitoare şi vă invităm la film. Un film despre un drum făcut sub şefia lui Dragnea, de firma prietenului lui Dragnea, care drum a cam intrat la apă. Mai multe nu vă zic, să lăsăm imaginile să vorbească. Filmul va fi postat în curînd pe acest site. Intrarea gratis.
Academia Catavencu
Alexandru CĂUTIŞ
Roxana JIPA
În 2004, deputatul PD Alexandru Mocanu a avut o interpelare în Camera Deputaţilor intitulată "Premeditată gestionare frauduloasă a banului public de către Liviu Dragnea, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman". Pe scurt, situaţia gestionată de Dragnea, la care făcea referire Mocanu, se prezintă aşa: Consiliul Judeţean Teleorman avea în ogradă în 2001 o mare societate de construcţii, Tel -Drum S.A. Acţionar unic la această societate care stăpînea aurul gri din judeţ era CJ Teleorman. Pe 25.05.2001, Liviu Dragnea, preşedintele CJ, sună din corn şi îi cheamă la o şedinţă extraordinară pe toţi consilierii, ca să aprobe contractarea unui credit de 15,4 miliarde lei de la BRD, bani cu care să se cumpere un "tren reciclator", utilaj care urma să folosească la refacerea drumurilor judeţene.
Consilierii au aprobat propunerea şi utilajul a fost cumpărat cu 30,9 miliarde de lei. Aici apare prima şmecherie de viitor capabil ministru. Trenul reciclator n-a fost trecut în scriptele firmei judeţene Tel-Drum S.A., singura instituţie care-l putea folosi, ci a fost băgat în patrimoniul Consiliului Judeţean. Reţineţi aspectul, e important mai încolo.La şase luni de la această hotărîre de consiliu, Dragnea cere adunarea pentru o nouă şedinţă extraordinară. Pe 20.12.2001, în ultima întrunire a anului, au fost puse pe ordinea de zi 26 de proiecte de hotărîri. Consilierii au avut la dispoziţie o oră ca să se prindă despre ce este vorba în cele 26 de proiecte. Ceea ce înseamnă în jur de două minute de analiză pe fiecare hotărîre în parte. În amalgamul de propuneri date la răsfoit cu viteza vîntului s-au aflat şi două chestiuni de maximă importanţă pentru societatea judeţeană Tel-Drum. O dată, s-a propus ca CJ Teleorman să obţină un împrumut de 10 milioane de dolari, garantat de stat, pentru reabilitarea drumurilor judeţene. Şi, în al doilea rînd, s-a propus privatizarea societăţii Tel-Drum. Puse cap la cap cele două decizii, rezultă că urma să se privatizeze o afacere care din start avea asigurată finanţare de 10 milioane cocari. La acest dublu atentat la banul public, consilierii au mai fost puşi să aprobe în grabă două detalii de subtilitate financiară. Anume, faptul ca evaluarea societăţii să o facă evaluatorul care se oferă să execute lucrarea la cel mai mic preţ, iar la baza ei să stea balanţa contabilă valabilă în luna a unsprezecea a anului 2001. Tradus în fapte, prin aceste mici chiţibuşuri, Dragnea a gestionat fără probleme o proastă evaluare a societăţii care putea să repare drumurile judeţene pentru 10 milioane de dolari, garantat.Deşi acţiunile Tel-Drum erau cotate la 25.000 de lei bucata, evaluatorul a recomandat să fie vîndute la un preţ de 6.369 lei acţiunea, adică pe sfert. Ceea ce a făcut ca firma judeţeană de reparat drumuri, cu un activ net la acea vreme de vreo 20 miliarde de lei, să se vîndă cu numai 4 miliarde de lei. Cel care a cumpărat cu preţ redus firma Tel-Drum, cu ajutorul Consiliului Judeţean, este Fişcuci Marian, prieten de-o viaţă tocmai cu preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Dragnea. Ce coincidenţă frumoasă!O nouă surpriză vine după trei luni de la trecerea în proprietatea lui Fişcuci a tuturor acţiunilor deţinute de Consiliul Judeţean la Tel-Drum. CJ Teleorman redevine acţionar la aceeaşi societate, cu un număr de 5.490 de acţiuni, însemnînd o pondere de 0,86%. Dar, conform lui Teodor Niţulescu, prefect al judeţului la acea dată, în cazul acesta acţiunea a fost cotată la 25.000 de lei. Vă daţi seama, în trei luni de la privatizare, afacerile au mers atît de bine că valoarea societăţii a crescut cică de patru ori, ajungînd la preţul corect din momentul privatizării. După alte trei luni, CJ Teleorman îi vinde lui Fişcuci şi aceste 5.490 de acţiuni. Dacă DNA-ul ar lua la puricat acest schimb dubios de acţiuni la preţuri diferite, s-ar putea să asistăm în premieră în România la arestarea unui Ministru de Interne, fost preşedinte de consiliu la vremea parafării vînzării.Dar să revenim un pic la trenul reciclator, care, cum spuneam, a rămas în custodia Consiliului Judeţean. Nemaiavînd societate de reparat drumuri, CJ Teleorman s-a trezit că are un utilaj scump garat în obor, cu care n-are ce face. Dacă utilajul ar fi fost trecut de la achiziţionare ca activ al Tel-Drum, că doar această societate a Consiliului Judeţean urma să-l folosească, nu s-ar mai fi putut diminua atît de drastic preţul acţiunilor. Deci pierdea prietenul lui Dragnea, cumpărătorul Marian Fişcuci. Aşa, rămînînd cu un utilaj imposibil de folosit, nu pierdea decît CJ Teleorman, cu care Dragnea nu era în relaţie de prietenie, ci de şefie. Ca să iasă din penibila situaţie, Dragnea şi consilierii lui n-au avut ce face şi a trebuit să închirieze trenul reciclator unei firme de asfaltat drumuri judeţene în Teleorman. Adică firmei Tel-Drum. Iar dacă am zis Tel-Drum, am zis prietenie şi dacă e prietenie, am zis preţuri pe cinste. Un utilaj plătit cu 30 miliarde de lei, care repara drumuri de aproximativ 80 miliarde de lei pe an, a ajuns astfel să fie închiriat cu juma' de miliard pe an. O dată cu acest utilaj, Tel-Drum a primit monopolul pe drumurile din judeţ. Avea anvergură să acopere întreg judeţul, că deh, era fosta firmă de stat care deservea tot Teleormanul. Şi avea şi unicul tren reciclator din zonă. Ceea ce a făcut net departajarea la licitaţiile cîştigate mai apoi şi în care condiţia de eligibilitate era fix utilajul cu pricina. Succint, un utilaj plătit din bani publici, a halit milioane de euro bani publici, în favoarea prietenului lui Liviu Dragnea. Profitul brut declarat pe 2006 a fost de 6.191.284 RON (aproximativ două milioane de euro), iar pe 2007 de 16.974.684 RON (aproximativ cinci milioane de euro). În ciuda cîştigurilor mari, în 2006 Fişcuci vinde majoritatea acţiunilor altor două persoane. Ce l-o fi apucat să dea mina de aur gri din mînă? O explicaţie ar fi faptul că acţiunile vîndute nu sînt nominale, ci la purtător. Cu alte cuvinte, pot fi ale oricui, persoanele trecute oficial în scripte fiind doar de paravan. Spre exemplu, ar putea fi chiar ale lui Dragnea, că chiar ar merita omul, la ce rol a jucat în dezvoltarea Tel-Drumului ca firmă privată, de la privatizare, trecînd prin utilarea cu tren reciclator, pînă la cîştigarea de licitaţii.Pentru că domnul Dragnea e un om ocupat, după cum aţi văzut mai sus, ne-am gîndit să-i dăm o mînă de ajutor la completarea declaraţiei de avere, care încă n-a văzut lumina site-ului Ministerului de Interne în forma sa reactualizată. Mai mult decît atît, noi ştim că domnul ministru devine puţin dislexic cînd începe să-şi numere casele şi terenurile din Alexandria, aşa că ne-am dus la faţa locului să facem noi socotelile, luînd ca punct de reper ultimele declaraţii de avere completate de domnul ministru în fosta sa calitate de preşedinte al CJ Teleorman. Imperiul imobiliar al baronului stă lungit între două străzi paralele din centrul Alexandriei, la umbra unui conac impunător, în jurul căuia moşia s-a tot extins pe măsură ce domnul Dragnea a reuşit să-şi convingă mai toţi vechini să se mute şi să-i vîndă lui. Uite aşa, în martie 2007 declaraţia de avere lista patru terenuri, numai în Alexandria, cu o suprafaţă totală de 3.150 mp. Pornirile latifundiare ale baronului Dragnea nu s-au oprit însă aici dacă consultăm şi ultima declataţie de avere, datată iulie 2008. La prima vedere apare un sigur teren în Alexandria, în dreptul căuria a menţionat la modul de dobîndire "act de alipire din 2007". Înţelegem deci că a alipit cele patru terenuri din care a rezultat un întreg, însă nu ne explicăm cum din 3.150 de mp adunaţi au rezultat aproape 6.000 de mp.Să trece în revistă şi capitolul imobile. Consultăm declaraţia şi ne înfiinţăm pe strada Ion Creangă la numărul 103 cu ochii după "o casă în construcţie". Ridicăm privirea şi deasupra noastră dăm cu ochii de mîndreţea de conac, finisat şi aranjat. Imediat lîngă, la 105A, adresă la care a fost declarat în proprietate numai un teren, am mai găsit o casă. Fiind vorba de o casă bătrînească, ne gîndim că poate domnul Dragnea a refuzat să califice aşa ceva drept clădire. Ne mutăm şi pe strada Tudor Vladimirescu, mai exact în spatele moşiei. Aici găsim şi celelalte două terenuri acoperite de case, dintre numai una singură apare în declaraţia de avere din 2007. Nu şi în 2008, unde singura casă recunoscută în Alexandria este conacul în construcţie.Acestea fiind zise, vă urăm lectură plăcută despre isprăvile lui Dragnea în ediţiile viitoare şi vă invităm la film. Un film despre un drum făcut sub şefia lui Dragnea, de firma prietenului lui Dragnea, care drum a cam intrat la apă. Mai multe nu vă zic, să lăsăm imaginile să vorbească. Filmul va fi postat în curînd pe acest site. Intrarea gratis.
Academia Catavencu
Alexandru CĂUTIŞ
Roxana JIPA
Imperiul din Teleorman pentru care Dragnea a abandonat Internele
Opt terenuri, şase case, acţiuni la o societate hotelieră, spaţii comerciale şi conturi bancare, plus un interes direct la Tel Drum, firma abonată la banii publici - motive ultrabănoase pentru ca Liviu Dragnea să nu regrete demisia.
Liviu Dragnea a părăsit Capitala la începutul săptămânii trecute şi a tă-iat-o spre drumeagurile de munte luând cu el în rucsac misterul demisiei din fruntea Internelor. Nu însă înainte să treacă pe la biroul său din Alexandria, luni seară, la doar câteva ore după anunţul demisiei. Deşi în ultima jumătate de an abia dacă a mai condus două şedinţe ale Consiliului Judeţean Teleorman, pe 2 februarie a mers la CJ, a schimbat câteva cuvinte cu şeful de cabinet, după care s-a făcut nevăzut.
Motivele neoficiale ale plecării de la MAI, bănuite deja de presă, au legătură atât cu afacerile dubioase pe bani publici pe care le desfăşoară în judeţ încă de pe vremea când era prefect, cât şi cu faptul că Dragnea s-a temut că va pierde controlul imperiului său din Teleorman, întrucât pedeliştii n-au vrut în ruptul capului să facă blat la alegerile pentru şefia CJ.
Evoluţia carierei baronului de Teleorman este însă o poveste ştiută numai în anturajul politic.
Unul dintre păstrătorii secretului, om politic activ, lider PDL în Teleorman, a istorisit pentru Cotidianul, sub protecţia anonimatului, cum a urcat pe treptele puterii ex-ministrul de Interne.
„Liviu a venit în Partidul Democrat ca simplu membru în filiala Turnu Măgurele în primăvara lui ’96, cu două-trei luni înainte de localele din iunie. Proaspăt membru PD, a candidat la alegerile locale şi a ieşit consilier local la Turnu. În toamnă, după alegerile generale, când s-a făcut guvernul cu CDR, în urma negocierilor de la Bucureşti s-a decis ca Prefectura Teleorman să fie dată PD-ului. Aici un rol important l-a avut şi Adriean Videanu, preşedinte la Tineretul Democrat sau nu mai ţin minte dacă trecuse deja la seniori. Ne-am întâlnit la Organizaţia Judeţeană Teleorman să facem propunerile pentru postul de prefect. Şi-au anunţat candidaturile trei colegi: Corin Lunganu, Florica Nedelcu şi Liviu Nicolae Dragnea, oarecum surprinzător pentru că era nou în partid şi nu prea îl ştiam. Au fost discuţii pro şi contra până la miezul nopţii, după care s-a trecut la vot secret.
Pe locul unu a ieşit Lunganu, pe doi Nedelcu şi pe trei, la distanţă mare - oarecum firesc - Liviu Dragnea. Surpriza a fost că, a doua seară, Dragnea s-a dus la Bucureşti de mână cu unul dintre colegi, Ştefan Georgescu, văr al Mioarei Roman, şi s-a dus cu un somn mare de Dunăre, de vreun metru şi ceva. Ştiţi cum se zice la noi aici în sud, că am fost sub turci atâta vreme, s-a dus cu peşcheşu’, a intrat la Petre Roman (n.red.-preşedinte PD la acea vreme) prin budoar şi s-a întors prefect. Noi l-am luat pe Videanu şi am fost la o discuţie cu Roman, că n-am ştiut cum să reacţionăm, dar Petre ne-a zis că i-a plăcut de el, că e băiat tânăr şi că o să facă treabă“, povesteşte sursa Cotidianului.
„Într-un fel ironic, peste câţiva ani, Dragnea, din funcţia de prefect, l-a răsplătit pe Fane Georgescu dându-i în administrare câteva bălţi de peşte de aici din judeţ, foarte profitabile“, adaugă acesta.
Ingineriile financiare cu bani publici, marca Dragnea, au prins rădăcini încă din timpul mandatului la prefectură. În 1998, când licitaţiile trucate erau „sport naţional“, după cum spune fostul coleg de partid al baronului de Teleorman, Dragnea a înlesnit firmei ATAL Giurgiu obţinerea unui contract de asfaltare a drumului Drăgăneşti Vlaşca-Videle la un preţ de trei ori mai mare. Proprietarul firmei era chiar un bun prieten al lui Dragnea. „Veneau o mulţime de oameni la conducerea partidului, şeful Finanţelor, şeful Curţii de Conturi, până şi şeful SRI, şi ne atrăgeau atenţia că Liviu face şmecherii, că aranjează licitaţii, că e obraznic în general. L-am chemat la mine, i-am atras atenţia, i-am zis să se potolească că, dacă se află, ne ducem dracului cu toţii. N-a vrut. Devenise arogant, nici nu ne mai băga în seamă. Iar el a fost băiat deştept, dacă se poate spune aşa, el n-a semnat niciodată nimic. Nu şi-a pus numele pe nimic“, continuă liderul teleormănean.
Conducerea PD a judeţului a solicitat atunci o întrevedere cu preşedintele Petre Roman, în care îşi pusese speranţele că va găsi o soluţie. „De fapt, noi voiam să-l convingem pe Roman să-i ceară lui Liviu să se retragă pe motive de sănătate. Roman a evitat să ne primească. Lui îi ajunseseră la urechi problemele noastre, că-i plăceau băieţii cu ochi albaştri. După ce l-am sunat, i-am scris, am insistat, ne-a zis că ne primeşte. Când am ajuns la Bucureşti, eram cinci vicepreşedinţi de organizaţie şi secretarul general, erau şi Videanu şi Dragnea cu noi, Roman nu ne-a mai primit. I-a trimis pe Severin, pe Babiuc şi pe Saşa (n.red. -Alexandru Sassu, actual preşedinte TVR). Cu mamelucii ăştia n-am vrut să stăm de vorbă şi am plecat. După povestea asta, Liviu cred că s-a speriat şi s-a schimbat o vreme. A lăsat-o mai moale şi venea să se consulte cu noi pentru orice decizie. În 2000, când a candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean, ne-am dat seama că avea nevoie de susţinerea noastră.“ La câteva luni după ce a ajuns şef de CJ şi după ce Roman a fost înlocuit de Traian Băsescu în fruntea PD, Dragnea a migrat spre PSD.
În cele două mandate de preşedinte al Consiliului Judeţean, puterea politică a lui Dragnea a crescut discret, dar consistent, paralel cu averea sa. Potrivit declaraţiei sale de avere, în prezent deţine opt terenuri, şase case, acţiuni la o societate hotelieră, spaţii comerciale şi conturi bancare. Una dintre casele sale din Alexandria, aflată în construcţie, este un adevărat conac, ridicat în mijlocul unui teren care îi aparţine, cuprins între două străzi paralele, Ion Creangă şi Tudor Vladimirescu. Baronul local şi-a făcut drum de acces între cele două străzi, a plantat pomişori şi gazon şi şi-a amenajat două ieşiri. Din stradă este aproape imposibil de ghicit ce se află dincolo de gardurile înalte din lemn. În plus, aşa cum îi stă bine unui ministru al Internelor, Dragnea şi-a angajat doi paznici care nu dezvăluie nici picaţi cu ceară „secretul militar“. Întrebat de reporterii Cotidianul ce obiectiv păzesc şi cine este proprietarul, răspunsul paznicului răsuna sec ca de pe o bandă înregistrată: „Nu ştiu, nu mă interesează, nu ştiu cine e Dragnea“. În schimb, bătrâna de vizavi, de pe Strada Ion Creangă, vorbeşte nonşalant despre viitorul său vecin explicând că vine des la şantier să verifice stadiul lucrărilor.
„E un om respectuos, stă de vorbă cu noi, ne ascultă, el a făcut mult bine aici în Teleorman. A asfaltat drumuri, a făcut canalizare şi la Piatra, şi în satele alea dinspre Turnu. Da’ eu n-am ştiut că e aşa mare la Bucureşti. Când am văzut că l-a pus ministru, m-am cam mirat“, spune Petra Iana. Despre demisie crede că a fost o decizie înţeleaptă, că doar nu era „să umple el găurile făcute de ăilalţi“. „Eu zic să-i lase pe ăştia, pă Boc şi pă Geoană, să facă ei ceva, dac-or face, că nici unul n-a făcut mare lucru. Promit toţi şi nu ne dau nimic“, continuă vecina, care, trecând de la una la alta, spune că pe doamna Bombonica, soţia domnului Dragnea, n-a văzut-o niciodată în zonă, pentru că deocamdată „şade la bloc“.
De asfaltat, e drept, a asfaltat, aşa cum spune bătrâna. Drumurile din Teleorman sunt printre cele mai bune din ţară. Chestionabile sunt preţul la care au fost făcute lucrările şi modalitatea acordării contractelor. În judeţ nu mai e de mult un secret că firma Tel Drum, înfiinţată de Consiliul Judeţean şi privatizată în 2001, îi aparţine prietenului din copilărie al lui Dragnea, Marian Fişcuci. Preţul societăţii a fost subevaluat, de la 25.000 de lei vechi la 6.369 de lei pe acţiune, iar după vânzarea către Fişcuci, societatea a obţinut majoritatea contractelor de asfaltare din judeţ, finanţate din bani publici. Recent, de câteva zile, Tel Drum a operat o modificare la Registrul Comerţului, transformând acţiunile nominale în acţiuni la purtător, astfel încât publicul nu mai are acces la numele acţionarului.
Surse politice ne-au declarat că 75% dintre acţiuni ar fi fost cumpărate de Liviu Dragnea. Tel Drum are în proprietate şi două posturi de radio din Turnu Măgurele, şi televiziunea Media ATV din Alexandria, astfel că presa locală îi este supusă şi loială baronului de Teleorman. Aceeaşi societate deţine câteva spaţii comerciale în judeţ, două autoserviri şi a închiriat restaurantul hotelului Turris din Turnu Măgurele, al cărui acţionar majoritar este Liviu Dragnea. Directorul hotelului este soţia acestuia, Bombonica, angajată şi la Direcţia pentru Protecţia Copilului, instituţie care a beneficiat şi ea de afacerile cuplului Dragnea-Fişcuci. O altă firmă a acestuia, Proinvest, a aprovizionat mai mulţi ani orfelinatele din judeţ cu alimente la preţuri de câteva ori mai mari decât preţurile de en gros.
Informaţiile au fost făcute publice în 2005 de deputatul PD, Alexandru Mocanu, care a făcut mai multe interpelări în Parlament în care dezvăluia legăturile lui Dragnea cu firmele Tel Drum şi Proinvest. Mocanu a făcut şi plângere la PNA, care nu s-a finalizat cu un dosar. Parlamentarul democrat acuza atunci că Dragnea s-ar fi aflat în spatele preluării frauduloase a fermei Dona din cadrul fostei IAS Turnu Măgurele.
Demisia lui Dragnea, motivată de lipsa fondurilor
Fostul ministru al Administraţiei şi Internelor Liviu Dragnea a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Turnu Măgurele, că unul dintre motivele pentru care şi-a dat demisia e blocarea fondurilor pentru investiţii în infrastructură. „Am dorit (…) asigurarea unor fonduri suficiente pentru bugetele locale. Când s-a construit bugetul naţional am constatat însă că s-a luat decizia incalificabilă de a se bloca veniturile administraţiei publice locale, dezamăgirea fiind mare, pentru că nu m-au susţinut nici măcar miniştrii din PSD“, a declarat Liviu Dragnea. El spune că din cele zece miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură circa 1,2 la sută au rămas drumurilor judeţene şi comunale.
Sursa: Cotidianul
08 Feb 2009 Diana Lazar
Liviu Dragnea a părăsit Capitala la începutul săptămânii trecute şi a tă-iat-o spre drumeagurile de munte luând cu el în rucsac misterul demisiei din fruntea Internelor. Nu însă înainte să treacă pe la biroul său din Alexandria, luni seară, la doar câteva ore după anunţul demisiei. Deşi în ultima jumătate de an abia dacă a mai condus două şedinţe ale Consiliului Judeţean Teleorman, pe 2 februarie a mers la CJ, a schimbat câteva cuvinte cu şeful de cabinet, după care s-a făcut nevăzut.
Motivele neoficiale ale plecării de la MAI, bănuite deja de presă, au legătură atât cu afacerile dubioase pe bani publici pe care le desfăşoară în judeţ încă de pe vremea când era prefect, cât şi cu faptul că Dragnea s-a temut că va pierde controlul imperiului său din Teleorman, întrucât pedeliştii n-au vrut în ruptul capului să facă blat la alegerile pentru şefia CJ.
Evoluţia carierei baronului de Teleorman este însă o poveste ştiută numai în anturajul politic.
Unul dintre păstrătorii secretului, om politic activ, lider PDL în Teleorman, a istorisit pentru Cotidianul, sub protecţia anonimatului, cum a urcat pe treptele puterii ex-ministrul de Interne.
„Liviu a venit în Partidul Democrat ca simplu membru în filiala Turnu Măgurele în primăvara lui ’96, cu două-trei luni înainte de localele din iunie. Proaspăt membru PD, a candidat la alegerile locale şi a ieşit consilier local la Turnu. În toamnă, după alegerile generale, când s-a făcut guvernul cu CDR, în urma negocierilor de la Bucureşti s-a decis ca Prefectura Teleorman să fie dată PD-ului. Aici un rol important l-a avut şi Adriean Videanu, preşedinte la Tineretul Democrat sau nu mai ţin minte dacă trecuse deja la seniori. Ne-am întâlnit la Organizaţia Judeţeană Teleorman să facem propunerile pentru postul de prefect. Şi-au anunţat candidaturile trei colegi: Corin Lunganu, Florica Nedelcu şi Liviu Nicolae Dragnea, oarecum surprinzător pentru că era nou în partid şi nu prea îl ştiam. Au fost discuţii pro şi contra până la miezul nopţii, după care s-a trecut la vot secret.
Pe locul unu a ieşit Lunganu, pe doi Nedelcu şi pe trei, la distanţă mare - oarecum firesc - Liviu Dragnea. Surpriza a fost că, a doua seară, Dragnea s-a dus la Bucureşti de mână cu unul dintre colegi, Ştefan Georgescu, văr al Mioarei Roman, şi s-a dus cu un somn mare de Dunăre, de vreun metru şi ceva. Ştiţi cum se zice la noi aici în sud, că am fost sub turci atâta vreme, s-a dus cu peşcheşu’, a intrat la Petre Roman (n.red.-preşedinte PD la acea vreme) prin budoar şi s-a întors prefect. Noi l-am luat pe Videanu şi am fost la o discuţie cu Roman, că n-am ştiut cum să reacţionăm, dar Petre ne-a zis că i-a plăcut de el, că e băiat tânăr şi că o să facă treabă“, povesteşte sursa Cotidianului.
„Într-un fel ironic, peste câţiva ani, Dragnea, din funcţia de prefect, l-a răsplătit pe Fane Georgescu dându-i în administrare câteva bălţi de peşte de aici din judeţ, foarte profitabile“, adaugă acesta.
Ingineriile financiare cu bani publici, marca Dragnea, au prins rădăcini încă din timpul mandatului la prefectură. În 1998, când licitaţiile trucate erau „sport naţional“, după cum spune fostul coleg de partid al baronului de Teleorman, Dragnea a înlesnit firmei ATAL Giurgiu obţinerea unui contract de asfaltare a drumului Drăgăneşti Vlaşca-Videle la un preţ de trei ori mai mare. Proprietarul firmei era chiar un bun prieten al lui Dragnea. „Veneau o mulţime de oameni la conducerea partidului, şeful Finanţelor, şeful Curţii de Conturi, până şi şeful SRI, şi ne atrăgeau atenţia că Liviu face şmecherii, că aranjează licitaţii, că e obraznic în general. L-am chemat la mine, i-am atras atenţia, i-am zis să se potolească că, dacă se află, ne ducem dracului cu toţii. N-a vrut. Devenise arogant, nici nu ne mai băga în seamă. Iar el a fost băiat deştept, dacă se poate spune aşa, el n-a semnat niciodată nimic. Nu şi-a pus numele pe nimic“, continuă liderul teleormănean.
Conducerea PD a judeţului a solicitat atunci o întrevedere cu preşedintele Petre Roman, în care îşi pusese speranţele că va găsi o soluţie. „De fapt, noi voiam să-l convingem pe Roman să-i ceară lui Liviu să se retragă pe motive de sănătate. Roman a evitat să ne primească. Lui îi ajunseseră la urechi problemele noastre, că-i plăceau băieţii cu ochi albaştri. După ce l-am sunat, i-am scris, am insistat, ne-a zis că ne primeşte. Când am ajuns la Bucureşti, eram cinci vicepreşedinţi de organizaţie şi secretarul general, erau şi Videanu şi Dragnea cu noi, Roman nu ne-a mai primit. I-a trimis pe Severin, pe Babiuc şi pe Saşa (n.red. -Alexandru Sassu, actual preşedinte TVR). Cu mamelucii ăştia n-am vrut să stăm de vorbă şi am plecat. După povestea asta, Liviu cred că s-a speriat şi s-a schimbat o vreme. A lăsat-o mai moale şi venea să se consulte cu noi pentru orice decizie. În 2000, când a candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean, ne-am dat seama că avea nevoie de susţinerea noastră.“ La câteva luni după ce a ajuns şef de CJ şi după ce Roman a fost înlocuit de Traian Băsescu în fruntea PD, Dragnea a migrat spre PSD.
În cele două mandate de preşedinte al Consiliului Judeţean, puterea politică a lui Dragnea a crescut discret, dar consistent, paralel cu averea sa. Potrivit declaraţiei sale de avere, în prezent deţine opt terenuri, şase case, acţiuni la o societate hotelieră, spaţii comerciale şi conturi bancare. Una dintre casele sale din Alexandria, aflată în construcţie, este un adevărat conac, ridicat în mijlocul unui teren care îi aparţine, cuprins între două străzi paralele, Ion Creangă şi Tudor Vladimirescu. Baronul local şi-a făcut drum de acces între cele două străzi, a plantat pomişori şi gazon şi şi-a amenajat două ieşiri. Din stradă este aproape imposibil de ghicit ce se află dincolo de gardurile înalte din lemn. În plus, aşa cum îi stă bine unui ministru al Internelor, Dragnea şi-a angajat doi paznici care nu dezvăluie nici picaţi cu ceară „secretul militar“. Întrebat de reporterii Cotidianul ce obiectiv păzesc şi cine este proprietarul, răspunsul paznicului răsuna sec ca de pe o bandă înregistrată: „Nu ştiu, nu mă interesează, nu ştiu cine e Dragnea“. În schimb, bătrâna de vizavi, de pe Strada Ion Creangă, vorbeşte nonşalant despre viitorul său vecin explicând că vine des la şantier să verifice stadiul lucrărilor.
„E un om respectuos, stă de vorbă cu noi, ne ascultă, el a făcut mult bine aici în Teleorman. A asfaltat drumuri, a făcut canalizare şi la Piatra, şi în satele alea dinspre Turnu. Da’ eu n-am ştiut că e aşa mare la Bucureşti. Când am văzut că l-a pus ministru, m-am cam mirat“, spune Petra Iana. Despre demisie crede că a fost o decizie înţeleaptă, că doar nu era „să umple el găurile făcute de ăilalţi“. „Eu zic să-i lase pe ăştia, pă Boc şi pă Geoană, să facă ei ceva, dac-or face, că nici unul n-a făcut mare lucru. Promit toţi şi nu ne dau nimic“, continuă vecina, care, trecând de la una la alta, spune că pe doamna Bombonica, soţia domnului Dragnea, n-a văzut-o niciodată în zonă, pentru că deocamdată „şade la bloc“.
De asfaltat, e drept, a asfaltat, aşa cum spune bătrâna. Drumurile din Teleorman sunt printre cele mai bune din ţară. Chestionabile sunt preţul la care au fost făcute lucrările şi modalitatea acordării contractelor. În judeţ nu mai e de mult un secret că firma Tel Drum, înfiinţată de Consiliul Judeţean şi privatizată în 2001, îi aparţine prietenului din copilărie al lui Dragnea, Marian Fişcuci. Preţul societăţii a fost subevaluat, de la 25.000 de lei vechi la 6.369 de lei pe acţiune, iar după vânzarea către Fişcuci, societatea a obţinut majoritatea contractelor de asfaltare din judeţ, finanţate din bani publici. Recent, de câteva zile, Tel Drum a operat o modificare la Registrul Comerţului, transformând acţiunile nominale în acţiuni la purtător, astfel încât publicul nu mai are acces la numele acţionarului.
Surse politice ne-au declarat că 75% dintre acţiuni ar fi fost cumpărate de Liviu Dragnea. Tel Drum are în proprietate şi două posturi de radio din Turnu Măgurele, şi televiziunea Media ATV din Alexandria, astfel că presa locală îi este supusă şi loială baronului de Teleorman. Aceeaşi societate deţine câteva spaţii comerciale în judeţ, două autoserviri şi a închiriat restaurantul hotelului Turris din Turnu Măgurele, al cărui acţionar majoritar este Liviu Dragnea. Directorul hotelului este soţia acestuia, Bombonica, angajată şi la Direcţia pentru Protecţia Copilului, instituţie care a beneficiat şi ea de afacerile cuplului Dragnea-Fişcuci. O altă firmă a acestuia, Proinvest, a aprovizionat mai mulţi ani orfelinatele din judeţ cu alimente la preţuri de câteva ori mai mari decât preţurile de en gros.
Informaţiile au fost făcute publice în 2005 de deputatul PD, Alexandru Mocanu, care a făcut mai multe interpelări în Parlament în care dezvăluia legăturile lui Dragnea cu firmele Tel Drum şi Proinvest. Mocanu a făcut şi plângere la PNA, care nu s-a finalizat cu un dosar. Parlamentarul democrat acuza atunci că Dragnea s-ar fi aflat în spatele preluării frauduloase a fermei Dona din cadrul fostei IAS Turnu Măgurele.
Demisia lui Dragnea, motivată de lipsa fondurilor
Fostul ministru al Administraţiei şi Internelor Liviu Dragnea a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Turnu Măgurele, că unul dintre motivele pentru care şi-a dat demisia e blocarea fondurilor pentru investiţii în infrastructură. „Am dorit (…) asigurarea unor fonduri suficiente pentru bugetele locale. Când s-a construit bugetul naţional am constatat însă că s-a luat decizia incalificabilă de a se bloca veniturile administraţiei publice locale, dezamăgirea fiind mare, pentru că nu m-au susţinut nici măcar miniştrii din PSD“, a declarat Liviu Dragnea. El spune că din cele zece miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură circa 1,2 la sută au rămas drumurilor judeţene şi comunale.
Sursa: Cotidianul
08 Feb 2009 Diana Lazar
vineri, 6 februarie 2009
Tot in "familie"!
Liderii PSD şi PDL vor încerca să găsească o poziţie comună în privinţa trimiterii în instanţă a dosarelor fostului premier.
Biroul Permanent al Camerei va decide luni ce va face cu raportul Comisiei juridice referitor la dosarelor lui Adrian Năstase.Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat ieri pentru Cotidianul că luni, 9 februarie, raportul Comisiei juridice privind dosarele lui Adrian Năstase se vor afla pe ordinea de zi a Biroului Permanent. “Este prematur să spun acum ce se va întâmpla mai departe, mai ales că am înţeles că va exista şi o contestaţie a PSD privind raportul.Luni în Biroul Permanent eu voi propune trimiterea raportului în plen, dar nu sunt eu singura care decid, ci votul tuturor membrilor comisiei.
Publicitate
Din punctul meu de vedere, la comisie s-a procedat corect, s-a supus la vot cererea de începere a urmăririi penale şi a primit vot negativ. În plen va merge deci un raport negativ şi deputaţii sunt cei care vor decide ce votează, adică pentru începerea urmăririi penale în cazul dlui Adrian Năstase sau pentru confirmarea raportului negativ”, a precizat Roberta Anastase.Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Daniel Buda, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că subiectul divergenţelor de opinie dintre PDL şi PSD, din Comisia juridică a Camerei, pe tema dosarelor lui Adrian Năstase, va fi dezbătut într-o şedinţă a coaliţiei de guvernare. “Până la urmă, cred că factorii politici implicaţi, şi de o parte şi de alta, vor găsi o cale de a face lucrurile să meargă mai departe", a declarat Buda.În ceea ce priveşte contestaţia social democraţilor, am primit informaţii de la vicepreşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Florin Iordache. “Vineri dimineaţă depunem contestaţia, în care o să arătăm că preşedintele Comisiei, Daniel Buda, a încălcat grav procedurile. Noi solicităm în contestaţie ca Biroul Permanent să retrimită cazul la Comisia juridică, pentru a se dezbate şi vota conform prevederilor regulamentare”, a declarat Iordache pentru Cotidianul.Ce se va întâmpla luni în Biroul Permanent este dificil de anticipat acum. Reprezentanţii PDL vor vota pentru trimiterea raportului în plen. Poziţia PSD este alta. “Am înţeles că în comisie s-a încălcat grav regulamentul şi vom proceda în consecinţă. Vom avea poziţia colegilor noştri din Comisia juridică”, ne-a declarat deputatul PSD Nicolae Bănicioiu, care este chestor al Camerei. Cum cei din PDL au cinci deputaţi în Biroul Permanent, iar cei din PSD, patru, este clar că nici una dintre tabere nu se poate impune fără voturile celor trei liberali. “Noi nu vrem să fim arbitrii neînţelegerilor din coaliţie.Când a fost vorba în Biroul Permanent de scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului legii lustraţiei, PDL şi PSD s-au înţeles foarte bine. Să se înţeleagă şi acum. În toată această chestiune, PNL are o singură poziţie certă: în plen vom vota pentru începerea urmăririi penale pentru oricine. Aşa am făcut-o şi pentru omul nostru, Paul Păcuraru, noi nu obstrucţionăm justiţia”, ne-a declarat vicepreşedintele Camerei, Bogdan Olteanu. El are însă dubii în ceea ce priveşte respectarea regulamentului în comisie. “Majoritatea mediilor de informare au semnalat încălcarea regulamentului în comisie.Nu mă pot pronunţa până nu văd documentele comisiei, luni, în Biroul Permanent. Eu ştiu doar că săptămâna trecută s-a votat în Biroul Permanent pentru discuţii pe procedură în comisie, iar la comisie s-a transmis altceva, şi anume dezbaterea pe fond şi întocmirea unui raport. Mă rog s-a dezbătut pe fond, asta este, dar să vedem explicaţiile şi documentele ce le primim de la comisie”, a mai spus Olteanu.Reamintim, miercuri, în Comisia juridică, cererea de urmărire penală pentru Adrian Năstase a fost respinsă la vot, înregistrând 9 voturi pentru (PDL) şi 10 voturi contra (PSD, PC şi minorităţi). În finalul şedinţei s-a declanşat un scandal monstru, cu invective de o parte şi de alta, după ce preşedintele Daniel Buda (PDL) a refuzat să supună la vot două propuneri ale PSD: cea de retrimitere la Parchetul General a solicitării procurorului general şi cea de neîncepere a urmăririi penale în cazul Năstase, după ce alternativa a căzut la vot.
Sursa : Cotidianul
05 Feb 2009 Lucian Gheorghiu
Biroul Permanent al Camerei va decide luni ce va face cu raportul Comisiei juridice referitor la dosarelor lui Adrian Năstase.Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat ieri pentru Cotidianul că luni, 9 februarie, raportul Comisiei juridice privind dosarele lui Adrian Năstase se vor afla pe ordinea de zi a Biroului Permanent. “Este prematur să spun acum ce se va întâmpla mai departe, mai ales că am înţeles că va exista şi o contestaţie a PSD privind raportul.Luni în Biroul Permanent eu voi propune trimiterea raportului în plen, dar nu sunt eu singura care decid, ci votul tuturor membrilor comisiei.
Publicitate
Din punctul meu de vedere, la comisie s-a procedat corect, s-a supus la vot cererea de începere a urmăririi penale şi a primit vot negativ. În plen va merge deci un raport negativ şi deputaţii sunt cei care vor decide ce votează, adică pentru începerea urmăririi penale în cazul dlui Adrian Năstase sau pentru confirmarea raportului negativ”, a precizat Roberta Anastase.Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Daniel Buda, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că subiectul divergenţelor de opinie dintre PDL şi PSD, din Comisia juridică a Camerei, pe tema dosarelor lui Adrian Năstase, va fi dezbătut într-o şedinţă a coaliţiei de guvernare. “Până la urmă, cred că factorii politici implicaţi, şi de o parte şi de alta, vor găsi o cale de a face lucrurile să meargă mai departe", a declarat Buda.În ceea ce priveşte contestaţia social democraţilor, am primit informaţii de la vicepreşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Florin Iordache. “Vineri dimineaţă depunem contestaţia, în care o să arătăm că preşedintele Comisiei, Daniel Buda, a încălcat grav procedurile. Noi solicităm în contestaţie ca Biroul Permanent să retrimită cazul la Comisia juridică, pentru a se dezbate şi vota conform prevederilor regulamentare”, a declarat Iordache pentru Cotidianul.Ce se va întâmpla luni în Biroul Permanent este dificil de anticipat acum. Reprezentanţii PDL vor vota pentru trimiterea raportului în plen. Poziţia PSD este alta. “Am înţeles că în comisie s-a încălcat grav regulamentul şi vom proceda în consecinţă. Vom avea poziţia colegilor noştri din Comisia juridică”, ne-a declarat deputatul PSD Nicolae Bănicioiu, care este chestor al Camerei. Cum cei din PDL au cinci deputaţi în Biroul Permanent, iar cei din PSD, patru, este clar că nici una dintre tabere nu se poate impune fără voturile celor trei liberali. “Noi nu vrem să fim arbitrii neînţelegerilor din coaliţie.Când a fost vorba în Biroul Permanent de scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului legii lustraţiei, PDL şi PSD s-au înţeles foarte bine. Să se înţeleagă şi acum. În toată această chestiune, PNL are o singură poziţie certă: în plen vom vota pentru începerea urmăririi penale pentru oricine. Aşa am făcut-o şi pentru omul nostru, Paul Păcuraru, noi nu obstrucţionăm justiţia”, ne-a declarat vicepreşedintele Camerei, Bogdan Olteanu. El are însă dubii în ceea ce priveşte respectarea regulamentului în comisie. “Majoritatea mediilor de informare au semnalat încălcarea regulamentului în comisie.Nu mă pot pronunţa până nu văd documentele comisiei, luni, în Biroul Permanent. Eu ştiu doar că săptămâna trecută s-a votat în Biroul Permanent pentru discuţii pe procedură în comisie, iar la comisie s-a transmis altceva, şi anume dezbaterea pe fond şi întocmirea unui raport. Mă rog s-a dezbătut pe fond, asta este, dar să vedem explicaţiile şi documentele ce le primim de la comisie”, a mai spus Olteanu.Reamintim, miercuri, în Comisia juridică, cererea de urmărire penală pentru Adrian Năstase a fost respinsă la vot, înregistrând 9 voturi pentru (PDL) şi 10 voturi contra (PSD, PC şi minorităţi). În finalul şedinţei s-a declanşat un scandal monstru, cu invective de o parte şi de alta, după ce preşedintele Daniel Buda (PDL) a refuzat să supună la vot două propuneri ale PSD: cea de retrimitere la Parchetul General a solicitării procurorului general şi cea de neîncepere a urmăririi penale în cazul Năstase, după ce alternativa a căzut la vot.
Sursa : Cotidianul
05 Feb 2009 Lucian Gheorghiu
Emil Boc: Masinile de la cancelaria lui Tariceanu au facut fiecare in 2008 cate 200 de km pe zi
Premierul a acuzat joi seara la B1 TV risipa de bani publici pe care ar fi practicat-o fostul guvern Tariceanu.
Premierul Emil Boc a acuzat joi seara in emisiunea 'Nasul” de la B1 TV, risipa de bani publici practicata de cancelaria predecesorului sau, Calin Popescu Tariceanu. "La cancelaria premierului au fost anul trecut 66 de masini care impreuna au facut aproape 3 milioane de kilometri. Asta inseamna, conform calculelor facute de colegii mei, aproape 200 de kilometri pe zi”, a declarat Boc. In plus, acesta a amintit si faptul ca din cele peste 300 de persoane angajate la Cancelarie, aproape toti aveau telefon mobil platit de la buget. "Unde se intampla la privat asta?”, s-a intrebat retoric, Boc. Seful Guvernului a precizat ca din bugetul Cancelariei sale a reusit sa aloce 10 milioane de euro pentru Cercetare si chiar si in aceste conditii, a facut economii de 20%.
Sursa: Cotidianul, astazi
Tariceanu asta a stat numai in masina timp de 4 ani!
Premierul Emil Boc a acuzat joi seara in emisiunea 'Nasul” de la B1 TV, risipa de bani publici practicata de cancelaria predecesorului sau, Calin Popescu Tariceanu. "La cancelaria premierului au fost anul trecut 66 de masini care impreuna au facut aproape 3 milioane de kilometri. Asta inseamna, conform calculelor facute de colegii mei, aproape 200 de kilometri pe zi”, a declarat Boc. In plus, acesta a amintit si faptul ca din cele peste 300 de persoane angajate la Cancelarie, aproape toti aveau telefon mobil platit de la buget. "Unde se intampla la privat asta?”, s-a intrebat retoric, Boc. Seful Guvernului a precizat ca din bugetul Cancelariei sale a reusit sa aloce 10 milioane de euro pentru Cercetare si chiar si in aceste conditii, a facut economii de 20%.
Sursa: Cotidianul, astazi
Tariceanu asta a stat numai in masina timp de 4 ani!
joi, 5 februarie 2009
Cine a castigat de fapt la Haga?
In timp ce jucatori de talie mondiala urmareau cu interes procesul de la Haga, autoritatile de la Bucuresti isi faceau propriile calcule. Pe 12 noiembrie 2008, pe ultima suta de metri, Guvernul Tariceanu a aprobat un act aditional clasificat la un contract prin care firma Sterling Resources primea dreptul de explorare si impartire a unor perimetre aflate in zona de litigiu.
Verdictul favorabil Romaniei in disputa cu Ucraina asupra delimitarii platoului continental din Marea Neagra a adus in prim-plan posibilitatea ca statul roman sa castige miliarde de dolari din exploatarea hidrocarburilor asupra carora si-a castigat dreptul la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. A iesit la iveala insa ca o mare parte din zacamintele de acolo sunt deja concesionate pe o perioada de 30 de ani, noteaza Romania Libera.Romania a castigat procesul cu Ucraina pentru niste privatiAcademia Catavencu anunta marti, la scurt timp dupa aflarea verdictului de la Haga, ca "bucata de platouas continental dupa care salivam nu va fi a noastra, nici a urmasilor urmasilor nostri, ci a contemporanilor nostri capitalisti de la Petrom si Sterling".Desi contractul de concesiune este semnat inca din 1992, controversele au izbucnit dupa decizia CIJ. Potrivit Cotidianul, pe vremea guvernului Stolojan, a fost emisa o hotarare de guvern care aproba "contractul pentru explorarea si impartirea productiei de hidrocarburi din perimetrele nr. 13 (Pelican) si 15 (Midia), incheiat intre Rompetrol SA si consortiul format din companiile Entreprise Oil Exploration Ltd. (Marea Britanie), subsidiara a firmei Enterprise Oil PLC (Marea Britanie), si Canadianoxy Romania Ltd. (Canada), subsidiara a firmei Canadian Occidental Petroleum Ltd. (Canada), semnat la Bucuresti pe 6 august 1992". De-a lungul anilor, unele dintre firme au renuntat la concesiune, statul a scos din nou perimetrele la licitatie, si asa a aparut in ecuatie firma candiana Sterling Resources. Paralel, Rompetrol, care era detinuta de stat la acea vreme, a iesit din asociere, fiind inlocuita direct de stat, prin ANRM. Realitate recunoscuta de ANRM. "Ulterior, dupa ce a fost incheiat cu firma Enterprise, acordul a trecut pe la firma Paladin si a ajuns la firma Sterling, care este actualul titular", a explicat, intr-o emisiune televizata, Mihai Gherman, director general adjunct al ANRM.Realitatea sustine ca este vorba de o firma detinuta de o companie canadiana, dar care a fost infiintata de curand in Romania si nu are activitate. Midia Resources, firma despre care oficialii Agentiei pentru Resurse Minerale au declarat ca va deveni al treilea mare jucator de pe piata interna de gaze, a fost infiintata in 2007 cu un capital social minim de 200 de lei. Din datele Registrului Comertului, compania nu a avut niciodata angajati, administratori sau vreo cifra de afaceri.Nicolae Vidu, legatura dintre Patriciu si resursele din Marea NeagraCotidianul Business Standard a facut legatura intre Dinu Patriciu, al carui nume s-a vehiculat ca ar fi in spatele afacerii “Sterling”, si firma candiana care a primit concesiunea perimetrelor Pelican si Midia din Marea Neagra, scrie Cotidianul. Scandalul izbucnit in jurul contractelor de concesiune a resurselor din Marea Neagra a ajuns, oficial, la Dinu Patriciu, dupa ce, pe parcursul zilei de miercuri, doar s-a speculat ca omul de afaceri ar fi unul dintre beneficiarii din umbra ai viitoarelor exploatari din perimetrele Midia si Pelican. Potrivit Business Standard, Nicolae Vidu, directorul adjunct al Midia SA, filiala locala a companiei candiene Sterling (care detine contractul de concesiune a celor doua perimetre-n.r.) este in acelasi timp si membru in CA al Rompretrol Well Services, companie a grupului Rompetrol. Cotidianul de afaceri scrie ca Vidu este reprezentantul legal al Sterling din anul 2000, informatie confirmata chiar de catre acesta.Presedintele Comisiei de Industrii din Camera cere desecretizarea contractuluiIulian Iancu, a cerut ANRM contractul de concesionare a resurselor din Marea Neagra, anexele secrete si hartile, iar Ministerului de Finante referatul care a stat la baza HG prin care firma Sterling a devenit concesionar al perimetrelor respective potrivit NewsIn. Iancu a trimis miercuri o scrisoare presedintelui Agentiei Nationale de Resurse Minerale, Bogdan Gabudeanu, cerandu-i sa transmita comisiei contractul de exploatare si impartire a productiei pentru perimetrul XIII Pelican si XV Midia din Marea Neagra societatii Sterling Resources, documentele prealabile acestui contract, anexele secrete si hartile aferente, iar Ministerului Finantelor i-a solicitat, prin alta scrisoare, referatul care a stat la baza semnarii de catre Ministerul Economiei si Finantelor a HG nr. 1446 din 21 noiembrie 2008.Presedintele comisiei de Industrii sustine ca trebuie lamurit cat mai urgent daca statul roman a fost prejudiciat prin aceasta concesionare, potrivit NewsIn. Iancu a mai spus, intr-o conferinta de presa, ca din discutii cu oficiali a aflat ca este vorba de un potential de 1 mld. de metri cubi de gaze, iar intrebarea care apare in urma informatiilor aparute este de ce statul roman n-a cedat dreptul de concesionare Romgaz."Cert e ca e un traseu destul de interesant. Contractul a fost incheiat in 1990, la vremea respectiva dreptul de a prelua productia ce-i revenea statului roman i-a fost atribuit Rompetrol, ulterior trebuie sa vedem din acte cine a ramas pentru a lua partea de productie. Intrebarea este de ce nu a revenit Romgaz cantitatea de gaze naturale", a declarat presedintele comisiei. Potrivit lui Iancu, acordarea dreptului de concesiune pe ultima suta de metri a Guvernului Tariceanu este surprinzatoare, iar Hotararea de Guvern nu a fost contrasemnata de Ministerul Justitiei. "Cedarea acestui drept ridica semne de intrebare tocmai pentru ca este motivata a fi facuta in concordanta cu legea petrolului. Este surprinzator ca demersul s-a facut in plina campanie electorala cand atentia tuturor era indreptata catre campania electorala, este surprinzator ca in HG nu apare semnatura ministrului Justitiei, apare in schimb semnatura sefului cancelariei primului-ministru, Dorin Marian, este surprinzator ca elementele cheie, care ar fi putut sa ne demnonstreze daca statul roman a pierdut prin cedarea dreptului de impartire a productiei sunt documente secrete", a explicat Iancu. Deputatul sustine ca are informatii potrivit carora demiterea fostului sef al ANRM, Buliga Gheorghe, are la baza rezervele pe care acesta le-a manifestat fata de acest contract. Iancu a spus ca Buliga a solicitat de la Guvern contractul si documentele aferente, nu le-a primit si a refuzat sa se angajeze in numele statului. "I s-a cerut sa semneze (contractul de concesiune), a refuzat, domnia sa a solicitat lamuriri exprese despre care sunt avantajele statului roman, nu i-au fost prezentate, insa a fost demis", a declarat presedintele Comisiei de Industrii, potrivit NewsIn. Iancu nu a exclus ca ar putea cere Biroului Permanent al Camerei constituirea de urgenta a unei comisiei de ancheta, daca lucrurile se complica si a precizat ca, deocamdata in lipsa documentelor necesare, nu se poate spune daca statul a fost prejudiciat. El a avertizat insa ca un asemenea contract, daca a fost adoptat in conditii nefavorabile statului, ar putea compromite efectele deciziei CIJ Haga."Suntem obligati sa aducem la cunostinta opiniei publice in ce masura acest demers a fost corect", a conchis Iulian Iancu.Liberalii s-au disculpat telegrafic Potrivit Gardianul, liberalii au raspuns acuzatiilor, telegrafic, printr-un comunicat de presa, in care mentioneaza ca, incepand din perioada guvernarii Stolojan, concesionarile din Marea Neagra au fost acordate succesiv de guverne. Potrivit PNL, continutul contractului nu a fost schimbat in noiembrie 2008, dar s-au adus schimbari de denumiri, ca urmare a unor modificari legislative. “HG din 12 noiembrie 2008 nu a acordat drepturi in plus companiei in cauza si nici nu a modificat continutul contractului de concesiune realizat de Guvernul Stolojan”, a comunicat PNL. Pe de alta parte, ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a declarat, ieri, ca nu i-a fost prezentata vreo Hotarare de Guvern privind concesionarile in Marea Neagra, dar va face verificari in acest sens. "Lipsa semnaturii mele arata ori ca am primit si nu am vrut sa semnez, ceea ce nu este cazul, pentru ca azi (n.r. miercuri), la CSM, am aflat de existenta acestei hotarari, fie pentru ca nu mi-a fost inmanat documentul", a declarat ministrul. Tot ieri, Rompetrol a comunicat ca a avut in anii trecuti parteneriate cu Sterling Resources si Midia Resoursces, dar pana acum nu s-a aratat interesat de explotarea perimentelor revenite Romaniei din Marea Neagra.Boc l-a demis pe seful ANRMPremierul a anuntat aseara ca a dispus demararea procedurilor legale in vederea declasificarii anexei la HG 1.446 si totodata un control in vederea elucidarii conditiilor in care a fost atribuit contractul de concesionare incheiat intre ANRM si compania canadiana Sterling Resources Ltd. Totodata, Boc a dispus demiterea sefului ANRM, Bogdan Gabudean.Harta detaliata a marilor castigatori dupa HagaHotNews.ro publica harta concesiunilor din Marea Neagra, care arata cine si cat castiga in urma deciziei de la Haga. OMV castiga singurul zacamant sigur de gaz aflat in zona recuperata. OMV a mostenit concesiunile de la Petrom. Sterling Resources castiga si ea, dar zacaminte mai putin sigure. Aproximativ 50% din suprafata castigata in urma deciziei de la Haga ramane inca de dat in explorare si exploatare.
Sursa: 9am, astazi
Verdictul favorabil Romaniei in disputa cu Ucraina asupra delimitarii platoului continental din Marea Neagra a adus in prim-plan posibilitatea ca statul roman sa castige miliarde de dolari din exploatarea hidrocarburilor asupra carora si-a castigat dreptul la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. A iesit la iveala insa ca o mare parte din zacamintele de acolo sunt deja concesionate pe o perioada de 30 de ani, noteaza Romania Libera.Romania a castigat procesul cu Ucraina pentru niste privatiAcademia Catavencu anunta marti, la scurt timp dupa aflarea verdictului de la Haga, ca "bucata de platouas continental dupa care salivam nu va fi a noastra, nici a urmasilor urmasilor nostri, ci a contemporanilor nostri capitalisti de la Petrom si Sterling".Desi contractul de concesiune este semnat inca din 1992, controversele au izbucnit dupa decizia CIJ. Potrivit Cotidianul, pe vremea guvernului Stolojan, a fost emisa o hotarare de guvern care aproba "contractul pentru explorarea si impartirea productiei de hidrocarburi din perimetrele nr. 13 (Pelican) si 15 (Midia), incheiat intre Rompetrol SA si consortiul format din companiile Entreprise Oil Exploration Ltd. (Marea Britanie), subsidiara a firmei Enterprise Oil PLC (Marea Britanie), si Canadianoxy Romania Ltd. (Canada), subsidiara a firmei Canadian Occidental Petroleum Ltd. (Canada), semnat la Bucuresti pe 6 august 1992". De-a lungul anilor, unele dintre firme au renuntat la concesiune, statul a scos din nou perimetrele la licitatie, si asa a aparut in ecuatie firma candiana Sterling Resources. Paralel, Rompetrol, care era detinuta de stat la acea vreme, a iesit din asociere, fiind inlocuita direct de stat, prin ANRM. Realitate recunoscuta de ANRM. "Ulterior, dupa ce a fost incheiat cu firma Enterprise, acordul a trecut pe la firma Paladin si a ajuns la firma Sterling, care este actualul titular", a explicat, intr-o emisiune televizata, Mihai Gherman, director general adjunct al ANRM.Realitatea sustine ca este vorba de o firma detinuta de o companie canadiana, dar care a fost infiintata de curand in Romania si nu are activitate. Midia Resources, firma despre care oficialii Agentiei pentru Resurse Minerale au declarat ca va deveni al treilea mare jucator de pe piata interna de gaze, a fost infiintata in 2007 cu un capital social minim de 200 de lei. Din datele Registrului Comertului, compania nu a avut niciodata angajati, administratori sau vreo cifra de afaceri.Nicolae Vidu, legatura dintre Patriciu si resursele din Marea NeagraCotidianul Business Standard a facut legatura intre Dinu Patriciu, al carui nume s-a vehiculat ca ar fi in spatele afacerii “Sterling”, si firma candiana care a primit concesiunea perimetrelor Pelican si Midia din Marea Neagra, scrie Cotidianul. Scandalul izbucnit in jurul contractelor de concesiune a resurselor din Marea Neagra a ajuns, oficial, la Dinu Patriciu, dupa ce, pe parcursul zilei de miercuri, doar s-a speculat ca omul de afaceri ar fi unul dintre beneficiarii din umbra ai viitoarelor exploatari din perimetrele Midia si Pelican. Potrivit Business Standard, Nicolae Vidu, directorul adjunct al Midia SA, filiala locala a companiei candiene Sterling (care detine contractul de concesiune a celor doua perimetre-n.r.) este in acelasi timp si membru in CA al Rompretrol Well Services, companie a grupului Rompetrol. Cotidianul de afaceri scrie ca Vidu este reprezentantul legal al Sterling din anul 2000, informatie confirmata chiar de catre acesta.Presedintele Comisiei de Industrii din Camera cere desecretizarea contractuluiIulian Iancu, a cerut ANRM contractul de concesionare a resurselor din Marea Neagra, anexele secrete si hartile, iar Ministerului de Finante referatul care a stat la baza HG prin care firma Sterling a devenit concesionar al perimetrelor respective potrivit NewsIn. Iancu a trimis miercuri o scrisoare presedintelui Agentiei Nationale de Resurse Minerale, Bogdan Gabudeanu, cerandu-i sa transmita comisiei contractul de exploatare si impartire a productiei pentru perimetrul XIII Pelican si XV Midia din Marea Neagra societatii Sterling Resources, documentele prealabile acestui contract, anexele secrete si hartile aferente, iar Ministerului Finantelor i-a solicitat, prin alta scrisoare, referatul care a stat la baza semnarii de catre Ministerul Economiei si Finantelor a HG nr. 1446 din 21 noiembrie 2008.Presedintele comisiei de Industrii sustine ca trebuie lamurit cat mai urgent daca statul roman a fost prejudiciat prin aceasta concesionare, potrivit NewsIn. Iancu a mai spus, intr-o conferinta de presa, ca din discutii cu oficiali a aflat ca este vorba de un potential de 1 mld. de metri cubi de gaze, iar intrebarea care apare in urma informatiilor aparute este de ce statul roman n-a cedat dreptul de concesionare Romgaz."Cert e ca e un traseu destul de interesant. Contractul a fost incheiat in 1990, la vremea respectiva dreptul de a prelua productia ce-i revenea statului roman i-a fost atribuit Rompetrol, ulterior trebuie sa vedem din acte cine a ramas pentru a lua partea de productie. Intrebarea este de ce nu a revenit Romgaz cantitatea de gaze naturale", a declarat presedintele comisiei. Potrivit lui Iancu, acordarea dreptului de concesiune pe ultima suta de metri a Guvernului Tariceanu este surprinzatoare, iar Hotararea de Guvern nu a fost contrasemnata de Ministerul Justitiei. "Cedarea acestui drept ridica semne de intrebare tocmai pentru ca este motivata a fi facuta in concordanta cu legea petrolului. Este surprinzator ca demersul s-a facut in plina campanie electorala cand atentia tuturor era indreptata catre campania electorala, este surprinzator ca in HG nu apare semnatura ministrului Justitiei, apare in schimb semnatura sefului cancelariei primului-ministru, Dorin Marian, este surprinzator ca elementele cheie, care ar fi putut sa ne demnonstreze daca statul roman a pierdut prin cedarea dreptului de impartire a productiei sunt documente secrete", a explicat Iancu. Deputatul sustine ca are informatii potrivit carora demiterea fostului sef al ANRM, Buliga Gheorghe, are la baza rezervele pe care acesta le-a manifestat fata de acest contract. Iancu a spus ca Buliga a solicitat de la Guvern contractul si documentele aferente, nu le-a primit si a refuzat sa se angajeze in numele statului. "I s-a cerut sa semneze (contractul de concesiune), a refuzat, domnia sa a solicitat lamuriri exprese despre care sunt avantajele statului roman, nu i-au fost prezentate, insa a fost demis", a declarat presedintele Comisiei de Industrii, potrivit NewsIn. Iancu nu a exclus ca ar putea cere Biroului Permanent al Camerei constituirea de urgenta a unei comisiei de ancheta, daca lucrurile se complica si a precizat ca, deocamdata in lipsa documentelor necesare, nu se poate spune daca statul a fost prejudiciat. El a avertizat insa ca un asemenea contract, daca a fost adoptat in conditii nefavorabile statului, ar putea compromite efectele deciziei CIJ Haga."Suntem obligati sa aducem la cunostinta opiniei publice in ce masura acest demers a fost corect", a conchis Iulian Iancu.Liberalii s-au disculpat telegrafic Potrivit Gardianul, liberalii au raspuns acuzatiilor, telegrafic, printr-un comunicat de presa, in care mentioneaza ca, incepand din perioada guvernarii Stolojan, concesionarile din Marea Neagra au fost acordate succesiv de guverne. Potrivit PNL, continutul contractului nu a fost schimbat in noiembrie 2008, dar s-au adus schimbari de denumiri, ca urmare a unor modificari legislative. “HG din 12 noiembrie 2008 nu a acordat drepturi in plus companiei in cauza si nici nu a modificat continutul contractului de concesiune realizat de Guvernul Stolojan”, a comunicat PNL. Pe de alta parte, ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a declarat, ieri, ca nu i-a fost prezentata vreo Hotarare de Guvern privind concesionarile in Marea Neagra, dar va face verificari in acest sens. "Lipsa semnaturii mele arata ori ca am primit si nu am vrut sa semnez, ceea ce nu este cazul, pentru ca azi (n.r. miercuri), la CSM, am aflat de existenta acestei hotarari, fie pentru ca nu mi-a fost inmanat documentul", a declarat ministrul. Tot ieri, Rompetrol a comunicat ca a avut in anii trecuti parteneriate cu Sterling Resources si Midia Resoursces, dar pana acum nu s-a aratat interesat de explotarea perimentelor revenite Romaniei din Marea Neagra.Boc l-a demis pe seful ANRMPremierul a anuntat aseara ca a dispus demararea procedurilor legale in vederea declasificarii anexei la HG 1.446 si totodata un control in vederea elucidarii conditiilor in care a fost atribuit contractul de concesionare incheiat intre ANRM si compania canadiana Sterling Resources Ltd. Totodata, Boc a dispus demiterea sefului ANRM, Bogdan Gabudean.Harta detaliata a marilor castigatori dupa HagaHotNews.ro publica harta concesiunilor din Marea Neagra, care arata cine si cat castiga in urma deciziei de la Haga. OMV castiga singurul zacamant sigur de gaz aflat in zona recuperata. OMV a mostenit concesiunile de la Petrom. Sterling Resources castiga si ea, dar zacaminte mai putin sigure. Aproximativ 50% din suprafata castigata in urma deciziei de la Haga ramane inca de dat in explorare si exploatare.
Sursa: 9am, astazi
miercuri, 4 februarie 2009
Romania
Directorul financiar al unei companii californiene care produce valve pentru industria nucleara, electrica, a petrolului si gazului, a recunoscut ca a dat mita pentru a obtine contracte cu mai multe companii straine, printre care Complexul Energetic Rovinari din Romania.
Fostul director financiar al companiei californiene s-a recunoscut vinovat pentru rolul sau intr-un caz de dare de mita de aproximativ 628.000 de dolari catre numerosi oficiali guvernamentali straini, informeaza un comunicat al Departamentului american al Justitiei disponibil pe internet, relateaza NewsIn.Richard Morlok, in varsta de 55 de ani, originar din Rancho Santa Margarita, California, a recunoscut ca a planuit coruperea unor oficiali guvernamentali din Romania, China, Coreea de Sud si Arabia Saudita, pentru a obtine contracte pentru firma la care lucra, cu sediul in Orange County California.Potrivit unor documente judiciare, compania concepea si producea vale de control folosite in industria nucleara, electrica, a petrolului si gazului din toata lumea. Morlok a fost directorul financiar al companiei din 2002 pana in 2007. Din aceasta functie, el supraveghea departamentul financiar si avea responsabilitatea de a aproba anumite plati si transferuri financiare.Morlok a recunoscut ca, din 2003 pana in 2006, a incurajat compania sa dea mita in valoare totala de 628.000 de dolari unor oficiali de la companii straine de stat, pentru a obtine contracte. El a recunoscut si faptul ca firma a obtinut profituri de aproximativ 3,5 milioane de dolari in urma contractelor obtinute prin dare de mita. Potrivit documentelor judiciare, au fost mituiti angajati de la Complexul Energetic Rovinari, China National Offshore Oil Company, PetroChina, Jiangsu Nuclear Power Corporation (China), KHNP (Coreea de Sud) si Safco (Arabia Saudita).De asemenea, Morlok a marturisit ca a furnizat informatii false in cadrul unui audit intern din 2004 si a unuia extern din acelasi an, pentru a acoperi platile ilegale.El risca cel mult cinci ani de inchisoare, iar sentinta va fi anuntata in 10 iulie 2009.Intr-un caz care are legatura cu acesta, Mario Covino a pledat vinovat in 8 ianuarie 2009 pentru dare de mita in valoare de un milion de dolari mai multor oficiali guvernamentali straini, pentru a obtine contracte in favoarea aceleiasi companii californiene. Este vorba despre contracte cu companii detinute de stat din Brazilia, China, India, Coreea, Malaysia si Emiratele Arabe Unite.
Sursa: 9am, astazi
Fostul director financiar al companiei californiene s-a recunoscut vinovat pentru rolul sau intr-un caz de dare de mita de aproximativ 628.000 de dolari catre numerosi oficiali guvernamentali straini, informeaza un comunicat al Departamentului american al Justitiei disponibil pe internet, relateaza NewsIn.Richard Morlok, in varsta de 55 de ani, originar din Rancho Santa Margarita, California, a recunoscut ca a planuit coruperea unor oficiali guvernamentali din Romania, China, Coreea de Sud si Arabia Saudita, pentru a obtine contracte pentru firma la care lucra, cu sediul in Orange County California.Potrivit unor documente judiciare, compania concepea si producea vale de control folosite in industria nucleara, electrica, a petrolului si gazului din toata lumea. Morlok a fost directorul financiar al companiei din 2002 pana in 2007. Din aceasta functie, el supraveghea departamentul financiar si avea responsabilitatea de a aproba anumite plati si transferuri financiare.Morlok a recunoscut ca, din 2003 pana in 2006, a incurajat compania sa dea mita in valoare totala de 628.000 de dolari unor oficiali de la companii straine de stat, pentru a obtine contracte. El a recunoscut si faptul ca firma a obtinut profituri de aproximativ 3,5 milioane de dolari in urma contractelor obtinute prin dare de mita. Potrivit documentelor judiciare, au fost mituiti angajati de la Complexul Energetic Rovinari, China National Offshore Oil Company, PetroChina, Jiangsu Nuclear Power Corporation (China), KHNP (Coreea de Sud) si Safco (Arabia Saudita).De asemenea, Morlok a marturisit ca a furnizat informatii false in cadrul unui audit intern din 2004 si a unuia extern din acelasi an, pentru a acoperi platile ilegale.El risca cel mult cinci ani de inchisoare, iar sentinta va fi anuntata in 10 iulie 2009.Intr-un caz care are legatura cu acesta, Mario Covino a pledat vinovat in 8 ianuarie 2009 pentru dare de mita in valoare de un milion de dolari mai multor oficiali guvernamentali straini, pentru a obtine contracte in favoarea aceleiasi companii californiene. Este vorba despre contracte cu companii detinute de stat din Brazilia, China, India, Coreea, Malaysia si Emiratele Arabe Unite.
Sursa: 9am, astazi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)